Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Ambele parti ale ecuatorului (0-5 gr. Lat N si S) Africa central (r. Congo), America de Sud (Amazon), pen Malaca, arhip. Indonezian
F. d. m.d. a. ecuatoriale calde si umede tot anul, circuitul atmosferic legat de procesul de convergenta
Ambele emisfere 5-20 lat. , America central, est Braziliei, India, Indochina, China de sudest, nord Australiei si o mare parte din Africa central.
f.d. var.procesul de convergenta, preodomina mda calde si umede tot anul ; iarn- preoces de divergent predom mda calde si uscate dar se formeaza mediul subecuatorial musonic in india, china de sud-est si in Indochina, ploua foste mult vara
z. ecuatoriala Mda ,v. calm ecuatorial. Temp. 25-27C, evaporare mare, precip multe tot anul,pl. torentiale 2000-3000, amplit an mica 1-3 z. subecuatoriala , tropical, mda var- ecuator calde si umede, iarntropicale calde si uscate, vint var- calm ecuat, iarnalizee, temp28C, precip1500mm, ampli 3-4, in regiunele musonice cant de precip. depas 5000mm
s. lateritic, sarace in humus din cauza spalarii, bodat in oxizi de fier si alumin
Arb. De cauciuc, cacao, cafea palmierul de vin, de ulei, acajuul, abanosul, ceiba---creste in etaje5, luxuriante, vesnic verzi,
Veget ierboase baobab, acacia(Africa), eucaliptul (Australia), palmierul (America de sed) --- se usuca in anopimtul uscat, au ghimpi de protective, aduna apa in tulpina (baobabul) si iarna le cade frunza ca evapor sa nu fie mare
Okapi, tapirul, maimutele, leopardul, hipopotamul pitic, reptile, lenesii, veverita si ciinele szurator, jaguarul, puma, furnicarul, boa,anaconda----viata arboricola, gheare dezvolt.,nu fac reserve, au cozi, abilitatea dea sari Antipole, zebra, bivoli, rinoceri, giraffe, elefanti, lei , hippopotami, CROCODILI--- amfibii, reptile cad in hibernare, anim migreaza spre bazinile cu apa in perioada secetoasa ( iarna)
Gr. De antrop. Nu mare, defrisari pu drum, magistrale, constructii, unde se extrag bogatii subpamintene, extinderea terenurilor agricole, au ramas 2% din p. brazilia. O cauza comertul cu lemn.
Econom. Cultiv. Orez, ceai, manioc, arb. De cacao, cauciuc, bananieri, agricultura intinerenta ind extractive petrol, min. de aur, cositor, ind. Prelucrarii petrol, lemn, cauciucului sintetic
Dr. de antrop. Substantial, in reg de exploatare a minereurilor, pasunatul excesiv, eroziunea si deflatia solului, desertizarea, vinatul, incedii
Econ. agricultura extensive Cultivarea abatatului, maniocului, trestia de zahar, monoculture, cresterea bivolilor; ind. Extractiva. Comert cu blanuri, fildes, coarne de rinocer, , turism specific
m. trop. De desert pozitia Nordul Africii, pen Arabica, Irak, Iran, Pakistan, India, pod. Mexic ( America latina); emis de Sud Africa de sud Klahari, America de sud Atacama, centrul Australiei, Mda tropical calde si uscate, are loc procesul de divergenta Z tropical,Mda tropicale calde si uscate, v. alizee, temp. mai mari de 30, amplit diurna mare 70C, annual 3-5C, precip. sub 100mm averse Cenusiu-brun de desert Cactusi, agave,velvicia, aloea, ierb.efemere, pepenele rosu salbatic---radacini adinci si lungi, seminte rezistente, Frunze mici, spini, ciclu vegetative scurt Serpi, sopirle,scorpioni, insect, rozatoare, sacal, hyena, vulpe dromaderul ( Sahara si sud-vestul Asiei)- activitate nocturna,rezistente la temp ridicate lipsa indelungata de apa, isi fac reserve, unele sunt acoperite cu solzi cornosievaporare mica Slab, exista chiar si medii natural, antropizate sunt zonle extractive si foarte oazele In oaze Culrivarea curmalilor, leandrilor, arborilor de fistic,cresterea camilelor, explatarea petrolului, gaze, extinderea constructiilor, instalatiilor
m. tropical umeda| variabil umede Sud-est chinei, pen. Indochina si India, America centrala si de sud, Africa centrala nord si nord-estul Australiei Mda ecuatoriale calde, influenta curentilor calzi: Brazilian, Mozambic, Australian de vest Temp mai mica de 30C, diurna mai mica, amplit an. 3-4C, precip 1000-2000mm lateritic Eucalipti, tecul, arborele de sal,
f.d Clima
sol veget
fauna
Gr de antrop. Econom.
Inalt, zonele industrial, agricultura, Se cultiva cafeaua, cacao, batat, anioc, trestia de zahar,cresterea bovine industry. Dezvolt, extractive min de wolfram, cositor
pozitia
Subtropical mediteraniana Tarmurile m. maditeraniene, sud pen. California, sud africii, australiei, America de sud( chile) Mda var. tropicale calde si uscate, alizeele continentale, iarn. Mda temperate moderate care aduc multe precip. v. var- alizee, iarn.- de vest, temp 18 20C, precip 800 mm, iarna ploua, amplit an. 10C .. Terra rosa Macquis, maslin, rozmarin,mirt,laur(tarm. Mediteranei) Frigana (grecia) Garriga(franta) Chiparos( California) Scrub eucalypti pitici acacia(Australia)--- vesnic verzi cu frunza tare, Frunze groase, stralucitoare, acoperite cu perisori, ghimpi, pu a micsora evaporarea Iepuri, capre, berbeci de munte,scorpion, magon ---se hranesc cu Frunze dure, sarurile din organism se emana Inalt, aici au aparut si primele civilizaii( egipt., romana, greceasca, iudaica), taiere abuziva, statiuni turistine, balneomaritime,asezari urbane. Cultivarea citricilor, griu, vita de vie, maslin, cresterea bovinelor, ind. Materialelor de constructive marmura ( italia)
f.d.
clima
Subtropical umed Uruguay, nord-est Argentinei, sud Africii (rep. Afric de sud), Australia de sud si ins Tasmania, nord ins Noua Zeelande Actiunea mda tropicale- var. , temperate- iarn., influen. Curentilor calzi Acelor( Africa), African de vest, Golfului Temp 18C, precip 8001000mm, ploua tot anul
Subtropical musonic China de est, sud-est SUA, est Australia, sud Braziliei
Mda var.- tropicale, iarn.temperate, influent musonilor de vara, care aduc mult eprecipitatii Temp. 17 20 C, precip mai mult de 800 mm, ploua vara
sol veget
Crasnoziomuri si jeltoziomuri Eucalypti ( Australia) Bambus (asia), palmier (America de nord)---pl. cu frunza lata, cu stomatele deschise.
Terra rosa si cenusii de padure Magnolia, camellia, stejar, tei-- la unele le cade frunza, apare floare apoi frunza
animale
Cangur- Australia, lemuriAfrica, tatu- America lat.----nu isi fac reserve de hrana
gr
inalt
econ
Orez- 2 cultri pe an
pozitia
foioase Partea de set a americii de nord, vest europei si centru, ins Tasmania
Veget.
Mda temperate maritime umede tot anul Cenusiu brun de padure Mda temperate umede, var . racoroasa, iarn. Blinde., vint de vest, precip mai mare de 600, temp 15 10, amplit mare 20C Fag, stejar, gorun, teiul, paducel, porumbarul, cornul, alunul, socul, magnolia,plop,artar---in perioada rece le cad frunzele, angiosperme,
Anim.
Cerb, caprioara, mistret, lup, pisica salbatica, jderul, ciocanitoarea, privigheatoarea, arici--unele hiberneaza,migreaza
econ
Gr de derad
Agricultura- cereal, plante tehnice, griu, secara, orz, sfecla de zahar Sacatuirea sol., ingrasaminte, centre urbane, gr inalt
Stepa si silvostepa Silv.- eurasia ( de la c. Dunarii pina la Altai, Mongolia si extreme orient), America centrala (marile cimpii si cimmpiile central) Step.- Eurasia ( dela m. Neagra pina la O. Pacific, china de est, partea central a americii de nord si americi de sud ( cimpia la-plata) Mda temperate moderate dupa caldura si mai aride cernoziomuri Temperatura medie anual este de 8-9,4C.Cantitatea medie de precipita ii atmosferice este de 500-660mm. In stepa precip 500 si mai putin, temp 9- 10C Silv.-P duri de stejar amestecat cu cire , carpen, ar ar, frasin step-negara, p iu , salvia, piciorulcoco ului, laptele-cinelui, alb stri a, scrntitoarea, b rboasa, migdalul pitic, caragana pitic , cununi a----xerofite, graminee, limbul frunzei rasucit-evap. Mica, radacini lungi iepurele, istarul, orbetele, hrciogul, crti a, bursucul, vulpea ; p s ri : ciocrlia, fsa de cmp, prepeli a, pitpalacul, mai rar : potrnichea---rozatoare, hiberneaza, blana schimbatoare, migeaza Cereal, sfecla de zahar, legume , floarea soarelui Eroziunea sol., inamolirea riurilor mici, pe cale de disparitie plant si anim
Mda temperate reci si cu exces de umeditate podzolice influen ate de masele de aer temperat i arctic, Verile sunt scurte, r coroase, cu precipita ii moderate, vnturi puternice de vest, iernile sunt
veveri a, hermelina i samurul. ntlnim renul, elanul, ursul brun, ursul negru, zibelina, hermelina, jderul, castorul etc. P s rile sunt reprezentate de coco ul de munte (gotcanul), forfecu a, cioc nitoarea---blana densa, hiberneaza, isi fac reserve de hrana Exploatarea lemnului, vinatul, se cultiva in orz, cartofi,extragerea bog subpam petrol si gaz natural, cresterea anim cu blana scurat, plutaritul Taiere excesiva, poluarea riur., desecarea mlastinilor