You are on page 1of 8

1 Introducere Camera Digital este un dispozitiv electronic utilizat pentru a fotografia i pentru a nmagazina fotografiile folosind un mediu digital

n locul peliculei de film folosite de camerele foto clasice. Evoluia tehnicii (n special a circuitelor integrate) din ultimele decenii a permis nmagazinarea imaginilor de nalt calitate pe cipuri de dimensiunea unui timbru potal. 2.1 Clasificarea Camerelor foto Digitale Camerele foto digitale se mpart, dup scopul utilizrii, sau mai bine zis dup utilizatori n: camere foto profesionale care au senzori de imagine multipli pentru a mbunti calitatea imaginii i aparatele foto pentru amatori care sunt mai ieftine dar nu att de performante precum cele profesionale: 2.2 Principalii Productori de pe Piaa Internaional Principalele firme care produc aparate foto digitale sunt urmtoarele: JVC, PANASONIC, SONY, SHARP, CANON, HP.

Referat despre Analiza comparativa a calitatii marfurilor - aparate foto digitale Avantajele insa depasesc din plin aspectele negative: astfel o data capturata, imaginea deja se afla intrun format care o face destul de usor de prelucrat si de distribuit. Un lucru foare important este ca puteti vedea poza imediat dupa de ea a fost facuta, astfel facand alta poza puteti retusa unele mici defecte din poza si astfel puteti creea poze mai bune. In plus daca ati facut o poza si nu va place o puteti sterge imediat din memorie. Odata ce pozele au fost facute ele pot fi prelucrate pe calculator. Poate cel mai important este ca fotograful nu mai ezita inainte de a face o poza. Atunci cand folosim film, aproape toti avem un moment de ezitare sau un moment in care ne intrebam daca chiar merita sa facem o anumita poza, consumand film. Ei bine aici nu mai este cazul, daca nu suntem multumiti de poza , o putem sterge imediat, si in plus oferta de medii de stocare este foarte mare , asfel putem realiza sute sau chair mii de poze fara sa le descarcam pe calculator. Fotografiile digitale sunt alcatuite din sute de mii sau milioane de pixeli. Un pixel este un mic patrat ce are o anumita culoare. Daca luam o imagine si o marim excesiv, vom observa pixelii.Calitatea unei imagini depinde in mare masura de rezolutie (numarul de pixeli din imagine). Daca imaginea are o rezolutie mare, atunci detalile si contururile vor fi percepute mult mai bine decat la o imagine cu rezolutie scazuta. Dimensiunile unei imagini digitale pot fi exprimate in doua moduri. In primul mod ne referim la numarul de pixeli de pe lungime si de pe latime, de exemplu 1800 x 1600 , unde prima cifra ne indica ca lungimea imaginii este de 1800 de pixeli si a doua cifra se refera la latimea imaginii.

Nu terbuie confunadata rezolutia "optica" si cea interpolata. Rezolutia optica a unui aparat este rezolutia maxima la care poate functiona senzorul. Rezolutia interpolata este mai mare decat rezolutia optica, adica o imagine este marita la o rezolutia initiala la una mai mare fara a adauga mai multa informatie imaginii, evident vor aparea pixeli noi, iar culoarea lor va fi data de pixelii din jur. Interpolarea are avantajele ei, insa daca exageram cu maritul sau daca sursa este slaba, rezultatul va fi si mai slab. Lumea fotografiei digitale evolueaza constant si a tine pasul cu schimbarile este o adevarata provocare pentru utilizatorii pasionati de acest domeniu, dar si pentru producatori care ncearca sa fie cu cel putin

trei pasi n fata dorintelor consumatorilor sau chiar, de ce nu, sa le genereze. Prima camera digitala destinata consumatorilor a aparut pe piata in 1994, sub numele de Apple Quicktake in ciuda faptului ca Kodak detinea tehnologia de producere a senzorilor digitali nca din 1986 si era un echipament ale carui dimensiuni transformau tentativele de manipulare si de fotografiere ntr-o misiune semi-imposibila. Numarul maxim de fotografii care se puteau realiza era limitat la 10, dupa care camera trebuia conectata la PC pentru descarcarea acestora, deoarece facilitatile de tip suport de stocare extern erau nca n plina dezvoltare. Practic nici vorba de mobilitate si cum conectarea la PC era mediata de conexiuni seriale, descarcarea imaginilor dura ceva mai putin dect o eternitate. n mai putin de un deceniu de evolutie, tehnologia camerelor digitale este capabila sa prezinte deja o lista impresionanta de inovatii si exista deja o serie de tendinte prezente si care vor fi perfectionate n continuare: rezolutii imense si de o sensibilitate mai mare, flexibilitate si capacitati crescute de procesare, costuri reduse per imagine, si preturi din ce n ce mai scazute.Nici cel mai nversunat aparator al calitatii si traditiei fotografiei nu prea mai are argumente n fata celor mai recente aparitii din domeniul camerelor foto digitale. Controversa superioritatii filmului n comparatie cu alternativa digitala pare sa fi ajuns la un sfrsit mai mult dect previzibil. Semnale au tot venit pe parcursul ultimilor ani cnd, rnd pe rnd, producatorii din acest segment de piata si-au orientat eforturile catre mbunatatirea produselor digitale si au investit sume importante n promovarea noului trend digital, mult mai accesibil si mai profitabil.Romnii au renuntat la vechiul aparat foto cu film la fel de rapid precum occidentalii si au nceput sa cumpere si sa foloseasca camerele foto digitale TIPOLOGIA APARATELOR FOTO DIGITALE Aparatele foto digitale se impart in: -Point'n Shoot : Tipul "clasic" de camera digitala. Se pot si ele clasifica in "compacte" (si ele cu diverse sub-diviziuni, exemplu : ultracompactele) si camere de tip bridge\ superzoom (fac trecerea catre DSLRuri) . Principiul de functionare este urmatorul : Se foloseste un senzor (CCD sau CMOS) pentru emularea filmului fotografic (captarea fotonilor), imaginea obtinuta in lentile fiind proiectata pe un ecran LCD. Marimea senzorului poate conta la capitolul calitate, mai ales la DSLR-uri si la camerele avansate, insa nu voi intra in detalii acum (cititi specificatiile recomandate). Marimea senzorului nu da numarul de mexapixeli, mai ales la camerele mai noi. (din 2004 in sus). Camerele digitale de tip Pointn Shoot vin cu o serie de optiuni "aditionale" precum inregistrarea de filme, play-back-ul unor capturi, etc. -DSLR-urile - Digital Single-Lens Reflex camera. Sunt echivalentul SLR-urilor de pe film, si au obiective (ansamblul mecanic, tubular de lentile)interschimbabile. Principiul de captare al luminii este aproximativ acelasi, in sensul ca se foloseste tot un senzor CCD sau CMOS, insa camera foloseste o oglinda pentru redarea imaginii in timp real. Senzorul functioneaza doar in momentul expunerii.Astfel ca se elimina intarzierea camerelor Point'n Shoot, iar imaginea este redata la parametrii reali. Viteza de captare a luminii este mult mai mare, nu apare zgomot pe imagine nici pe ISO-uri mari (capitol tratat mai tarziu) iar obiectele in miscare pot fi capturate clar.Un DLSR nu face filme si nu are EFV (electronic viewfinder). Genul de camere care arata ca niste DSLR-uri dar au aceste proprietati sunt de fapt camere de tip bridge.

Cum functioneaza un senzor CCD Charged Coupled Device?


Camerele foto digitale folosesc un senzor fotosensibil pentru a captura imaginea. Acesti senzori sunt fabricati din silicon si conin diode Cum fotosensibile numite si pixeli fotografici. functioneaza?

Cand perdeaua metalica (shutterul) se deshide, prin obiectiv intra lumina. Aceasta lumina ajunge la senzorul fotosensibil iar diodele acestuia (pixeli) capteaza/nregistreaz intensitatea luminii. Cu cat este mai intensa aceasta lumina cu atat sarcina acumulata este mai mare (similar cu panouri solare care capteaza lumina). Ulterior aceasta sarcina este procesata de aparatul fotografic si transformata in imagine.

Fiecare senzor de imagine contine un numar de diode fotosensibile (pixeli). Cu cat numarul acestor diode este mai mare cu atata imaginea rezultata in urma capturarii de catre aparatul fotografic contine mai multi pixeli. In ziua de azi se produc senzori si cu 50.000.000 de diode fotosensibile 50 megapixeli (veziHASSELBLAD H3DII-50).

Cum fuctioneaza un senzor CMOS Complementary Metal Oxide Semiconductor?


Senzorul CMOS este o alternativ mai ieftina fata de senzorii CCD. Senzorii CCD au o calitate foarte buna dar costurile de productie sunt foarte ridicate necesitant masini special proiectate pentru producerea acestora. In schim senzorii CMOS sunt fabricati pe aceleasi masini care se folosesc la producerea de procesoare i memorii scazind pretul de fabricatie foarte mult. CCD sau CMOS este de fapt prescurtarea tehnologiei prin care acesti senzori sunt fabricati. La momentul acesta inca mai sunt fabricanti renumiti care sustin ca la aparatura sofisticata tot senzorii CCD au ramas cei mai buni. Trebuie tinut in calcul faptul ca sezorii CCD consuma mult mai multa energie si nu au capacitatea de a se adapta ca senzorii CMOS de la a captura imagini la nregistra filme. In ziua de azi se produca camere foto care inregistraza si filme (vezi noul Canon EOS 5d MKII). In trecut senzorii CMOS erau mai slabi pentru capturarea n condiii de iluminare proasta datorita tehnologiei in care erau produsi. Cu timpul acesta tehnologie a fost imbunatatita astfel ca unele din cele mai renumite firme producatoare de aparate fotografice au preluat acest tip de senzor.

Concluzia?
Datorita dezvoltarii tehnologiei diferentele dintre senzori CCD si CMOS au scazut foarte mult astfel ca in ziua de azi problemele pe care si le pun marile companii producatoare cum sunt Canon si Nikon sunt cele legate de costul de producie.

Cum funcioneaz aparatul foto digital?


n ultimii ani aparatele fotografice digitale au ajuns att de ieftine, nct mai oricine i permite unul. Dar cum funcioneaz acestea? Cum este transformat lumina n imagine n interiorul unui aparat foto digital? Care sunt secretele imaginilor digitale? Ce nseamn rezoluia unei imagini? Care este diferena dintre o imagine .jpg i una .tiff? Acesta nu este un ghid de folosire a aparatelor foto digitale. Probabil c, la multitudinea de aparate existente, toate cu particularitile lor, nici nu se poate scrie aa. Articolul se vrea, n schimb, o scurt incursiune n lumea fotografiei digitale, explicnd pe scurt acele noiuni care, credem noi, vor fi utile fotografilor amatori pentru o mai bun realizare a fotografiilor i o mai bun nelegere a conceptelor ntlnite atunci cnd vor dori s prelucreze fotografiile cu ajutorul unor programe specifice, cum este Photoshop.

1. CUM FUNCIONEAZ APARATUL FOTO DIGITAL ? Dei digital, acesta are multe n comun cu aparatul de fotografiat analogic, cu pelicul. Folosete obiective, sisteme de obturare, vizoare i sisteme de focalizare. Se difereniaz prin modul n care capteaz, memoreaz i prelucreaz imaginile fotografice. Aparatele foto digitale folosesc senzori de imagine pentru memorarea iniial a imaginii. Senzorul de imagine realizeaz transformarea imaginii ntr-un semnal electric ce este, la rndu-i, transformat ntr-un semnal digital, prin intermediul cruia informaia este nmagazinat pe un mediu de stocare (card de memorie). Exist dou tipuri de senzori de imagine: ::: CCD - charge-couple device (pentru care s-a obinut premiul Nobel pentru fizic n anul 2009) i ::: CMOS - complimentary metal oxide semiconductor. Care este diferena dintre cele dou tipuri de senzori? ::: senzorii CCD creeaz imagini de mai bun calitate, cu mai puin zgomot, dar viteza de citire a datelor este mai sczut dect la senzorii CMOS; ::: sensibilitatea la lumin a senzorilor CMOS este mai sczut, dar acetia consum mai puin energie, deci bateriile au o via mai lung n aparat; ::: senzorii CMOS folosesc tehnologia tradiional de fabricare a cipurilor, fiind mult mai ieftini dect senzorii CCD, care sunt fabricai cu ajutorul unei tehnologii speciale, care presupune costuri mai mari.

Curnd a fost dezvoltat o nou tehnologie denumit sCMOS, care ncearc s foloseasc avantajele pe care le ofer fiecare dintre cele dou tehnologii menionate mai sus, CCD i CMOS. Senzorul de imagine lucreaz mpreun cu un procesor de imagine. Acesta din urm preia semnalul analogic de la senzorul de imagine, l transform n semnal digital (n bii - iruri de 0 i 1); semnalul digital, purttor al informaiei despre imaginea captat cu aparatul foto, este apoi stocat pe un card de memorie. 2. STRUCTURA UNUI APARAT FOTO Fie c este vorba de un aparat foto digital ori de unul clasic, n esen acestea au urmtoarele elemente constitutive: ::: obiectivul; ::: sistemul de obturare; ::: sistemul de vizare. Obiectivul aparatului foto Obiectivul aparatului foto reprezint un grup de lentile convergente i divergente, grupate n diferite moduri, n aa fel nct imaginea rezultat s fie una de calitate ct mai bun. Principalii parametrii ai unui obiect sunt: distana focal (f) i deschiderea relativ. Distana focal reprezint distana dintre focar (punct n care se ntlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic) i planul lentilei. Distana focal se msoar n milimetri. Cu ct este mai mic, cu att aria vizual de cuprindere a obiectivului este mai mare. Deschiderea relativ este raportul dintre distana focal i diametrul deschiderii maxime a obiectivului, f: = f/D 1. Cu ct deschiderea relativ este mai apropiat de 1, cu att luminozitatea obiectivului este mai bun. La obiectivele clasice exist doi parametri ajustabili: inelul distanelor - pentru controlul calitii imaginii i inelul diafragmei - pentru controlul diametrului fantei de lumin ce trece prin obiectiv. La obiectivele care permit zoom-ul, exist i un inel de modificare a distanei focale. La aparatele foto digitale toi aceti parametri sunt reglai automat de ctre softul aparatului, aa c utilizatorul nu trebuie s-i mai bat capul cu reglaje. Fotografii profesioniti ns cunosc aceste detalii i le folosesc n avantajul lor, reuind s realizeze imagini de mare impact vizual.

Diafragma Controlul deschiderii diafragmei nseamn controlul cantitii de lumin ce va "impresiona" filmul ori senzorul de imagine. Folosind aparatul de fotografiat, probabil c ai observat urmtoarele inscripii: f:2, f:2,8, f:4, f:5,6, f:8, f:11; f:16 ori f:22. Ce nseamn aceste valori? Deschiderile relative ale diafragmei. f:2 corespunde deschiderii maxime a diafragmei, iar f:22 indic faptul c diafragma este nchis. Trecerea la o indicaie la alta, de exemplu de la f:2 la f:2,8, arat njumtirea suprafeei deschiderii diafragmei. Profunzimea de cmp a obiectivelor Profunzimea de cmp a obiectivului reprezint zona din faa i din spatele obiectului care este intafotografiei n care elementele de fundal au o claritate acceptabil. Profunzimea de cmp a. crete odat cu nchiderea diafragmei i b. scade odat cu apropierea obiectului fotografiei fa de aparat i cu creterea distanei focale a obiectivului.

Sistemul de obturare Sistemul de obturare al aparatului de fotografiat asigur controlul luminii ctre senzorul de imagine (ori ctre pelicul, n cazul aparatului clasic). Gama timpilor de expunere (timpii n care diafragma este deschis i este permis intrarea luminii n aparat) este foarte larg, progresul tehnologiei aducnd cu sine timpi foarte mici (a zecea mia parte dintr-o secund) ori timpi foarte mari (cteva minute). Sistemul de vizare Sistemul de vizare al aparatului de fotografiat permite controlul ncadrrii subiectului fotografiei. De asemenea, acesta ajut la controlul claritii imaginii. Aparatele de fotografiat digitale permit ncadrarea subiectului att prin intermediul unui display (un ecran LCD), ct i n maniera clasic, printr-un vizor. 3. EXPUNEREA LA LUMIN Pentru a asigura o expunere corect (o cantitate potrivit de lumin), se poate folosi urmtoarea formul: cantitatea de lumin = intensitatea luminii (reglate prin diafragm) x timpul de expunere (reglat prin obturator) Valorile alese pentru deschiderea diafragmei i pentru timpul de expunere sunt condiionate de sensibilitatea filmului (care exist i la aparatele digitale, chiar dac acestea nu mai folosesc film, n sens clasic, ci un senzor de lumin). Sensibilitatea la lumin a senzorului (ori a filmului) este msurat n genere n grade ISO. Sensibilitatea reprezint capacitatea filmului de a fi impresionat de o cantitate de lumin. Cu ct un film este mai sensibil, cu att el are nevoie de mai puin lumin pentru a fi corect expus. Probabil c ai observat diverse valori ISO pe aparatul dumneavoastr, de la 25 la 800. Ce nseamn acestea? Valorile ISO 25 i ISO 50 indic un contrast ridicat, redau detalii foarte fine i au nevoie de mai mult lumin pentru o expunere corect. Valorile ISO 100 i ISO 200 reprezint valori medii i sunt caracterizate de un contrast acceptabil. Valorile ISO 400 i ISO 800 indic o sensibilitate ridicat, un contrast mai sczut i faptul c au nevoie de foarte puin lumin pentru a realiza o fotografie bun.

4. CE ESTE REZOLUIA UNUI APARAT FOTO DIGITAL? Imaginea digital este format din elemente ptrate denumite pixeli ("pixelii" imaginii clasice, realizate pe film, sunt granulele de argint). Pixelii au aceeai dimensiune, dar pot avea diferite valori sub aspectul culorii. Originea acestui cuvnt, pixel, vine din juxtapunerea nceputurilor a dou cuvinte, pictures i element. Numrul de pixeli ai aparatului foto este dat de senzorul de imagine al aparatului. De exemplu, un aparat Canon PowerShot A530 poate realiza fotografii de maxim 2592x1944 pixeli, ceea ce este echivalentul a 5 mega pixeli. Acest concept- rezoluia unei imagini digitale - are mai multe conotaii. Unele detalii le putei gsi n seciunea Q&A a site-ului nostru, la ntrebarea referitoare la rezoluia unei imagini digitale. Noi adoptm urmtoarea definiie pentru rezoluia unei imagini digitale: rezoluia este numrul de pixeli pe inch. Pentru cei care manipuleaz fotografii digitale, dar sunt interesai i de printarea imaginilor, sunt de menionat cteva amnunte referitoare la rezoluia unei imagini. Rezoluia unui monitor de calculator este de 72 de pixeli pe inch. De aceea rezoluia standard pentru imaginile create pentru vizualizarea pe computer au rezoluia aceasta standard, 72 de pixeli pe inch. Dac vrei s printai o imagine pe care o creai pe computer, atunci este indicat s avei o rezoluie de 300 de pixeli pe inch pentru ca imaginea s arate bine n urma procesului de imprimare. Formatul standard pentru imaginile destinate tipririi este TIFF. Pentru Internet se folosesc cu precdere JPEG i GIF.

. Aparatul foto
n ciuda numrului imens de aparate foto existente pe pia, de toate modelele, formele i dimensiunile, camera foto este cel mai puin important aspect al unei fotografii reuite. n general, camera foto nu are un impact major asupra calitii imaginii finale. Marca aparatului este cu att mai puin important. Factorii care conteaz n alegerea unei camere foto sunt: 1. 2. 3. Care este calitatea final a imaginii? Ct de mare poate fi aparatul? Ct timp ai la dispoziie ca s faci fotografia? Dac e vorba de o imagine care n final va fi de dimensiunile unui tablou (de exemplu 6040 cm) i care va fi expus astfel nct privitorii s se poat uita de aproape la detalii, este clar c va fi nevoie de o imagine cu o calitate nalt. Aici vorbim de dou aspecte: puterea de mrire optic a aparatului (zoom optic) i granulaia filmului sau a echivalentului acestuia (megapixeli). Despre calitatea filmului vom vorbi n alt capitol. Indiferent dac e vorba de un aparat de fotografiat clasic, cu film, sau de unul digital, zoomul optic este dat de ansamblul de lentile din care este alctuit obiectivul. Dar, cu ct zoom-ul este mai mare, cu att mai mare va fi aparatul de fotografiat. i acesta poate fi un factor limitant important (cnd mergi pe trasee dificile de munte, cteva zile la rnd, s mai ai i un aparat foto i accesorii de cteva kg n pe lng coninutul ruxacului poate fi o experien destul de neplcut, chiar dac nu ai un obiectiv ct cel din imagine). Marea majoritate a aparatelor clasice de fotografiat (cu obturator mecanic) se descurc bine cu timpi de expunere ntre 1-2-4 milisecunde i 15-20 ms. Cele digitale merg de la 1 ms la cteva secunde. Despre rolul duratei de expunere n alt capitol, dar de menionat c, cel puin pentru nceptori, un aparat care s tie s obin un echilibru ct mai bun ntre durata de expunere i deschiderea obiectivului este esenial. n final dou vorbe despre aparatele digitale i cele clasice cu film. Pn n urm cu civa ani, aparatele de fotografiat digitale erau scumpe i aveau o rezoluie destul de slab a imaginii. ns pe msur ce calitatea a crescut, preurile au devenit accesibile, astfel c acum avantajele sunt de partea aparatelor digitale.

un aparat digital poate face un numr mult mai mare de fotografii dect unul clasic (limitat la 24-36 de cadre nainte de a fi nevoie s fie schimbat filmul). De exemplu, la o rezoluie de 4 megapixeli (2304 x 1728 x 24b), o fotografie digital ocup n medie 1 MB n format jpeg; astfel, pe un card de memorie de 512 MB ncap cca 500 de imagini.

aparatele digitale lucreaz pe principiul WYSIWYG (What You See Is What You Get) imaginea pe care o vezi pe ecranul aparatului este cea care este nregistrat n memorie. La un aparat clasic, ceea ce vezi poate fi afectat dramatic de timpul de expunere.

la un aparat digital vezi imaginea imediat ce a fost fcut. La un aparat clasic imaginea o vezi dup prelucrarea filmului, uneori asta nsemnnd sptmni sau chiar luni de la momentul cnd a fost fcuta poza Rezumat Ce m intereseaz la un aparat foto:

calitatea imaginii (rezoluia) de la 4 Megapixeli n sus (o imagine fcuta la 4 mpix se vede ideal tiprita pe hrtie la dimensiuni de pn la 20/14 cm i suficient de bine pn la 30/20 cm, iar la 12 mpix ideal pn in 36/24 i bine pn la 50/34 cm. Msurai s vedei ct nseamn asta!)

puterea de mrire (zoom optic) minim 5x dimensiune, greutate la aparatele digitale, posibilitatea de a fi programat de utilizator n afara modurilor de lucru presetate