II.

Dreptul administrativ

III.Actul administrativ act j emis/adoptat de o aut adm in mod unilateral si in regim de putere publica prib care se organizeaza sau se aplica legea A.Trasaturile actului administrativ sunt acte juridice, trasatura care le distinge de operatiunile administrative; actul administrativ este o manifestare unilaterala de vointa juridica (emana de la o autoritate publica) (raportul juridic ia nastere printr-o singura manifestare de vointa juridica); actul administraiv este o manifestare de vointa care emana, de regula, de la autoritate a administratiei publice (manifestarea de voina are loc in temeiul puterii publice, el este obligatoriu si executoriu prin el insusi); actul administrativ este emis in vederea executarii legii; este emis in regim de putere publica

B.Forta juridica a actelor administrative (executarea actelor administrative) Forta juridica a actelor administrative rezulta din ele insele, din faptul ca ele sunt emise de autoritati ale administratiei publice, avand valoare obligatorie pentru persoanele carora Ii se adreseaza. Consecinta fortei juridice a actelor administrative consta in aceea ca ele produc efecte juridice fara a fi necesar consimtamantul celor carora li se adreseaza. Forta juridica a actelor administrative le impun o prezumtie de autenticitate (proin de la autoritatile care pretend ca sunt autotorii lor originalitatea) si de veridicitate (adevarului continutului lor). C.Conditii de valabilitate privind emiterea actelor administrative emis de autoritatea administrativa competenta (cea care a re dreptul si obligatia sa-l emita); trebuie sa fie in conformitate cu legea; trebuie sa respecte conditiile de forma si de procedura - actele administrative pot fi scrise, orale (cazutri de urgenta) si implicite (tacerea autoritatii), sunt emise in forma scrisa (absolute necesara in cazul actelor

cu caracter normative); unele acte administrative necesita emiterea unor avize date de catre alte organe organului emitent (facultative, consultative sau conforme). valabilitatea actelor administrative este conditionata si de votul afirmativ necesar jumatate plus unu din numarul membrilor organului, sau legea stabilieste pentur anumite acte o forma scrisa prcis determitata, sau aprobarea actului de catre organul superior celui emitent; actele administrative trebuie sa fie si opportune cu mentiunea ca absenta oportunitatii nu este o cauza de nelegalitate dar efectul este nulitatea actului. D.Procedura de elabore, emitere sau adoptare a actelor administrative : Formalitatile procedurale anterioare emiterii/adoptarii act adm : aviz,acord prealabil, propunere/proiect Formalitatile concomitente emiterii/adoptarii act adm : cvorumul,majoritatea necesara, consensul,emiterea/adoptare in comun,motivarea,redactarea,semnarea,contrasemnarea Formalitati procedurale ulterioare emiterii/adoptarii actului adm : aprobare/rectificarea, confirmarea, rectificarea, reconstituirea, arhivarea. Actele adm se emit/adopta numai pe baza si in executarea legilor, ordonantelor, hot Guv sau altor acte normative E.Efectele juridice ale actelor administrative Intrarea in vigoare a actelor administrative. Actele administrative intra in vigoare si se pun in executare de la data aducerii lor la cunostiinta. Actele administrative cu caracter normative ziare. Incetarea efectelor juridice ale actelor administrative actelor adm . O prima situatie de suspendare poate fi ca urmare a dispozitiilor exprese ale legii. Suspendarea poate fi pronuntata de instantele judecatoresti, sau prin Suspendarea actelor administrative Definitie: operatiunea prin care inceteaza vremelnic efectelor juridice ale se aduc la cunostinta prin publicarea in Monitorul Oficial, in diferite

horararea autoritatilor adminsitratiei publiceierarhic superioare celor care au emis actul. Iesirea din vigoare Abrogarea actelor adm : situatia de incetare definitive a efectelor act adm prin emiterea/ adoptarea unui nou act Anularea actelor adm: sanctiune aplicata actelor adm emise/adoptate cu incalcarea legii si consta in lipsirea acestora de efectele juridice in vederea carora au fost emise/adoptate, nulitate absoluta, relativa Modificarea actelor adm :operatiunea j prin care se schimba partial continutul unui act adm .expresa, implicita. Revocarea : operatiunea juridical prin care aut adm , autoarea actului isi retrage propriul act .Executarea actelor adm Se realizeaza de catre aut adm emitenta Executarea se face de catre subiectele de dr legal obligate carora le este destinat actul Pentru a putea fi puse in executare actele administrative trebuie aduse la cunostinta celor competenti sa le execute Completarea actelor adm : consta in introducerea unor dispozitii noi ,cuprinzand solutii normative si ipoteze suplimentare. Retragerea actelor administrative Principiul revocabilitatii actelor administrative este fundamental in regimul juridic al acestora. Atunci cand legea stabileste ilegalitatea acestor acte, retragerea lor de catre administratia publica este obligatorie, este obligatorie retragerea si atunci cand aceste acte au fost date printr-o procedura care nu corespunde normelor juridice in vigoare. Conditii: retragerea sa se realizeze cu respectarea regulilor de procedura care au fost necesare si pentru emiterea actului; retragerea sa nu fie facuta cu efecte pentru trecut, ci numai pentru viitor; Sunt exceptate de la principiul revocabilitatii actele administrative cu caracter jurisdictional si actele individuale, prin care s-au creat anumite drepturi subiective (de ex.emiterea unui act de nastere) si pe care administratia are obligatia sa le respecte.

Autoritatile superioare au dreptul de a da ordin celor subodonate sa emita anumite acte administrative si sa ordone refacerea actelor emise fara respectarea ordinelor autoritatilor superioare. Susceptibilitatea actului administrativ de a produce efecte juridice reprezinta momentul de plecare in aplicarea unui act administrativ si se erfera la aplicarea pentru viitor a actuluiadministrativ. Exceptii de la principiul neretroactivitatii: actele de stare civila cu caracter declarative si actele cu caracter jurisdictional F.Nulitatea (desfiintarea) actelor administrative Nerespectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege cu privire la emiterea unui act administrativ, se sanctioneaza cu nulitatea actului respectiv. Conditii: la momentul emiterii actului sa se fi incalcat anumite dispozitii ale legii si nu este vorba de incalcari ulterioare sau neconformitatea actului cu dispozitii legale aparute ulterior emiterii actului. Inexistenta actelor administrative actul admnistrativ nu poate fi dovedit (materialmente); actul admnistrativ a fost emis in baza unei legi abrogate; actul poarta semnatura unui persoane manifest incompetente; cand prinr-un act administrativ, organul administratiei publice rezolva, de exemplu, un litigiu de competenta instantelor judecatoresti. Pentru nerespectarea legii s-ar cere aplicarea sanctiunii nulitati absolute, dar exista si cazuri, cum sunt cele care incalca preocedura si care nu sunt esentiale pentru validarea actului administratiei, care pot fi sanctionate cu nulitatea relativa. G.Categorii de acte administrative: Dupa intinderea efectelor: cu caracter normativ; cu caracter individual Dupa categoria organului emitent: emise de organele adm de stat; emise de aut autonome ale adm publice locale; acte adm prin delegare; In functie de forta juriridca a actului adm si de regimul j aplicabil: acte adm de autoritate; acte adm de gestiune; acte administrative-jurisdictionale Dupa persoana administrative de la care emana: decrete emise de presedinte; hot si or emise de Parlament; ordine ale prefectilor; dispozitii ale primarilor; instruction si ordine ale ministrilor

H.Comparatie intre actul juridic administrativ si alte acte juridice Actul administrativ si legea Lege isi intemeiaza autoritatea pe suveranitatea statului, actul adminsitrativ are o autoritate derivata din lege (secundum legem). Amandoua sunt unilaterale. Actele administrative sunt subordonate legii (organizeaza executarea si executa in concret dispozitiile legii). Actul administrativ si hotararea judecatoreasca Hotararea judecatoreasca este actul juridic prin care se infaptuieste punterea judecaresca pe cand actul administrativ realizeaza putearea executiva. Amandoua sunt unilaterale. Actul administrativ si contractul Contractul reprezinta un act bilateral (plurilateral), actul administrativ este unilateral, normele juridice aplicabile celor doua sunt diferite in ceea ce priveste emiterea, aplicarea, controlul. IV.CONTRACTELE ADMINISTRATIVE A.Definitie: sunt contracte administrative acele contracte la care una din parti este, intotdeauna, o autoritate a administratiei publice, scopul fiind asigurarea functionarii unui serviciu public si caruia i se aplica un regim de drept public. Conditii: existenta acordului de vointa intre o autoritate a administratiei publice si un particular; scopul acordului de vointa, crearea unor obligatii juridice privind prestarea unui serviciu in schimbul unei remuneratii; inegalitatea partilor in contract; executarea punctuala a obligatiilor executarea personala a contractului principiul echilibrului financiar si imposibilitatea materiala de executare a obligatiei interpretarea extensiva a contractului in favoarea administratiei; dreptul administratiei de a lua masuri executorii in mod unilateral;

Trasaturile contractelor administrative in privinta: Partile una din parti are obligatoriu calitatea de autoritate a administratiei publice, celalata parte este un particular, persoana fizica sau juridica; Obiectul contractului - concesionarea unor activitati economice, servicii publice, unitati de productie ale unor regii autonome, terenuri proprietate

de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale, inchirierea unor bunuri date in adminsitrarea unor organe ale statului sau regii autonome. Clauzele contractuale sunt cuprinse intr-un caiet de sarcini Executarea contractelor conditiile de executare sunt riguroase iar sanctiunile mai aspre ca in dreptul civil Regimul juridic de drept administrativ si de drept civil Regulile de drept administrtaiv au urmatoarele conditii: form ascrisa, intuitu persoane, litigiile dintre parti se solutioneaza de instante de drept comun B.Tipurile de contracte administrative (exemple): Contractul de concesiune Concesionarea este un mod de gestiune a unui serviciu, prin concesionare se incheie un contract cu un particular, care se oblige sa faca investitia in schimbul taxelor pe care le va incasa. Partile: concedentul ministerul, consiliul local, judetean, regia autonoma, etc. concesionarul particularul

Contractul cuprinde clauze prevazute in caietul de sarcini dar si clauze convenite de parti, de asemenea cazurile de incetare si clauze specifice referitoare la rezilierea unilaterala sau rascupmarare. Clauze spciale: interdictia concesionarului de a subconcesiona in tot sau in parte; impartirea responsabilitatilor de mediu; bunurile care vor fi utilizate de concesior;

La expirearea termenului de concesiune, concesionarul este obligat sa restituie, in proprietate, lber de orice sarcini, bunul concesionat, inclusiv investitiile realizate. Bunurile de retur revin de drept concedentului la expirarea contractului. Bunurile de preluare pot reveni concedentului in schimbul platii unei compensatii egale cu valoarea actualizata. Bunurile proprii raman in proiprietatea cincesionarului. Incetarea contractului la expirarea duratei stabilite; in cazul in care interesul national sau local o impune cu plata unei despagubiri juste se prealabile in sracina concedentului;

nerespecatrea obligatiilor contractuale d ecatre concesionar, prin rezilierea unilaterala de catre concedent; la disparitia, dintr-o cauza de forta majora a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renunare, fara plata unei despagubiri.

Contractul de achizitii publice :contractul incheiat in forma scrisa intre aut contractanta si contractant in vederea dobandirii definitive sau temporare a unor produse,lucrari sau servici.( ct de servcii, ct de furnizare, ct de lucrari) Contractul de inchiriere de bunuri : acord de vointa incheiat intre titularul dr de proprietate publica locator si un subiect privat-pers f sau j-locatar ce primeste in folosinta un bun pe perioada determinata de timp in schimbul unei chirii Contractul de furnizare : incheiat intre furnizor si client . Acest ct regflementeaza rap dintre furnizor si client cu privire la furnizarea, facturarea, plata si calitatea , efectuarea unor servicii de catre furnizor. Contractul de transport cu mijloace de transport in comun : incheiat intre transportator si beneficiarul de transport. Contractul de parteneriat public si privat : actul j care statueaza dr si obligatiile aut publice si ale investitorului pt intreaga perioada de functionare a parteneriatului, pt o perioada nu mai mare de49 ani. Contractul de asociere : intre 2 pers de dr public ; intre o pers j de dr public si una de dr privat Contractul de imprumut public : conventie prin care o pers j de dr public se imprumuta de la o alta pers j de dr public sau p f ori j de dr privat cu o suma de bani care urmeaza a fi utilizati in interes public Arenda : tip de ct utlizat in Franta, varianta a concesiunii de serviciu public.Se deosebste de concesiunea propriu-zisa : investitiile sunt suportate si de colectivitatea publica nu numai de concesionar redeventa perseputa de la utilizatorii serviciului public este impartita intre concedent si concesionar Contractul de cercetare stiintifica : ct adm prin care o pers publica insarcineaza un organism public sau privat sa efetueze o cercetare stiintifica pura si aplicata. Oferta de concurs : ct prin care un particulart ofera unei aut adm care accepta anumite prestatii in bani si in natura cu conditia ca aceasta pers sa

indeplineasca o anumita lucrare publica sau sa faca sa functioneze de o anumita maniera un serviciu public. Regie Interesse : ct prin care autoritatea publica pune la dispozitie unei persoane private mijloacele de realizare a unui serviciu publicin schimbul unei sume fixe platite de autoritatea administrativa

V.AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE A. Criterii de constituire in sistem a adm publice Teritorial : adm publica de stat: aut centrale( guvern,ministere,celelalte organe centrale ale statului) aut teritoriale( serv publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale) adm publica locala: aut locale: consiliile locale, primarii aut cu competenta generala: guvernul, consiliile locale, primarii aut ale adm publice de specialitate: ministere, celelalte organe centrale de specialitate ale adm publice subordonate guv sau autonome, precum si serv pub deconcentate ale acestora B.Sarcinile si atributiile aut adm publice Sarcini Dupa natura lor: de conducere; de organizare Dupa sfera lor: generale; speciale Atributii: previziunea; programarea; organizare; comanda; coordonare; control C.Competenta adm publice Teritoriala: desemneaza limitele teritoriale ale actiunii organelor adm publice, limitele in spatiu in care pot fi exercitate atributiile conferite de lege. Materiala: desemneaza sfera si natura atributiilor unui organ al adm publice; sta la baza impartirii aut adm publice in aut cu competenta generala si aut ale adm publice cu competenta de specialitate. Temporala: limitarea in timp a exercitarii atributiilor unei aut a adm publice in conformitate cu legea Personala: determinate de calitatea persoanei sau a sub de drept in functie de care se declanseaza incidenta actiunii normei si a autoritatii D.Regimurile administrative Centralizarea administrativa: autoritatea vine de sus si puterea de decizie este in mana guv central si al reprezentantilor sai Material:

ansamblul sarcinilor madministrative din teritoriul national in pers statului, sarcini a caror indeplinire este asiguarata prin intermediul unei adm ierarhizate si unificate, p adm birocratica

Deconcentrarea adm-teritoriala in privinta serviciilor consta in deteriorarea pana la ultimul grad a ansamblului administrativ din care fac parte , functionand sub autoritatea organelor proprii acordandu-le individualitate financiara si personalitate juridical Descentralizarea adm teritoriala repr un sistem de organizare administrativa care permite colectivitatilor umane sau serv publice sa se administreze ele insele sub controlul statului, care le confera personalitate juridica descentralizare administrative teritoriala: colect locale descentralizare tehnica: serv adm publice de stat

Autonomia locala implica descentralizarea administrativa, autonomia fiind un drept, descentralizarea un sistem care o presupune Carta , principiul autonomiei locale: existenta unei colectivitati recunoasterea responsabilitatii colectivitatilor locale in gestionarea nevoilor specifice colectivitatea locala sa dispuna de autoritati administrative proprii supravegherea activitatii colectivitatii locale de catre aut puterii executive Regionalizarea administrativa Regiunea: intermediar intre colectivitatea locala si stat CE un interval de dimensiune medie succeptibil de a fi determinat geographic si care este considerat ca omogen La nivelul Europei au fost identificate 6 tipuri de regiuni Regionalizare si regionalism Fazele procesului regional: Aparitia constiintei regionale Miscarile regionale sau actiunilor regionaliste Dezvoltarea institutiilor regionale sau puterilor regionale fazele

Regionalismul : este o miscare care vine de jos in sus in raport procesului regional

Regionalizarea are traiectorie descendenta. Regionalismul venit de jos si regionalizarea venita de sus Regiuni de dezvoltare: zone care cuprind teritoriile judetelor in cauza, ale municipiului Bucuresti, constituite in baza unei conventii incheiate intre reprezentantii consiliilor judetene si C.G.M.B. si functioneaza conform legii 315/2004 nu sunt unit adm terit sin u au pers juridical L315/2004 institutii: Consiliul national pentru dezvoltare regionala Consiliul pentru dezvoltare regionala Agentia pt dezvoltare regionala E.SERVICII PUBLICE Regimul juridic al serviciilor publice: Regim juridic: Ansamblul de reguli de fond si de forma care personalizeaza material respective Ansamblul de reguli speciale de drept public si privat Activitate desfasurata de o autoritate administrative in vederea satisfacerii unui interes general Acea organizatie de stat sau a colectivitatii locale infiintata de aut competente cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor societatii in regim de drept administrative sau civil in procesul de executare a legii. Conditii pt serv public: Satisfacerea cerintelor membrilor societatii Infiintarea lor sa se faca prin acte de autoritate Mijloacele lor materiale sunt asigurate fie prin subventii bugetare fie din venituri proprii Infiintarea si desfiinatrea serviciilor publice Aut publica poate decide crearea unor organisme care sa depinda de ea, sa creeze un serviciu public caruia ii incredinteaza gestiunea organismelor publice si semipublice Principiile de organizare si functionare a serviciilor publice : Continuitatii : cel mai important principiu care decurge din permanenta statului si din necesitatea asigurarii nevoilor de interes general Definitie

Egalitatii un fata serv public: repr o adaptare in domeniul serv p a principiului general de egalitate a cetatenilor in fata legii si a aut publice Adaptabilitatii la conditiile pietei: Eficientei : toate cheltuielile necesare se suporta din bugetul local. Clasificarea serviciilor publice In functie de interesul satisfacut: national, local In functie de cadrul geographic: interne , extra-teritoriale In functie de natura serviciilor: civile, militare In functie de modalitatea de gestiune: exploatatte in regie proprie, direct de adm Dupa modul de conducere: conduse de indivizi, consilii In functie de natura serv publice din pct de vedere juridic : administrative, industriale, Dupa modul de organizare : aut adm publice, a institutiilor publice, regiilor autonome Dupa regimul juridic aplicabil: regim administrative, regim mixt Gestiunea serviciilor publice Forme : Prestarea serv public in regie proprie Concesionarea Asoiatiunea in participatiune Arendarea Serv publice in system franchising Serv public in locatie de gestiune Cesiunea

F.SEFUL STATULUI Este un organ reprezentativ suprem ales prin vot universal si direct, el reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. Alegerea si validarea presedintelui. este ales prin vort universal, secret, direct, egal si liber exprimat; in primul tur de scrutin este ales canditatul care obtine jumatate plus unul din numarul voturilor alegatorilor inscrisi; turul al doilea este declarat ales canditatul care obtine cel mai mare numar de voturi; presedintele Romaniei este ales pentru cel mult doua mandate

rezultatul alegerilor este validat de Curtea Constitutionala presedintele nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata presdintele se bucura de imunitate, pentru opiniile sale exprimate in exercitarea mandatului sau nu este tras la raspundere

Incompatibilitati si imunitati

Atributiile presedintelui Atributii pt exercitarea carora presedintele conlucreaza cu alte aut publice: atributii prevazute de Constitutie care implica aprobarea sau consultarea Parlamentului atributii care necesita contrasemnarea actelor emise de Presedinte de catre Primul ministru atributii a caror exercitare implica conlucrarea directa a Presedintelui Romaniei cu alte autoritati publice In raporturile cu Parlamantul dupa consultarea presedintilor celor 2 Camere si a liderilor grupurilor parlamantare, Presedintele poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere in termen de 60 de zile, Guvernului, de l aprima solicitare si numai dupa respingerea ace putin doua solicitari de investiture; Presedintele adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalel probleme politice ale natiunii; In raporturile cu electoratul dupa consultarea cu Parlamentul, Presedintele poate cere poporului sa-si exprime vointa, prin referendum, in legatura cu probleme de interes national. In raporturile cu Guvernul desemneaza un candidat pen tru functia de prim-ministru, numeste Guvernul pe baza vor\tului de incredere acordat de Parlament; poate consulta Guvernul in problem eurgente si de importanta deosebita; poate lua parte la sedintele Guvernului atunci cand se dezbat probleme de interes national sau la cererea primului ministru si inalte probleme; Atributii speciale poate institui starea de asediu si de urgenta, solicitaind incuviintarea Parlamentului; este comandatul forelor armate fiind presedintele CSAT-ului; poate declara mobilizarea generala, cu incuviintarea Parlamentului;

incheie tratate internationale in numele Romaniei, nogociate de Guvern si le supune spre ratificare Parlamentului; acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatiiei; confera decoratii si titluri de onoare; numeste in functii publice; acorda gratierea individuala.

Actele Presedintelui decretele acte juridice cu caracter normative sau individual, superioare ca forta juridica actelor Guvernului, se contrasemneaza de primul ministru si se publica in Monitorul Oficial; acte cu caracter politic mesajele Raspunderea politica : rasp politica propriu-zisa ; rasp fata de popor Raspundere penala: Inalta C de Casatie Cod penal Interimatul: este provizoriu G.ADMINISTRATIA PUBLICA DE STAT Aut adm publice sunt aut de stat sau locale. Criterii de clasificare : dupa modul de formare: aut ale adm publice alese; aut ale adm publice numite dupa natura conducerii lor: aut ale adm publice colegiale; aut ale adm publice individuale; dupa competenta atribuita teritoriala: aut ale adm publice centrale de stat; aut ale adm publice teritoriale de stat; aut ale adm publice locale dupa competenta atribuita materiala: aut ale adm publice cu competenta generala; aut ale adm publice cu competenta speciala 1.GUVERNUL ROMANIEI Rol si functii autoritate publica a puterii executive; functioneaza pe baza votului de incredere acprdat de Parlament; se organizeaza si functioneaz a conform prevederilor constitutionale avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament; numirea Guvernului se face de catre Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acodat de Parlament. Componenta Guvernului

primul ministru si ministri; cetatenie romana si domiciliul in tara; fara condamnari penale si sa nu fie incompatibili cu functia (alta functie de autoritate cu exceptia functiei de senator sau deputat; acte de comert cu exceptia titlurilor de valoare, actiunilor; administrator sau cenzor; functii publice in organizatii straine);

Incetarea functiei de membru: demisie se anunta public si in scris primului ministru; revocare prin decret de Presdinte la propunerea primului ministru; stare de incompatibilitate; deces; demitere. exercita conducerea generala a administratie publice; asigura executarea d ecatre administratia publica a legilor, dispozitiilor normative date spre aplicare acestora; conduce si controleaza activitatea ministerelor si celorlalte organe centrale si autoritati locale; asigura administrarea proprietarii publice si private astatului. elaboreaza proiecte d elegi si le supune spre aprobare Parmaentului; emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonantelor elaboreaza proiectul Legii bugetului de stat si al bugetului asigurarilor sociale si le supune spre aprobare Parlamentului; aproba stategii siprograme de dezvoltare economica a tarii; aproba balanta comerciala si de plati externe; aproba regimul preturilor si tarelor produselor; asigura realizarea politicii in domeniul social potrivit Programului de guvernare; asigura apararea odinii de drept si linistii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti; adopta masuri cu privire la negi\ocierea tratatelor, acordurilor si conventiilor internationale. Functionarea Guvernului: se intruneste saptamanl sau de cate ori este nevoie la convocarea primului ministru. Organizarea aparatului de lucru al guv: Atributii de specialitate (exemple)

Atributiile generale ale Guvernului (exemple):

Aparatul de lucru este structura organizatorica fara personalitate juridica este alcatuit : Cancelaria Primului ministru Secretariatul General al Guvernului Departamentul pt Relatia cu Parlamentul Departamentul pt Relatii Interetnice hotararile si ordonantele sunt acte administrative, care fac obiectul controlului de legalitate pe cale acontenciosului administrativ o hotararile se emit pentru organizarea executariilegilor, nu cuprind reglemetari primare (secundum legem); o hotararile si ordonantele se semneaza de primul ministru si se contrasemneaza de ministrul care are obligatia punerii lor in executie; o se publica in Monitorul Oficial o Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice (delegarea legislativa) Raporturile Guvernului cu Parlamentul Guvernul raspunde politic in fata arlamentului pentru intreaga sa activitate; Guvernul si membrii sai sun tobligati sa raspunda la intrebarile si interpelarile formulate de deputati sau senatori; Camerele reunite pot retrage increderea acordata Guvernului motiunea de cenzura care odata adoptata demite Guvernul; Raspunderea membrilor Guvernului Camerele sau presedintele pot cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor iar comeptenta de judecat aapartine CSJ; Primul ministru conduce Guvernul; reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamnetul, presedintia, CSJul, alte autoritati si institutii publice; este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii numeste si elibereaza din functie secretarii de stat, conducatorii organelor de specialitate din subordinea guv, alte pers care indeplinesc functii publice

Actele Guvernului emite 2 categorii de cate

2.ADMINISTRATIA DE SPECIALITATE Componenta: administratia publica subordonata Guvernului (direct acestui sau indirect, ministerelor) autoritatile administrative autonome organe de specialitate ale adminsitratiei publice centrale care realizeaza politica guvernamentala in domeniile de activitate ale acestora; se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului; ministerele au personalitate juridica si au sediul in Municipiul Bucuresti; ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate cu avizul Curtii de Conturi; ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice, care functioneaza in unitatile administrativ-teritoriale; ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoane juridice sau fizice din tara si din strainatate, in justitie; minsitrul emite ordine si instructiuni;alte acte cu caracter normative precizari, regulamente norme conducerea ministerelor se exercita de ministri ajutati de unul sau mai multi secretari de ministrilor Raspunderea ministeriala: politica ( demiterea); juridica( se aplica reguli responsabilitatea ministeriala),; penala( Camera Deputatilor Senatul Presedintele Romaniei au dr sa ceara urmarirea penala a membrilor guv pt faptele sav in ex functiei lor) civila ( contraventionala si disciplinara) Autoritati administrative autonome sunt idependente fata de guvern au fost infiintate conform prevederilor constitutionale: Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Consiliul Suprem al Magistraturii, Curtea de Conturi, au fost infiintate prin legi organice: Agentia Romana de presa Rompres, Banca Nationala a Romaniei, Consiliul Concurentei prin Constitutie s-a introdus regula potrivit careia guvernul este organul puterii executive chemat sa exercite conducerea generala a adm publice Serviciile publice deconcentrate Ministerele

sunt structurile teritoriale prin care ministerele si celelalte organe centrale isi realizeaza competenta la nivel national, pe intreg teritoriul tarii si isi indeplinesc in mod concret atributiile conferite de lege.

3.ADMINISTRATIA PUBLICA TERITORIALA Prefectul organ unipersonal, competent sa emita, in exercitarea prerogativelor sale, acte juridice obligatorii, pe calea unor manifestari devoinat unilaterale. Institutia prefecturii structura organizatorica, care are in frunte un prefect, formata in cea mai mare parte din functionari publici; chemata sa asigure buna desfasurare a activitatii prefectului, este o institutie publica. prefectura reprezinta o componenta a administratie statale, desconcentrata in circumscriptia administrativ-teritoriala a astatului cu gradul ce mai mare de extensie judetul; prefectul se afla in relatii de control prin delegare (nu de relatii de subordonare ierarhica) cu consiliile locale, judetene si primarii; (control de legalitate); emite ordine cu character individual sau normtiv este autoritate de tutela adminsitrativa, vegheaza la respectarea legii de catre autoritatile locale; prefectul este numit (nu ales) printr-un act de autoritate - hotararea, de Guvern; face parte din categoria inaltilor functionari publici atributiile prefectului: reprezentarea statului, mentinerea ordinii publice, controlul activitatii autoritatilor locale, conduce activitarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati publice centrale de specialitate subprefectul face parte din categoria inaltilor functionari publici atributii in domenii: integrare europeana,; relatii cu sindicate si patronate; respectarea legilor si a celorlalte acte normative; asigurarea ordinii publice si apararea dr cetatenilor Corpul prefectilor si Corpul subprefectilor prin Legea 340/2004 privind prin institutia prefectului s-a instituit prefectii in functie constituie Corpul Prefectilor subprefectii in functie constituie Corpul Suprefectilor

H.ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Se organizeaza si functioneaza in temeiul Principii:

autonomie locala; descentralizarea serviciilor publice de inters local; procesul transferului de autoritate si responsabilitate adminmistrativa si financiara de la nivel central la nivel local

alegerea autoritailor administratiei publice locale; legalitate; consultarea cetatenilor in probleme locale de interes deosebit.

Autonomia locala se exercita fara a aduce atingere caracterului de stat national si unitar al Romaniei. Autoritatile publice locale sunt persoane juridice de drept public, poseda un patrimoniu. Autoritatile administratiei publice locale sunt: consiliile locale (autoritati deliberative); primarii (autoritati executive).

In relatiile dintre autoritatile publice locale si cele judetene si prefect nu exista raporturi de subordonare. Consiliul local autoritate colegiala a administratie publice locale delibereaza asupra interselor specifice ale colectivitatilor locale si hotaraste asupra modului de realizare a acestora; sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, direct, egal, secret si liber exprimat (intre 9 si 31, iar in Bucuresti 55); incompatibilitati: ocuparea unie functii de prefect si subprefect, functionar in cadrul aparatului de speciliatate alautoritatii publice centrale sau locale; manager sau membru in consiliul de administratie al regiilor autonome sau societati comerciale infiintate de consiliile locale, primar, senator, deputat, secretar de stat, subsecretar; durata mandatului consiliului local 4 ani dar poate inceta si inaintea implinirii acestui termen; Atributiile consiliul local: decide in orice problema de interes local; aproba bugetul local, imprumuturile,virarile de credite,aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar alege viceprimarii; aproba statutul comunei sau orasului; aproba bugetul local; administreaza domeniu public si privat al comunei sau al orasului; gestioneaza serviciile publice locale

Actele consilului local: adopta hotarari Functionarea consiliilor locale consiliile locale lucreaza in sedinte ordinare lunare, convocate de primar; sedintele sunt publice (daca nu se decide altfel); consiliul adopta horarari cu votul majoritatii membrilor prezenti (daca legea nu prevede altfel); sunt exclusi de la deliberari si adoptari consilierii care direct sau indirect (pan al arude de gr. IV) au un inters patrimonial in problema dezbatuta; Delegatul satesc ales pe perioada mandatului consiliului local de catre adunarea sateasca votul are caracter consultativ daca a adoptat intr-un interval de cel mult 6luni, cel putin 3 hot care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hot judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila Primarul autoritate executiva a colectivitatilor locale; reprezentant al statului in unitate administrativ-teritoriala in care este ales; este ales prin vot direct; mandate de 4 ani incompatibilitati: functie de conducere in cadrul societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, sau regii autonome sau companii nationale; functii publice (cu exceptia celor didactice); demiterea primarului se face numai prin hotarare de guvern, la propunerea prefectului; incetarea calitatii de primar: demisie; incompatibilitate; condamnare; deces; punere sub interdictie suspendarea din functie a primarului poate fi dispusa de prefect in baza unei cereri a instantei sau a Parchetului; atributii: asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, ale tuturo actelor normative, indeplineste functia de ofiter de stare civila si conduce serviciile de stare civila si de autoritate tutelara; asigura executarea hotararilor consiliului local; face propuneri consiliului local cu privire la organizarea referendumurilor, urbanism , amenajari teritoriale; are atributii speciale in materie de buget local, ordine si liniste publica

Dizolvarea consiliului local

in exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii acte administrative supuse contenciosului administrativ, dar si acte juridice supuse dreptului civil sau comercial;

o parte din atributiile primarului pot fi delegate viceprimarului, consiliul local alege din randul membrilor sai viceprimarul durata mandatului vicep este egala cu cea a mandatului cl exercita atributii ce ii sunt delegate de catre primar functionar public de conducere, este numit de prefect la propunerea consiliului local, prin concurs; atributii: participa obligatoriu la sedintele consiliului local, avizeaza (legalitatea) proiectele de hotarariale consililui local, dispozitiile primarului, pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului, elibereaza extrase sau copii de pe orice act (cu exceptia celor secrete), legalizeaza semnaturi de pe inscrisuri prezentate de parti, si confirma autenticitatea copiilor; poate coordona si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate al aut adm publice locale stabilite de primar

Viceprimarul

Secretarul

Serviciile publice ale comunei, orasului si aparatul propriu de specialitate al aut adm publice locale Serviciile publice ale comunei, orasului se infiinteaza si se organizeaza de consiliul local in principalele domenii de activitate potrivit specificului si nevoilor locale Administratia publica a municipiului Bucuresti M B este organizer in 6 sectoare au cite un primar si un vicep. Municipiul Buc are un primar general si 2 vicep Aut adm publice locale din mun Buc sunt: aut deliberative ( CGMB, consiliile locale ale sectoarelor) aut executive ( primarii sectoarelor) decide in orice problema de interes local; aproba bugetul local, imprumuturile,virarile de credite,aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar alege viceprimarii; aproba statutul comunei sau orasului; aproba bugetul local; administreaza domeniu public si privat al comunei sau al orasului; gestioneaza serviciile publice locale

Consiliul judetean

autoritate a administratiei publice locale pentru coordonarea activitatii consiliilor locale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean

consilierii judeteni sunt alesi prin vot direct; adopta, bugetul judetean, stabileste impozitele si taxele judetene, hotarasc asupra infiintarii de institutii si agenti economici de interes judetean, concesionarea sau dobandirea de bunuri din domeniul privat, de servicii publicede inters judetean;

consiliul judetean se intruneste o data la doua luni, in sedinte ordinare si cand este necesar in sedinte extraordinare. Adopta hotarari .

VI.PERSONALUL ADMINISTRATIEI PUBLICE A.Politica de personal In sens restrans principiile si regullile dupa care se realizeaza incheierea, modificarea sau desfacerea contractului de munca, precum si obligatiile personalului din administratia publica. In sens larg pragatirea, recrutarea, promovarea si perfectionarea fucntionarilor publici si a celorlalti salariati, relatiile in cadrul administratiei si cu beneficiarii, calitatile si metodele managerilor in administratia publica. Elaborearea politici de personal implica: planificarea resurselor umane; recrutarea si selectia resurselor umane; analiza si evaluarea posturilor; salarizarea si motivarea; formarea si perfectionarea resurselor umane; evaluarea resurselor umane si gestiunea carieirei; comunicarea, stilul de conducere si creativitatea;

B.Notiunea de functie publica si functionar public Definitia functiei publice: acea grupare de atributii, de competente, stabilite conform legii, din cadrul unui serviciu public, creat in scopul satisfacerii, in mod continuu, de catre functionarii publici numiti in aceste functii, a interselor generale ale societatii. Exista doua sisteme de functie publica:

sistemul functiei publice de cariera personal cu competente speciale si care isi dedica viata viata profesionala serviciului functiei publice, beneficiind de stabilitate; sistem pe care l-am imbratisat si noi;

sistemul lucrativ functia publica de ocupatie de tip englezesc

O caracteristica esentiala a functiei publice este continuitatea iar principiile in recrutare sunt: cel al egalitatii accesului la functia publica si concursul. Alte aspecte importante legate de functia publica sunt: neutralitatea politica a functionarilor publici, impartialitatea si rezistenta la coruptie, inadmisibilitatea utilizarii functiei publice in scopuri personale. Defintia functionarilor publici: reprezinta resursele umane ale administratie publice care, alaturi de cele materiale si banesti, asigura conditiile de functionare a acesteia. Gruparea atributiilor in cadrul functiilor: functionarii de conducere, au misiunea de a emite decizii administrative, acte juridice; functiile publice care au atributii de documentare adminsitrativa si pregatire a lucrarilor in scopul adoptarii deciziilor si functii de executare a deciziilor administrative. C.Notiunea de statut Functionarul public este numit de catre autoritatea publica competenta potrivit legii si investit in mod legal cu atributiile unei functii publice, cu o activitate pe care sa o desfasoare in scopul asigurarii functionarii continue a unui serviciu public. Prin numirea in functia publica, functionarul este investiti cu un stat legal in care sunt prevazute drepturile si obligatiile acestuia; situatia juridica a functionarului public este statutara. Drepturile si obligatiile generale ale functionarilor publici se regasec in Statutul functionarilor publici L188/1999. Recrutarea si promovarea personalului din administratia publica Numirea pe baza repartitiei emise de diferite comisii ale MEN sau prin actul administrativ de repartizare in munca eliberat de oficiile fortei de munca, in special pentru posturi de executie sau personal auxiliar. Recrutarea la libera alegere, care ofera conducatorului posibilitatea alegerii echipei dar e caracterizata de subiectivism, trebuie tinut seama si de contitiile stabilite de lege in cazul acestui mod de recrutare. Metoda concursului concursul de dosar (verificarea activitatii canditatului) si stabilirea de probe pentru verificarea cunostintelor canditatilor (dince in ce mai raspandit).

Promovarea cadrelor din administratia publica mod de stimulare si motivare a angajatilor. avansarea pe scar ierarhica promovarea in postul vacant examenul sau concursul, pentru persoanele din afara adminsitratiei publice Drepturile si obligatiile functionarului public Drepturi dreptul functionarului public, legal investit, de a-si exercitarea functiei sale; dretul la protectia legii in exercitarea functiei; asigurarea opcuparii functiilor publice doar de persoanel cu o anumita calificare; asigurarea continuitatii sau stabilitatii in functie; acordarea posibilitatii de a se plange autoritatilor si institutiilor competente impotriva masurilor abuzive; dreptul la opinie; dreptul la asociere sindicala; dreptul la greva; cumulul de functii; uniforma gratuita; concediu anual de odihna;; dreptul la perfectionarea continua; dreptul la salariu, la pensie, etc. subordonarea functionarilor ierarhic inferiori fata de superiorii lor (cu exceptia ordinelor ilegale aratarea in scris superiorului amotivului de refuz al executarii); pastrarea secretului de stat si de serviciu; comportare coespunzatoare (inclusiv indeletniciri in afar aserviciului contrare functiei); furnizarea publicului, in cadrul serviciului, a informatiilor cerute; interzicerea de solicitare, acceptare, sau promisiune, direct sau indirect, de avantaje; interzicerea primirii de cereri care nu intra in competenta lor spre rezolvare; sa colaboreze pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu. Raspunderea functionarilor publici Raspunderea disciplinara

Obligatii:

intervine in cazul incalcarii cu vinovatie de catre functionarii publici, indifferent de functia lor a indatoririlor de serviciu, incalcare ce constituie abateri disciplinara;

exemple de abateri disciplinare: absente nemotivate, nerespectarea secretului professional, refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile de serviciu, etc.

sanctiuni: avertismentul, mustrarea, diminuarea drepturilor salariale 510%, pe o perioada de 1-3 luni, suspendarea drepturlui de avansare 1-3 ani, trecerea intr-o functie inferioara 6-12 luni cu diminuarea salariului, demiterea.

Raspunderea contraventionala forma specifica dreptului administrativ cuprinzand totalitatea normelor juridice care reglemeteaza raspunderea celor care nesocotesc dispozitiile de drept administrativ, in raporturile dintre autoritatile publice administrative, si cele dintre acestea si particulari; raspunderea in cazul functionarilor publici se angajeaza daca acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu; conditie: savarsirea unei contraventii; sanctiuni: avertismentul, amenda contraventionala, inchisoarea contraventionala; Raspunderea civila pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza; pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; pentru daune platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti ramasa devinitiva si irevocabila. Raspunderea penala pentru infractiuni (fapta ce prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala) savarsite de functionari in timpul serviciului sau in legaura cu atributiile functiei; exemple de infractiuni: abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor sau intereselor publice, neglijenta in serviciu, luarea de mita; o data inceputa urmarirea penala, conducatorul autoritatii publice va suspenda functionarul public din functia publica (si in cazul infractiunilor de natura sa-l faca pe functionar incompatibil cu functia ce o detine);

in urma condamarii devinitive si irevocabile functionarul va fi destituit din functie (trebuie mentionat dreptul functionarului de a cere instantei de contencios anularea acestui ordin, in 30 de zile de la comunicare).

Modificare raportului juridic de serviciu delegare ; detasare ; transfer ; mutarea in cadrul altui compartiment al aut sau institutiei publice ; exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere Suspendarea raportului juridic de serviciu de drept : Cand funct public se afla in conditiile : este arestat preventiv efectueaza stagiul militar este incadrat la cabinetul unui demnitar se afla in incapacitate temporara de munca se suspenda la initiativa si la cererea motivata a funct public de drept prin acordul partilor prin eliberare din functia publica prin destituire din functia publica prin demisie Redistribuirea se face de catre Ag Nat a Funct Publici Corpul de rezerva este format din funct publici care au fost eliberati din f p si este gestionat de Ag Nat a Funct Publici Acordurile colective si comisiile paritare : Aut si inst publice pot incheia anual acorduri cu sindicatele f p , masuri : perfectionare profesionala ; program zilnic de lucur ; sanatate si securitate in munca ; Comisiile paritare se constituie in cadrul fiecarei aut sau inst publice cu exceptia celor cu atributii in domeniul sigurantei nationale Managementul functiei publice Ag Nat a Funct Publici i-a fost conferite prin statut atributii : Elaboreaza politicile si strategiile privind manag functiei publice Elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind f p si funct publici Elaboreaza proiectul legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pt funct publici

Incetarea raporturilor juridice de serviciu ale funct publici

Redistribuirea si Corpul de rezerva al funct public :

Evidenta functiilor publice si a funct publici.Dosarul Profesional Ag Nat a Funct publici este autoritatea care gestioneaza evidenta nationala a functiilor publice si a funct publici pe baza datelor transmise de aut si inst publice. Dosarul profesional contine acte administrative si documente c are evidentiaza cariera funct public de la nasterea raporturilor de serviciu pana la incetarea acestora. D.Deontologia functionarilor publici : totalitatea normelor care guverneaza comportamentul profesional si privat al functionarului public Codul deontologic obligatii cu privire la : asigurarea unui serviciu public de calitate loialitatea fata de Constitutie si lege loialitatea fata de aut si institutii publice libertatea opiniilor activitatea publica activitatea politica folosirea imaginii cadrul relatiilor conduita in cadrul relatiilor internationale participarea la procesul de luarea a deciziilor obiectivitate in evaluare folosirea prerogativelor de putere publica utilizarea resurselor publice

VII.CONTROUL ACTIVITATII ADMINISTRATIEI A.Notiunea, necesitatea si importanta controlului activitatii organelor administratiei publice Activitatea autoritatilor administratie publice este supusa inainte de toate, controlului autoritatii puterii legiuitoare (control politic). Controlul adm constituie forma cea mai complexa a controlului asuprta activit aut adm publice. Controlul reflecta in acelasi timp caracteristicile aparatului birocratic si ale sistemului pol si j Controlul este necesar pt a indruma orienta si corecta actiuneq in vederea realizarii politicii statului. Scopul controlului este de a se constata daca s-a realizat o sarcina si in ce mod avand rol de observare, constatare, cercetare, urmarire si supraveghere Elementele componente ale controlului baza de referinta a controlului poate cuprinde obiectivele pe care prebyie sa le ralizeze autoritatile administratiei, mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor propuse, procedeele foliste pentru realizarea obiectivelor propuse (legalitatea, oportunitatea, rentabilitatea) si nu in ultimul rand calitatea activitatii (eficienta, operativitatea, functionalitatea); obiectul controlului pot face obiectul controlului mijloacele umane, materiale, finaciare, mijloacele si proiectele folosite de autoritati); operatiunile de control pot fi simple controlul de materialitate a unor obiecte aflate in gestiunea autoritatilor sau complexe operatiuni de control al legalitatii diferitelor acte, oportunitatea activitatii autoritatilor. B.Formele si cerintele de controlului Controul intern este realizat ca o componenta a activitatii de conducere a autoritatilor administratiei publice de catre autoritatile colegiale sau unipersonale care au acesta competenta ; este permanent si cuprinde intreaga si toate componentele autoritatilor publice;

se declanseaza din oficiu sau la sesizarea celor interesati, poarta denumirea de recurs gratios.

Controlul ierarhic autorul controlului este un organ ierarhic superior celui fata de care se exercita controlul; parte esentiala a activitatii de conducere in administratia publica; pentru exercitarea acestui control nu sunt necesare dispozitii exprese ale legii; modalitati de desfasurare a controlului ierarhic: o din oficiu; o se poate desfasura in timp, in mod continuu sau discontinuu; o se poate exercita concomitant cu activitatea controlata, anterior sau posterior acesteia; o se poate raliza individual sau in echipe efectele controlului ierarhic poate impune refacerea actului sau a operatiunii materiale neconforme cu elemnetele bazei de referinta, ca legalitatea si oportunitatea actiunii; daca este de competenta autorului controlului se poate si anula actul juridic sau incetarea executarii uni act in urma controlului se pot lua masuri de sanctionare disciplinara, imputari, sau sesizarea organelor de umarire penala. Controul prin delegare de autoritate baza de referinta a controlului legalitatea actelor juridice se exercita in cadrul unui termen baza de referinta: legalitatea actelor administrative expres prevazute de lege iar rezultatul lui se exprima in acte administrative de jurisdictie (care pot fi atacate in contencios) Curtea de Conturi este o autoritate cu atributii jurisdictionale cu caracter administrativ. Controlul exercitat de autoritatile legislative se exercita prin intermediul comisiilor permanete si temporare ale legsilativului, prin intrebarile si interpelarile adresate autoritatilor si prin rapoartele si informarile prezentate de acestea in fata legislativului comisiile permante nu au drept de anulare a actelor si nici nu pot da dispozitii obligatorii dar concluziile comisiilor sunt prezentate autoritailor

Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative

legislative in cadrul carora functioneaza iar acestea vor adopta masuri corespunzatoare; in baza rapoartele si informarile prezentate Camerelor, legislativul poate adopta masuri legislative, de exemplu in raporturile dintre Parlament si Guvern singura masura este motiunea de cenzura. VIII.RASPUNDEREA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE A.Formele raspunderii administrative Raspunderea administrativa Responsabilitatea sociala a functionarilor realizarea sarcinilor de serviciu, rezolvarea cu seriozitate si promptitudine a problemelor cetatenilor. Raspunderea juridica abaterea de la lege prin savarsirea unor fapte ilicite, are scop preventiv-educativ si sanctionator. Subiectul activ al raspunderii in dreptul administrativ este autoritatea publica, iar in raport cu fapta autoritatea fata de care se rasfrang consecintele reprezinta subiectul pasiv iar autorul faptei, persoana juridica sau fizica, subiectul active. 1.Raspunderea administrativ-disciplinara Conditii: fapta savarsita cu vinovatie autorii: organul administratie publice, functionarul public, oraganizatii nestatle, persoane fizice subiectul activ autoritatea publica, subiectul pasiv are acapacitatea de drept administrativ si este vinovat abaterea disciplinara este incalcarea cu vinovatie a normelor de drept administrativ (incalcarea unui raport de drept administrativ sau incalcari ale legii penale) Sanctiuni amenda, majorarile de intarziere, dizolvarea organului ales (ex.: Consiliul local), demiterea primarului; nu sunt privative de libertate Trasaturi: situatie juridica subiectul activ; aut publica subiect pasiv ;organ de stat termen obiectiv ; abatere disciplinara termen subiectiv; vinovatia cu care a fost savarsita fapta sanctiuni; nu sunt privative de libertate 2.Raspunderea administrativ-patrimoniala angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale se poate face prin:

o actiune indreptata numai impotriva autoritatii parate o actiunea intrepatat impotriva functionarului public o actiune impotriva autoritatii si functionarului Conditii: actul atact sa fie adminsitrativ, prin el sa sa realizeze o activitate de natura administrativa, in regim de putere publica solutionarea actiunilor sectiile de contencios adminsitrativ ale tribunalelor, curtile de apel si CSJ prejudiciile la care va fi obligate autoritatea publica pot fi materiale si morale Forme ale raspunderii administrativ-patrimoniale obiectiva, pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale (sub regim de drept administrativ) o raspundere bazata pe vinovatie pentru prejudicii produse prin acte administrative de autoritate (sub regim de drept administrativ) Actiunea in daune este conditionata de actiunea in anulare a actului administratiei sau obligarea de emitere a unui nou act raspunderea administrativ-patrimoniala intervine pentru acte administrative ilegale nu si in cazul actelor legale sau exceptate de la controlul de legalitate conditii speciale act ilegal, sa fi cauzat prejudicii materiale si morale, prejudicii sa fie consecinta nemjlocita a actiunii administratiei 3.Raspunderea contraventionala Definitie: contraventia este fapta savarsita cuvinovatie, stabilita si sanctionata de lege, hotarare de guvern, ale autoritailor administratiei publice contraventia poate fi savarsita printr-o actiune sau inactiune sau prin neindeplinirea obligatiilor stabilite prin norme juridice prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea periculozitatea sociala a unei fapte trebuie cercetata si apreciata functie de mai multi factori (norma incalcata, relatia sociala prejudiciata, felul vinovatiei, urmarile falte, etc.) Trasaturi : este o fapta savarsita cu vinovatie stabilirea si sanctionarea faptei prin acte normative fapta care prezinta un anumit grad de pericol social

Subiectii si conditiile raspunderii contraventionale:

o vinovatia intentia prevede si urmareste sau accepta fapta si culpa persoana socoteste ca rezultatele faptei sale nu se vor produce sau nu le prevede desi trebuia s-o faca o subiect poate fi persoana implicate in savarsirea unei contraventii cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei (similare cu cele din penal): o legitima aparare fapta de parare sa fie raspunsul la un atac, atacul sa fie material, direct, injust; sa fie periculos si apararea proportionala cu intensitatea atacului o starea de necesitate pericol neprevazut, iminent, real, inevitabil, fapta savarsita pentru salvarea vietii, integritatii corporale, altei persoane, un bun material sau obstesc) o constrangerea fizica sau morala o cazul fortuit intamplare ce nu putea fi prevazuta sau inlaturata o eroarea de fapt dar nu si cea de drept (necunosterea normei) o iresponsabilitatea si infirmitatea o minoritatea (minor sub 14 ani) o betia involutara cauza care inlatura raspunderea contraventionala 1. prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale 2. prescriptia executarii sanctiunii contraventionale sanctiuni contraventionala: o avertismentul nu are consecinte juridice, este o atentionare verbala (cel mai des intalnita) sau scrisa (daca actul care stabileste contraventia prevede expres acest lucru sau s-au produs pagube sau contravenientul nu este de fata), insotita de recomandarea de respectare a dispozitiilor legale o amenda cea mai frecventa sanctiune contraventionala si consta in plata unei sume de bani (cu limite maxime si minime prevazute prin acte normative) o inchisoarea contraventionala se instituie numai prin lege, are caracter adminsitrativ, iar in cazul executarii acestei sanctiuni persoana presteaza activitati in interes social o confiscarea retinerea fortata a unor bunuri apartinand contravenientului (trec in patrimonial statului fara plata)

o suspendarea activitatii si anularea autorizarii de functionare are carcater complementar, aplicandu-se pe langa sanctiunea cu amenda sau inchisoarea contraventionala si nu este obligatorie o inchiderea contului bancar stabilirea si constatarea contraventiei agentii constatatori care pot fi primarii, ofiterii si subofiterii M.I., alte persoane prevazute d elege o procesul verbal de constatare a contraventiei cuprinde obligatoriu: data si locul, numele si prenumele, calitatea si institutia din care face parte constatatorul, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei si se semneaza pe fiecare pagina de cei doi aplicarea sanctiunii contraventionale daca nu se prevede altfel organul constatator aplica si sanctiunea, in caz contrar procesul de verbal de constatare se trimite organului competent sa aplice sanctiunea, care se aplica prin rezolutie scrisa sanctiunea se plaice in limitele prevazute de actul normative caile de atac impotriva actelor de aplicare a sanctiunii contraventionala: o impotriva procesului verbal de constatare si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii o plagerea suspenda executarea o hotararea prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacta cu recus in 15 zile d ela comunicare, recursul suspenda executarea hortararii executarea sanctiunilor contraventionale o de catre organul din acre face parte agentul constatator daca nu sa atact procesul verbal; o de instanta de judecata o impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, in conditiil elegii o executarea se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a creantelor bugetare IX.DOMENIUL ADMINISTRATIV A.Notiunea de domeniu administrativ

Ansamblul de bunuri imobile si mobile, proprietate publica, destinate sa foloseasca tuturor membrilor unei colectivitati umane, fie direct fie prin organe special create spre a le administra in scopul satisfacerii unor nevoi sociale. Cuprinde 2 categorii de bunuri : bunuri proprietate publice si bunuri proprietate privata. Trasaturile bunurilor satisfac anumite cerinte ale colectivitatii unele bunuri sunt succeptibile de a satisface nevoile sociale pot fi utilizate de toti membrii societatii por fi utilizate in mod direct (mersul pe strada) sau indirect (prin intermediul unui organ de stat) fac obiectul proprietatii publice

B.Clasificarea bunurilor apartinand domeniului public in functie de interesul pe care il reprezinta:dom pub de interes national jud. comunal in functie de natura bunurilor :dom pub trestru, aerian, maritim, fluvial, cult.militar functie de raportarea la activitatea omului artificial, natural functie de modul de detrminare - nominalizate in Constitutie, in alte acte normative, de autoritatile administratie publice in functie de modul de utilizare de catre public: utilizate direct, indirect in functie de natura juridica a dr statului: bunuri ale dom pub ce apartin prop.pulice a statului sau unit adm terit; bunuri ale dom pub ce apartin prop.private in functie de organizarea serv publice: bunuri care sunt puse in valoare printr-un serviciu public, bunuri care mijlocesc realizarea unui serviciu public C.Regimul juridic al domeniului public: ansamblu de reguli de fond si de forma care personalizeaza domeniul respectiv bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile, imposibilitatea grevarii de sarcini si servituti, imprescriptibile proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativteritoriale Atributele dreptului de proprietate publica posesia, fosinta si dispozitia, in limitele si in conditiile legii

Dreptul de prorietate publica se dobandeste pe cale naturala, prin achizitii publice efectuate in conditiil elegii, prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica, prin acte de donatie acceptate de autoritatea publica, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului in cel public pentur cauza de utilitate publica Modalitati speciale de dobindire: exproprierea pt cauza de utilitate publica rechizitiile de bunuri schimbarea regimului j al bunurilor bunurile din domeniul public pot fi date in administrare regiilor autonome, prefecturilor, autoritatilor administratiei publice centrale, locale, altor institutii publice Darea in administrare : se realizeaza prin HG, a consiliului local, judetean, Concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica, in conditiile legii. Concesionarea domeniului public se pot concesiona bunuri proprietate publica ori private a statului, judetului, orasului sau comunei, serviciile publice de interes national sau local partile contractului de concesiune: concedentul, transmite pe o perioada de maximum 49 de ani unei late persoane, concesionarul, pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun sau serviciu public in schimbul unei redevente pot face obiectul concesiunii, de exemplu: transporturile publice, autostrazile, serviciile postale, plajele, retele de transport si distributie a petrolului, apei potabile, etc. prin concesiune se instituie o modalitate de atragere de fonduri bugetare concesionarea se poate realize prin licitatie publica sau prin negociere directa Solutionarea litigiilor cu privire la delimitarea domeniului public este de competenta instantelor de contencios administrative. Modul de incorporare a bunurilor in componenta sa: domeniul public natural domeniul public artificial - incorporarea - afectarea

Regimul juridic special

Procedee folosite in dr public pt constituirea domeniului public:

X.CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV A.Contenciosul administrativ totalitatea litigiilor dintre administratia publica si cei administrati, indiferent de natura juridica a litigiilor Conditiile exercitarii actiunii in contencios administrativ reclamantul intr-o actiune in contencios adminsitrativ trebuie sa aiba capacitate de a putea sta in justitie vatamarea unui drept subiectiv sau un interes legitim vatamarea dreptului sa fie urmarea uni act administrativ actul administrativ atacat sa fie susceptibil de executare (produce efecte juridice) respectarea procedurii administrative prealabile introducerea actiunii in termen de 6 luni de la comunicarea solutiei dupa procedura administrativa prealabila B.Actele exceptate de la controul judecatoresc Nu pot fi atacate in justitie urmatoarele categorii de acte: actele ce privesc raportutile dintre Parlament sau presedintele Romaniei si Guvern si alte autoritati publice actele de comandament cu caracter militar actele adm pt care legile speciale prevad o alta procedura judiciara actele adm emise pt aplicarea regimului starii de razboi al starii de asediu sau al celei de urgenta cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pt restabilirea ordinii publice precum si pt inlaturarea condecintelor cal;amitatilor naturale epidemiilor si epizotiilor C.Procedura actiunii in controlul judecatoresc Competenta instantelor de judecata Materiala a tribunalelor administrativ fiscale Materiala a curtilor de apel ca instante de contencios adm Teritoriala a instantelor de contencios adm

Solutionarea litigiilor de contencios administrativ este de competenta puterii judecatoaresti prin instantele de drept comun, care au pe langa alte sectii (civile, comerciale) si sectii de contencios adminsitrativ. 36

Procedura prealabila Recurs administrativ gratios Recurs adm ierarhic Obiectul actiunii in contencios adm : Reclamantul are posibilitati : Sa solicite doar anularea in tot sau in parte a ct Sa solicite anularea ct si repararea pagubei Sa ceara solutionarea litigiilor care apar in faza permergatoare incheierii ct adm Parttile implicate in litigiile de contencios adm : Reclamantii - Reclamant subiectiv ; i s-a incalcat un dr Reclamantii - Reclamant obiectiv ; cel care apara un interes Paratul - Autoritatea parata ;cel care a incalcat de sau interesele legitime Termenul in care se poate formula actiunea Cererea de chemare in judecata Documente necesare Problema despagubirilor Taxa de timbru Citarea partilor Suspendarea actului adm : suspendarea executarii actului prin actiune separata ; solicitarea suspendarii prin actiune principala Probele folosite in fata instantei de contencios administrativ Judecarea cererilor introduse la instanta de contencio administrativ

Sesizarea instantei de contencios adm :

Judecarea actiunii in contencios administrativ :

Solutionarea actiunii in contencios administrativ graviteaza in jurul leglitatii actelor adm Solutionarea actiunii privind actul adm unilateral Solutionarea actiunii privind ct administrativ Recurs Judecarea recursului in situatii deosebite

Procedura in fata instantei de recurs :

Executarea hot judecatoresti definitive si irevocabile :

37

D.Particularitati privind controlul jurisdictional al actului administrativ Controlul instantelor de contencios adm asupra ordonantelor Guvernului : Actiunea in justitie care are ca obiect anularea unei ordonante sau dispozitii poate fi introdusa de persoana f sau j a carui dr a fost incalcat Exista confrom L554/2004 2 categorii de actiuni in contencios impotriva ordonantelor : Actiune care are ca obiect or dau dispozitii ale acesora considerate a fi neconstitutionale Actiune care are ac obiect or sau disp ale acestora declarate neconstitutionale Controlul instantelor de contencios adm asupra altor cauze decat cele prevazute de L554/2004 : Cauze prevazute in legea privind institutia prefectului Cauze prevazute in Legea Functionarilor publici Cauze regementate de alte legi Jurisdictie speciala administrativa : facultative,gratuite Act adm jurisdictional : act juridic emis de un organ cu atributii jurisdictionale Exercitarea cailor de atac impotriva actelor adm jurisdictionale : prin 2 modalitati (calea jurisdictiei adm speciale si calea instantelor de contencios administrativ) Controlul actelor administrative exercitat de alte instante de judecata decat cele de contencios administrativ: Conform L119/1996 acte de stare civila primaria refuza in favoarea judecatoriei competente Conform OG2/2001 Conform L64/1991 Conform L129/1992

Jurisdictii speciale administrative :

Hotararea judecatoresca prin care se solutioneaza actiunea in contencios administrativ anularea totala sau partial a actului administrativ 38

recunoasterea dreptului pretins instanta poate sa oblige autoritatea publica parata sa emita un act administrativ, sainlocuiasca sau sa modifice un act administrtaiv ori sa elibereze un certificate, o adeverinta sau un inscris pentru realizarea dreptului pretins de reclamant

in cazul actiunii in contencios administrtaiv imptriva unui act administrativ normative, nu se va proceda la anularea intregului act normative cid oar a dispozitiei din ele care a stat la baza actului administrativ individual contestat

constatarea ilegalitatii actului administrativ suspus judecatii echivaleaza cu anularea lor actiunile in justitie pot fi formulate si personal impotriva functionarului autoritatii parate care a elaborate atul sau care sa face vinovat de refuzul revolvarii cererii, daca se solicita plata unor despagubiri

daca actiunea se admite, persoana ca fi obligata la plata daunelor in solidar cu autoritatea publica si poate chema in garantie pe superiorul ierarhic de la care a primit ordin scris sa semneaze actul, a carui legalitate totala sau partiala este supusa judecarii

actiunea in daune se poate folosi si separate de actiunea in anulare a actului administrativ atunci cand intinderea prejudiciului nu este cunoscuta reclamantului la data judecarii

temeiul hotararii judecatoresti culpa administratiei exprimata in ilegalitatea actului administrativ emis sau refuzul reclamantul prefera sa-si recupereze paguba de la autoritatea publica (solvabila) iar autoritatea publica are actiune in regres contra functionarului vinovat

recursul se introduce la Curtea de Apel iar impotriva hotararii pronuntate in prima instanta de Curtea de apel recursul se introduce la Sectia de Contencios Administrativ a CSJ

Efectele hotararii judecatoresti pronuntate in contencios administrativ hotararea va produce efecte juridice fata de partile in litigiu cand contenciosul administrativ are un caracter obiectiv, hotararea instantei este opozabila erga omnes

39

autoritatatea publica este obligata sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, executarea hotararii definitive se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei sau in cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii

in cazul nerespectarii termenului, conducatorul autoritatii publice este amendat iar reclamantul poate solicita daune pentru intarzierea executarii

Controlul judecatoresc asupra legalitatii actelor administrative pe cale exceptiei de ilegalitate caracteristica acestei forme de control este declararea ilegalitatii actului administrativ pe caleaincidentului de process se invoca ilegalitatea actului si se solicita ca acest act sa nu produca efecte juridice in cauza dedusa judecarii exceptia de ilegalitate poate fi ridicata oricand in proces, fiind un mijloc de aparare, de catre orice parte (chiar si din oficiu) exceptia de ilegalitate poate fi ridicata atat cu privire la actele administrative cat si cu privire la operatiunile administrative instanta are dreptul si obligatia pe calea incidentala sa aprecieze legalitatea unui act administrativ sau operatiune administrativa constatarea ilegalitatii actului de catre instanta pe calea exceptiei de ilegalitate nu duce la desfiintarea actului iar hortararea este opozabila doar partilor in cauza.

XI ADMINISTRATIA PUBLICA SI INTEGRAREA EUROPEANA A.Idealul modelului european de administratie publica O administratie publica de tip ideal nu exista iar daca ar exista ar trebuie sa atinga si sa nu se abata de la dezideratele: rationalitate, eficacitate, servire optima a cetatenilor in slujba carora este. Ar trebui identificate caracteristicile comune diferitelor administratii europene, pentru un ipotetic model European, liniile majore ale administratiei publice.

40

Ruptura dintre Europa de Vest sic ea de Est a dezvoltat paractici administrative diferite, sistemul administrativ al statului totalitar a cazut iar tarile cu regim totalitar au revenit la principiile democratice ale statului de drept. Administratia publica a devenit astazi o prezenta de prim ordin in toate tarile si la toate nivelurile organizarii struturilor statale si ale colectivitatilor locale. Factorii de asemanare dintre administratiile publice europene Factorii de ordin politic modelul occidental se caracterizeaza prin trasaturi ale modelului liberal si din teoria weberiana tezele de baza sunt subordonarea administratiei fata de puterea politica si separarea politicului de administratie subordonarea administratiei fata de putearea politica est eexprimata constitutional de subordonarea puterii executive fata de puterea legislativa democratic aleasa (reprezentativa) din teoria weberiana s-au imprumutat conceptele de profesionalizare si de neutralitate a administratiei, pastrarea unei anumite autonomii a administratiei in raport cu puterea politica Factorii de ordin istoric de-a lungul evolutiei statelor europene se remarca rolul modelului administrativ napoleonian, caracterizat printr-o administratie centralizata si ierahizata revolutia industriala a transformat administratia publica intr-o administratie economica (investitii economice ale puterii politice); o administratie de prestari servicii, o administratie specializata in noile probleme sociale, de mediu Elementele unei potentiale schite de model european de administratie publica asemanarea structurilor administratiei publice - desi nu exista institutii absolute comune in diferite tari europene exista totusi cateva tendinte de apropiere: o relansarea autonomiei locale corolar al democratiei politice o multiplicarea structurilor de coordonare si de consiliu la nivel general, datorata de exemplu complexitatii problemelor administrative in anumite domenii (economia); segmentarea

41

structurilor de decizie la nivel de central (specializari, consideratii politice de moment) o aparitia autoritatilor administrative independente in raport cu Guvernul, in diverse domenii: activitati economice, activitati administrative noi asemanarea mecanismelor de actiune o mijloacele de personal functia publica o procedeul concursului este o exigenta a democratiei si o garantie a neutralitatii administratiei o notiunea de cariera, in unele tari europene, ofera o alta modalitate de recrutare a agentilor publici o formarea agentilor este organizata dupa metode ca scoli nationale de administratie sau sistem de stagii mijloacele juridice o comuna in cele mai multe state europene este ideea ca administratia trebuie sa utilizeze actul unilateral o administratia este condusa de un drept special, derogator de la dreptul comun si supusa unui judecator special, judecatorul administrativ o in anumite state (Franta, Spania) notiunea de contract administrativ permite administratiei sa-si conserve prerogative de genul reziliere unilaterala, sanctiune unilaterala, etc si sa supuna litigiile sale contractuale judecatorului ei firec o si metodele care permit cetatenilor sa joace un rol activ au un loc deosebit iar informatizarea va facilita acest tip de relatii asemenarea sistemelor de control o administratia este supusa regulii dreptului intr-un stat de drept o controalele jurisdictionale sunt foarte diverse o succesul sistemului jurisdictiei administrative specializat in unele tari cuprinde recursurile privind administratia privesc legalitatea actiunii administrative unilaterale sau alte activitati ale administratiei publice, contracte, responsabilitate

42

o recursul pentru excesul de putere, in cea ce priveste anularea actelor administrative abuzive este cel mai bun exemplu

B.Regionalizarea si cooperarea interrregionala in procesul de integrare europeana In procesul de integrare europena se ridica noi probleme ca cele legate de statutul regiunilor in cadrul statelor federale si unitare, repartitia puterii de luare a deciziilor pe palierul local-regional-central, frontierele statale. Termenul de regiune caracterizeaza o unitate administrativ-teritoriala sustatala si nu o zona geografica suprastatala, formata din state ce prezinta anumite caracteristici commune. Regiunea este un fenomen marcant al ultimilor trei decenii. Afirmarea regionala conduce , la nivelul institutional la relatii pe care le dezvolta regiunile cu institutiile europene si relatiile directe intre regiuni. Regiunea s-a transformat intr-un al treilea punct care participa la integrarea europeana, fiind intermediara intre autoritatile centrale si cele locale. Regiunea U.E. o defineste ca fiind esalonul imediat inferior celui al statului, care in functie de competentele care i-au fost acordate (stat centralizat) sau pe care si le-a acordat (sisteme federaliste), gestioneaza pe plan administrativ si politic o comunitate teritoriala a carei dimensiune variaza in limite foarte largi. Si Adunarea Regiunilor defineste regiunile ca acele entitati politice de nivel imediat inferior statului, care dispun de anumite competente exercitate de un guvern, care la randul lui, este raspunzator in fata unui adunari alese in mod democratic. Realitatile regionale au trei directii clare: regiunile contribuie la dezvoltarea economica si la realizarea obiectivului de coeziune economica si sociala regiunile contribuie la apropierea cetatenilor de UE, facand posibila democratizarea institutionala regiunile sunt exponentele unei UE pluraliste Regionalizare si regionalism Fenomenele regionale prezinta patru probleme esentiale: 43

dezechilibre regionale alienari etno-culturale centralism cresterea importantei statului aparitia constiintei regionale miscarile regionale sau actiunile regionaliste dezvoltarea institutiilor regionale sau puterile regionale

Procesul regional cunoaste trei faze:

Regionalismul : miscare care vine de jos in sus, reprezentand constientizarea intereselor comune si capacitatrea comunitatii regionale de a rezolva lucrurile mai bine decat statul. Regionalizarea este o miscare care vine de sus in jos. Procesul regionalizarii parcurge si el mai multe etape: recunoasterea de catre stat a unei identitati regionale; existenta unor dezechilibre regionale, constientizarea lor si elaborarea unor strategii ale aparatului statal sau supra-statal (UE) si incercarea de planificarii, descentralizarii si deconcentrarii activitatilor economice obtinerea puterii decizonale Scopul regionalizarii: repartitia echilibrata a bogatiilor; ridicarea niveluliu zonelor mai putin dezvotate; puterea de decizie in toate componentele regiunii Principiul subsidiaritatii Noile tendinte sunt de diminuare a rolului statului si reducerea functiilor lui la diplomatie, aparare, politica monetara, mentinerea marilor echilibre. Principiul subsidiaritatii incearca sa raspunda nevoii de participare mai activa a cetatenilor la luarea unor decizii prin coborarea nivelului de luare a acestora cat mai aproape de problemele concrete, invitand la regandirea relatiilor sociale. Principiul poate fi interpretat ca: un principiu de organizare sociala subsidiaritatea aducand o recunoastere autonomiei particularilor in raport cu structurile organizatorice si institutionale ale vietii sociale, iar partile sunt vazute ca niste elemnete ale unui tot si nu pot avea alte aspiratii decat binele comun

44

ideea de supleanta (de suplinire) limitarea puterilor fara ca prin acesta principiul sa impuna un caracter normative si ideea de subsidiu (ajutor) incurajarea si autorizarea autonomiei

este un principiu general d organizare institutionala care tinde sa favorizeze baza in raport cu varful (Uniunea trebuie sa fie construita cu contributia cetatenilor ei)

Principiul subsidiaritatii transpus institutional poate fi privit astfel: o regula de repartitie a competentelor prin care se incearca coborarea nivelului de luare a deciziei cat mai aproape de problemele ce trebuie rezolvate pentru realizarea unei administratii cat mai eficiente; un principiu politic - exercitarea competentelor la un nivel pe cat posibil mai aproape de cetatean cu incredintarea competentelor retrase statului numai autoritatilor conduse sau controlate de autoritati alese la nivel local.

45

46