Corviniana VIII

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, V, 2004
5

CUPRINS - CONTENTS - INHALT - SOMMAIRE

STUDII I ARTICOLE

ArheoIogie preistoric

CORNELIU BELDIMAN Paleotechnology of antler working in the Mesolithic of the Iron
Gates, Romania 9 - 26

CORNELIU BELDIMAN, DIANA-MARIA SZTANCS Industria materiilor dure animale
n cadrul culturii Starcevo-Criy din sud-vestul Transilvaniei: o lingur-spatul descoperit n
Peytera Cauce, sat Ceriyor, com. Lelese, jud. Hunedoara Lindustrie des matieres dures
animales dans la culture de Starcevo-Cri du Sud-Ouest de la Transylvanie, Roumanie. une cuiller
en os decouverte dans le site de Petera Cauce, village de Cerior, comm. de Lelese, dep. de
Hunedoara 27 - 56

BEATRICE DAISA-CIUT, MARIUS CIUT Contribu(ii la cunoayterea paleomediului yi
a practicilor cultice eneolitice. Altarul-grnar de la $euya-,Gorgan (I) Contributions to
paleoenviroment and Eneolithic ritual practices reconstruction. A cereal shrine from Seua-
,Gorgan` (I) 57 - 64

CRISTIAN C. ROMAN, DRAGO$ DIACONESCU Cercetri arheologice la Ciulpz -
,Peytera Bulgrelu (com. Peytiyu Mic, jud. Hunedoara) Archaeological research at Ciulp:-
,Bulgrelu Cave` (Petiu Mic village, Hunedoara County) 65 - 95

DIANA-MARIA SZTANCS, CORNELIU BELDIMAN Piese de podoab din materii dure
animale descoperite n Peytera Mare, sat Ceriyor, com. Lelese, jud. Hunedoara Obfets de
parure en matiere dure animale decouvertes dans le site de Petera Mare, village de Cerior, comm.
de Lelese, dep. de Hunedoara 97 - 109

CRISTIAN IOAN POPA Un mormnt Noua inedit de la Rdeyti (jud. Alba) An
unpublished Noua grave from Rdeti (district Alba) 111 - 115

DIANA BINDEA, SERGIU HAIMOVICI Resturile paleofaunistice din ayezarea
hallstattian timpurie de la Mediay-,Cetate The paleofaunistical remains of the early Hallstatt
settlement in Media-'Cetate` 117 - 125

ArheoIogie dacic, greco-roman i daco-roman Studii cIasice

GINO MARIO CRCIUN Urme ale prelucrrii lemnului la geto-daci descoperite n jude(ul
Hunedoara Historical marles of wood processing at the Getas and Dacians discovered in
Hunedoara county 127 - 131


6

ArheoIogie medievaI Medievistic

MIRON COSTIN nceputurile esteticii bizantine The beginnings of the By:antine esthetics
- 133 - 139

VLADIMIR AGRIGOROAEI Un Pseudo-Arthur pe turnul-campanil de la Modena
(Bazinul Padului, Italia, secolul al XII-lea) A Pseudo-Arthur on the Campanilla of the
Cathedral in the city of Modena (Po Basin, Italy, XII
th
century) 141 154

ANCA NITOI Observa(ii privind spada de clu a orayului Sibiu - secolul al XVI-lea
Considerations regarding the Headsman sword from Sibiu (16th century) 155 161

GHEORGHE BICHICEAN Un document de la Radu Mihnea relativ la participarea
oytenilor n Marea Adunare a Trii A document from Radu Mihnea refering to the participation
of the army at the great assembly of the country 163 166

PETRE MUNTEANU BE$LIU Casa Schasser (Sibiu, Pia(a Mic nr. 12). Raport arheologic
The Schasser House from Sibiu. Archaeological Report 167 182

CRISTINA PLOSC Sculptur policrom n Castelul Corvineytilor Polychrome sculpture
in Corvins Castle - 183 - 188

ANCA NITOI, CLAUDIU MUNTEANU, RZVAN C. POP, ELIZA PENCIU Elemente de
,mobilier urban n Pia(a Mare din Sibiu. Statuia Sf. Nepomuk Elements of urbanistical
furniture from Big Square of Sibiu. Saint Nepomuk statue 189 207

IOAN OCTAVIAN RUDEANU Tradi(ia religioas bizantin n Trile Romne n secolele
XVI-XVIII The Bi:antine religious tradition in the Romanian countries in the 16
th
18
th
centuries
- 209 - 215

VIOREL LUPU Rscoala lui Horea yi mitul ,Bunului mprat The peasant revolt of Horea
and the myth of ,The Kind Emperor` 217 221

Istorie modern i contemporan

MARIA BASARAB Ioan Pop - protopop greco-catolic de Hunedoara - Ioan Pop
larchiprtre uniat de Hunedoara 223 227

DAN NICU$OR IVNU$, MIRCEA DAN LAZR Un sigiliu al unui meyter sticlar din
Cr(iyoara n colec(iile Muzeului Brukenthal din Sibiu - A seal of a glass craftsman from
Cartioara in the collections of the Brukenthal Museum of Sibiu 229 232

Istoria cuIturii

IOACHIM LAZR nv(mntul confesional ortodox din satul Hr(gani (1861-1924)
The Orthodox confessional education in Hrtgani (1861-1924) 233 242


7
ALEXANDRU BUCUR Manualele folosite n ycolile grnicereyti de pe teritoriul fostului
regiment de la Orlat (1871-1921) The textbooks used in the frontier guards schools on the
teritory of the former regiment of Orlat (1871-1921) 243 250

GHERGHINA BODA-GHENA Calendare orytiene n colec(ia muzeului devean Les
calendriers dOrtie dans la collection de musee de Deva 251 254

LIVIU LAZR Revue de Transylvanie - tribun a antirevizionismului romnesc peste
hotare Revue de Transylvanie tribune de lantirevisionnisme roumain a letranger 255 258

MARIUS BARLIANU nv(mntul secundar de fete n orayul Orytie n perioada
interbelic The Secondary Girl School system in Ortie town during the inter war period 259
264

DOINA IONESCU Monumentul ,In memoriam- crea(ia sculptorului Iosif Fekete - Le
monument ,In memoriam`, une creation du sculpteur Iosif Fekete 265 268

MuzeoIogie Restaurare i conservare

GHERGHINA BODA-GHENA Muzeul, institu(ie a memoriei colective - Le musee,
linstitution de la memoire colective 269 275

OTE DE LECTUR, RECEII, VIA|A TII|IFIC

DIANA-MARIA SZTANCS Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Dragoy Diaconescu,
Cercetri arheologice n Peytera Cauce (sat Ceriyor, comuna Lelese, judejul Hunedoara), Vol. I, Cu
contribu(ii de Eugen Orlandea, Cosmin Suciu yi Corneliu Beldiman, Universitatea Lucian
Blaga, Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvnean n
Context European, Bibliotheca Septemcastrensis IV (editor Sabin Adrian Luca), Editura
Economic, Sibiu/Bucureyti, 2004 277 280

DIANA-MARIA SZTANCS cta 1errae Septemcastrensis. rheologie, Studii Clasice,
Medievistic, Universitatea Lucian Blaga, Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea
Patrimoniului Cultural Transilvnean n Context European, Redactor yef Sabin Adrian Luca,
Editura Economic, Sibiu/Bucureyti, Nr. I, 2002 281 283


8


9

PALEOTECHNOLOGY OF ANTLER WORKING
IN THE MESOLITHIC OF THE IRON GATES, ROMANIA
Corneliu Beldiman
-

Abstract - The paper was presented at the 4
th
Meeting of the Worked Bone Research Group ICAZ Institute oI History
in Estonia Tallinn 26 31 oI August 2003 and is a short synthesis oI the Iirst systematic analyze oI about 260 antler
(almost all Irom red deer) artiIacts Irom 7 Mesolithic sites (Schela Cladovei culture) located on the leIt bank oI the
Danube in the region oI the Iron Gates and recuperated during the extensive Iield researches in 60`s and 70`s. The most
important assemblages are Irom Ostrovul Corbului Ogradena and Schela Cladovei sites. The main attention is Iocused
on the typology technology oI manuIacture and traces oI use. On this basis are proposed some hypothesis oI utilization.
Context
The Mesolithic in Romania (middle 10
th
millennium middle/second halI 8
th
millennium
B.P.; end PreBoreal Boreal beginning Atlantic) is archaeologically characterized by
maniIestations oI two cultures: 1. the Tardenoisian (in Moldova Dobrogea NorthWestern part oI
Muntenia and Transylvania); 2. the Schela Cladovei culture (in SouthWestern region oI
Romania the Iron Gates oI the Danube and immediate adjacent area).
The Schela Cladovei culture was deIined by extensive Iield researches in 60`s and 70`s oI a
team conducted by proI. Constantin NicolaescuPlopsor including Vasile Boroneant Alexandru
Punescu Florea Mogosanu Petre Roman Marin Nica. AIter 1990 a BritishRomanian team
continued the excavations in the Schela Cladovei site (Boroneant 1973; Boroneant 1980; Boroneant
Bonsall McSweeney 1995; Punescu 1996). The denomination oI this culture was proposed by
Vasile Boroneant and it is due to the site located on the territory oI excommune (today a suburb)
included in the municipium oI DrobetaTurnu Severin capital oI Mehedinti County.
In Iact the leIt bank oI the Danube in the above mentioned sector is a peripheral area marking
the NorthEastern limits oI this Mesolithic civilization that seems to be spread in a large area
including the NorthWestern regions oI Balkan Peninsula (actual territories oI Montenegro and
Serbia; see the wellknown sites Irom Lepenski Vir III Padina Vlasac Crvena Stijena etc.).
Repertory
At present the repertory oI discoveries Irom Romania have 8 sites situated in a 150 km long
sector including the Iron Gates on the leIt Iirst terrace or on some isles oI the Danube Irom Pescari
(upstream) to Ostrovul Mare (downstream) (Iig. 1).
Developed by small communities oI huntersIishersgatherers having domesticated the dog
and commonly used the bow and arrow and having occupied traditionally and seasonally privileged
places Ior hunting and Iishing the Schela Cladovei culture sites on the leIt bank oI the Danube
consisting in halIcarved or surIace dwellings having rectangular or oval hearths.

-
Christian University Dimitrie Cantemir Faculty oI History Splaiul Unirii Nr. 176 Sector 4 040042
Bucharest 53 Romania; E-mail: corneliubeldimanhotmail.com.

10
A special mention have to made Ior the Iuneral complexes (inhumation burials) present in
some sites the most oI them (more than 50) in the eponym site (Boroneant 1980; Boroneant
Bonsall McSweeney 1995; Punescu 2000).
Assemblages on skeletal elements
The portable inventory includes poor typologically stone assemblages worked in quartz and
quartzite gritstone slabs polishers etc. and well developed assemblages in fish (rare) and
especially mammal skeletal elements as long bones wild boar tusks and especially antler (tools
weapons and adornments).
OI particular interest is the set oI red deer (Cervus elaphus) and roe deer (Capreolus
capreolus) antler artifacts that dominated quantitatively the whole organic assemblage (Iig. 2).
In the same time they are the most expressive in paleotechnologic point oI view reason Ior
what we are going to draw a special attention in this short synthesis.
Antler artifacts
The estimated number oI skeletal worked pieces Irom all 8 sites is oI approx. 500; Irom these
approx. 350 are worked in antler.
A Iirst recent systematic analyze (Beldiman 1999) including examination in optical
microscopy has made on 260 antler (almost all from red deer) artifacts available Ior direct
study and recuperated generally Irom dwellings in 7 sites (entire pieces Iragments pieces
abandoned during diIIerent stages oI manuIacture debris etc.); the most important assemblages are
Irom Ostrovul Corbului Ogradena and Schela Cladovei sites. On this occasion the main
conclusions are drawn Irom the direct examination oI the large assemblage in provenance Irom the
Ostrovul Corbului site (Beldiman 1999 Punescu 1996).
Typology
The proposed typology has as criteria oI classiIication (Beldiman 1999):
1. preserved morphology oI raw material (tines; Iragments oI beam; segments oI beam);
2. Iunctional attributes (working edges perIorations).
In the context oI our large classiIication oI prehistoric skeletal artiIacts Irom Romania those
made in antler belongs to I G group (tools manuIactured oI antler having oblique working edge).
We can observe a real degree oI stereotypy or standardization oI artiIacts less variable in
typological point oI view.
This group includes 5 types (Iig. 3):
1. artifact on tine (I G1);
2. artifact on fragment of beam (I G2);
3. artifact on imperforated segment of beam (I G3);
4. artifact with single working edge on perforated segment of beam (I G4);
5. artifact with double working edge on perforated segment of beam (I G5).
Morphometry
The morphometry shows a large amount oI variation; we have small artiIacts oI 4 cm long
and massive objects measuring 40 cm long. But the large majority belongs to the middle length
category (objects oI 10 20 cm long).

Manufacture

11
The systematic analysis oI all morphologic indices allowed the proposition oI a schma
opratoire oI manuIacture oI diIIerent types oI antler artiIacts (Iig. 3). All operations seems to be
made aIter soItening oI antler (i.e. immersion in water minimum 24 hours) and on wet surIaces.
It is well known that the antler is paleotechnologically a high expressive raw material. He
preserves in good conditions numerous traces oI manuIacture and wear suggesting the use oI
diIIerent techniques (sometimes combined). This is the case oI the artiIacts recovered Irom the
Mesolithic sites in the Iron Gates Romania (Beldiman 1999).
A. The dbitage phase includes: extraction oI a segment (blank) oI raw material (preserving
the whole anatomic section) by:
1. oblique chiseling/chopping on 1/4 to whole circumIerence Ior obtaining a notch/groove in
compacta and Iracture by sharp blows or by repeated Ilexion (Iig. 4 : 12; Iig. 5 : 56 910);
2. sawing by wet abrasive fiber on 1/4 to whole circumIerence in compacta and Iracture by
repeated Ilexion (Iig. 4 : 34 8; Iig. 5 : 14 8 11);
3. the combination of above two operation oblique chiseling/chopping Iirst (Iig. 4 : 67 9);
4. splitting oI segment extracted by one oI two operations mentioned above by repeated
blows with a stone tool cutting edge or by indirect percussion oI compacta along the segment
(punching) in order to obtain two or more long Iragments oI beam (blanks) (Iig. 5 : 7).
Most oI antlers seems to be collected Irom woods (bois de chute) but we have some good
examples oI both red deer and roe deer antlers detached Irom skulls (bois de massacre) (Iig. 4 : 78).
It can be observed a strictly and careIul exploitation oI available raw material.
B. The faonnage phase includes:
1. obtaining on distal part oI oblique (45 60) simple or doubletriplequadruple surIaces
or planes oI working edge by oblique oblique chiseling/chopping (Iig. 6 : 4 67; Iig. 7 : 49);
2. obtaining on distal part oI oblique surIace or plane oI working edge by oblique
chiseling/chopping or/and longitudinal/oblique abrasion (Iig. 6 : 13 5; Iig. 7 : 13 5);
3. bilateral perforation on mesial/distal part (Ior obtaining a circular or oval hole having 2.54 cm
on inside diameter) by: oblique chiseling/chopping or punching oI compacta excavation oI spongiosa
calibration oI margins by alternative rotation oI a probably simple lithic tool (Iig. 8 : 16; Iig. 9).
There is no clear evidence Ior use oI drilling technique. We have objects with one two and
even three perIorations. The second and the third seem to be used Ior Iixation oI Iibers;
4. decoration oI some artiIacts (very Iew) by engraved oblique grid lines on the oblique plane
oI distal part (Iig. 8 : 8) or by short transverse notches disposed in row on the mesial margins oI
artiIacts oI I G4 and I G5 types (Iig. 8 : 7 910).
Hafting
The main type oI hafting is transverse direct or indirect using probably the Iibers Ior ligature
(Iig. 12 : 14). An object discovered in the Ostrovul Mare Km 873 site oI I G1 type preserve on the
mesial part transverse traces oI axial fixation by ligature on a haIt (Iig. 10 : 6). The second and the
third perIoration oI I G4 type artiIacts suggest the same Iunction (Iig. 8 : 13; Iig. 9 : 1).
Utilization
The traces of wear observed are:
1. the longitudinal large rare and superIicial nonuniIorm striations disposed on the oblique
surIace oI working edge (Iig. 11 : 35).
2. Localized polish oI working edge and oI speciIic irregular chipped surIace oI the working
edge; it is necessary to note the selective/localized distribution oI usewear traces and not on all
surIaces oI distal part. It can be observed very oIten that the anatomic aspect oI pearling and gutters
is intact on lateral sides oI distal parts or between the oblique planes oI working edge (Iig. 11 : 45).
3. Short linear traces (up to 1 cm long rarely and nonuniIorm distributed) oI localized
impact on mesial surIaces (Iig. 9 : 2; Iig. 10 : 45).

12
4. OIten fracture oI distal or mesial part (see the perIorated i.e. shaIted pieces oI I G4 and I
G5 types) (Iig. 9 : 4 67).
5. Strong compression oI compacta Iibers on distal extremity probably as eIIect oI dynamic
impact with a hard surIace (Iig. 11 : 1).
6. Strong compression oI compacta Iibers on proximal extremity probably as eIIect oI impact
(blow) with a hard hammer/stone as in indirect percussion punching wedging (Iig. 10 : 13).
7. The interior part of perforations doesn`t preserve any trace oI use that excludes their
supposed role Ior hanging (Iig. 8 : 16; Iig. 9).
As Iunctional hypothesis Iormulated Ior antler artiIacts analyzed we can mention:
1. the use as active parts of blowing tools or weapons (axes) haIted in direct manner (shaIt
Iixed in the perIoration I G4 and I G5 types Iig. 12 : 1) or indirect manner using an intermediary
transverse perIorated piece oI wood (I G1 I G2 and I G3 types Iig. 12 : 24).
2. Some pieces can be used as support for indirect hafting oI lithic tools Iixed in antler
pieces oI I G4 type. Contemporary analogies coming Irom the site Friesack 4 Germany sustain
these two Iunctional hypotheses (Iig. 12 : 45). The traces oI distal impact and the Iractures on
distal or/and mesial level can be associate with this presuming Iunction.
3. I G1 I G2 and I G3 type artiIacts can be used as tools for working wood (as adzes
wedges Ior debarking etc.); suggestive in this point oI view are the traces oI impact on
proximal/distal ends oI examined pieces and some Paleolithic and Mesolithic analogies (Iig. 12 : 7).
Apparently the length oI 4 6 cm oI some objects makes them unusual Ior other purposes.
4. The use as hammers (percuteurs) can be deduced Irom traces oI impact on surIaces oI
some objects (Iig. 9 : 2; Iig. 10 : 45).
In conclusion the actual available data suggest a Iunctional diIIerentiation by types.
Strictly localization oI traces oI wear and the intact pearling and gutters on lateral sides oI
distal part on most oI objects (Iig. 67) don`t allow the hypothesis oI tools used Ior earth working:
digging as mattocks ,plant cultivation digging Ior ,eatable roots etc. These points oI view are
,traditionally sustained by Vasile Boroneant and Alexandru Punescu (Boroneant 1973; Boroneant
1980; Punescu 1996; Punescu 2000).
In order to be validated these observations have to be largely conIronted with the results oI
experimental studies and with detailed data oI studies on similar lots oI Mesolithic antler artiIacts.
Some old and recent published results seem to conIirm these hypotheses (Camps-Fabrer Cattelain
Choi et alii 1998; David 1996; David 2003; Jensen 2001; Pratsch 1994; Smith 1990).
Acknowledgements
I am inIinitely grateIul to Alice Choyke who kindly invited me to join the WBRG working
group oI ICAZ in 2002 and suggested that I participate in the colloquium in Tallinn. She has also
undertaken to do the revision oI the English version oI my paper. I would also like to thank Heidi
Luik Ior her invitation to the colloquium organized in Tallinn as well as Ior her eIIiciency kindness
and endless patience during the preparation oI my poster and the present paper.

Bibliography

13

Beldiman 1999 Beldiman C. Industria materiilor dure animale in
paleoliticul superior, epipaleolitic, me:olitic i
neoliticul timpuriu pe teritoriul Romaniei. Tez de
doctorat Institutul de Arheologie Vasile Prvan al
Academiei Romne. Bucuresti (The Bone and Antler
Industry in the Upper Paleolithic, Epipaleolithic,
Mesolithic and Early Neolithic of Romania). PhD
dissertation Institute oI Archaeology Vasile Prvan
oI the Romanian Academy. Bucharest (in print)
Boroneant 1969 Boroneant V. Decouverte dobfets dart epipaleo-
lithique dans la :one des PortesdeFer du Danube.
Rivista di Scienze Preistoriche Firenze 24 2 283298
Boroneant 1972 Boroneant V. Noi date despre cele mai vechi
manifestri de art plastic pe teritoriul Romaniei
(Nouvelles donnees sur les plus anciennes temoignages
dart sur le territoire de la Roumanie). Studii si
cercetri de istoria artei (Etudes et recherches d`histoire
de làrt) Bucuresti 19 1 109139
Boroneant 1973 Boroneant V. Recherches archeologiques sur la
culture Schela Cladovei de la :one des ,Portes de
Fer`. Dacia. Revue dàrcheologie et d`histoire
ancienne Nouvelle Serie Bucuresti 17 539
Boroneant 1980 Boroneant V. Betrachtungen ber das Epipalo-
lithikum (Mesolithikum) in Rumnien. VerI-
Ientlichungen des Mecklemburgischen Landes-
museums Ir Ur und Frhgeschichte Potsdam 14
15 289294
Boroneant Bonsall McSweeney
1995
Boroneant V. Bonsall Cl. McSweeney C. New
research on the Mesolithic of the Iron Gates region.
excavations at Schela Cladovei, Romania.
Epipaleolithique et Mesolithique en Europe.
Paleoenvironnement peuplements et systemes
culturels. 5
e
Congres International U.I.S.P.P.
Commission du Mesolithique Grenoble 18-23
septembre 1995 Pre-Actes. Grenoble
CampsFabrer Cattelain Choi
et alii 1998
CampsFabrer H. Cattelain P. Choi S. Y. et alii
Fiches typologiques de lindustrie osseuse
prehistorique. Cahier JIII. Biseaux et tranchants.
Treignes
David 1996 David E. Etude technologique de lindustrie en
matieres dures animales du site mesolithique de
Zamostfe 2 Fouille 1991 (Russie). Archeo-Situla
LibramontTreignes 26 5-62
David 2003 David E. Contribution de la technologie osseuse a la
definition du Maglemosien (Mesolithique ancien de
lEurope du Nord). M. PatouMathis P. Cattelain D.
Ramseyer coord. Lìndustrie osseuse pre et
protohistorique en Europe. Approches technologiques
et Ionctionnelles. Actes du Colloque 1.6 XIV
e
Congres
de lÙISPP Liege 2-8 septembre 2001. Bulletin du
Cercle archeologique HesbayeCondroz XXVI 2002

14
75-86
Jensen 2001 Jensen G. Macro wear patterns on Danish Late
Mesolithic antler axes. A. M. Choyke & L.
Bartosiewicz eds. CraIting Bone: Skeletal
Technologies through Time and Space. Proceedings oI
the 2
nd
Meeting oI the (ICAZ) Worked Bone Research
Group Budapest 31 August 5 September 1999. BAR
International Series 937. OxIord 165-170
Punescu 1996 Punescu Al. Locuirea me:olitic de tip Schela
Cladovei (Le site mesolithique de type Schela
Cladovei). P. Roman Al. Punescu Ostrovul
Corbului vol. I.1. Comisia International pentru
studiul pre si protoistoriei Balcanilor a Academiei de
Stiinte din Heidelberg si Institutul Romn de
Tracologie al Ministerului nvtmntului
(Commission Internationale pour lÈtude de la Pre et
Protohistoire des Balkans Academie de Sciences de
Heidelberg et Institut Roumain de Thracologie du
Ministere de lÈnseignement) Bucuresti 115214
Punescu 2000 Punescu Al. Paleoliticul i me:oliticul din spatiul
cuprins intre Carpati i Dunre. Studiu mionografic
(Le Paleolithique et le Mesolithique dans le territoire
situe entre les Carpates et le Danube. Monographie
archeologique). Bucuresti
PielDesruisseaux J.L. 1986 PielDesruisseaux J.L. Outils prehistoriques. Forme,
fabrication, utilisation. Paris
Pratsch 1994 Pratsch St. Die Geweihartefakte des mesolithisch
neolithischen Fundplat:es von Friesack 4, Kr.
Havelland. Formenkundlich chronologische und
technologische Untersuchungen. VerIIentlichungen
des Brandenburgischen Landesmuseums Ir Ur und
Frhgeschichte Potsdam 28 798
Smith 1990 Smith C. British antler mattocks. Cl. Bonsall Ed.
The Mesolithic in Europe. Papers presented at the
Third International Symposium Edinburgh 1985.
Edinburgh 272-283

Note: The illustrations without mention oI source are due to the author.


27

INDUSTRIA MATERIILOR DURE ANIMALE N CADRUL
CULTURII STARCEVO-CRI$ DIN SUD-VESTUL TRANSILVANIEI:
O LINGUR-SPATUL DESCOPERIT N PE$TERA CAUCE,
SAT CERI$OR, COM. LELESE, 1UD. HUNEDOARA
Corneliu Beldiman
-
, Diana-Maria Sztancs
--

magiu doamnei Henriette Camps-Fabrer

Rsum Lindustrie des matieres dures animales dans la culture de Starcevo-Cri du Sud-Ouest de la
Transylvanie, Roumanie. une cuiller en os decouverte dans le site de Petera Cauce, village de Cerior, comm. de
Lelese, dep. de Hunedoara. La station prehistorique en grotte de Pestera Cauce village de Cerisor comm. de Lelese
dep. de Hunedoara a ete systematiquement exploree dùn point de vue archeologique entre 1997 et 1999 par une equipe
coordonnee par le Dr. Sabin Adrian Luca Cristian Roman et Dragos Diaconescu. Le gisement dispose des couches
intactes et consistantes contenant des sequences signiIicatives d`habitat du Neolithique (cultures de Starcevo-Cris
Turdas et Petresti) de lÈneolithique (cultures de Tiszapolgar Bodrogkeresztur et CotoIeni) et de l`ge du bronze
(culture de Wietenberg). De ce site provient un riche et important lot dàrteIacts en matieres dures animales dans lequel
on a un eIIectiI de 25 objets appartenant a la culture de Starcevo-Cris phases IC IIA. Lètude qui est dedie en
hommage a Madame Henriette Camps-Fabrer a pour but lànalyse exhaustive dùne cuiller en os entier (indicatiI
CRC/I 5) en etat de conservation exceptionnelle. On suivre les etapes methodologiques proposees par H. Camps-Faber
(dir.) Fiches typologiques de lindustrie osseuse prehistorique Cahier JI. Elements recepteurs Treignes 1993 p. 133-
167 (Iiches 6.0 6.4.). Les divers aspects concernant la typologie la morphologie/morphometrie la Iabrication les
hypotheses dùtilisation de cettes Iiches ont ete discutes modiIies et completes selon les parametres observes sur lòbjet
(tableau no. 1). LàrteIact est tres bien conserve et permet la lecture integrale des details morphologiques et des
stigmates de Iabrication et d'utilisation. Les indices morphologiques/typometiques et les stigmates dùtilisation
permettent de considerer làrteIact de Pestera Cauce comme cuiller. Morphologiquement et typologiquement il
appartient au type I F3 b2 de la classiIication de Beldiman 1999; etant lèquivalent du type 6.4. de J. Nandris. Sur la
morphometrie (voir le tableau no. 1) on peut aIIirme quòn a une cuiller appartenant a la classe moyenne (longueur
approx. 150 mm). La matiere premiere est constituee par le metapode (metacarpe/metatarse) de bovines (Bos taurus tres
probablement d'apres la diagnose archeozoologique). Les etapes quasi-standardisees de la chane operatoire ont ete
precisees sur la base de lètude des stigmates macro- et microscopiques observes sur lòbjet; on a tenu compte aussi des
conclusions du travail experimental (J. Nandris 1972; H. Camps-Fabrer et S.-Y. Choi 1993). Lànalyse des surIaces a
ete Iaite a làide dùne microscope optique (agrandissements jusquà x 100). Le debitage a ete eIIectue tres
probablement par: 1. Iendage longitudinal suivi de detachement de lèpiphyse proximale du metapode par 2 sciage
transversal ou Iracturation par 3. percussion directe; la demi-epiphise distale (le condyle) a ete detachee par percussion
directe. Le Iaonnage est quasi-integral et reunissait les operations de: l taille longitudinale et làbrasion de la demi-
epiphise distale en but de regulariser la largeur du segment metapodal; 2 le raclage longitudinal en utilisant un tranchant
de silex (des stries biIaciales Iines longitudinales uniIormes caracteristiques); 3. làbrasion sur meule dormante et/ou
mobile petit galet de gres (des stries bien marquees sur la Iace superieure de la partie distale et sur la manche de
làrteIact; 4. le polissage pour la Iinition des objets (sur cuir materiel textile) ce qui rend polie brillante uniIorme toute
la surIace de la cuiller. Les stigmates microscopiques dùtilisation ont ete observes dùne maniere exhaustive; il sàgit
premierement de stries courtes dàbrasion bien marquees en Iaisceaux uniIormes orientees transversalement ou
obliquement sur des petites secteurs de lèxtremite distale; deuxiemement on a des larges retouches superposees dìmpact
sur les deux cotes de la partie distale. La presence des secteurs uses sur lèxtremite distale et localises uniquement sur le

-
Universitatea Crestin Dimitrie Cantemir Facultatea de Istorie Splaiul Unirii Nr. 176 Sector 4 040042
Bucuresti 53 Romnia; E-mail: corneliubeldimanhotmail.com.
--
Universitatea Lucian Blaga Facultatea de Istorie si Patrimoniu Nicolae Lupu Bd. Victoriei Nr. 5-7
550024 Sibiu Romnia.

28
bord gauche permet la reconstitution de la cinematique Ionctionnelle de la cuiller: la prise en main droite et le mouvement
de droite a gauche. Les traces observees sont les indices dùne utilisation par application dùne pression assez Iorte en
contact avec une surIace abrasive dure ce que sont en consonance avec les caracteristiques des stries. Dans ce perspective
on discute les hypotheses dùtilisation vehicules par la bibliographie; on accepte comme probable pour lòbjet de Pestera
Cauce l`hypothese qui le rattache a la consommation de la nourriture (bouillies de cereales peut-tre dàutres aliments
dòrigine vegetale et/ou animale). La piece CRC/I 5 ressuscite les discutions sur le contexte dàbandon des objets entiers
en matieres dures animales ayant grand valeur a lèpoque qui sont en Iait deposes ou abandonnes tres probablement selon
un rituel rigoureusement respecte. La demarche sìnscrit dans le contexte de lètude systematique de lìndustrie
prehistorique des matieres dures animales en provenance de Roumanie (Neolithique ancien et Eneolithique).
Contextul
Pestera Cauce (sau Pestera de la Cauce) este amplasat n partea de est a Muntilor Poiana Rusc
la circa 15 km nord-nord-est distant aerian de satul Cerisor com. Lelese jud. Hunedoara pe
versantul din dreapta vii Runcului Iiind dezvoltat n calcare dolomitice. Ea Iace parte din arealul
cavernamentelor carstice cu un important potential speologic si arheologic a crui cercetare sistematic
si valoriIicare stiintiIic au Iost initiate n anii 90 ai secolului trecut si se aIl n plin derulare
1
.
Pestera are o lungime total de 30 m la intrare aIlndu-se o sal-abri dezvoltat pe o adncime de
10 m; din sedimentele bogate ale acesteia de vrst holocen nederanjate prin interventii antropice mai
vechi sau recente provin numeroase vestigii de locuire preistoric atribuite culturilor Starcevo-Cris
Turdas Petresti Tiszapolgar Bodrogkeresztur CotoIeni si Wietenberg
2
.
Precedate de explorarea exhaustiv si cartarea eIectuate n 1994 de o echip a Clubului
Speologilor Proteus Hunedoara condus de Marin Baicoan cercetrile arheologice n Pestera
Cauce au Iost initiate n 1997 sub coordonarea proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca (Universitatea
Lucian Blaga Sibiu) de un colectiv Iormat din Cristian C. Roman Dragos Diaconescu (Muzeul
Castelul Corvinestilor Hunedoara) si Marin Baicoan (Clubul Speologilor Proteus
Hunedoara); aceste cercetri s-au desIsurat pn n 1999 materializndu-se n sondaje si decapri
n supraIat. Ele au condus rapid la concluzia c situl pluristratiIicat de aici este cel mai
reprezentativ exemplu de locuire preistoric n mediul endocarstic din estul Muntilor Poiana Rusc
oIerind cea mai consistent si variat secvent de stratigraIie arheologic de tip cavernicol in situ
din zon
3
.
n acelasi timp situl din Pestera Cauce oIer prilejul derulrii analizelor complexe
multidisciplinare asupra materialelor recuperate prin initierea colaborrii cu specialisti din diverse
domenii (arheologi speologi geologi mineralogi arheozoologi cercettori specializati n
tratamentul statistic al datelor n studiul IMDA si al industriei litice etc.); n acest sens trebuie
subliniat o dat n plus meritul deschiderii exemplare spre astIel de abordri colective a
coordonatorului proiectului proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca ca si a responsabilului lucrrilor de
teren arheolog Cristian C. Roman; acest gen de colaborare este inerent unui demers actual complet
n domeniul cercetrii preistorice; primul volum al monograIiei sitului recent editat se constituie
n acest sens ntr-o mrturie elocvent
4
.
Locuirea atribuit culturii sau complexului cultural Starcevo-Cris reprezint nivelul I al
stratigraIiei arheologice; acest nivel continuu cu o grosime variind ntre 2 si 30 cm suprapune
prundisul care constituie patul pesterii. Materialul arheologic a Iost atribuit Iazelor IC IIA ale
complexului mentionat
5
. Se consider c locuirea a Iost de tip permanent concentrat spre peretii
pesterii si n apropierea bolovanilor masivi desprinsi din plaIon; aici se disting vestigii mai dense
care pot Ii puse pe seama delimitrii unei supraIete ocupate preIerential Ir alte precizri

1
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 9-10 29-32; Baicoan 1999.
2
Ibidem p. 13-14 44-50.
3
Ibidem p. 21-27 29-32 39-45; Luca Roman Baicoan 1997; Luca Sonoc Roman Ceriser 1998; Baicoan
1999; Roman Diaconescu Luca 2000; Luca Roman Purice 2000; Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004.
4
Luca Roman Diaconescu 2004; cI. si recenzia volumului semnat de Diana-Maria Sztancs n cuprinsul
prezentului numr al Corvinianei Sztancs 2004.
5
Pentru prezentarea detaliat si discutarea materialelor arheologice (ceramic utilaj litic cioplit si sleIuit)
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 44-45 65-67 75 80-83 99-103 147-152 si plansele aIerente.

29
(locuint?). Descoperirile recente din carstul Muntilor Poiana Rusc si sudul Muntilor Apuseni
jaloneaz astIel o nou directie distinct de ptrundere n Transilvania dinspre Banat a comunittilor
Starcevo-Cris apartinnd celui de-al doilea val de migratie
6
.
Industria materiilor dure animale
Trebuie subliniat si cu acest prilej Iaptul c industria preistoric a materiilor dure animale (n
continuare IMDA) descoperit n Pestera Cauce reprezint lotul cel mai consistent de acest Iel
provenind dintr-un sit de pester de pe teritoriul Romniei supus analizei conIorm metodologiei actuale.
Acest lot ne-a Iost oIerit spre studiu si valoriIicare stiintiIic exhaustiv n septembrie 2003
7
. Anterior
au Iost publicate preliminar piesele de podoab realizate pe cochilii de gasteropode Iosile una (Conus
fuscocingulatus) atribuit culturii CotoIeni iar dou (Dentalium sp.) culturii Wietenberg
8
. O prim
evaluare a IMDA s-a publicat sub Iorma listei eIectivului si a ncadrrilor tipologice preliminare
9
; un
studiu asupra lotului disponibil la acea dat a Iost inserat n volumul editat cu prilejul organizrii sesiunii
nationale de rapoarte arheologice de la Cluj-Napoca din mai 2004
10
.
n iulie 2004 autorii prezentului studiu au procedat la examinarea exhaustiv a materialului
osteologic recoltat din nivelurile de locuire preistoric ale sitului n paralel cu realizarea diagnozei
arheozoologice de ctre dr. Georgeta El Susi (Institutul de Arheologie Vasile Prvan al
Academiei Romne Bucuresti).
Prin acest demers au Iost identiIicate noi arteIacte Iinite din os si corn de cervide precum si
piese aIlate n diverse stadii tehnice ale lantului operator al Iabricrii augmentndu-se n mod
consistent eIectivul semnalat initial si constituindu-se baza documentar a elaborrii capitolului
speciIic al monograIiei sitului vol. II
11
.
Lotul de arteIacte din materii dure animale apartinnd complexului cultural Starcevo-Cris
nsumeaz actualmente un eIectiv de 25 piese (N total 25). Dintre arteIactele respective se detaseaz
net prin parametrii si morIo-tipologici starea de conservare impecabil si designul perIect lingura-
spatul cu indicativul CRC/I 5 care Iace obiectul tratrii speciale n paginile de Iat.
Cu acest prilej considerm Ioarte util si reparcurgerea sintetic a problematicii legate de
acest tip de arteIacte preistorice. Articolele si studiile publicate n ultimii ani la noi pe aceast tem
cu o Irecvent nesemnalat nc n alte tri europene sau extraeuropene unde materialele sunt la
Iel de bogate si importante (sau poate chiar mai importante.) subliniaz o dat n plus interesul
major acordat acestui gen de descoperiri
12
.

Lingurile-spatule preistorice din materii dure animale. Origine, problematic
n ultimul deceniu se maniIest mai accentuat si n Romnia (desi nc n msur insuIicient
raportat la importanta loturilor de materiale Ioarte numeroase existente apartinnd tuturor epocilor
si culturilor preistorice) interesul pentru studiul sistematic al IMDA ncercndu-se valoriIicarea
descoperirilor de la noi conIorm metodologiei unitare promovate de Caietele de Fiele tipologice

6
Ibidem p. 100-103.
7
Exprimm si cu acest prilej multumirile noastre cele mai clduroase proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca si lui
Cristian C. Roman pentru colaborarea oIerit n mod colegial.
8
Baicoan 1999.
9
Beldiman 2004.
10
Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004.
11
Beldiman Sztancs 2004.
12
Dintre lucrrile romnesti recente rezervate temei citm: Marinescu-Blcu Beldiman 1997; Beldiman 1999;
Popusoi Beldiman 1999; Beldiman 2000; Beldiman Popusoi 2000; Beldiman 2001; Beldiman 2003. Problematica
privind originea si studiul complex al lingurilor-spatule din materii dure animale a Iost expus pe larg n Iisele aIerente
inserate n Caietul JI al Fielor tipologice ale industriei preistorice a osului publicat sub coordonarea doamnei
Henriette Camps-Fabrer (Allain Averbouh Barge-Mahieu Beldiman Buisson Camps-Fabrer et alii 1993) ca si n
dou studii de sintez anterioare devenite ,clasice ale domeniului (Nandris 1972; Camps-Fabrer 1987).

30
ale industriei preistorice a osului si de Comisia de nomenclatur prin relevarea importantei lor la
scara regional si/sau continental si integrarea n circuitul stiintiIic international
13
.
Lingurile-spatule constituie o categorie tipologic speciIic (considerat ,Iosil indicatoare)
relativ Irecvent si cu nalt grad de elaborare tehnic apartinnd industriei materiilor dure animale
prezent mai ales n complexele culturale neolitice timpurii din aria european si egeo-anatolian.
Acordnd prioritate criteriului Iunctional si pentru limitarea ambiguittilor se impune mai
nti explicarea termenilor cu care vom opera si care determin izolarea tipurilor grupelor sau a
categoriilor tipologice. AstIel acceptia curent a deIinitiei lingurii asociaz prioritar (dar nu si
exclusiv) aceast ustensil operatiilor de preparare si/sau ingurgitare a alimentelor. Sub aspect
morIologic notm existenta curent (dar nu si obligatorie) a unui cus mai mult sau mai putin
marcat si neadaptarea/inadecvarea aparent pentru executarea altor operatii (de exemplu raclaj).
Spatula este o ustensil destinat prioritar prelevrii aplicrii amestecului unor substante
nealimentare n stare plastic sau sub Iorm de pulbere sau eIecturii unor operatii mecanice (de
exemplu Iinisare-netezire raclaj decorare etc.). MorIologia ei curent este a unui obiect alungit
plat sau usor curbat n plan longitudinal/transversal cu jumtatea distal evazat/ltit trapezoidal;
Iorma simpl i conIer Iunctionalitate multipl. n ultim instant aportul diverselor abordri n
stabilirea Iunctionalittii pieselor preistorice de os numite linguri-spatule se poate astepta de la
analiza sistematic a urmelor de uzur (Iracturi modiIicarea aspectului supraIetelor si a marginilor).
Pe considerentele expuse mai sus n ce ne priveste optm pentru utilizarea termenului
generic de lingur-spatul
14
.
Potrivit deIinitiei oIerite de Fia general Linguri inserat n Caietul JI al Fielor tipologice
ale industriei preistorice a osului aceste ustensile sunt ,obiecte de os mai rar din corn de cervide
Iildes sau cochilii de scoici compuse dintr-un mner alungit de sectiune si lungime variabile
evazndu-se spre partea distal pentru a Iorma cusul care prezint o concavitate marcata ale crui
margini sunt rotunjite si a crui Iorm poate Ii variabil; circular triunghiular trapezoidal sau
eliptic n general mnerul este mai lung dect cusul
15
. Lucrarea Iace diIerentierea tipo-
Iunctional net ntre linguri si spatule de unde si denumirile utilizate. Cele mai timpurii linguri
(din os corn de cerb Iildes) sunt cunoscute n cteva situri de grot si n aer liber din Franta si
Cehia apartinnd culturilor gravettian si magdalenian/pavlovian (paleoliticul superior): Grotte
de Gourdan Haute Garonne; Fontales Tarn et Garonne; Grotte de La Vache Ariege; La Gravette
Dordogne; Pekarna; Dolni Vestonice. n Orientul Apropiat lingurile sunt semnalate n asezri
epipaleolitice cultura natuIian (Mallaha Siria; Jarmo Irak) si n cele atribuite neoliticului
aceramic (Tell Ramad Siria). Fabricate preponderent din os (oase lungi corpuri costale de
mamiIere) lingurile devin ustensile quasi-curente odat cu neoliticul timpuriu si se ntlnesc pe
parcursul tuturor etapelor neo-neoliticului european
16
.
Studiile dedicate subiectului au permis decelarea pe criterii strict morIologice a patru tipuri
principale inserate n acelasi Caiet JI al Fielor tipologice: 1. linguri cu cuul ltit - ntlnite n
paleoliticul superior si n cadrul culturii ceramice liniare din centrul Europei; 2. linguri de tip La
Sarsa rspndite n cadrul culturii cardiale n estul Spaniei si sudul Frantei prezente ns si n
arealul culturii ceramicii liniare din centrul Europei; 3. linguri cu ba:a cuului in form de J
speciIice complexelor culturale neolitice timpurii din centrul-est si sud-estul Europei inclusiv si
mai ales complexul cultural Starcevo-Cris; 4. linguri de tip Han-sur-Lesse speciIice culturii
neolitice Iinale Seine-Oise-Marne din nord-vestul Europei. La acestea am putea aduga
descoperirile relativ numeroase din aria culturii Vinca si din cea a culturii Cucuteni morIologic
apropiate de tipul La Sarsa dar nestudiate nc de o manier exhaustiv
17
.

13
Beldiman 1999.
14
n studiile publicate anterior se constat optiunea terminologic oscilant ntre lingur si spatul Marinescu-
Blcu Beldiman 1997; Beldiman 1999; Popusoi Beldiman 1999.
15
Buisson Camps-Fabrer Choi Nandris Peltier 1993.
16
Camps-Fabrer 1987.
17
Pentru discutiile asupra rolului Iunctional al lingurilor-spatule cI. Buisson Camps-Fabrer Choi Nandris
Peltier 1993 si continutul Iiselor 6.1. 6.4. p. 141-167.

31
Categoria tipologic a uneltelor cu partea activ liniar pe care le desemnm cu termenul de
linguri spatule sau linguri-spatule sunt conIectionate preponderent din os (oase ale membrelor sau
corpuri costale provenind de la mamiIere mari sau mijlocii: bovine cervide ovicaprine) dar si din alte
materii dure animale (corn de cervide Iildes de mamut scoici etc.) era cunoscut nc din culturile
paleoliticului superior vest si central-european. AstIel de unelte au devenit obiecte de uz curent odat cu
primele culturi neolitice si s-au Iolosit pe ntreg parcursul epocii respective n Orientul Apropiat si
Europa. Aceast categoric include mai multe subtipuri izolate pe criterii morIologice.
n literatura de specialitate se detaseaz dou optiuni terminologico-Iunctionale. Prima se
cantoneaz n sIera consumului alimentar si este promovat de cercettori precum Henriette Camps-
Fabrer John Nandris Janos Makkay si altii. Acestia desemneaz obiectele n discutie cu termenul
generic de linguri destinate preparrii si ndeosebi ngurgitrii alimentelor (de exemplu Iierturi de
cereale). Este cazul pieselor atribuite culturii natuIiene (Mallaha Israel; Jarmo Irak); culturile
neoliticului timpuriu din Orientul Apropiat (Tell Ramad Siria) Anatolia (Hacilar) aria balcano-
carpato-dunrean (situri din Bulgaria Iugoslavia Ungaria Republica Moldova Romnia). Aceast
prezumtie sustinut indirect si de existenta exemplarelor de linguri propriu-zise din lemn si ceramic
dar si prin numrul mare al pieselor de os cunoscute rmne cea mai probabil n primul rnd pentru
subtipurile avnd cusul suIicient de adnc si larg de Iorm circular sau oval. n acelasi timp ipoteza
de mai sus nu se poate respinge apriori n cazul restului subtipurilor dar nici sustine totdeauna de o
manier ireIutabil din lips de indicii clare. La mentinerea ambiguittilor contribuie unii parametri
morIometrici (de exemplu ltimea mic a cusului aparent improprie pentru o lingur de uz cotidian
pentru un adult). S-a aIirmat c gradul nalt de elaborare tehnic al majorittii obiectelor de acest tip nu
ar justiIica utilizarea n alte scopuri dect cel enuntat n contextul larg al noilor achizitii culturale
speciIice epocii neolitice: Iabricarea ceramicii alimentatia incluznd cereale cultivate etc.
O alt ipotez legat de alimentatie se reIer la extragerea si consumarea mduvei si a creierului
animal; ca a Iost Iormulat nc de la descoperirea primelor exemplare apartinnd paleoliticului superior
din Franta si n plan teoretic nu se poate respinge n cazul subtipurilor avnd cusul de Iorm eliptic.
A doua optiune terminologico-Iunctional vehiculat de specialistii n arheologia Orientului
Apropiat si a Europei de sud-est (James Mellaart Georgi I. Georgiev specialistii romni) aduce n
discutie rolul de spatule Iolosite n: a. Iasonarea si decorarea ceramicii ipoteza nu beneIiciaz de
o argumentatie corespunztoare; s-a obiectat deja n mod justiIicat c gradul lor nalt de elaborare
contravine logic acestei Iunctionalitti prozaice care putea Ii acoperit de simple ustensile din
lemn; b. prepararea si/sau aplicarea colorantilor (cazul exemplarului databil n paleoliticul superior
descoperit n grota La Vache Dordogne Franta) ipoteza este plauzibil n acord cu Iunctia
generic a spatulelor deIinite ca atare dar insuIicient sustinut de baza documentar actual; c.
colectarea prin rzuire a Iinii de cereale de pe supraIata rsnitelor plate; n asezarea de la Asmaska
Bulgaria au Iost descoperite cteva spatule n cuprinsul unei locuinte lng rsnite aceast
ipotez este de luat n considerare ca probabil multe din exemplarele de diverse subtipuri avnd
Irecvent extremitatea distal Iracturat reamenajat si reutilizat (uneori pn la baz) prin
abraziune sau raclaj pe o supraIat rugoas dur printr-o miscare oblic-lateral sau n sens axial
18
.
Din cele sintetizate mai sus constatm interesul major maniIestat pentru documentarea deIinirea si
elucidarea problematicii legate de lingurile/spatule preistorice din materii dure animale. Multe din
aspectele abordate de la terminologie la Iunctionalitate rmn nc ambigui prin insuIicienta datelor
Iolosite si prin caracterul incomplet sau inconsistent al argumentatiei: n ciuda eIorturilor evidente
carentele sunt sesizabile si la nivel metodologic unde se opereaz cu deIinitii al cror caracter incomplet
decurge tocmai din Iaptul c urmresc exhaustivismul pentru realitti arheologice complexe. Spre
exemplu tendinta de a introduce n categoria tipologic larg a lingurilor sau spatulelor obiecte cu
variabilitate morIologic notabil; de aici decurge diIicultatea punerii n acord a categoriei tipologice sau
tipului ca atare izolat() pe criterii morIologice si functionalitatea probabil sugerat n primul rnd de
indiciile traseologice si de relevanta contextelor speciIice in situ. La mentinerea acestor neclaritti si
probleme contribuie n msura importanta absenta unor studii recente centrate pe loturi de obiecte relativ

18
Ibidem.

32
consistente bine reperate n stratigraIia vertical si n cadrul complexelor (eventual datate absolut) studii
care s vizeze epuizarea aspectelor problematicii: morIologie/morIometrie; studiu tehnic alegerea
materiei prime; procedee de Iabricare si locul lor n cadrul lantului operator; reconstituirea lor
experimental; localizarea deIinirea si interpretarea urmelor de utilizare pe supraIete si muchii; Iormularea
pe aceasta baz a ipotezelor Iunctionale; corelarea cu datele asocierilor n contextele de origine surprinse
la momentul descoperirii; veriIicarea ipotezelor Iunctionale prin realizarea studiilor experimentale; studii
comparative la scar regional si supraregional/ continental/ intercontinental.
n perspectiva celor artate ni se pare clar c piesele din os si alte materii dure animale denumite
linguri sau spatule aveau ca si alte unelte preistorice o Iunctionalitate polivalent; n acest sens
remarcm cu interes opiniile cercettoarei Danielle Stordeur care opteaz pentru termenul compozit de
linguri-spatule n cazul analizei celor dou exemplare descoperite la Mallaha Israel
19
.
Diversi autori au subliniat Iaptul c lingurile-spatule apartinnd diIeritelor subtipuri prezint
Ioarte Irecvent un grad avansat de uzur localizat la extremitatea distal (cinematic Iunctional
axial) sau pe marginile prtii distale (cinematic Iunctional lateral); tocirea sau Iracturarea prtii
active (urmat de reamenajare si reutilizare) au dus la modiIicarea morIologiei initiale a prtii
distale evolund uneori pana la reducerea drastic a lungimii acesteia (la 10-20 mm); putem cita n
acest sens numeroase exemple din aria complexului cultural Starcevo-Cris.
Ct priveste atestarea lingurilor-spatulelor n asezri de tip Gura Baciului-Crcea/Precris si
Starcevo-Cris de pe teritoriul Romniei trebuie s artm c repartizarea lor general este inegal
reIlectnd nc stadiul cercetrilor. Rezultatele publicate ale cercetrilor Ioarte recente au nscris
deIinitiv problematica IMDA si a lingurilor-spatule n arealul cercetrii preistorice romnesti si
internationale
20
. Pn n 1999 se repertoriaser si studiaser 117 exemplare (piese Iinite ntregi
Iragmentare Iragmente; piese aIlate n diverse stadii ale lantului operator); dintre acestea 9 piese
sunt atribuite grupului cultural Gura Baciului-Crcea/culturii Precris iar 108 piese complexului
cultural Starcevo-Cris
21
.
Lingura-spatul din Peytera Cauce. Obiectivele studiului. Aspecte metodologice
Studiul de Iat urmreste s oIere n premier n contextul mai larg al valoriIicrii sistematice a
descoperirilor IMDA din Pestera Cauce si al celor preistorice din Romnia o sintez a datelor asupra
unui singur arteIact individualizat ns prin parametrii si reprezentativi de reIerint; aceste date si
observatii sunt prelevate si tratate exhaustiv conIorm reperelor metodologice actuale ale domeniului.
Este aplicat clasiIicarea tipologic elaborat recent si inclus n teza de doctorat a autorului
principal
22
. Ocupnd un loc important n cadrul activittilor curente de subzistent sau n sIera
maniIestrilor de ordin artistic/estetic ale diverselor comunitti preistorice (si nu numai) IMDA
(sau ,industria osului cum a consacrat-o traditia cercetrii) pune la dispozitie date Ioarte
valoroase nc receptate sumar si subexploatate n mediul de cercetare de la noi. Acest gen
particular de industrie este ilustrat n mod remarcabil (si unic n multe aspecte) prin structura
inventarelor vestigiilor mobile atribuite complexului cultural Starcevo-Cris.
Detaliile privind aspectele metodologice ale studiului complex al IMDA inclusiv al
lingurilor-spatule au Iost prezentate cu mai multe ocazii recente si nu insistm asupra lor prea
mult cu acest prilej
23
; este vorba de: criteriile si structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/
subtipuri/ variante/ subvariante); structura repertoriului descoperirilor a Iisei individuale a
vocabularului etalonat; coordonatele analizei: elementele debitajului si ale Iasonrii; amenajrile
speciIice; nregistrarea si interpretarea urmelor macro- si microscopice ale procedeelor de Iabricare
precum si cele generate de utilizare. Sunt adoptate criteriile analizei promovate de Caietele de Fie
tipologice ale industriei preistorice a osului elaborate din initiativa si sub coordonarea

19
Stordeur 1988 p. 49-52 92 100 Iig. 19.
20
Pentru repertoriul descoperirilor si analiza exhaustiv cI. Marinescu-Blcu Beldiman 1997; Beldiman 1999;
Popusoi Beldiman 1999; Beldiman 2000; Beldiman Popusoi 2000; Beldiman 2001; Beldiman 2003a.
21
Beldiman 1999.
22
Ibidem.
23
Ibidem; Beldiman 2000; Beldiman 2001; Marinescu Beldiman 1997.

33
cercettoarei Iranceze Henriette Camps-Fabrer ajunse n prezent la 10 volume
24
. n linii generale si
din considerente deja expuse cu prilejul prezentului demers se adopt conceptia metodologic
utilizat n elaborarea Caietului JI al Fielor tipologice ale industriei preistorice a osului
25
. Au Iost
asimilate de asemenea indicatiile metodologice Ioarte detaliate incluse n Iisa inedit din 1993
privind Nete:itoarele (Lissoirs) redactat de Henriette Camps-Fabrer Aline Averbouh si Nolle
Provenzano
26
ca si propunerile publicate ulterior asupra aceluiasi subiect
27
.
Conventiile generale adoptate n descriere sunt urmtoarele (Iig. 1 A):
Iata superioar (FS) reprezint supraIata concav a obiectului (respectiv Iata cu interiorul cusului);
Iata inIerioar (FI) reprezint supraIata convex a obiectului (Iata cu exteriorul cusului).
Pe obiectul orientat cu FS n sus si cu baza mnerului n jos se disting:
extremitatea proximal (EP) captul mnerului;
partea proximal (PP) treimea inIerioar a obiectului sau mnerul;
partea mezial (PM) treimea central a obiectului sau zona de jonctiune a prtii distale si a mnerului;
partea distal (PD) treimea superioar a obiectului (cusul);
extremitatea distal (ED) captul cusului sau al prtii ltite a obiectului;
marginea dreapt (MD);
marginea stng (MS).
Pe FI se mentine localizarea marginilor de pe FS respectiv MD este eIectiv cea stng si pe
FI iar MS este cea dreapt.
Piesa Iragmentar (Fr) este conservat n proportie minim de 2/3 iar sub aceast valoare ea
este desemnat cu termenul Iragment (Ir); piesa ntreag este notat abreviat (I).
Morfologie
ArteIactul are indicativul CRC/I 5 n cadrul lotului atribuit complexului cultural Starcevo-Cris
din Pestera Cauce. El apartine tipului I F3 b2 din clasiIicarea tipologic propus recent
28
: lingur-
spatul cu partea distal elipsoidal (oval prelung sau elipsoidal/ogival asimetric) concav net
delimitat de restul piesei; partea mezial avnd n plan Iorma de U larg simetric proIilat pe Iata
superioar si plat pe FI; mner lung egal cu PD (raportul 1/1); extremitate proximal convex.
Acest subtip este echivalentul celui deIinit de John Nandris drept ,lingur cu baza cusului n
Iorm de V considerat speciIic culturii Starcevo-Cris si consacrat astIel n literatura de specialitate
international; inclusiv n Iisa respectiv a Caietul JI al Fielor tipologice; desi tipul analizat este
,Lingur cu baza mnerului n Iorm de V aceast Iis aduce o nuantare opernd distinctia ntre
tipul cu ,baza n Iorm de V cel cu ,baza ascutit (sau n Iorm de U cu baza ngust) si cel cu
,baza rotunjit (sau n Iorm de U simetric)
29
. Multe exemplare de linguri-spatule au partea
mezial de Iorm rotunjit/semicircular n plan sau prezint un contur diIuz motiv pentru care am
preIerat nuantarea deIinitiei subtipului respectiv conIorm enuntului de mai sus
30
.
Lingura-spatul a Iost descoperit ntre arteIactele concentrate n supraIata ocupat se pare
preIerential (locuint?) aIlat spre peretii pesterii
31
. Ea este o pies ntreag (Iig. 2) pe care nu se
observ nici o urm de maniIestare a actiunii Iactorilor taIonomici obisnuiti (aIectarea supraIetelor
prin actiunea rdcinilor miscarea accidental pe supraIata solului tasarea stratelor actiunea
roztoarelor etc.). Starea de conservare este asadar exceptional ceea ce permite decelarea si
lectura n conditii optime a urmelor speciIice datorate operatiilor diverse ale lantului operator al

24
CI. Beldiman 2003b.
25
Buisson Camps-Fabrer Choi Nandris Peltier 1993.
26
Fisa ne-a Iost pus la dispozitie de doamna Henriette Camps-Fabrer cu prilejul participrii la colocviul international
pe tema industriei materiilor dure animale preistorice de la Treignes Belgia mai 1993; exprimm si cu acest prilej ntreaga
noastr gratitudine doamnei Henriette Camps-Fabrer pentru sprijinul nepretuit acordat cu extrem amabilitate.
27
Averbouh Buisson 1996.
28
Beldiman 1999.
29
Nandris Camps-Fabrer 1993 p. 158-159.
30
Ibidem; Marinescu-Blcu Beldiman 1997; Popusoi Beldiman 1999; Beldiman 2000.
31
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 76 237 pl. VI/9.

34
Iabricrii si ale utilizrii. Lustrul uniIorm intens este observabil pe ntreaga pies. Culoarea este
brun-deschis cu sectoare alb-murdar si crem datorate aplicrii tratamentului termic; pe supraIata
PD se constat existenta a numeroase microIisuri superIiciale benigne axiale scurte si lungi
datorate probabil aplicrii aceluiasi procedeu al tratamentului termic.
Ca si alte exemplare de acest tip piesa se remarc prin transIormarea avansat a volumelor
anatomice respectiv Iasonarea aproape integral; cu toate acestea portiuni ale supraIetelor si
texturii anatomice ale metapodului care a constituit materia prim se pstreaz pe PP/FS si FI ca si
pe PM/FI si PD/FI cum se va preciza n continuare.
Extremitatea proximal (EP) (Iig. 1/1; 3/7; 4/5; 5/7; 6/5-6; 11) are Iorma convex simetric
(de debitaj si Iasonare); spre MD se pstreaz un plan oblic de Iractur iar spre MS urme scurte de
impact suprapuse speciIice utilizrii tisului ascutit al unei unelte litice cioplite urme rezultate
probabil prin aplicare operatiei de debitaj prin despicare axial a metapodului. Pe FS se observ trei
desprinderi de impact suprapuse (de tipul retuselor inverse) dintre care una larg (9 x 4 mm) si
dou mai mici (5 x 2 mm) superIiciale datorate probabil debitajului prin percutie direct n vederea
modelrii ebosei. Marginile tocite rotunjite ale acestor retuse ca si suprapunerea striurilor
transversale de Iasonare prin abraziune indic Iaptul c sunt anterioare operatiei de Iasonare.
Partea proximal (PP) (Iig. 3/6; 4/4; 5/5-6; 6/5; 10) este quasi-rectilinie cu marginile usor
convexe convergente (de Iasonare) iar sectiunile ovale asimetrice si poligonale asimetrice/Iatetate
(de Iasonare). FS are aspect usor convex si este supraIata anatomic a metapodului modiIicat
superIicial numai spre EP. FI este puternic convex; la nivelul ei se conserv partial supraIata
anatomic a cavittii interne (medulare) sub Iorma unei portiuni adncite dispuse usor oblic Iat de
axul principal al piesei. Aceast supraIat anatomic se prelungeste ltindu-se pe PM si mai ales
pe PD Iiind n mod clar rezervat intentionat de artizanul neolitic. Marginile si FI conserv urmele
operatiei de Iasonare sub Iorma unor Iatete scurte si a striurilor transversale de abraziune bine
marcate sau estompate prin utilizare (priza strns n mn). Dou mici plaje de abraziune mai
adnci sunt plasate pe MD/FS spre mijlocul PP. Marginile PP/FS sunt oblice datorit Iatetrii
rezultate prin abraziunea transversal.
Partea mezial (PM) (Iig. 3/4; 5/3-4; 6/3; 9) este usor ltit Iat de PP si proIilat n Iorm
de U simetric (convex pe FS si plan/concav pe FI) Iiind marcat pe FS de dou mici adncituri
de Iorm triunghiular (15 x 15 mm) realizate prin abraziune transversal si oblic dispuse usor
asimetric pe cele dou margini. Marginile PM sunt concave divergente (de Iasonare) Iatetate si
conserv urmele Iasonrii prin abraziune transversal (striuri largi bine marcate nealterate prin
manevrare/utilizare); sectiunea este convex-concav (anatomic si de Iasonare).
Partea distal (PD) (Iig. 3/1-3 5; 4/1-2 6; /1-2; 6/2 4; 7-8) reprezint cucul de Iorm
oval-prelung (elipsoidal/ogival) asimetric spre MS. Baza cucului este modelat convex (n Iorm
de U larg simetric). Marginile sunt convexe marcate MD Iatetat (de Iasonare) iar MS rotunjit (de
utilizare). ProIilul este arcuit pronuntat dinspre FI spre FS (diIerenta ntre linia imaginar dreapt
unind ED si PM si supraIata cucului Iiind de 4-5 mm); aceast morIologie concav a Iost obtinut
prin Iasonare (raclaj axial intens) dar si probabil prin plasticizarea osului si modelarea
(deIormarea) lui (Iasonare plastic). Pe MD se observ patru desprinderi suprapuse largi si adnci
(cea mai mare msurnd 9 x 4 mm) care au aIectat ntreaga grosime a PD. Pe MS se pstreaz o
desprindere larg superIicial (8 x 3 mm). Marginile tocite Iin ale acestor desprinderi (retuse
inverse) ca si Iaptul c nu sunt suprapuse de urmele de Iasonare prin abraziune arat c s-au produs
probabil n Iaza de utilizare prin impactul accidental cu o supraIat dur sau prin presiunea unui
obiect dur. Pe PD/FI se conserv o portiune larg adncit a supraIetei anatomice (cavitatea
medular) iar spre margini Iatete largi de Iasonare prin abraziune oblic pe lespede (polizor Iix).
Sectiunile sunt convex-concave asimetrice (anatomice si de Iasonare).
Extremitatea distal (ED) (Iig. 1/1; 3/1; 4/1; 5/1; 6/1; 7/1-2) este convex asimetric defete
(de Iasonare); pe FI se conserv o supraIat cu tesut spongios ceea ce ar putea indica portiunea de
metapod Iolosit la extragerea ebosei (respectiv ED spre ED/EP anatomic pe Iata lateral sau
median). Este evident atentia acordat Iasonrii optime pentru realizarea tuturor detaliilor morIo-
Iunctionale avndu-se n vedere obtinerea unui design perIect conIorm rigorilor ergonomice etc.

35
Marginea DR este subtiat prin Iasonare iar MS este mai groas Iapt care ar putea Ii interpretat ca
indiciu al premeditrii modului de utilizare respectiv al dezvoltrii plajei de uzur pe sectorul
superior al MS. De aici se poate trage concluzia ipotetic dup care piesa a Iost conIectionat cu
Ioarte mare grij chiar de ctre utilizator; o alt concluzie este legat de absenta mestesugului
specializat n cadrul IMDA si practicarea domestic a Iabricrii acestui gen de arteIacte.
Morfometrie
Parametrii morIometrici semniIicativi sunt exprimati n mm si prezentati n tabelul nr. 1 si n
Iig. 1 B. Se remarc Iaptul c dimensiunile piesei CRC/I 5 se ncadreaz n valorile medii standard
ale grupei tipologice a lingurilor-spatule cunoscute n cadrul complexului cultural Starcevo-Cris
(circa 150 mm lungime total)
32
.

Tabel nr. 1 Parametrii morIometrici ai lingurii-spatule CRC/I 5

Nr. crt. Parametri (mm) F3 b2
1 Lungimea total 143
2 Lungimea PD 69
3 Lungimea PM 5
4 Lungimea PP 69
5 Ltimea ED 15
6 Ltimea maxim PD 24
7 Ltimea PM 10
8 Ltimea PP 9
9 Ltimea EP 6
10 Lungimea prtii active 55
11 Grosimea ED 25
12 Adncimea cusului 5
13 Grosimea PD 3
14 Grosimea PM 6
15 Grosimea PP 7

Studiul tehnic
Etapele lantului operator al Iabricrii lingurilor-spatule au Iost stabilite prin: a. deIinirea si analiza
atent a urmelor speciIice pstrate pe supraIete inclusiv prin recurgerea la mijloace optice (microscopie de
mic putere mrimi pn la x 100); b. prin studiul acelorasi tipuri de modiIicri ale supraIetelor dar
prezente pe piesele tehnice ebose; c. prin reconstituirile experimentale publicate n literatura de proIil.
Cele dou mari etape debitaful si fasonarea cuprind mai multe verigi succesive caracterizate
de aplicarea unuia sau mai multor procedee tehnice bine deIinite si speciIice (Iig. 12 C)
33
.

32
Beldiman 1999.
33
Ibidem; Marinescu-Blcu Beldiman 1997; Popusoi Beldiman 1999.

36
Fasonarea lingurilor-spatule este quasi-integral si prezint un grad nalt de elaborare respectiv de
diIicultate tehnic n executie; spre exemplu ansamblul operatiilor standardizate de obtinere
experimental a unor piese comparabile (lingur de tip La Sarsa) a necesitat peste 18 ore de travaliu
continuu
34
.
Materia prim
n cazul lingurilor-spatule apartinnd acestui tip materia prim este constituit de metapodiile
(metacarpiene metatarsiene) de bovine adulte (Bos taurus) specie reprezentat n materialul
osteologic recoltat din nivelul I atribuit culturii Starcevo-Cris (Iig. 12 A). Metapodalele de bovine
oIer n mod optim lungimea si grosimea necesare Iabricrii lingurilor-spatule (tesut compact).
Faptul este dovedit clar si de parametrii morIometrici ai arteIactului analizat de noi (lungimea
grosimea compactei textura supraIetelor anatomice pstrate)
35
. S-a procedat la extragerea unui
Iragment de pe Iata lateral sau median Iapt indicat de pstrarea pe PP/FS a unor portiuni
nemodiIicate ale Ietei periostale.
Debitajul
Etapa debitajului nregistreaz n general aplicarea mai multor procedee aplicate n Iormul
unic sau combinate: percutia direct/despicarea (PD/D) sntuirea axial (Sa) abraziunea n
supraIat (As). Scopul urmrit este prelevarea unui bloc de materie prim cu parametri morIo-
dimensionali adecvati scopului Iinal si obtinerea Iormei brute a arteIactului (Iig. 12 B/1-3)
36
.
Piesa CRC/I 5 a pstrat slabe indicii speciIice acestei etape a Iabricrii. Putem presupune pe
baza analogiilor cunoscute si a rezultatelor studiilor experimentale parcurgerea urmtoarelor etape:
1. nlturarea epiIizelor prin Iracturare/percutie direct;
2. despicarea metapodului prin percutie direct sau indirect cu ajutorul unei unelte litice cioplite.
Ca indiciu al aplicrii acestei operatii se pot evidentia urmele nete de impact suprapuse
conservate pe EP (Iig. 11/5-8).
Fasonarea
Procedeele Iasonrii si ale Iinisrii sunt mult mai diversiIicate dect acelea aplicate n etapa anterioar
a debitajului urmrindu-se att obtinerea Iormei deIinitive a obiectului ct si amenajarea unor detalii morIo-
tehno-Iunctionale speciIice precum acelea care serveau la Iixarea n suporturi de lemn de tipul cozilor
Iixarea prin ligaturi sau suspendarea pe o Iibr oarecare realizarea decorului etc. (Iig. 12 B/4)
37
.
Fasonarea n cazul Iabricrii lingurilor-spatule urmreste n sens generic urmtoarele
obiective prin aplicarea operatiilor adecvate:
1. obtinerea unui segment de semi-metapod cu ltime uniIorm prin reducerea ltimii
condilului epiIizar n plan antero-posterior si lateral; operatiile decelabile sunt: cioplirea
longitudinal probabil cu un topor litic urmat de abraziunea pe substrat dur rugos Iix (lespede de
gresie cu supraIata plan); regularizarea marginilor prin rctusare continu invers;
2. raclajul longitudinal executat cu muchia liniar lung (lateral) a unui obiect litic cioplit silex (nu
neaprat unealt Iinit) pentru obtinerea Iormei prtii distale si proximale cu sectiunile si proIilele speciIice;
3. abraziunea pe substrat rugos dur Iix sau mobil pentru regularizarea muchiilor rezultate prin operatia
de debitaj ( despicare); Iasonarea PD a PP si a marginilor. n urma reconstituirilor experimentale s-a
constatat c Iasonarea FS (concave) a PD prin raclaj cu o pies de silex urmat de abraziunea pe substrat dur

34
Camps-Fabrer Choi 1993 p. 150-152.
35
Pentru descoperiri de ebose de linguri-spatule n stadii initiale de modelare cI. Marinescu-Blcu Beldiman
1997; Popusoi Beldiman 1999.
36
Beldiman 1999.
37
Ibidem.

37
mobil respectiv un mic galet de gresie oIer un randament nalt si precizie n executie; n toate cazurile de
recurgere la abraziune Iolosirea apei si a nisipului s-a dovedit indispensabil
38
;
4. lustrul artiIicial uniIorm (pe PD si PM sau pe ntreaga pies) observabil n cazul majorittii
lingurilor-spatule se datoreaz Iinisrii prin polizare pe substrat Ilexibil mobil (piele sau material
textil); aceast operatie a estompat sau eliminat striurile de Iasonare speciIice aplicrii operatiilor de
raclaj si abraziune. Precizm c n cazul IMDA s-a propus ca termenul tehnic poli:are s se
ncadreze n ,lantul operator al Iasonrii iar termenul lustruire n sIera utilizrii Iiind o consecint
direct a modiIicrii aspectului supraIetelor prin Iolosire
39
. Succesiunea operatiilor de Iasonare este
reconstituit graIic n lucrarea citat a lui John Nandris
40
(Iig. 12 B/4).
Caracteristicile osteologice ale materiei prime utilizate exclusiv (metapodiile de bovine
mature) conditioneaz dimensiunile pieselor Iinite partial morIologia aspectul supraIetelor si
aplicarea unor operatii tehnice ntr-un lant operator quasi-standardizat (cI. etapele descrise mai
sus). PD este realizat n tesutul compact diaIizar; FS corespunde astIel Ietei periostale a osului iar
FI celei medulare. Unele exemplare pstreaz pe FI portiunile concave ale supraIetei medulare.
Acesta din urm este si cazul piesei CRC/I 5. Putem presupune c obtinerea ebosei s-a Icut
prin percutie direct/retusare invers pstrndu-se urmele desprinderilor transversale largi si scurte
adnci si superIiciale pe FS/EP si PP a MS.
Fasonarea nu a aIectat FS dect superIicial spre EP n bun msur ea pstrnd aspectul
anatomic al Ietei externe a metapodului. PP este realizat integral n tesutul compact pstrnd pe
FS supraIata anatomic (Iata periostal) nemodiIicat tehnic. EP este partial Iasonat prin abraziune
si partial brut de debitaj Iracturare oblic/transversal. Marginile si FI au Iost regularizate prin
abraziune oblic si transversal realizat n mediu umed probabil pe polizor Iix (lespede) (pentru
EP vezi Iig. 1/1; 3/7; 4/5; 5/7; 6/5-6; 11; pentru PP vezi Iig. 3/6; 4/4; 5/5-6; 6/5; 10).
PM a Iost Iasonat de asemenea pe polizor Iix sau cu ajutorul polizorului mobil cu margini
ascutite rezultnd adnciturile triunghiulare mentionate (Iig. 3/4; 5/3-4; 6/3; 9).
PD/FS a Iost modelat exclusiv prin raclaj axial intens urmele operatiei Iiind nete si
inconIundabile bine conservate spre baza cucului si estompate n rest prin utilizare. Tratamentul
termic a Iost aplicat pe ntreaga pies (coacere n spuz) ea dobndind culoarea brun-deschis; MS
a PD pare a Ii Iost tratat termic n Ilacr pentru sporirea durittii Iapt indicat de culoarea deschis
(alb-murdar si crem). La Iinalul Iasonrii s-a procedat probabil la deIormarea plastic a cucului
prin nmuiere n bi speciale si arcuirea spre FS pentru obtinerea unei curburi si a unui design
adaptat optim utilizrii la prelevarea si retinerea alimentelor (pentru PD vezi Iig. 3/1-3 5; 4/1-2 6;
5/1-2; 6/2 4; 7-8; pentru ED vezi Iig. 1/1; 3/1; 4/1; 5/1; 6/1; 7/1-2).
n lipsa unor indicii concludente este diIicil a ne pronunta asupra Iabricrii pe loc sau n alt
parte a arteIactului de care ne ocupm; trebuie s precizm ns c n sit au Iost identiIicate Ioarte
recent dovezi clare ale prelucrrii materiilor dure animale provenind att de la speciile domestice
(mai ales ovicaprine) ct si slbatice (cervide coarne si oase)
41
.

Urme de utilizare. Aspecte ale func(ionalit(ii
Observarea exhaustiv a morIologiei diverselor prti ale piesei si analiza supraIetelor cu mijloace
optice (lup microscop mriri de pn la x 100) au prilejuit constatrile pe care le redm n continuare.
La PP se observ atenuarea (tocirea) striurilor de Iasonare prin priza direct repetat strns
n timpul manevrrii; de asemenea se observ striuri rare dispuse aleatoriu pe ambele Iete datorate
aceleiasi manevrri repetate (Iig. 10-11).
La PD pe FI se constat existenta acelorasi urme de tocire si estompare a striurilor de
Iasonare. Tot aici observm rotunjirea marcat a MS n portiunea sa central si Iatetarea n treimea

38
Camps-Fabrer Choi 1993 p. 150-152.
39
Beldiman 1999.
40
Nandris 1972.
41
Beldiman Sztancs 2004.

38
dinspre ED pe o lungime de circa 25 mm; aceste urme au Iost generate de contactul repetat cu o
supraIat dur abraziv de tipul peretilor si Iundului vaselor ceramice din care se mncau Iierturile
de cereale. n acest sens ar Ii interesant si veriIicarea experimental a acestei ipoteze.
Aspectul asimetric al PD este datorat tocirii exclusive a MS n timpul utilizrii ceea ce denot
de o manier cert Iolosirea lingurii-spatule cu priza n mna dreapt si aplicarea cinematicii
Iunctionale n sensul de la dreapta la stnga. Amintim cu acest prilej Iaptul c se cunosc si linguri-
spatule care au plaja de uzur plasat pe MD ele Iiind manevrate cu mna stng de la stnga la
dreapta. Faptul c lingura-spatul descoperit n Pestera Cauce nu are nici o urm de uzur pe MD
cu toat durata de utilizare relativ lung poate indica Iaptul c ea a Iost Iolosit exclusiv de una si
aceeasi persoan ca obiect individual.
n sIrsit n categoria urmelor de utilizare trebuie remarcat din nou prezenta pe MD si MS a
desprinderilor largi de impact: asa cum s-a mentionat mai sus pe MD se observ patru desprinderi
suprapuse largi si adnci (cea mai mare msurnd 9 x 4 mm) care au aIectat ntreaga grosime a
PD; pe MS se pstreaz o desprindere larg superIicial (8 x 3 mm). Marginile tocite Iin ale acestor
desprinderi (de tipul retuselor inverse) ca si Iaptul c nu sunt suprapuse de urmele de Iasonare prin
abraziune arat c s-au produs probabil n Iaza de utilizare prin impactul accidental cu o supraIat
dur sau prin presiunea unui obiect dur Ir a putea aduce alte precizri (Iig. 7-8).
S-a remarcat deja Iaptul c lingurile-spatule cu baza cusului n Iorm de V asa cum le
deIineste John Nandris si cum au Iost incluse si n Caietul JI al Fielor tipologice speciIice
culturilor neoliticului timpuriu inclusiv complexului cultural Starcevo-Cris prezint n mod
constant un grad avansat de uzur localizat la PD si ED. Fracturarea si tocirea prtii active au dus
la modiIicarea morIologiei initiale a PD uneori mergnd pn la micsorarea lungimii acesteia la 10-
20 mm. MorIologia asimetric a PD si marginile Iatetate sau tocite sunt interpretate n mod curent
drept rezultat al contactului dinamic Irecvent cu o supraIat dur rugoas (cum sunt peretii sau
Iundul vaselor ceramice sau de lemn care contineau alimentele). Cum s-a aIirmat n rndurile de
mai sus ipotezele Iormulate pn n prezent relative la Iunctionalitatea acestor arteIacte nu oIer
ntotdeauna argumente consistente bazate pe analiza sistematic a urmelor de uzur si a asocierilor
n contextele in situ si de aceea trebuie receptate partial cu rezerv.
n cazul piesei CRC/I 5 ca si al altor multor exemplare de linguri-spatule trebuie evidentiat
tocirea lateral si Iatetarea marginilor respectiv pentru arteIactul n discutie a MS a PD n treimea
dinspre ED pe o lungime de circa 25 mm. Acest tronson este acoperit cu striuri scurte n Iascicole dese
orientate transversal sau oblic pe partea activ bine marcate datorate eIecturii unei operatii de raclaj
unidirectional sub un unghi cuprins ntre circa 30 si 65 pe o supraIata dur rugoas (peretii/Iundul
vaselor ceramice/de lemn). Aplicarea unei Iorte de presiune asupra ustensilei n timpul Iolosirii este
probat de caracterul net al striurilor. Localizarea sectorului uzat preIerential pe MS permite
reconstituirea cinematicii Iunctionale: manevrarea cu priza n mna dreapt printr-o miscare de la
dreapta spre stnga. nu suntem ns deocamdat n posesia datelor care s ateste Irecvent urme de
raclaj pe Iundul sau peretii unor tipuri de vase ceramice. Rotunjirea sectorului central al MS se poate
pune pe seama aceleiasi utilizri a piesei n mediu umed/gras ca lingur de mncat (Iig. 5-8; 12 C)
42
.
n perspectiva deschis de aceste constatri putem accepta ipoteza Iunctional vehiculat
curent n literatura de specialitate aceea a lingurii propriu-:ise Iolosit la ngurgitarea alimentelor
pstoase de tipul Iierturii de cereale.
n acelasi sens au Iost discutate si unele descoperiri din medii privilegiate (cum sunt cel
Iunerar si cel ritual) care aduc n mod speciIic argumente n Iavoarea aceleiasi destinatii practice
43
.

42
Pentru discutii detaliate cI. Beldiman 1999; Marinescu-Blcu Beldiman 1997; Popusoi Beldiman 1999.
43
Descoperiri de linguri-spatule n contexte speciale (Iunerare sau rituale) n care vasele sunt o prezent
constant se semnaleaz ntre altele la: atal Huyuk, Turcia n nivelul VIII datat la nceputul mileniului al VI-lea
.Chr. s-a descoperit un mormnt (Iemeie si copil) din inventarul cruia Icea parte si o spatul; Mulfa, Serbia n
cuprinsul unei gropi se aIla depus o lingur-spatul si un numeros material ceramic pictat policrom de tip Starcevo
clasic; Bubanf Hum, Serbia groap pe Iundul creia Iuseser depuse o lingur-spatul si o statuet antropomorI
ceramic acoperite de Iragmente de vase oase de animale si urme de arsur; Carcea-,Jiaduct`, fud. Dolf n cadrul
campaniei 1995 n S LXXVI s-a descoperite groap oval (Gr. 3) atribuit Iazei Crcea IIIc; pe Iundul ei erau depuse la
distante cvasi-egale n axul lung trei cranii umane Ieminine avnd n jur resturi osteologice animale (bovine suine

39
Piesa CRC/I 5 resuscit problema ,abandonului n siturile preistorice a unor arteIacte ntregi
perIect Iunctionale Ioarte valoroase n epoc diIicil de procurat sau de Iabricat (unelte arme piese
de port si de podoab). Parametrii exceptionali ai arteIactului argumenteaz ipoteza abandonului
ritual la prsirea sitului sau al depunerii ca oIrand. ntre multele situatii semniIicative n acest
sens evocm cu prilejul de Iat numai cazul mrgelei realizate pe un Iragment de cochilie
apartinnd speciei de lamelibranhiate de origine mediteranean Spondylus gaederopus descoperit
n Pestera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor jud. Hunedoara cu prilejul cercetrilor eIectuate n
anul 1955 de un colectiv condus de proI. Constantin S. Nicolescu-Plopsor; este vorba de cea mai
mare si Irumoas pies de acest tip cunoscut pn acum la noi si una dintre cele mai mari din aria
complexului cultural Starcevo-Cris
44
.
Datare yi analogii
Materialele descoperite n nivelul I al sitului din Pestera Cauce au Iost ncadrate cronologic n
Iazele IC - IIA ale complexului cultural Starcevo-Cris
45
. n eIectivul total de 9 piese atribuit
grupului cultural Gura Baciului-Crcea/culturii Precris (repertoriat pn n 1999) nu se
nregistreaz nici un exemplar de lingur-spatul apartinnd tipului I F3. Complexul cultural
Starcevo-Cris este prezent n acelasi repertoriu cu 108 linguri-spatule dintre care 43 apartin tipului
I F3 ceea ce reprezint un procent general de 4343; un numr de 6 arteIacte sunt atribuite
subtipului I F3 b iar 5 dintre ele variantei I F3 b2 ca si exemplarul din Pestera Cauce
46
.
Cu toate acestea mentionm c piesa CRC/I 5 nu are analogii exacte ntre piesele descoperite
pe teritoriul trii noastre Iiind singura datat n etapele timpurii ale complexului mentionat.
Linguri-spatule apartinnd tipului I F3 b1 si I F3 b2 cunoastem din patru situri atribuite ns
Iazelor III-IV ale complexului cultural Starcevo-Cris: Let jud. Covasna; Lunca jud. Neamt;
Voetin jud. Vrancea; Valea Lupului-Iasi jud. Iasi
47
.
Din aria extins a complexului cultural Starcevo-Cris putem cita descoperirile de la Szarvas Endrd
Tiszaug-Topart Kopancs-Zsldostanya (Ungaria)
48
; Starcevo (Serbia)
49
; Karanovo II (Bulgaria)
50
; ele se
plaseaz ns n Iaze diverse de la cele timpurii la cele trzii si au important comparativ limitat.
La nivelul documentrii noastre actuale rezult astIel c valoarea de marcator cronologic al acestui
tip nu este nc deIinit de o manier solid. n acelasi timp avantajul plasrii arteIactului CRC/I 5 ntr-un
context stratigraIic clar si discutarea lui detaliat cu prilejul de Iat sunt elemente care contribuie ntre
altele n mod semniIicativ si necesar la Iixarea pe baza IMDA (respectiv a lingurilor-spatule) a reperelor
tipo-cronologice corespunztoare Iazelor complexului cultural Starcevo-Cris.

Concluzii
Industria preistoric a materiilor dure animale descoperit n Pestera Cauce reprezint lotul
cel mai consistent de acest Iel provenind dintr-un sit de pester de pe teritoriul Romniei supus
analizei conIorm metodologiei actuale. n cadrul lotul atribuit complexului cultural Starcevo-Cris
(Iazele IC IIA) se detaseaz net prin parametrii si morIo-tipologici perIectiunea Iormei (design
clasic putem spune chiar emblematic) si starea de conservare impecabil lingura-spatul cu
indicativul CRC/I 5 apartinnd subtipului/variantei I F3 b2 care a Icut obiectul tratrii sale

domestice) si o lingur-spatul; Grum:eti, fud. Neamt groap continnd resturi osteologice umane Iragmente de
vase ceramice si o lingur-spatul; pentru ntreaga discutie cI. Beldiman 1999; Marinescu-Blcu Beldiman 1997.
44
Nicolescu-Plopsor et alii 1957 p. 46-47 Iig. 5/4; Beldiman 1999.
45
Luca Roman Diaconescu 2004 p. 44-45.
46
Beldiman 1999.
47
Ibidem.
48
Makkay 1990 p. 24-26 Iig. 22; Iig. 3/3 7 11; Kutzian 1944 pl. IX/1 4 7; pl. XLVIII/1 14-20.
49
Arandjelovic-Garasanin 1954 pl. I Iig. 2.
50
Hiller Nikolov 1997 p. 157-159 pl. 71/1-3 14-15.

40
speciale n paginile de Iat; este vorba de una dintre cele mai Irumoase linguri-spatule cunoscute
pn n prezent n aria acestui complex cultural.
Demersul nostru a urmrit abordarea complet a problematicii ridicate de aceast categorie
tipologic bine individualizat (considerat ,Iosil directoare) a IMDA apartinnd culturilor
neoliticului timpuriu din centrul-est si sud-estul Europei.
Sunt prezentate n mod exhaustiv datele relative la: morIologie morIometrie originea
materiei prime (metapod de vit) etapele procesului de Iabricare urmele de utilizare si interpretarea
lor n sensul decelrii rolului Iunctional adesea controversat al acestor arteIacte. TransIormarea
avansat a volumelor anatomice respectiv Iasonarea aproape integral Iace diIicil deIinirea exact
a procedeelor tehnice aplicate n etapa debitajului desi exist unele indicii expresive n acest sens;
Iasonarea este bine ilustrat de urmele pstrate aici remarcndu-se ca si n cazul altor linguri-spatule
aplicarea procedeului plasticizrii osului n scopul obtinerii curburi optime a PD (cusul). Se degaj net
intentia artizanului de obtinere a unui design perIect conIorm rigorilor ergonomice speciIice ale
ustensilei. Marginea DR subtiat prin Iasonare si MS mai groas pot Ii interpretate ca indicii ale
premeditrii modului de utilizare respectiv al anticiprii dezvoltrii plajei de uzur pe sectorul superior
al MS de unde concluzia ipotetic dup care piesa a Iost conIectionat cu Ioarte mare grij chiar de
ctre utilizator; de aici decurge o alt concluzie legat de absenta mestesugului specializat n cadrul
IMDA din sit si practicarea domestic a Iabricrii acestui gen de arteIacte. Nu dispunem de argumente
consistente pentru a aIirma derularea ,procesului de Iabricatie n situl de provenient (intra-sit).
Observarea exhaustiv a morIologiei diverselor prti ale piesei si analiza supraIetelor cu mijloace
optice au condus la deIinirea si interpretarea urmelor de uzur (tocire lustru abraziune Iunctional)
localizate pe MS n sensul Iolosirii arteIactului ca lingur pentru mncat Iierturi de cereale prin
manevrare cu priza n mna dreapt si aplicarea cinematicii Iunctionale n sensul de la dreapta la stnga.
Absenta urmelor de uzur pe MD cu toat durata de utilizare relativ lung sugerat de urmele pstrate
poate indica Iaptul c ea a Iost Iolosit exclusiv de una si aceeasi persoan ca obiect individual.
Piesa readuce n discutie problema ,abandonului n siturile preistorice a unor arteIacte ntregi
perIect Iunctionale valoroase n epoc diIicil de procurat sau de Iabricat. Parametrii exceptionali ai
arteIactului argumenteaz ipoteza abandonului ritual la prsirea sitului sau al depunerii ca oIrand.
Studiul detaliat al lingurii-spatule CRC/I 5 conIirm cu un exemplu clasic aspectele
tipologice observatiile si ipotezele Iormulate anterior. Se pune astIel la dispozitie mediului
cercetrii specializate un reper tehno-tipologic si cultural-cronologic solid n domeniul analizei
IMDA beneIiciind de o temeinic reperare n stratigraIie si atribuire cultural.
Analogiile avute la ndemn arat c valoarea de marcator cronologic a tipului I F3 nu este
nc deIinit de o manier solid. n acelasi timp avantajul plasrii arteIactului CRC/I 5 ntr-un
context stratigraIic clar si discutarea lui detaliat cu prilejul de Iat sunt elemente care contribuie
ntre altele n mod semniIicativ si necesar la Iixarea pe baza IMDA (respectiv a lingurilor-
spatule) a reperelor tipo-cronologice corespunztoare Iazelor complexului cultural Starcevo-Cris.
Demersul nostru ilustreaz sperm ca si alte lucrri deja publicate cu aceeasi tram
metodologic eIortul necesar de valoriIicare potrivit exigentelor actuale a unor materiale
arheologice de exceptie recent descoperite recuperate din contexte asigurate si dobndind astIel o
valoare documentar de prim rang ca solide repere crono-tipo-culturale.
Fr ndoial datele opiniile si concluziile de mai sus prilejuite de analiza unui obiect exceptional
aduc un plus de inIormatii si detalii utile n cunoasterea tipologiei paleotehnologiei si n Iormularea
ipotezelor Iunctionale contribuind cu argumente concrete la reducerea marjei lor de probabilitate. Studiile
ulterioare mai aproIundate eIectuate pe alte arteIacte vor conduce Ir ndoial la completarea si
nuantarea consideratiilor noastre contribuind astIel la clariIicarea aspectelor discutate aici..

Explication des figures

41

Fig. 1 A Les conventions de la description des cuillers; B Les parametres de la morphometrie
des cuillers (voir en texte tableau no. 1).
Fig. 2 CRC/I 5: vues generales.
Fig. 3 CRC/I 5: details de la Iace superieure.
Fig. 4 CRC/I 5: details de la Iace inIerieure.
Fig. 5 CRC/I 5: details du bord droit.
Fig. 6 CRC/I 5: details du bord gauche.
Fig. 7 CRC/I 5: details de la partie distale (traces de Iaonnage et dùsure).
Fig. 8 CRC/I 5: details de la partie distale et des bords (traces de Iaonnage et dùsure).
Fig. 9 CRC/I 5: details de la partie mesiale (traces de Iaonnage et dùsure).
Fig. 10 CRC/I 5: details de la partie proximale (traces de Iaonnage et dùsure).
Fig. 11 CRC/I 5: details de la partie proximale et de lèxtremite proximale (traces de debitage
de Iaonnage et dùsure).
Fig. 12 A Origine speciIique et anatomique de la matiere premiere des cuillers (metapode de
bovins); B Chane operatoire de la Iabrication des cuillers: 1-3 debitage; 4 Iaonnage (dàpres
Nandris 1972); C Proposition de reconstitution schematique du processus de Iormation des Iacettes
dàbrasion Ionctionnelle sur les bords des cuillers.

Abrevieri bibliografice

ActaMM Acta Moldaviae Meridionalis Muzeul Judetean Vaslui
AnaleB Analele Banatului Muzeul Banatului Timisoara
Antiquites Nationales Antiquites Nationales Musee de Saint Germain en
Laye
BullIA Bulletin oI the Institute oI Archaeology London
CIMEC Institutul de Memorie Cultural Ministerul Culturii si
Cultelor Bucuresti
CommArchHung Communicationes Archaeologicae Hungariae Magyar
Nemzeti Muzeum Budapesta
Corviniana Corviniana. Acta Musei Corvinensis Muzeul Castelul
Corvinestilor Hunedoara
DissPann Dissertationes Pannonicae Budapesta
Materiale Materiale si cercetri arheologice Bucuresti
MemAntiq Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis
Muzeul Judetean de Istorie Neamt Piatra Neamt
RevBist Revista Bistritei Complexul Muzeal Judetean Bistrita-
Nsud Bistrita
Speomond Speomond. Revista Federatiei Romne de Speologie
Bucuresti
Travaux du LAPMO Travaux du Laboratoire dÀnthropologie et de
Prehistoire des Pays de la Mediterranee occidentale
Universite de Provence Aix-en-Provence


42

Bibliografie

Allain Averbouh Barge-
Mahieu Beldiman Buisson
Camps-Fabrer et alii 1993
Allain Jacques; Averbouh Aline; Barge-Mahieu
Helene; Beldiman Corneliu; Buisson Dominique;
Camps-Fabrer Henriette et alii Fiches typologiques de
lindustrie osseuse prehistorique. Cahier JI. Elements
recepteurs UISPP Commision de nomenclature sur
lìndustrie de lòs prehistorique Treignes
Angelescu Oberlnder-
Trnoveanu Vasilescu 2004
Angelescu Mircea-Victor; Oberlnder-Trnoveanu
Irina; Vasilescu Florela (coord.) Cronica cercetrilor
arheologice din Romania. Campania 2003. A XXXJIII-
a Sesiune national de rapoarte arheologice, Cluf-
Napoca, 26-29 mai 2004 CIMEC Bucuresti
Arandjelovic-Garasanin 1954 Arandjelovic-Garasanin Draga Starcevacka Kultura
Ljubljana
Averbouh Buisson 1996 Averbouh Aline; Buisson Dominique Approche
morpho-fonctionnelle des obfets nommes ,lissoirs`.
proposition dune fiche analytique theorique
Antiquites Nationales 28 p. 41-46
Baicoan 1999 Baicoan Marinas Molute descoperite in urma
spturilor arheologice in Petera de la Cauce
Speomond 4 p. 28-29
Beldiman 1999 Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale in
paleoliticul superior, epipaleolitic i neoliticul timpuriu
pe teritoriul Romaniei, tez de doctorat sub conducerea
dr. S. Marinescu-Blcu Institutul de Arheologie Vasile
Prvan al Academiei Romne Bucuresti
Beldiman 2000 Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale
in ae:area neolitic timpurie de la Dudetii Jechi
(fud. Timi) AnaleB 7-8 1999-2000 p. 163-191
in ae:area neolitic timpurie de la Seua ,La
Crarea Morii`, fud. Alba n Oberlnder-Trnoveanu
Angelescu Bors 2001 p. 240-242
Beldiman 2003a Beldiman Corneliu Industria materiilor dure animale
in ae:ri neolitice timpurii din sud-estul Transilvaniei
RevBist 17 p. 9-31
Beldiman 2003b Beldiman Corneliu Recen:ie la Fiches typologiques
de lindustrie osseuse prehistorique. Cahiers I-X
RevBist 17 p. 372-386
Beldiman 2004 Beldiman Corneliu Descrierea materialului arheologic
n Luca Roman Diaconescu 2004 p. 75-79
Beldiman Luca Roman
Diaconescu 2004
Beldiman Corneliu; Luca Sabin Adrian; Roman
Cristian C.; Diaconescu Dragos Cerior, com. Lelese,
fud. Hunedoara. Industria materiilor dure animale n
Angelescu Oberlnder-Trnoveanu Vasilescu 2004 p.
85-94 469-475
Beldiman Popusoi 2000 Beldiman Corneliu; Popusoi Eugenia Trestiana, fud.
Jaslui - Industria materiilor dure animale in ae:area
neolitic timpurie (Starcevo-Cri). privire general n
Oberlnder-Trnoveanu Angelescu Bors 2000 p. 14-15

43
Beldiman Sztancs 2004 Beldiman Corneliu; Sztancs Diana-Maria Industria
preistoric a materiilor dure animale din Petera
Cauce (manuscris) n Luca Roman Diaconescu 2005
Buisson Camps-Fabrer Choi
Nandris Peltier 1993
Buisson Dominique; Camps-Fabrer Henriette; Choi
Sam-Yong; Nandris John; Peltier Aurelia Fiche
generale Cuiller (6.0.) n Allain Averbouh Barge-
Mahieu Beldiman Buisson Camps-Fabrer et alii 1993
p. 133-139
Camps-Fabrer 1987 Camps-Fabrer Henriette Cuillers et louches. un
nouveau art de vivre Travaux du LAPMO 2 p. 11-46
Camps-Fabrer Choi 1993 Camps-Fabrer Henriette; Choi Sam-Yong Fiche
Cuillers type La Sarsa (6.2.) n Allain Averbouh Barge-
Mahieu Beldiman Buisson Camps-Fabrer et alii 1993 p.
145-152
Hiller Nikolov 1997 Hiller SteIan; Nikolov Vasil (sub red.) Karanovo. Die
Ausgrabungen im Sudsektor 1984-1992 Band I
Archologisches Institut der Universitt Salzburg
Archologisches Institut mit Museum der Bulgarischen
Akademie der WissenschaIten SoIia Salzburg-SoIia
Kutzian 1944 Kutzian Eva A Koros Kultura DissPann Series II
No. 23 Budapest
Luca 1999 Luca Sabin Adrian Contributii la istoria veche a
Hunedoarei. Spturile arheologice sistematice din
Grdina Castelului campaniile anilor 1996-1998
Bibliotheca Archaeologica et Historica Corviniana 1
Hunedoara
Luca Roman Baicoan 1997 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Baicoan
Marin Materiale arheologice din peteri ale fudetului
Hunedoara (I) Corviniana 3 p. 17-32
Luca Roman Diaconescu 2004 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Diaconescu
Dragos Cercetri arheologice in Petera Cauce (I) (sat
Cerior, com. Lelese, fud. Hunedoara). Cu contributii de
Eugen Orlandea Cosmin Suciu si Corneliu Beldiman
Universitatea Lucian Blaga Sibiu Institutul pentru
Cercetarea si ValoriIicarea Patrimoniului Cultural
Transilvnean n Context European Bibliotheca
Septemcastrensis IV Sibiu
Dragos Cercetri arheologice in Petera Cauce (II) (sat
Cerior, com. Lelese, fud. Hunedoara) Universitatea Lucian
Blaga Sibiu Institutul pentru Cercetarea si ValoriIicarea
Patrimoniului Cultural Transilvnean n Context European
Bibliotheca Septemcastrensis V Sibiu (n pregtire)
Luca Roman Purice 2000 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian C.; Purice Silviu
Cerior, com. Lelese, fud. Hunedoara n Oberlnder-
Trnoveanu Angelescu Bors 2000 p. 29
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998 Luca Sabin Adrian; Sonoc Alexandru; Roman
Cristian C.; Ceriser Nicolae Cercetri cu privire la
preistoria :onei Hunedoara Corviniana 4 p. 23-61
Makkay 1990 Makkay Janos Knochen, Geweih- und Eber:ahn-
gegenstnde der frhneolithischen Krs-Kultur
CommArchHung p. 23-58

44
Marinescu-Blcu Beldiman 1997 Marinescu-Blcu Silvia Beldiman Corneliu Industria
materiilor dure animale in cadrul culturii Starcevo-
Cri pe teritoriul Romaniei. Ae:area de la
Grum:eti, fudetul Neamt MemAntiq 21 p. 273-296
Nandris 1972 Nandris John Bos primigenius and the bone spoon
BullIA 10 p. 63-82
Nandris Camps-Fabrer 1993 Nandris John; Camps-Fabrer Henriette Fiche Cuillers
a cuilleron a base en J du FTN (6.3.) n Allain
Averbouh Barge-Mahieu Beldiman Buisson Camps-
Fabrer et alii 1993 p. 153-162
Nicolescu-Plopsor et alii 1957 Nicolescu-Plopsor Constantin S. et alii Santierul
arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara, r. Hateg)
Materiale 3 p. 41-49
Oberlnder-Trnoveanu
Angelescu Bors 2000
Oberlnder-Trnoveanu Irina; Angelescu Mircea-Victor;
Bors Corina (coord.) A XXXIJ-a Sesiune anual de
rapoarte privind re:ultatele cercetrilor arheologice din
anul 1999, Deva 24-26 mai 2000 CIMEC Bucuresti
Oberlnder-Trnoveanu
Angelescu Bors 2001
Oberlnder-Trnoveanu Irina; Angelescu Mircea-Victor;
Bors Corina (coord.) A XXXJ-a Sesiune anual de
rapoarte privind re:ultatele cercetrilor arheologice din
anul 2000, Suceava, 24-26 mai 2001 CIMEC Bucuresti
Popusoi Beldiman 1999 Popusoi Eugenia; Beldiman Corneliu Industria
materiilor dure animale in ae:area Starcevo-Cri de
la Trestiana, fudetul Jaslui. Un exemplu de studiu.
spatule ActaMM 15-20/I 1993-1998 (1999) p. 82-
115
Roman Diaconescu 2003 Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos Noi
descoperiri neolitice i eneolitice pe teritoriul fudetului
Hunedoara Corviniana 7 p. 7-29
Roman Diaconescu Luca 2000 Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos; Luca Sabin
Adrian Spturi arheologice in Petera nr. 1 (Petera
Mare) de la Cerior (com. Lelese, fud. Hunedoara)
Corviniana 6 p. 7-59
Stordeur 1988 Stordeur Danielle Outils et armes en os du gisement
natoufien de Mallaha (Eynan), Israel Memoires et
travaux du Centre de Recherches Iranais de Jerusalem
no. 6 Association Paleorient Paris
Sztancs 2004 Sztancs Diana-Maria Recen:ie la Luca Sabin Adrian;
Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos Cercetri
arheologice in Petera Cauce (I) (sat Cerior, com.
Lelese, fud. Hunedoara). Cu contributii de Eugen
Orlandea Cosmin Suciu si Corneliu Beldiman
Septemcastrensis IV Sibiu Corviniana 8 (sub tipar)


57

CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA PALEOMEDIULUI
$I A PRACTICILOR CULTICE ENEOLITICE.
ALTARUL-GRANAR DE LA $EU$A-,GORGAN (I)
Beatrice Daisa-Ciut, Marius Ciut
-

Abstract Contributions to paleoenvironment and Eneolithic ritual practices reconstruction. A cereal shrine from
Seua-,Gorgan` (I). In this article we`ll try to sustain the hypothesis about the use oI a shrine Ior processing oI cereals
that Decea Muresului communities have cultivated in the surrounding area shrine that was Iound in 2000 campaign
Irom Seusa-Gorgan. In order to demonstrate this we employed the archaoebotany method to support our idea by
sampling some important area nearby the shrine. AIter the processing oI samples we Iound a series oI carbonized cereal
seeds. By analyzing these seeds we managed to identiIy Iourteen seeds what are belonging to the Cerealia Iamily. But
only some oI them allowed us to determine the species. Three oI them were belonged to the emmer wheat (Triticum
dicoccum). About the emmer wheat we can say that was the most cultivated species in eneoltic period in Romania and
sometimes has been Iound mixed with other species oI cereals or leguminous in some contexts. We cannot be very sure
about the use oI this shrine because archaeological realities are too complex Ior being understood completely. But we
can sustain our hypothesis by employing methods that could show and support that.

Una din preocuprile constante ale arheologiei ultimilor 30-40 de ani a Iost si este aceea a
realizrii demersurilor sistematice pentru reconstituirea conditiilor concrete n care si-au desIsurat
activittile de zi cu zi comunittile umane din diIerite perioade n acest context apelul la principiile
si datele oIerite de perspectivele multidisciplinare si chiar interdisciplinare ale cercetrii devenind o
obisnuint (cel putin pentru anumite tri respectiv scoli arheologice mai avansate n acest
domeniu). n ncercarea de a obtine o perspectiv ,mai stiintiIic sau ,mai antropologic att de
dorite de ,Noua Arheologie
1
a anilor `50-`70 o serie de stiinte naturale si exacte au Iost chemate
s contribuie prin metodele si datele oIerite la consacrarea arheologiei ca o disciplin ytiin(ific.
Functionalitatea unor structuri si arteIacte provenite din contexte arheologice diIicil de nteles
si reconstituit ca urmare a ,opacittii documentului arheologic
2
dar si a lipsei analizelor si
investigatiilor suplimentare era nu de putine ori expediat de arheologi n mod sumar mai mult
sau mai putin conventional si chiar stereotip uneori prin termeni de genul ,complex cultic sau
,complex ritual sau chiar ,magico-religios etc. Ienomenul spiritual Iiind prea vast si n acelasi
timp prea relativ n ceea ce priveste comprehensibilitatea sa pentru ca orice context cu
Iunctionalitate nenteleas s nu poat Ii circumscris lui. Era (si este nc!) o practic pe ct de
Irecvent pe att de convenabil ,umbrela spiritualului acoperind astIel Ir prea multe
posibilitti de obiectii concrete ,logica demersului interpretativ-deductiv.
Regretabil este Iaptul c aceast manier a devenit prin utilizarea ei consecvent o adevrat
manie (!) lucrrile de specialitate si monograIiile ce prezint rezultatele investigatiilor din siturile
arheologice (preistorice n mod special!) continnd din abundent astIel de ,ipoteze de lucru...
,Ipotezele acestea au devenit ns cu timpul n lipsa unor investigatii ulterioare adevrate ,chei
de bolt ale unor constructii teoretice complexe de altIel ncnttoare prin logica si coerenta

-
Universitatea 1 Decembrie 1918 Str. Nicolae Iorga nr. 13 Alba Iulia.
1
Johnson 2001 10 sqq.
2
Eliade 1992 8 sqq.

58
cartezian ce le caracterizeaz
3
privitoare la viata spiritual a comunittilor cercetate uitndu-se
ns sau trecndu-se cu vederea Iaptul c ele sunt lipsite de argumente palpabile cuantiIicabile
veriIicabile (n teren sau laborator). Cercetarea preistoric romneasc abund de astIel de cazuri
enumerarea lor n nota arheologic de Iat depsind ns cu mult scopul pe care ni l-am propus
4
.
Analizele arheobotanice realizate asupra unor esantioane provenite din cadrul unor astIel de
contexte prezint posibilitatea de a oIeri o perspectiv nou cu note mai obiective asupra
posibilittilor de interpretare a Iunctionalittii acestor contexte arheologice macroresturile vegetale
prezervate n diIerite conditii analizate si identiIicate Iurniznd date concrete cu privire la: cum
triau ce strategii de sub:istent urmau ce mancau si chiar ce specii de plante preferau in cadrul
dietei :ilnice si n ultim instant ce gesturi au nsotit existenta acestor contexte n timpul Iolosirii
de ctre cei care le-au creat
5
.
n cadrul santierului arheologic de la Seusa-,Gorgan
6
a Iost descoperit n campania anului
2000 un complex inedit prin Iorma si structura sa asupra Iunctionalittii cruia bazndu-ne exclusiv
pe criteriile morIologice pe analogii si pe prezenta unor rsnite de mn situate n partea vestic a
acestuia ne pronuntam la rndul nostru (sic!) pentru atribuirea lui unor posibile ,destinatii speciale
probabil ,de tip cultic numindu-l nc de la nceput ntr-o manier oarecum conventional: ,altar-
grnar
7
. Prin alturarea celor doi termeni ncercam s Iacem trimitere la o posibil Iunctionalitate
cultic de natur religioas asociat unei ocupatii agricultura care asigura existenta locuitorilor
comunittii eneolitice (de tip Decea Muresului-Tiszapolgar Iinal) care a habitat pe Mgura Gorgan.
Pozitionarea sa n vrIul mgurii (463 m) dominnd ntreg sectorul vii Muresului cuprins ntre
localittile Vintu de Jos si Sntimbru -; prezenta unor vase ntregi pe si n preajma sa; dimensiunile si
structura (trdnd tehnica n care a Iost realizat); orientarea astronomic est-vest cu o usoar deviatie
speciIic latitudinii si lunilor de var toamn (august-septembrie); dimensiunea si morIologia
neobisnuit; erau cteva din argumentele pe care le invocam cu ocazia prezentrii (si chiar a publicrii
complexului
8
) pentru justiIicarea unei atare destinatii diIerit Ilagrant de cea profan. Totusi chiar si n
aceste conditii argumentele aduse de noi erau mai degrab deductive nici unul neIiind capabil s stea n
picioare la o discutie rational bazat pe date si inIormatii obiective.
nainte de a continua discutia pe marginea identiIicrii destinatiei acestui complex inedit
(A
1
/2000) s revenim asupra descrierii caracteristicilor acestuia. El a Iost descoperit n extremitatea
vestic sud-vestic a unei structuri cu destinatie habitational (tip locuint de supraIat sanctuar ?)
conIigurate sub Iorma unei aglomerri plane de Iragmente de chirpici ars Iragmente de rsnite si a
unor vase ceramice ntregibile sau chiar ntregi (Iig. 1).
,Altarul-grnar s-a dovedit a avea o Iorm dreptunghiular cu dimensiunea de 15 x 1 x 015
m Iiind orientat est-vest realizat din chirpici ars compact (usor Iragmentat ca urmare a presiunii
pmntului dar pstrnd totusi Iorma original) avnd pe extremitti supraIata superioar usor
ridicat prin intermediul unei gardine cu o ltime de 3-5 cm si o nltime probabil de 5-10 cm
destul de prost pstrat cu intermitente de-a lungul marginilor
9
care a conIerit un aspect general
albiat complexului (Iig. 2).

3
Seria de reguli utilizate pentru a traduce acele Iapte din trecut n relatri pline de semniIicatii cu privire la
utilitatea urmelor materiale pstrate n diIerite conditii pare s ignore n cazul acestor constructii teoretice Iaptul c este
Ioarte posibil (dac nu chiar absolut necesar!) ca sistemul ierarhiei valorilor s Ii Iost complet diIerit pentru societtile
preistorice studiate societti nicidecum ghidate dup criteriile si principiile morale etice estetice logice etc. dup care
ne ghidm noi astzi... AltIel spus: ,bunul simt nu este de afuns Johnson 2001 7 sqq. (detalii n aceast privint vezi
la acelasi autor respectiv lucrare n cap. I).
4
A se vedea n legtur cu aceast manier lucrarea ce ,radiograIiaz perspectivele teoretice si metodologice
ale cercetrii preistorice romnesti aprut n numrul XXX al revistei Sargetia: Anghelinu 2003. Un studiu n care
vom aproIunda si noi premisele epistemologice ale acestor ,cazuri cu exempliIicri se aIl n curs de aparitie.
5
RenIrew 1973; Zochary HopI 1988; Pearsall 2000; Crciumaru 1996.
6
Asupra localizrii sitului a conditiilor de descoperire si a particularittilor morIologice ale complexului aIlat n
discutie vezi: Ciut Gligor 2001; 2002; 2003; Ciut et alii 2000.
7
Ciut Gligor 2003.
8
Ciut Gligor 2003.
9
Asupra Iunctionalittii acestei amenajri vom insista n partea a doua a studiului de Iat precum si alte studii ce
urmeaz s apar.

59
La extremitatea vestic a acesteia au Iost descoperite 4 rsnite de diIerite Iorme si dimensiuni
iar n preajma ei (spre nord-vest) 2 vase ntregi (Iig. 2; 3/1 4) la care se adaug altul ntregibil (Iig.
3/5) aIlat direct pe ea. Fragmentele de vase ce prezentau un decor speciIic precum si Iorma vaselor
ntregi au conIirmat apartenenta depunerilor arheologice din acest strat cultural la Ienomenul
cultural de tip Decea Muresului cu puternice inIluente Tiszapolgar trzii (Iaza B).
n scopul realizrii analizelor arheobotanice au Iost prelevate din cadrul complexului mai multe
esantioane (4) de diIerite volume
10
. AstIel a Iost recuperat pmntul aIlat n vasele ntregi (probele 1 si
2) un esantion de pmnt din preajma rsnitelor (proba 3) precum si din arealul aIlat n jurul
complexului. n urma procesrii probelor de sol au Iost recuperate din sitele dispozitivului de Ilotatie o
serie de seminte carbonizate multe dintre acestea Iiind din pcate n stare Iragmentar.
Esantioanele de pmnt provenite de sub rsnitele din captul vestic al altarului (proba 3) au
oIerit trei seminte carbonizate de Cerealia dintre care doar una ntreag care a putut Ii identiIicat
pe deplin si atribuit speciei de gru emmer (Triticum dicoccum).
Din esantioanele de sol provenite din cele dou vase ntregi de mici dimensiuni situate pe
supraIata altarului (probele 1 si 2) au Iost recuperate 11 seminte carbonizate de cereale dar si n
acest caz starea Iragmentar a multora dintre ele nu a permis o atribuire exact a speciei. Din cele
11 seminte doar 2 erau ntregi iar n urma analizrii lor au putut Ii identiIicate ca apartinnd
aceleiasi specii si anume Triticum dicoccum.
Despre grul de tip emmer putem spune c a Iost specia cea mai intens cultivat n perioada
neo-eneolitic pe actualul teritoriu al Romniei avnd o pondere mai mare sau mai mic n Iunctie
de preIerintele comunittii care o cultiva acesta Iiind gsit Irecvent n amestec cu alte tipuri de gru
sau leguminoase
11
. Analizele arheobotanice lipsind ns din cadrul majorittii Ilagrante a siturilor
eneolitice din Romnia putine sunt analogiile sau situatiile la care s putem Iace reIerint n
ncercarea de a preciza mai exact locul si rolul acestei specii n economia acelor comunitti
12
.
Concluzii
Determinrile de ordin arheobotanic relevate n urma analizrii probelor de sol prelevate din
contextul ,altarului-grnar (A1) de la Seusa-,Gorgan vin s sustin Iaptul c utilizarea structurii
astIel denumite de noi a fost asociat, ntr-un fel sau altul, cu cerealele cultivate de comunitatea
(comunittile) eneolitic ce a habitat aici. Seria de ntrebri generate de aceast realitate este ns la
rndul ei destul de lung: este vorba de un spatiu de depozitare?; este vorba de un spatiu destinat
,prelucrrii semintelor n scopul consumrii (rsnire Iierbere)?; este un spatiu n care se depuneau
oIrande?; structura A1 a suIerit arderi secundare provocate de incendierea unor astIel de oIrande?;
iar sirul poate continua genernd la rndul su alte si alte ntrebri.
Prezenta semintelor carbonizate n vasele de mici dimensiuni (miniaturale chiar) pun sub
semnul ntrebrii Iaptul ca n preajma ,altarului s Ii Iost depozitate cereale. Pe de alt parte din
cadrul amenajrii (C1) luate n ansamblu au Iost recuperate cel putin dou vase de mari dimensiuni
(de tip chiup) care ar Ii putut juca un astIel de rol. Inventarul integral al amenajrii (C1) pledeaz
pentru o destinatie special vasele predominante apartinnd speciei Iine cu decor ngrijit lucrat.
Lipseste orice urm a unei amenajri de Ioc sau a vetrei Iapt ce pledeaz pentru neacceptarea
interpretrii sale ca spatiu casnic.
Vasele ceramice miniaturale ntregi din care au provenit majoritatea semintelor dovedesc
prin Iorma si decorul plastic prezent (toarte perIorate si perechea de butoni alungiti ce pot Ii
interpretati ca reprezentri ale ,coarnelor de consecratie) Iaptul c ele ar Ii putut servi pentru
oIerirea oIrandelor cu cereale care puteau Ii depuse (si/sau arse) pe ,altar
13
.

10
Activittile speciIice de prelevare a pmntului necesar analizelor au Iost eIectuate de semnatarii lucrrii de
Iat.
11
Crciumaru 1996 160-161.
12
Crciumaru 1996 160 sqq.
13
Un alt studiu ce vizeaz aspectele tehnologice de realizare si utilizare a ,altarului ce prevede si analize de
spectrograIie de raze X pentru studiul arderii este n curs de realizare. Cu acea ocazie vom analiza mai amnuntit detaliile
legate de Iunctionalitatea acestuia n contextul prezentrii unor analogii cu contexte arheologice cu destinatie similar.

60
Forma general albiat a ,altarului ce sugereaz c acesta avea rolul de a colecta si sustine
(ca o cutie) materiale ce s-ar Ii putut vrsa n exterior dimensiunile sale relativ mici structura cu o
rezistent precar ce dovedeste c nu a Iost realizat pentru a Ii utilizat o vreme ndelungat
Iragmentele de chirpici ars gsite din abundent n preajma altarului precum si pe cuprinsul
amenajrii C1/2000 ce pledeaz pentru sIrsitul n incendiu al acestuia incendiu ce pare s Ii
aIectat chiar rezistenta ,altarului sunt argumente suplimentare ce vin s sprijine ipoteza unui
spatiu respectiv amenajare cultic n care se depuneau oIrande.
Prezenta rsnitelor n jurul ,altarului sporeste complexitatea si diIicultatea interpretrii lui
ns pledeaz la rndul ei pentru asocierea ,altarului cu practicile agricole. Din cele patru rsnite
aIlate la extremitatea vestic trei sunt aliniate n mod vizibil intentionat iar cea central de mari
dimensiuni spart n patru bucti (cnd?) este dispus cu partea activ (concav) n jos. Celelalte
rsnite inclusiv cele de pe laturile lungi sunt dispuse cu partea activ n sus. O alt rsnit a Iost
descoperit n cpcuirea unei gropi (G 3/2000) descoperite n apropierea extremittii vestice a
,altarului care a oIerit si o dltit de cupru si alte materiale speciale
14
.
Agricultura ocupa un rol deosebit de important n viata comunittilor eneolitice din spatiile
nord-dunrene
15
. O dovedeste numrul mare de unelte si arteIacte descoperite n toate asezrile
cercetate arheologic. Amintim doar cazul celor de la Parta
16
Turdas
17
etc. O structur aproape
identic realizat ns din piatr avnd aceeasi orientare si morIologie a Iost descoperit n palatul
minoic de la Phaistos (Creta) cel mai vechi apartinnd acelei civilizatii a epocii bronzului.
Structura asupra creia am struit n lucrarea de Iat pare s ntruneasc o serie de argumente
pentru a Ii asociat practicilor si maniIestrilor speciIice sIrsitului sezonului de recoltare a unor
plante comestibile (cereale) n cadrul crora oIerirea de oIrande speciIice unor entitti de natur
divin responsabile cu succesul obtinerii roadelor asociat unor gesturi cu ncrctur sacral
avea rolul su bine deIinit pentru ,multumirea respectivei entitti si asigurarea prosperittii pe viitor.

Explanation of the figures

Fig. 1 (C1/2000) complex within has Iound the cereal shrine.
Fig. 2 The cereal shrine Iound at Seusa-,Gorgan with the mojars and ceramical pots Iound
on and nearby the shrine. ProIile section.
Fig. 3 Ceramic pots discovered on and nearby the shrine.
Fig. 4 The cereal shrine Iound at Seusa-,Gorgan (photo).

14
Ciut Gligor 2003.
15
Crciumaru 1996 passim.
16
Lazarovici et alii 2001.
17
Luca 2001.

61

Bibliografie

Anghelinu 2003 Anghelinu Mircea De ce nu exist teorie in arheologia
preistoric din Romania? Sargetia XXX 5 sqq.
Crciumaru 1996 Crciumaru Marin Paleoetnobotanica Iasi
Ciut Gligor 2001 Ciut Marius; Gligor Adrian Seua-Gorgan. Raport
arheologic n CCA Suceava
Ciut Gligor 2001a Ciut Marius; Gligor Adrian Raport preliminar asupra
cercetrilor arheologice de la Seua ,Gorgan (com. Ciugud,
fud. Alba), campania 2000 Acta Praehistorica et
Archaeologica Transsilvaniae I Alba Iulia (sub tipar)
Ciut Gligor 2003 Ciut Marius; Gligor Adrian Descoperiri arheologice in situl de
la Seua-Gorgan (com. Ciugud, fud. Alba). I Apulum XL
Ciut et alii 2000 Ciut Marius; Gligor Adrian; Kadar Manuella Consideratii
pe marginea unei piese de aram eneolitice descoperite la
Seua-Gorgan (com. Ciugud, fud. Alba) Corviniana VI
Eliade 1992 Eliade Mircea Sacrul i profanul Bucuresti
Johnson 2001 Johnson Mathew Archaeological Theory. An introduction
Blackwell Publishers Massachussetts
Lazarovici et alii 2001 Lazarovici Gheorghe; Drasovean Florin; Maxim Zoia Parta
Timisoara
Luca 2001 Luca Sabin Adrian Ae:ri neolitice pe valea Mureului (II).
Noi cercetri arheologice la Turda-Lunc. Campaniile anilor
1992-1995 Bucuresti
Pearsall 2000 Pearsall Deborah Paleoethonobotany. A handbook of
procedures, San Diego
RenIrew 1973 RenIrew Jane Palaeoethnobotany London
Zohary HopI 1988 Zohary Daniel; HopI Maria Domestication of plants in the
Old World OxIord


62

Fig. 1 Complexul (C1/2000) n cadrul cruia s-a descoperit altarul-grnar.

Fig. 2 Altarul-grnar descoperit la Seusa-,Gorgan rsnitele si vasele ceramice din preajma
sa. Sectiune prin proIil.


63

Fig. 3 Vase ceramice descoperite pe altarul-grnar si n preajma sa.


64

Fig. 4 Altarul-grnar descoperit la Seusa-,Gorgan.


65

CERCETRI ARHEOLOGICE LA CIULPZ - ,PE$TERA
BULGRELU
(COM. PE$TI$U MIC, 1UD. HUNEDOARA)
Cristian C. Roman, Dragoy Diaconescu
-

Abstract Archaeological research at Ciulp:-,Bulgrelu Cave` (Petiu Mic village, Hunedoara County). The integral
English version oI this article will be published in Bibliotheca Archaeologica et Historica Corvinensis volume IV.
Amplasamentul peyterii
Zona n care se cantoneaz aceast pester este localizat n estul Muntilor Poiana Rusc
(zona marginal) mai precis la partea superioar a versantului stng al vii Zlastiului la est de satul
Ciulpz ntr-o zon puternic mpdurit.
Din punct de vedere constitutiv arealul n care s-a dezvoltat aceast pester este dominat de
prezenta calcarului dolomitic care nu a permis geneza unor Ienomene carstice complexe zona cuprinznd
pesteri de versant de mici dimensiuni Iosile marea lor majoritatea neoIerind conditii propice de locuire
1
.
Genez yi morfologie
Aceast cavitate este o pester de versant Iormat de apele de siroire si a Iunctionat ca si
resurgent. Calea principal de atac a apei o constituie o diaclaz puternic ascendent din partea
terminal a pesterii. Att n prima sal (zona intrrii de 4 x 06 m) care cuprinde n stnga intrrii
un horn ct si n zona Iinal a cavittii ntlnim alte mici diaclaze puternic ascendente care se
nchid impenetrabil si cu dopuri de argil aceste diaclaze Iiind sursele secundare de atac ale apei
(plan 1). Spatiul relativ mare al slilor avnd n vedere extensia relativ mic a pesterii (135 m)
este motivat de ntretierea transversal si longitudinal a diaclazelor pe cele dou sli. La supraIata
sedimentului dar si n proIunzimea acestuia ntlnim blocuri de calcar dolomitic rezultati n urma
procesului de incaziune n schimb zona intrrii Iiind marcat de prbusiri Iavorizate de panta
relativ abrupt a versantului. Lungimea pesterii este de 175 m denivelarea atinge 25 m cavitatea
Iiind luminat pn n captul slii mari.
Istoricul cercetrii peyterii
M. Roska mentioneaz Iaptul c pestera a Iost n mare parte rvsit de ctre cuttorii de
comori
2
aspect conIirmat si de materialul recoltat de la supraIat de ctre speologi cu ocazia primei
cartrii a acestei pesteri Iiind amintite n Iisa de anunt si conIirmare materiale arheologice apartinnd
epocii bronzului perioadei hallstattiene si perioadei medievale (nr. inv. A.378-396 MCCH).

-
Muzeul Castelul Corvinilor Str. Curtea Corvinestilor nr. 1-3 cod 331141 Hunedoara jud. Hunedoara.
1
Multumiri cordiale presedintelui Clubului Speologilor Proteus Hunedoara Marin Baicoan pentru sprijinul
dezinteresat acordat n vederea studierii acestui obiectiv.
2
Roska 1942 65.

66
n anul 1989 o echip coordonat de I. Andritoiu si Fl. Drasovean ntreprinde spturi n
zona din dreapta intrrii materialele rezultate apartinnd perioadei neolitice culturii CotoIeni
epocii bronzului si perioadei medievale
3
.
Metoda de cercetare
Initial s-a intentionat cercetarea ntregii zone din stnga intrrii ns diIiculttile tehnice ntmpinate
n zona peretelui cavittii ne-au determinat s restrngem supraIata la dimensiunile de 4 x 2 m. S-a reusit
luminarea cavittii cu un grup electrogen pe aproape ntreaga perioad de desIsurare a spturilor.
Cunoscnd grosso modo particularittile sedimentului n urma taluzrii vechii spturi
nivelurile de spare au Iost stabilite la 10 cm sedimentul s-a spat cu spaclul Iiind cernut printr-o
sit cu ochiuri mici n vederea unei ct mai bune recuperri a materialelor arheologice si Iaunistice.
Sptura cu toate c perimetrul era restrns a urmrit dispunerea nivelurilor de depunere (cioburi
resturi osteologice vetre resturi de cenus) caroierea Icndu-se pe nivelul solului.
Stratigrafia sedimentului
Cercetrile recente au precizat existenta aici a unei succesiuni stratigraIice complexe
prezentat de jos n sus dup cum urmeaz:
1. nivel roscat Ir material arheologic;
2. nivel brun roscat prIos bine conturat nspre iesirea din pester ce contine materiale
CotoIeni si Petresti (notat cu 8 pe plan 2);
3. nivel brun-cenusiu prIos n cuprinsul cruia au putut Ii identiIicate dou gropi (alveolri)
ce contineau material CotoIeni (notat cu 7 pe plan 2 si cu 5 pe plan 3 b);
4. nivel de culoare brun granulos cu dou subniveluri cuprinznd materiale Wietenberg si
CotoIeni la partea superioar (nivel de clcare) si materiale CotoIeni la partea inIerioar (notat cu 6
pe plan 2 si cu 4 pe plan 3 b);
5. nivel subtire de culoare brun-roscat cu material clastic n component (Wietenberg) (notat
cu 5 pe plan 2 si cu 3 pe plan 3 a b);
6. nivel de culoare glbuie predominnd materiale ceramice Wietenberg (notat cu 4 pe plan 2
si cu 7 pe plan 3 b);
7. nivel de culoare brun-cenusie compact cu urme sporadice de cenus (notat cu 3 pe plan 2
si cu 2 pe plan 3 a b);
8. nivel de depuneri arheologice contine relativ mult material clastic Iiind puternic deranjat
(notat cu 2 pe plan 2 si cu 1 pe plan 3 a);
9. nivel de culoare brun nchis cu resturi vegetale si pmnt rezultat din spturile
arheologice sau ale amatorilor/cuttorilor de comori (notat cu 1 pe plan 2).
Stratigrafia orizontal. Punctul de reIerint pentru acest sondaj l-a constituit sptura din
anii `80 pe proIilul creia s-au putut observa principalele unitti stratigraIice grosimea nivelurilor
de spare Iiind stabilite n Iunctie de aceste repere.
Nivelul - 0,80 m (proIil estic). De la aceast adncime s-a putut constatat pentru caroul 1 c nivelurile
erau nederanjate. Dintre complexe s-a conturat dou vetre de Ioc marcate cu V1 si V2 cercetate partial.
Vatra V 1/2002 identiIicat n caroul 1 la adncimea de 070 m se ncadreaz n categoria
vetrelor simple neamenajate n cuprinsul acesteia intrnd mult cenus si Ioarte putin crbune.
Vatra V 2/2002 identiIicat n caroul 1 la adncimea de 080 m este partial suprapus de V1
/2002; marginile complexului sunt mrginite de blocuri de calcar dolomitic de dimensiuni medii iar
n cuprinsul acestuia au Iost identiIicate zone de cenus uneori cu grosimea de 5 cm cu aspect
compact care se desprindeau n bulgri.
Nivelul - 0,90 m. Vatra V 3/2002 identiIicat n caroul 1 la adncimea de 090 m avea o
lungime surprins pe proIil de 050 m si era mrginit de blocuri de calcar dolomitic. Zona central a
vetrei continea un amestec de cenus si crbune n timp ce marginile cuprindeau numai resturi de

3
InIormatii amabile dr. Florin Drasovean (Muzeul Banatului Timisoara).

67
cenus. Planul de amenajare al complexului este usor nclinat ctre est. Depunerea de cenus (cca 3 cm
grosime) suprapune o lentil Ioarte subtire de culoare neagr (arsur puternic) avnd o consistent
Iinoas. Blocurile de calcar dolomitic de pe marginea complexului poart urmele acestei arsuri.
Nivelul - 1,00 m. Depunerile de la acest nivel sunt puternic deranjate de o galerie de vulpe
care a tiat pe directia nord-vest sud-est caroul 1. S-au Icut observatii n cazul zonelor
nederanjate materialele ceramice descoperite apartinnd culturilor Wietenberg si CotoIeni.
Complexe
Cele mai numeroase complexe sunt reprezentate de vetre de Ioc identiIicate n cuprinsul
majorittii nivelurilor arheologice urmate de alveolri care contineau resturile de arsur si n
ultimul rnd de gropi.
Vatra V 4/2002 identiIicat n caroul 1 la adncimea de 105 m este de mari dimensiuni cu
Ioarte mult cenus compact ca si consistent si resturi de crbune pe zonele marginale si ctre
partea inIerioar marcat de o lentil Ioarte subtire de culoare roscat. Sub vatr s-a observat o
amenajare sumar cu blocuri de dimensiuni mici de calcar dolomitic.
Vatra V 5/2002 identiIicat n caroul 1 la adncimea de 160 m a Iost surprins pe o
lungime de 050 m si cuprindea o aglomerare de cenus si crbune.
Vatra V 6/2002 identiIicat n caroul 1 suprapune nivelul de clcare de la 160 m si n cuprinsul
ei au putut si surprinse momente diIerite de Iolosire. Primul const din plasarea vetrei direct pe nivelul
brun uneori peste blocuri mari de calcar urmat de o lentil de culoare brun cu grosimea de 3 cm
suprapus de o aglomerare de cenus n zona central si Iragmente de crbune care nconjoar vatra.
Vatra V 7/2002 identiIicat n caroul 1 la adncimea de 185-190 m est surprins partial nspre
proIilul sudic al C 1/2002 Iiind acoperit cu blocuri mari de calcar dolomit. Vatra cuprindea putin
cenus si crbune imediat sub acestea Iiind evidentiat o lentil ce purta urmele unei arderi puternice.
Groapa G 1/2002, identiIicat n caroul 1 la adncimea de 120 m (L 60 cm l 42 cm)
(notat cu 8 pe plan 3 b) avea n continut mult cenus si resturi de crbune de lemn precum si un
numr redus de Iragmente ceramice dacice n majoritate neornamentate la care se adaug cteva
Iragmente care dup Iactur pot Ii incluse epocii bronzului. Pn pe Iundul gropii ce se adncea
cu 25 cm de la nivelul surprinderii complexului s-a constatat acelasi tip de umplutur.
Groapa G 2/2002 identiIicat n caroul 1 la adncimea de 100 m (notat cu 72 pe plan 3 b)
marginea complexului avnd un contur oval. Umplutura const dintr-un sol de culoare brun nchis
granulos cu putin material clastic n component materialul ceramic extrem de srac concentrndu-se
n partea inIerioar a gropii. Complexul atribuit epocii bronzului nu prezint alte urme de amenajare.
Groapa G 3/2002 atribuit culturii CotoIeni identiIicat n caroul 1 la adncimea de 180 m
se prezint sub Iorma unei alveolri cu contur neregulat cuprindea o aglomerare de crbune putin
cenus Iragmente ceramice si se adnceste cu 10 cm complexul Iiind partial acoperit cu Iragmente
de calcar dolomitic oase si Iragmente ceramice.
Groapa G 4/2002 atribuit culturii CotoIeni identiIicat n caroul 1 la adncimea de 180 m
n imediata apropierea complexului descris anterior se prezenta sub Iorma unei alveolri cu un
contur asemntor complexului adncit G 3/2002. Cuprindea mult crbune resturi de calcar
dolomitic cenus cu aspect granulos la partea superioar resturi ceramice iar n zona sudic exist
o portiune de arsur puternic si crbuni. n cuprinsul complexului (la 10 cm adncime) exista o
aglomerare de crbune care suprapunea un nivel cu blocuri de calcar dolomitic.
Groapa G 5/2002 conturat n nivel brun roscat prIos intr n categoria gropilor de par
avnd n diametru de 13 cm cu o umplutur aInat de culoare brun nchis.

Descrierea materialelor
Eneoliticul timpuriu. Materialele ceramice (circa 50 de Iragmente) speciIice perioadei eneolitice
timpurii apartin n proportie de 60 speciei Iine 30 speciei semiIine iar restul speciei grosiere.

68
Culorile predominante datorate unei arderi de bun calitate n unele cazuri rezonant sunt
cele deschise cu nuante variind de la glbui (pl. I/1) crmiziu (pl. I/2 3) pn la caIeniu deschis;
exist ns si Iragmente ce prezint culori nchise cum ar Ii negru (pl. I/5) brun la exterior si
cenusiu la interior cenusiu deschis si dou Iragmente ce prezint blacktopped (pl. I/4 6). Toate
aceste ultime Iragmente apartin speciei Iine.
Degresantul Iolosit este nisipul Iin amestecat uneori cu ml n cazul speciei Iine si nisip cu
granulatie mare si pietricele de dimensiuni variate n cazul celorlalte dou categorii. Modul de
prelucrare al Iragmentelor de culori deschise este unul de calitate supraIetele exterioare Iiind bine
tratate uneori acoperite cu un slip lustruit iar cele interioare poart urmele spatulrii. n cazul celor
de culori nchise acestea sunt lustruite att la exterior ct si la interior beneIiciind de o ardere
Ioarte bun ce le conIer o rezonant metalic.
Din pcate Iragmentarea excesiv a materialului ceramic ce duce la lipsa unor Iorme
caracteristice lipsa picturii si a unor elemente caracteristice ne Iac s ncadrm cultural aceste
materiale doar dup Iactura si putinele ornamente pe care le prezint lucru ce determin o
relativizare a demersului nostru.
Caracteristicile tehnologiei de prelucrare ne Iac s considerm lotul ceramic analizat ca
apartinnd culturii Petresti
4
. Spre aceeasi ncadrare cultural ne duce si prezenta unor butoni n
relieI cu excelente analogii cu materiale provenind din Pestera Cauce (sat Cerisor)
5
singura
diIerent Iiind numrul de butoni n cazul de Iat Iiind grupri de cte trei (pl. I/1; plus alte dou
Iragmente neilustrate) si cu un Iragment ceramic de la Mgura
6
. Fragmentul de la pozitia 1 a primei
planse are analogii Ioarte bune si din punct de vedere al Iormei si al Iacturii cu materiale de la
Cerisor-Petera Cauce
7
. Cu aceleasi caracteristici ale Iacturii prezentm si o toart de dimensiuni
mari (pl. I/3) ce are bune analogii cu materiale descoperite la Brnisca-Pe Hotar
8
.
Cele mai reprezentative materiale din punct de vedere al Iormei sunt cele ce au culori nchise
dintre acestea mentionnd Iragmentul de buz ngrosat (pl. I/5) ce Iace parte probabil dintr-o strachin
proIilat cu umrul rotund cu past de culoare neagr lustruit avnd de asemenea similitudini din
punctul de vedere al Iormei cu materiale de la Brnisca-Pe Hotar
9
Mintia-Gerhat
10
Foeni-Cimitirul
Ortodox
11
sau Snandrei-Ocsaplat:
12
si bolul cu corpul bombat ce prezint pe diametrul maxim de
dezvoltare doi butoni usor aplatizati conIectionat dintr-o past Iin excelent ars si lustruit ce are
analogii Ioarte bune ca si Iactur cu materiale de la Foeni-Cimitirul Ortodox
13
Mintia-Gerhat (nivelul
II)
14
Cerisor-Cauce (subnivelul IIb)
15
Daia Romn-Prut (nivelul I)
16
eventual Baciu-Str. Nou
(primul nivel)
17
si Zau de Cmpie
18
acelasi tip de Iactur aprnd si n cazul altor Iragmente descoperite
n Pestera Bulgrelu (pl. I/4). Aceste caracteristici ne Iac s considerm respectivul material de tipul
celui apartintor grupului Foeni
19
sau Foeni-Mintia
20
.

4
Paul 1992 48-49; Luca 2001 73-74; Luca-Roman-Diaconescu 2004 90-91.
5
Luca-Roman-Diaconescu 2004 93 pl. XXIII/3; XXXVII/1 2.
6
Material inedit aIlat n colectia Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane nr. inv. 10 854; Iigureaz n dreptul
toponimului Sub fagi spre Jeledinti; multumim si pe aceast cale colegului Ctlin Riscuta pentru amabilitatea
deosebit de a ne Ii prezentat aceste materiale.
7
Luca-Roman-Diaconescu 2004 pl. XXXVII/1.
8
Materiale inedite aIlate n colectia Muzeului Castelul Corvinilor provenind din cercetri de supraIat
eIectuate n anul 2001.
9
Lazarovici 1987 35 Iig. 6/7; Lazarovici et alii 1991 Iig. 34/7 (plans atribuit eronat asezrii neolitice de la Soimus).
10
Drasovean-Luca 1990 Iig. 1/9.
11
Drasovean 1994 pl. XV/11; Drasovean 1999 Iig. 18/11..
12
Idem 1996 51 apartinnd de tipul de Iorm B V b pl. LXXVII/1.
13
Idem 1999 8.
14
Drasovean-Luca 1990 13 Iig. 1/6 9.
15
Luca-Roman-Diaconescu 2004 pl. XXIII/2.
16
Paul 1992 58 pl. XXVIII/2 4 5 9; autorul le consider vase de origine vincian sau general sudic.
17
Lazarovici 1987 37; Lazarovici et alii 1991 139-140; Drasovean 1996 98-99; Drasovean 1999 18.
18
Maxim 1999 103; Drasovean 2002 77; din pcate Ioarte putine materiale din acest sit sunt publicate acest lucru
mpiedicndu-ne s emitem aIirmatii mai clare acelasi lucru Iiind valabil si n ceea ce priveste asezarea de la Baciu.
19
Drasovean 1996 86.
20
Luca 2003 79; Luca-Roman-Diaconescu 2004 109.

69
n ceea ce priveste ncadrarea cronologic a acestor materiale lipsa picturii ne mpiedic s
ncadrm materialele ntr-una din Iazele culturii Petresti asa cum a Iost deIinit de Iuliu Paul
21
doar
putinele analogii prezentate mai sus ne permit s sugerm ncadrarea acestui material n Iaza A a
acestei culturi
22
ce si ncepe evolutia n Transilvania la un orizont paralel cu Vinca C
2
23
.
O problem important este cea a relatiei stratigraIice dintre materialele nepictate de tip Foeni
si cele considerate Petresti. Provin ele din niveluri diIerite asa cum este cazul la Cerisor-Petera
Cauce
24
la Zau de Cmpie
25
sau Iac parte din acelasi nivel Iragmentele considerate Petresti Iiind
doar specia de culori deschise a respectivului moment de locuire?
Din pcate conditiile cercetrii din Pestera Bulgrelu descrise mai sus si numrul extrem de
redus al lotului ceramic nu ne las posibilitatea s tragem o concluzie n acest sens avnd n vedere
c a Iost identiIicat o singur unitate arheologic ce contine arteIacte care apartin acestei perioade
restul materialelor avnd o pozitie secundar acestea avnd caracteristicile ceramicii considerat de
noi pe baza metodei comparative Petresti si c materialele de tip Foeni au rezultat din ndreptarea
bazei proIilului vestic al spturii vechi (ntre adncimile de 230-240 m) n asociere cu Iragmente
ceramice ce au caracteristicile materialelor petrestene.
Oricum materialele eneolitice timpurii de la Ciulpz sunt plasate cronologic cel mai devreme
la un orizont Vinca C
1
Iinal lucru demonstrat de Iragmentul de buz de la pozitia 5 plansa I
26

materialele cu caracteristici tipice pentru grupul Foeni care se plaseaz n Banat la momentul
cronologic mentionat mai sus
27
.
Eneoliticul trziu (cultura Co(ofeni) este bine reprezentat prin descoperiri n aceast
pester materialele arheologice si contextele stratigraIice Iiind caracteristice pentru Iazele I-II ale
respectivei culturi.
Locuirea corespunztoare Iazei I a Iost de Ioarte scurt durat complexul cercetat aprnd pe
o supraIat restrns Ir a Iorma un nivel distinct de cultur Iragmentele ceramice Iiind depuse pe
orizontal (-195-200 cm) sub marginea si n imediata apropiere a complexului notat de noi V 7. n
Transilvania exist Ioarte putine descoperiri de Iaz I n pesteri sau abri-uri
28
n timp ce situatia din
carstul bntean (7 obiective
29
) este datorat credem noi unui nivel avansat al cercetrilor. Zona
carstic sud-vest transilvnean cuprinde materiale provenind din cercetri arheologice sau sondaje
de veriIicare/inIormare stratigraIic de la Ardeu-Petera nr. 4
30
si Dumbrava-Petera cu Ap
31

caracterul cercetrilor neoIerind date clare cu privire la tipul de locuire din aceste obiective.
Factura materialului CotoIeni I l plaseaz n categoria ceramicii uzuale culoarea
predominant Iiind brun deschis (uneori cu Ilecuri cenusii pe interiorul buzei). Ca degresanti sunt
Iolositi nisipul si pietricelele peretii sunt bine neteziti iar arderea este bun.
Formele datorit lotului redus de material sunt greu de reconstituit Iragmentele existente provenind
de la recipiente de dimensiuni medii sau mari cu buze evazate n Iorm de plnie si corp bombat (pl. II).
Ornamentele reprezint cele mai numeroase repere pentru ncadrarea cronologic a
descoperirilor CotoIeni I de la Ciulpz-Petera Bulgrelu. Reprezentative sunt inciziile late
adncite sub Iorma unor triunghiuri ngropate prezente pe umrul si corpul vaselor (pl. II b-e), cu
analogii la Agristeu-Cetate
32
, Cicu-Slite
33
Herculane-Petera Hotilor
34
Iaz-Dimb
35
Leliceni-

21
Paul 1977 15-25; Paul 1992 66-97.
22
Luca-Roman-Diaconescu 2004 110.
23
Luca 2001 145; Luca-Roman-Diaconescu 2004 113.
24
Luca-Roman-Diaconescu 2004 89 109.
25
Drasovean 2002 77.
26
Lazarovici 1987 35; Drasovean 1996 51; materiale apartinnd Vinca C.
27
Drasovean 1994 164; Drasovean 1996 86; Drasovean 1996a 276; Drasovean 1999 16.
28
Popa 1997-1998 66.
29
Petrescu 2000 57.
30
Luca et alii 1997 pl. I/5.
31
Luca et alii 1997 pl. V/3-5.
32
Roman 1976 pl. 58/1.
33
Ciugudean 2000 pl. 46/1.
34
Roman 1976 pl. 65/16.
35

70
Locu Oprit
36
si Petresti-Malul Raului
37
asociate cu impresiuni circulare si usor ovale dispuse
orizontal n siruri paralele (6-7 siruri) (pl. II a-c) prezenta acestora Iiind o caracteristic a
ornamenticii Iazei I la CeIa
38
Deva
39
Iaz-Dmb
40
Oradea-Salca
41
Sebes-Dealul de lut
42
sau
Vinerea-Tbrate
43
. Gamei ornamentale i se adaug prezenta pe partea inIerioar a vasului de
culoare brun-crmiziu (interior cenusiu) a unui strat subtire de barbotin stropit (pl. II d-I) acest
decor speciIic tuturor Iazelor culturii
44
Iiind considerat ca avnd un rol preponderent utilitar.
O dat cu Iaza a II-a descoperirile din pesterile din carstul sud-vest transilvnean sunt bine
reprezentate att n urma cercetrilor de supraIat a interpretrii unor materiale mai vechi ct si a
spturilor sistematice. Cel mai important lot de materiale provine de la Nandru-Petera Curat
45

la care se adaug descoperirile n mare parte inedite de la Bnita-Petera Bolii
46
si recent cele din
pesterile de la Cerisor-Petera nr. 1 (Petera Mare)
47
Petera nr. 2 (probabil Iaza II)
48
si Petera
Cauce
49
. Cu exceptia statiunii de la Bnita (pester activ) celelalte pesteri sunt Iosile depozitele
corespunztoare depunerilor CotoIeni II stratigraIiate (Cerisor-Petera nr. 1 (Petera Mare)
Petera Cauce) dovedind locuiri sezoniere constatare ntrit de prezenta n jurul pesterilor
mentionate a unor statiuni n aer liber ncadrate aceleiasi Iaze care pot Ii socotite asezri deschise
n strns legtur cu locuirile din pesteri
50
.
Pe vatra 7 (carou 1 -185-190 cm) au Iost identiIicate 3 Iragmente ceramice apartinnd
categoriilor Iin (pl. III/8 12) si semiIin (pl. III/10) culorile Iiind brun (pl. III/8) brun-cenusiu (pl.
III/9) si negru-cenusiu (pl. III/12). La interior Iragmentele ceramice prezint culorile brun deschis
(pl. III/8) negru-cenusiu (pl. III/10) si brun-cenusiu (pl. III/12). Degresantii utilizati se constituie
din nisip pentru categoria Iin si nisip cu pietricele la cea semiIin n timp ce supraIetele sunt Ioarte
bine netezite (pl. III/8 12) n special ntre spatiile umplute cu incizii. Arderea este relativ bun si
bun (pl. III/10). Dintre ornamente distingem benzile unghiulare umplute cu incizii (pl. III/8 10
12) si brul orizontal alveolat (pl. III/9).
Nivelul de locuire sub adncimea de 160 cm cuprinde materiale ce apartin tuturor categoriilor
ceramice: Iin (pl. III/2) semiIin (pl. III/4-7) si grosier (pl. III/3 culorile prezente Iiind brun (pl.
III/2 3) brun nchis (pl. III/4 5) crmiziu (pl. III/11) si negru (pl. III/6). Degresantii utilizati sunt
nisipul Iin (pl. III/2) nisipul (pl. III/4-7) si pietricelele (pl. III/3). SupraIetele recipientelor prezint
o netezire bun la exterior (pl. III/2 4-6 7) si Ioarte bun la interior (pl. III/5 7) arderea bun Iiind
o caracteristic a acestui lot ceramic.
Ornamentele cuprind o palet restrns si constau din boabe de linte dispuse n siruri
orizontale (pl. III/2 6) benzi incizate umplute cu hasuri (pl. III/4) siruri de incizii organizate oblic
(pl. III/4 6) impresiuni triunghiulare dispuse pe gtul vasului (pl. III/7) incizii n triunghi ngropat
(pl. III/5) si alveole sun buz (pl. III/3).
Nivelul situat ntre -160-150 cm considerat de noi un nivel de clcare datorit dispunerii pe
orizontal a materialului arheologic (ceramic oase) cuprinde materiale amestecate apartinnd culturilor
CotoIeni si Wietenberg aceast situatie Iiind datorat n parte unor galerii ale animalelor cavernicole.

36
Roman 1976 pl. 53/14 19; 54/1 2 13 14 (realizate n alt manier).
37
Ibidem pl. 55/4; Ciugudean 2000 pl. 28/3 5; 29/8.
38
Ciugudean 2000 pl. 34/1 2.
39
Ibidem pl. 38/10.
40
Ciugudean 2000 pl. 43/3; 44/6.
41
Roman 1976 pl. 66/10.
42
43
Ibidem pl. 21/12.
44
Roman 1976 pl. 54/13 14 (Leliceni-Muntele de Piatr); pl. 76/6 (Herculane-Petera Hotilor); Ciugudean
2000 pl. 70/1 (Aiud-Cettuie); Bnita-Petera Bolii (materiale inedite).
45
Roman 1976 pl. 68.
46
Andritoiu-Maris 1989 233-234.
47
Roman-Diaconescu-Luca 2000 pl. V/1-4 VI-XVIII.
48
Luca-Roman-Diaconescu 2004 28 plan 8/ 12.
49
Cercetri inedite (colectiv proI. dr. Sabin Adrian Luca) n curs de publicare.
50
Situatia recent descoperit a Pesterii nr. 1 (Pestera Mare) de la Cerisor si a asezrii surprinse n punctul La
Parloage de pe teritoriul administrativ al aceluiasi sat.

71
Dintre materialele ilustrate se remarc cele apartinnd speciei Iine decorat cu mpunsturi succesive n
canal lat (pl. III/1) si semiIine (pl. III/11; IV/1-4 9) culorile prezente Iiind cenusiu (pl. III/1; IV/1)
crmiziu (pl. III/11) brun nchis (pl IV/2 3 9) si brun-crmiziu (pl. IV/4). Netezirea este bun putine
Iragmente ceramice purtnd la interior urmele unei bune lustruiri (pl. IV/9).
Perioadei atribuite Iazei III a culturii CotoIeni i corespund cele mai numeroase descoperiri n
pesterile din sud-vestul Transilvaniei o concentrare a acestora Iiind sesizat n M-tii Poiana Rusc
(zona transilvnean) si MetaliIeri (Bnita-Petera Bolii
51
, Petera Ulciorului
52
Boblna-Petera II
din valea Bobalna (Avenul Cepturari)
53
Crmznesti-Petera D1
54
D3
55
Cerisor-Petera nr. 1 de
la Crciuneasa
56
Crciunesti- Petera de Mijloc
57
Godinesti-Petera de Sus
58
, Govjdie-Petera
de la cruce
59
Hunedoara--Petera nr. 2
60
Nandru-Petera Spurcat
61
Petera Julpii
62
Prihodiste-
Petera Prihodite
63
) statiunile din celelalte masive carstice Iiind putine (Ohaba Ponor-Petera
Bordul Mare
64
Petrila-Petera Urilor
65
). O serie de alte locuiri n pester cuprinse de I. Andritoiu
n prima repertoriere a statiunilor CotoIeni din judetul Hunedoara
66
contine materiale ceramice care
nu sunt ncadrate din punct de vedere al evolutiei interne a culturii (Ardeu-Peterile de Jos
Cigmu-Petera Besericuta Cioclovina-Petera Cioclovina Uscat Crciunesti-Petera Balogu
Petera Groapa Ursului (Gaura Lupului) Sura de Jos Federi-Petera nr. 1 de pe Coasta Jacii
Geoagiu-Petera de sub Stanc Ohaba Ponor-Petera Bordu Mare Petera lui Cocolbea, Petera
din Piriul Gurii Ribicioara-Petera Ci:mei Teliucul Superior-Petera din Hotar). Unele materiale
mentionate n bibliograIia veche ca Iiind eneolitice pot apartine n mare msur culturii CotoIeni
(Federi-Coridorul din Piatra Muntenilor
67
Geoagiu-Petera Kuun Kocsard (Slaul Sarbilor)
68

Pojoga-Petera Gaura Scroafei
69
, Ponor-Petera din Ponorici
70
) la care se adaug descoperiri mai
noi greu de ncadrat n lipsa unor repere tehno-tipologice clare (Cerisor-Petera nr. 3
71
Cherghes-
Petera Mgura
72
, Crivadia-Petera Gaura Oanei
73
).
Cultura Wietenberg este reprezentat de materiale ceramice ncepnd cu adncimea de -160-150
cm n amestec cu materiale CotoIeni. Mentionm Iaptul c din cuprinsul nivelurilor Wietenberg a
rezultat Ioarte putin material arheologic constatare care se poate aplica si n cazul vetrelor de Ioc. Gama
ornamental restrns plaseaz aceste materiale ceramice n Iaza a II-a de dezvoltare a acestei culturi.

51
Andritoiu-Maris 1989 233-234.
52
Material ceramic inedit donat Muzeului ,Castelul Corvinilor Hunedoara de ctre Clubul Speologic Petrosani
prin amabilitatea colegului Szilard Toth.
53
Donatie din partea presedintelui Clubului Speologilor Proteus Hunedoara (Marin Baicoan).
54
Popa 1999 129 pl. XV/1-3 5-11 13-14 135-136; Ciugudean 2000 66 (punct 127).
55
Popa 1999 130 (pl. XVI/1-7 11) 136; Ciugudean 2000 66 (punct 128).
56
Luca-Roman-Diaconescu 2004 33 plan 9/ 1-12.
57
Andritoiu 1978 pl. I II/1-11.
58
Roska 1941 58 punct 104; Roska 1942 99 nr. 38; Roman 1976 82 (punct 114) Iig. 47/29; Andritoiu 1980
68 nr. 39; Ciugudean 200072 (punct 300).
59
Luca-Roman-Diaconescu 2004 36.
60
Maris 1988 23.
61
Roman 1976 pl. 2 nr.111 pl. 3/2 12/7 39/2 41/6 50/4 68 69/1-19 81 82/1-7 10-12.
62
Descoperiri inedite eIectuate n anul 2003 (Cristian Roman Dragos Diaconescu Gabriel Rotar).
63
Roska 1942 223; Pescaru et alii 2001 200; Riscuta et alii 2003 249.
64
Roska 1942 229; Nicolescu-Plopsor-Mateescu 1955 138; Roman 1976 83 punct 39; Jungbert 1982 547;
Luca-Roman-Bicoan 1997 pl. I /3; Ciugudean 2000 76 (punct 422).
65
Material inedit identiIicat cu ocazia cercetrii perieghetice a pesterii de ctre echipa Clubului Speologilor
Proteus Hunedoara.
66
Andritoiu 1978 67-69.
67
Roska 1924 304; Roska 1942 83; Jungbert 1979 396; Boroneant 2000 76.
68
Roska 1942 15; Maxim 1999 160 (punct 450).
69
Roska 1942 232; Halasi 1977-1978 113; Maxim 1999 167 (punct 767); Boroneant 2000 4.
70
Roska 1942 228; Jungbert 1982 554; Maxim 1999 176 (punct 769).
71
Material inedit n colectiile Muzeului Castelul Corvinestilor Hunedoara.
72
InIormatia a Iost preluat din Iisa de anunt si conIirmare pentru aceast pester din arhiva Clubului
Speologilor Proteus Hunedoara.
73
InIormatii amabile T. Maris (material inedit neidentiIicat n colectia de arheologie a muzeului hunedorean).

72
Retine atentia o pies metalic (ac cu sectiunea circular si capt n Iorm de ,S (Ioto 1 2)
identiIicat n caroul 2 adncimea -60-70 cm ntr-un nivel de amestec
74
.
Interesant rmne vasul Iragmentar ilustrat la pl. VI/ 4 decorat cu caneluri nguste verticale
asociate cu creste avnd aceiasi orientare ce pornesc de sub buza oblic. Analogiile de care
dispunem plaseaz aceste materiale n cadrul culturii Vatina
75
diIerentele constnd n Iaptul c pe
creste sunt aplicate dou torti minuscule iar gtul cilindric nalt este terminat printr-o buz dreapt
si n mediul Piliny la Gelej
76
.
Perioada hallstattian cuprinde materiale ceramice Ir conditii stratigraIice de descoperire
lotul Iiind redus din punct de vedere numeric. Ca si Iactur ntlnim speciile semiIin (pl. VIII/2 5)
si uzual (pl. VIII/1 3) degresantul Iiind nisipul si pietricelele n pondere mai numeroas n cazul
ultimei categorii. Culoarea predominant se constituie din alternanta negru exterior/crmiziu
interior (pl. VIII/1 5) urmat de culorile brun (pl. VIII/3 a b) si cenusiu deschis (pl. VIII/2).
Ambele supraIete sunt lustruite n cazul Iragmentului de la pl. VIII/3 restul materialului avnd
exteriorul Ioarte bine tratat (lustruit) si interiorul netezit. Arderea este bun pentru tot lotul ceramic.
Dintre Iorme se poate deosebi doar un Iragment de strachin cu buza evazat si umr usor
schitat
77
sesizat pe o supraIat restrns. Ornamentele se constituie din caneluri orizontale (pl.
VIII/1 5) caneluri n ghirland (pl. VIII/2) si caneluri late concentrice la interiorul vasului (pl.
VIII/3 a b). Analogiile cele mai apropiate pentru aceste ornamente sesizate n cadrul statiunii de la
Teleac
78
ct si lipsa unor Iorme si motive ceramice piese din metal dateaz acest lot ceramic la un
orizont Ha. B 2 B 3 contemporan cu Medias II
79
Tilisca
80
si Reci
81
.
Descoperirile din carstul sud-vestului Transilvaniei sunt extrem de putine (Crciunesti-Petera
Sura de Mifloc
82
Dumbrava-Petera cu Ap
83
) si denot locuiri de scurt durat (sezoniere)
84
.
Epoca dacic este reprezentat de putine materiale cele stratigraIiate apartinnd categoriilor
Iin lucrat la roat rapid (pl. X/1 3) semiIin (pl. X/4 5) si uzual (pl. X/6). Culorile variaz
ntre cenusiu la categoria Iin si brun deschis la celelalte categorii. Amestecul se Iace cu nisip de
diIerite granulatii sesizndu-se prezenta n cazul speciei Iine a unui degresant atent selectionat.
SupraIetele excelent lustruite sunt atributul categoriei Iine celelalte categorii prezentnd o netezire
ngrijit. Arderea este Ioarte bun la ceramica Iin si slab pentru categoriile semiIin si Iin.
Formele sesizabile constau din borcane (pl. X/5 6) si cni cu o toart (pl. X/3). Primul tip este
reprezentat de Iorme de dimensiuni mici si medii cele mai bune corespondente Iiind n asezarea de la
Poiana III
85
att pentru Iorm ct si pentru ornamente. Urmtorul tip ncadrat celei de-a doua categorii
a cnilor cu o toart
86
are un corp rotunjit Iund inelar cele mai bune analogii Iiind la: Cernat-F. Kovacs
Grdina lui B. Kovacs
87
Grdistea Muncelului
88
Nads
89
Srcsu
90
sau Sighisoara
91
.
Ornamentele sunt reprezentate de bruri simple alveolate dispuse orizontal (pl. X/4) sau usor
oblic pe corpul vasului (pl. X/6) butoni tronconici orientati n sus ornamentati cu o cruce incizat

74
Asupra importantei acestei descoperiri pentru tipologia arteIactelor de bronz ne vom reIeri cu alt prilej.
75
Gum 1997 pl. LIIa/15.
76
Kemenczei 1984 taI. XVIII/4 (n acest caz canelurile nu sunt distantate numrul de creste n relieI dispuse
vertical Iiind de 4).
77
Vasiliev-Aldea-Ciugudean 1991 86 (tip IV d).
78
Ibidem 31/16; 36/5 6 12; 32/1 9; 41/2 3; 42/1.
79
Zaharia 1965 83-104.
80
Lupu 1989 pl. 1-5/1-9.
81
Szekely 1966 5-41.
82
Andritoiu 1978 pl. II/10-16; III/1-6.
83
Luca et alii 1997 pl. VI/3.
84
Andritoiu 1978 64.
85
Crisan 1969 Iig. 74/1 75/5.
86
Ibidem 176-178.
87
Crisan 2000 pl. 48/1 4.
88
Crisan 1969 pl. LXX/2.
89
Ibidem pl. LXV/3.
90
Ibidem LXIII/3.
91
Ibidem pl. LXIX/1 LXX/8 9.

73
(pl. X/5) cele mai apropiate analogii pentru acest ultim decor Iiind la: Cplna
92
Pecica
93

Popesti
94
SIntu Gheorghe
95
Sighisoara
96
n cadrul unor descoperiri ncadrate Iazei a III-a (Iaza
clasic) din evolutia ceramicii geto-dacice. Fragmentul ilustrat la pl. X/1 apartine prtii superioare
a unei cni ce prezint o nervur ngust dispus orizontal.
Descoperiri apartinnd perioadei dacice n carstul din sud-vestul Transilvaniei sunt putine:
Crivadia-Petera Gaura Oanei
97
, Dumbrava-Petera cu Ap
98
Grdistea de Munte-Petera nr. 1 din
Culmea Jartoapelor
99
Federi-Coridorul din Piatra Muntenilor
100
Petera Cocoului (?)
101
Ohaba
Ponor-Petera Bordul Mare
102
Petera Sura Mare
103
Runcu Mare-Petera Mare
104
Gaura de pe Malul
Drept al Ohabei
105
. De remarcat Iaptul c marea majoritate a descoperirilor provin din cercetri de
supraIat rezultatele singurelor cercetrile sistematice (Grdistea de Munte-Petera nr. 1 din Culmea
Jartoapelor) Iiind inedite. Totalitatea contextelor arheologice (inclusiv Ciulpz-Petera Bulgrelu)
sugereaz utilizarea pesterilor n perioada dacic pentru intervale scurte sau Ioarte scurte de timp (locuiri
sezoniere si/sau temporare) existnd posibilitatea existentei unor depuneri rituale (Ohaba Ponor-Petera
Sura Mare)
106
a unor pesteri IortiIicate (Grdistea de Munte-Petera nr. 1 din Culmea Jartoapelor)
107

si a asa-numitelor pesteri-depozit (Gaura de pe Malul Drept al Ohabei)
108
.
Cronologic descoperirile dacice de la Ciulpz-Petera Bulgrelu se pot ncadra din punct de
vedere al Iormelor ceramice ornamentelor Iacturii perioadei clasice a civilizatiei geto-dacice
(Latene III)
109
o ncadrare n limite temporale mai stricte Iiind mpiedicat de lotul redus de
material absenta importurilor sau a pieselor de metal.
Perioada medieval a Iurnizat un lot restrns de material ceramic (pl. X/ 3-7) ntre care se
remarc decorurile realizate cu linii ondulate simple dispuse n valuri largi asociate cu linii
orizontale dese (pl. X/ 6 7) linii dese dispuse n val (pl. X/ 4) si linii orizontale pictate cu alb
nguste sau mai groase (pl. X/ 3 5). Din punct de vedere cronologic cele mai timpurii materiale
apartin secolelor XIV-XV iar cele mai trzii secolelor XVI-XVIII.
Importanta descoperirilor de la Ciulpz-Petera Bulgrelu rezid n aceea c acest obiectiv
lrgeste inIormarea arheologic privind epoca neolitic eneoliticul si epoca bronzului n contextul
cunoasterii din ce n ce mai aproIundate a realittilor arheologice ale preistoriei Trii Pdurenilor.

92
Glodariu-Moga 1989 Iig. 47/4.
93
Crisan 1969 pl. LXXX/16.
94
Ibidem Iig. 74/1.
95
Crisan 2000 pl. 22/5.
96
Crisan 1969 pl. LXXIV/6.
97
Cercetrile perieghetice initiate de proI. T. Maris (Muzeul Castelul Corvinestilor Hunedoara) si sprijinite de
speologi ai Clubului Speleon (ianuarie 1987) conduc la descoperirea unui lot de materiale atribuit acestei perioade
lot ntegistrat sub numerele de inventar PGO 3680/1-19. n prezent materialul este disprut din colectia de arheologie a
muzeului hunedorean.
98
Luca et alii 1997 pl. VI/2.
99
Boroneant 2000 78 79.
100
Roska 1924 303-304 (autorul le consider materiale romane).
101
Roska 1924 303 Crisan 1969 262 (punct 120).
102
Nicolescu-Plopsor-Mateescu 1955 129; Crisan 1969 269 (punct 207).
103
InIormatii amabile proI. T. Maris (Hunedoara).
104
Luca et alii 1997 pl. IV/5-7.
105
Filipescu 1985 43 45.
106
InIormatii amabile proI. T. Maris (Hunedoara).
107
Boroneant 2000 78-79.
108
Filipescu 1985 43 45.
109
Crisan 1969 163 178.

74

Descrierea planyelor
Planya I
1 - Iragment ceramic specia grosier culoarea glbuie degresant nisip si pietricele netezit ardere bun
ndreptare proIil sptur veche adncimea 230-240 m.
2 - Iragment ceramic specia Iin culoarea crmizie degresant Iin netezire Ioarte bun ardere bun ndreptare
proIil sptur veche adncimea 230-240 m.
3 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie degresant nisip granulatie mare netezire Ioarte bun
ardere bun ndreptare proIil sptur veche adncimea 230-240 m.
4 - Iragment ceramic specia Iin culoarea cenusiu ce Ilecuri brune (exterior) cenusiu (interior) degresant nisip
Iin lustruit ardere bun ndreptare proIil sptur veche adncimea 230-240 m.
5 - Iragment ceramic specia Iin culoarea negru degresant nisip Iin lustruire Ioarte bun ardere bun
ndreptare proIil sptur veche adncimea 230-240 m
6 - Iragment ceramic specia Iin culoarea negru la partea superioar brun roscat la partea inIerioar(exterior)
negru (interior) degresant nisip Iin lustruire Ioarte bun ardere bun ndreptare proIil sptur veche adncimea 230-
240 m.

Planya II
1.a - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun deschis (Ilecuri cenusii pe interiorul buzei) degresant nisip
si pietricele netezit ardere bun adncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.b - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun deschis (Ilecuri cenusii pe interiorul buzei) degresant nisip
si pietricele netezit ardere bun adncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.c - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere bun
adncimea 195-200 m (sub vatra V 7).
1.d - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere bun
1.e - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere bun
1.I - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere bun

Planya III
1 - Iragment ceramic specia Iin culoarea cenusie degresant nisip granulatie mare netezire ardere bun C
1/2001 caroul 2 adncimea 160-170 m (nivel de clcare).
2 - Iragment ceramic specia Iin culoarea brun degresant nisip Iin netezire ardere bun C 1/2001 caroul 1
adncimea 160-170 m (sub nivelul de clcare).
3 - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun degresant nisip si pietricele netezire slab ardere slab C
1/2001 caroul 1 adncimea 160-170 m (sub nivelul de clcare).
4 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie degresant nisip si pietricele netezire bun ardere
bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 170-180 m (sub nivelul de clcare).
5 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie (exterior) brun deschis (interior) degresant si pietricele
mari netezire bun (mai ales la interior) ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 160-170 m (sub nivelul de clcare).
6 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea negru (ext.) brun (int.) degresant nisip si pietricele netezire
bun ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 170-180 m (sub nivelul de clcare).
7 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie (exterior) glbui-cenusie (int.) degresant pietricele
netezire Ioarte bun (interior) ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 170-180 m (sub nivelul de clcare).
8 - Iragment ceramic specia Iin culoarea brun miez cenusiu degresant nisip granulatie mare netezire bun
(interior) netezire excelent (exterior ntre benzi) ardere relativ bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 180-190 m vatra V 7.
9 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie (exterior) negru-cenusiu (interior) degresant nisip
si pietricele netezire Ioarte bun ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 180-190 m vatra V 7.
10 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun crmizie miez cenusiu degresant nisip si pietricele
netezit ardere relativ bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 180 m vatra V 7.

75
11 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie (exterior) brun-cenusiu (interior) degresant nisip si
rar pietricele netezit ardere slab C 1/2001 caroul 2 adncimea 180-190 m.
12 - Iragment ceramic specia Iin culoarea negru-cenusie (exterior) brun-cenusie (interior) degresant nisip
granulatie mare netezire Ioarte bun (interior) netezire excelent (exterior ntre benzi) ardere relativ bun C 1/2001
caroul 1 adncimea 180-190 m vatra V 7.

Planya IV
1 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun (exterior) cenusie (interior) degresant nisip netezit ardere
bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 150-160 m (nivel de clcare).
2 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie (exterior) brun-roscat (interior) degresant nisip si
pietricele netezire slab ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 150-160 m (nivel de clcare).
3 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie (exterior) brun deschis (interior) degresant nisip si
pietricele netezire excelent (interior) ardere relativ bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 150-160 m (nivel de
clcare).
4 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-crmizie miez cenusiu nchis degresant nisip granulatie
mare netezire Ioarte bun ardere relativ bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 150-160 m (nivel de clcare).
5 - Iragment ceramic specia Iin culoarea brun (exterior) neagr (interior) degresant nisip si pietricele mici
netezire excelent (exterior) lustru (interior) ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 150-160 m (nivel de clcare).
6 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie (exterior) cenusie (interior) degresant nisip si
pietricele lustruit ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 150-160 m (nivel de clcare).
7 - Iragment ceramic specia Iin culoarea cenusie degresant nisip Iin lustruit ardere Ioarte bun C 1/2001
caroul 1 adncimea 160 m (nivel de clcare).
8 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun (exterior) neagr (interior) degresant nisip lustruit ardere
bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 160 m (nivel de clcare).
9 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun degresant nisip si pietricele lustruit (interior) barbotin
ardere bun C 1/2001 caroul 1 adncimea 160 m (nivel de clcare).

Planya V
1 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie degresant nisip netezit ardere bun ndreptare proIil
sptur veche cultura CotoIeni.
2 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie degresant nisip netezire Ioarte bun ardere bun
ndreptare proIil sptur veche cultura CotoIeni.
3 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmiziu-glbuie degresant nisip netezire bun (interior)
ardere bun ndreptare proIil sptur veche cultura CotoIeni.
4 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie degresant nisip netezire slab ardere slab ndreptare
proIil sptur veche cultura CotoIeni.
5 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie degresant pietricele netezire bun ardere bun
ndreptare proIil sptur veche epoca bronzului.
6 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun deschis degresant nisip lustruit (exterior) netezire bun
(interior) ardere relativ bun ndreptare proIil sptur veche epoca bronzului.
7 - Iragment ceramic specia Iin culoarea neagr degresant nisip lustruit ardere bun ndreptare proIil sptur
veche epoca bronzului.
8 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun deschis (exterior) neagr (interior) degresant nisip lustruit
(exterior) ardere bun ndreptare proIil sptur veche epoca bronzului.
9 - Iragment ceramic specia Iin culoarea brun degresant nisip Iin lustruit ardere bun ndreptare proIil
sptur veche epoca bronzului.
10 - Iragment ceramic specia Iin culoarea neagr degresant nisip lustruit ardere bun ndreptare proIil
sptur veche epoca bronzului.
11 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea cenusie nchis degresant nisip si pietricele si mic netezire
excelent ardere bun ndreptare proIil sptur veche epoca bronzului.


76
Planya VI
1 - Iragment ceramic specia Iin culoarea brun (exterior) negru-cenusiu (interior) degresant nisip Iin lustruit
ardere bun C 1/2001 caroul 2 adncimea 080-090 m (amestec).
2 - Iragment ceramic specia Iin culoarea cenusie degresant nisip Iin netezit ardere bun C 1/2001 caroul 2
adncimea 080-090 m (amestec).
3 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie (exterior) cenusie (interior) degresant nisip lustruit
(exterior) netezit (interior) ardere relativ bun C 1/2001 caroul 2 adncimea 080-090 m (amestec).
4 - Iragment ceramic specia Iin culoarea negru-cenusie degresant nisip Iin lustruit ardere Ioarte bun C
1/2001 caroul 2 adncimea 120-130 m (amestec).

Planya VII
1 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea crmizie degresant pietricele si cioburi pisate netezire bun
ardere bun ndreptare proIil sptur veche.
2 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun deschis miez negru-cenusiu degresant nisip lustruit
ardere relativ bun ndreptare proIil sptur veche.
3 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea neagr degresant pietricele si mic netezire bun ardere bun
ndreptare proIil sptur veche
4 - Iragment ceramic specia grosier culoarea neagr cu Ilecuri crmizii degresant nisip si pietricele lustruit
(exterior) netezit (interior) ardere relativ bun ndreptare proIil sptur veche.
5 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun degresant nisip si pietricele lustruit ardere bun
ndreptare proIil sptur veche.

Planya VIII
1 - Iragment ceramic specia grosier culoarea negru-crmizie degresant pietricele si nisip netezit ardere bun
ndreptare proIil sptur veche epoca hallstattian.
2 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea cenusie nchis degresant nisip si pietricele lustruit (exterior)
netezire slab (interior) ardere bun ndreptare proIil sptur veche epoca hallstattian.
3 - Iragment ceramic specia grosier culoarea neagr (exterior) brun (interior) degresant pietricele lustruit
ardere bun ndreptare proIil sptur veche epoca hallstattian.
4 - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun degresant pietricele si mic netezit ardere relativ bun
ndreptare proIil sptur veche epoca dacic.
5 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea neagr cu Ilecuri crmizii degresant nisip si rar pietricele
lustruit (exterior) netezit (interior) ardere bun ndreptare proIil sptur veche epoca hallstattian.
6 - Iragment ceramic specia grosier culoarea cenusie deschis degresant nisip si pietricele netezit ardere bun
7 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun degresant nisip si pietricele netezire slab ardere relativ
bun urme de ardere secundar la interior ndreptare proIil sptur veche epoca dacic.
8 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun degresant nisip si mic netezire bun ardere relativ bun

Planya IX
1 - Iragment ceramic specia Iin culoarea cenusie degresant nisip lustruit (exterior) ardere Ioarte bun lucrat la
roat C 1/2001 caroul 1 adncimea 1-110 m epoca dacic.
2 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-glbuie degresant nisip lustruit ardere relativ bun C
1/2001 caroul 1 adncimea 1-110 m epoca dacic.
3 - Iragment ceramic specia Iin culoarea cenusie deschis degresant nisip Iin lustruit (exterior) ardere Ioarte
bun lucrat la roat C 1/2001 caroul 1 adncimea 1-110 m epoca dacic.
4 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun deschis degresant nisip netezit ardere relativ bun C
1/2001 caroul 1 adncimea 1-110 m epoca dacic.
5 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun (exterior) cenusie (interior) degresant nisip netezit ardere
slab C 1/2001 caroul 1 adncimea 1-110 m epoca dacic.
6 - Iragment ceramic specia grosier culoarea brun (exterior) cenusie (interior) degresant nisip si pietricele
netezit ardere slab C 1/2001 caroul 1 adncimea 1-110 m epoca dacic.


77
Planya X
1 - lam silex culoarea brun-roscat ndreptare proIil sptur veche.
2 - lam silex culoarea brun-roscat ndreptare proIil sptur veche.
3 - Iragment ceramic specia Iin culoarea brun (exterior) crmizie (interior) degresant nisip Iin ardere bun
lucrat la roat rapid pictur cu alb ndreptare proIil sptur veche epoca medieval.
4 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun degresant nisip granulatie mare ardere relativ bun lucrat
la roat rapid ndreptare proIil sptur veche epoca medieval.
5 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-crmizie degresant nisip ardere bun lucrat la roat
rapid pictur cu alb ndreptare proIil sptur veche epoca medieval.
6 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea cenusie (exterior) crmizie (interior) degresant nisip granulatie
mare si mic ardere relativ bun lucrat la roat rapid ndreptare proIil sptur veche epoca medieval.
7 - Iragment ceramic specia semiIin culoarea brun-cenusie (exterior) crmizie (interior) degresant nisip
granulatie mare si mic ardere relativ bun lucrat la roat rapid ndreptare proIil sptur veche epoca medieval.


Layout 1. The transversal (a) and the longitudinal (b) sections oI the cavity. The layout oI the Bulgrelu cave (c)
with the placement oI the archaeologically explored sectors (1 Andritoiu-Drasovean; 2 Roman-Diaconescu 3
unknown authors).
Layout 2. Ciulpz-Bulgrelu Cave the southern proIile oI the C
1
/2001 cassette.
Layout 3. Ciulpz-Bulgrelu Cave the easthern (a) and the western (b) proIiles oI the C
1
/2001 cassette.
Layout 4. Ciulpz - Bulgrelu Cave. The order oI the complexes (V1-4 G 1) on the horizontal.
Layout 5. Ciulpz-Bulgrelu Cave. The order oI the complexes (G 3-5 V 5-7) on the horizontal.
Drawing I. Ware belonging to Petresti culture.
Drawing II. Ware belonging to the CotoIeni culture phase I .
Drawing III. Ware belonging to the CotoIeni culture pahse II.
Drawing IV. Ware belonging to the CotoIeni culture phase II (1-4) and Wietenberg culture phase II (5-9).
Drawing V. Ware belonging to the CotoIeni culture phase II (1-4) si Wietenberg culture phase II (5-11).
Drawing VI. Ware belonging to the Bronze Age (1) the Wietenberg culture phase II (2 3)si Late Bronze (4).
Drawing VII. Ware belonging to the Wietenberg culture phase II (1-3) and Hallstatt (4 5).
Drawing VIII. Ware belonging to Hallstatt (1-3 5) and to the Dacian era (4 6-8).
Drawing IX. Ware belonging to the Dacian era (1-6).
Drawing X. Lithic materials (1 2) and ware (3-7) the latter belonging to the Middle Ages.
Photos 1 - 2. Bronze piece (needle) belonging to the Bronze Age.


AB(SN) Analele Banatului (serie nou) Timisoara
ActaMP Acta Musei Porolissensis Zalu
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis Alba Iulia
BHAB Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica Timisoara
BMA Bibliotheca Musei Apulensis Alba Iulia
BMN Bibliotheca Musei Napocensis Cluj Napoca
BS Bibliotheca Septemcastrensis Sibiu
CCA Cronica cercetrilor arheologice Bucuresti
Corviniana Corviniana. Acta Musei Corvinensis Hunedoara
Dacia(NS) Dacia. Revue darcheologie et dhistoire ancienne, Nouvelle Serie
Bucuresti
Sargetia Sargetia. Acta Musei Devensis Deva
SCIV(A) Studii i comunicri de istorie veche (i arheologie) Bucuresti
StComB Studii i comunicri Brukenthal Sibiu
SympThrac Symposia Thracologica Institutul Romn de Tracologie

78

Bibliografie

Andritoiu 1978

Andritoiu Ioan Descoperiri arheologice la
Crciuneti (com. Bita, fud. Hunedoara) n Apulum
XVI (1978) 55-71
Andritoiu-Maris 1989 Andritoiu Ioan; Maris Tiberiu Locuirea de tip
Cotofeni din Petera Bolii (com. Bnita, fud.
Hunedoara) n SympThrac 7 233-234
Ciugudean 2000 Ciugudean Horia Eneoliticul final in Transilvania i
Banat. cultura Cotofeni BHAB XXVI Timisoara
Crisan 1969 Crisan Ion Horatiu Ceramica daco-getic Bucuresti
Crisan 2000 Crisan Viorica Dacii din estul Transilvaniei SI.
Gheorghe
Drasovean 1994 Drasovean Florin The Petreti Culture in Banat
AB(SN) III p. 139-170
Drasovean 1996 Drasovean Florin Cultura Jinca Tar:ie (fa:a C) in
Banat BHAB 1 Timisoara
Drasovean 1996a Drasovean Florin Relations of Jinca culture phase C
with the Transylvanian region n The Vinca culture its
role and cultural connections Timisoara p. 269-278
Drasovean 1999 Drasovean Florin Cultura Petreti in Banat n Studii
privind asezrile preistorice n arealul Tisa Muresul
InIerior Timisoara
Drasovean 2002 Drasovean Florin Locuirile neolitice de la
Hunedoara-Cimitirul Reformat i Grdina Castelului
i o luare de po:itie fat de cateva opinii privind
realittile neo-eneoliticului din sud-vestul
Transilvaniei Apulum XXXIX p. 57-93
Drasovean-Luca 1990 Drasovean Florin; Luca Sabin Adrian Consideratii
preliminare asupra materialelor neo-eneolitice din
ae:area de la Mintia (com. Jetel, fud. Hunedoara)
SCIVA 41 1 p. 7-18
Glodariu-Moga 1989 Glodariu Ioan; Moga Vasile Cetatea dacic de la
Cpalna Bucuresti
Gum 1997 Gum Marian Epoca bron:ului in Banat Timisoara.
Kemenczei 1984 Kemenczei Tibor Die Sptbron:e:eit Nordostungarns
Budapest.
Lazarovici 1987 Lazarovici Gheorghe ,Socul` Jinca C in
Transilvania (Contributii la gene:a eneoliticului
timpuriu) ActaMP XI p. 33-55
Lazarovici et alii 1991 Lazarovici Gheorghe; Kalmar-Maxim Zoia;
Drasovean Florin; Nica Marin; Luca Sabin Adrian
Cultura Jinca in Romania Timisoara
Luca 2001 Luca Sabin Adrian Ae:ri neolitice pe Jalea Mureului
(II). Noi cercetri arheologice la Turda-Lunc.
Campaniile anilor 1992-1995 BMA 17 Bucuresti
Luca 2003 Luca Sabin Adrian Inc o dat despre neoliticul i
eneoliticul transilvnean n Apulum XL p. 73-88
Luca et alii 1997 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian; Baicoan Marin
Materiale arheologice din peteri ale fudetului

79
Hunedoara (I) Corviniana III p. 17-32
Luca-Roman-Diaconescu 2004 Luca Sabin Adrian; Roman Cristian; Diaconescu
Dragos Cercetri arheologice in Petera Cauce BS
IV Sibiu
Lupu 1989 Lupu Nicolae Tilica. Ae:rile arheologice de pe
Ctna Bucuresti
Maxim 1999 Maxim Zoia Neo-eneoliticul din Transilvania. Date
arheologice i matematico-statistice BMN XIX Cluj-
Napoca
Paul 1977 Paul Iuliu Periodi:area intern a culturii Petreti in
lumina evolutiei ceramicii pictate StComB 20 p. 15- 26
Paul 1992 Paul Iuliu Cultura Petreti Bucuresti
Petrescu 2000 Petrescu Sorin M. Locuirea uman a peterilor din
Banat pan in epoca roman BHAB XXVII Timisoara
Popa 1997-1998 Popa Cristian I. Contributii la cunoaterea perioadei
de tran:itie de la eneolitic la epoca bron:ului in
ba:inul Cugirului (I) Sargetia XXVII/1 p. 51-101
Roman 1976 Roman Petre Cultura Cotofeni Bucuresti
Szekely 1966 Szekely Zoltan Ae:ri din prima varst a fierului in
sud-estul Transilvaniei SI. Gheorghe
Vasiliev-Aldea-Ciugudean 1991 Vasiliev Valentin; Aldea Ioan Al.; Ciugudean Horia
Civili:atia dacic timpurie in aria intracarpatic a
Romaniei. Contributii arheologice. ae:area fortificat
de la Teleac Cluj-Napoca
Zaharia 1965 Zaharia Eugenia Remarques sur le Hallstatt ancien de
Transylvanie. Fouilles et trouvailles de Media 1958
Dacia (N.S). IX p. 83-104


80

Plan 1 Sectiunile transversale (a) longitudinal (b) ale cavittii planul Pesterii Bulgrelu (c) cu
amplasarea sectoarelor cercetate arheologic (1 Andritoiu-Drasovean; 2 Roman-Diaconescu 3
autori necunoscuti).


81

Plan 2 Ciulpz-Petera Bulgrelu proIilul sudic al casetei C
1
/2001.


82

Plan 3 Ciulpz-Petera Bulgrelu proIilurile estic (a) si vestic al casetei C
1
/2001.


83

Plan 4 CiulpzPetera Bulgrelu. Dispunerea complexelor (V1-4 G 1) pe orizontal.


84

Plan 5 CiulpzPetera Bulgrelu. Dispunerea complexelor (G 3-5 V 5-7) pe orizontal.


85

Pl. I


86

Pl. II


87

Pl. III


88

Pl. IV


89

Pl. V


90

Pl. VI


91

Pl. VII


92

Pl. VIII


93

Pl. IX


94

Pl. X


95

Foto 1 - 2


96


97

PIESE DE PODOAB DIN MATERII DURE ANIMALE
DESCOPERITE N PE$TERA MARE, SAT CERI$OR,
COM. LELESE, 1UD. HUNEDOARA
Diana-Maria Sztancs
-
, Corneliu Beldiman
--

Rsum Obfets de parure en matiere dure animale decouvertes dans le site de Petera Mare, village de Cerior,
comm. de Lelese, dep. de Hunedoara. La station prehistorique en grotte de Pestera Mare village de Cerisor comm. de
Lelese dep. de Hunedoara a ete systematiquement exploree dùn point de vue archeologique en 2000 par une equipe
coordonnee par le Dr. Sabin Adrian Luca Cristian Roman et Dragos Diaconescu. Le gisement dispose des couches
contenant des sequences d`habitat du Neolithique (culture de Turdas) de lÈneolithique (culture de CotoIeni) et de
l`ge du bronze (culture de Wietenberg phases II-III). De ce dernier niveau (III) ont ete recuperes deux perles
tubulaires entieres amenagees sur coquilles de Dentalium sp. recueillis tres probablement dùn gisement IossiliIere
localise dans la region sur le territoire actuel de la ville de Hunedoara. Les arteIacts (type III C1 selon la classiIication
de Beldiman 1999) sont tres bien conserves et permettent la lecture integrale des details morphologiques et des
stigmates de Iabrication et d'utilisation. Lòuvrage analyse toutes les indices de la Iabrication; realise uniquement par
Iracturation et par sciage des extremites anatomiques; les stigmates de cette operation sont clairement observables sur la
partie proximale (larges retouches dìmpact ou de Iracturation par Ilexion) et sur la partie distale (traces de sciage) de la
piece CRM/III 1. Les indices de lùtilisation intense comme elements dènIilage libre (collier) sont lèmoussement et le
lustre speciIique des extremites. Les coquilles sont couramment combines avec dàutres pieces dènIilage comme les
perles en ceramique dont une de tres petites dimensions (ayant la Iorme dètoile avec quatre branches) a ete retrouvee
dans une des pieces analysees. La presence des autres deux perles de mme type dans lìnventaire dùne tombe
dìnhumation attribuee a la culture de Wietenberg du site de Pestera Cauce Iavorise l`hypothese de lèxploitation
courante du gisement IossiliIere par les communautes prehistorique de la region. Lòuvrage oIIre lòccasion de passer
en revue les plus anciennes decouvertes de coquillages utilises comme elements de parure sur le territoire du pays. La
demarche sìnscrit dans le contexte de lètude systematique de lìndustrie prehistorique des matieres dures animales et
plus precisement de la parure en provenance de Roumanie (Paleolithique ge du bronze).
Contextul
Cavernamentele carstice de la Cerisor com. Lelese jud. Hunedoara se aIl n partea estic a
Muntilor Poiana Rusc pe platoul Cerisor-Lelese dezvoltat ntre valea Runcului si valea
Sohodolului. n ultimii ani unele dintre pesterile cunoscute n aceast regiune au Iost cercetate
sistematic din punct de vederea speologic si arheologic
1
. Rezultate notabile au oIerit mai ales
spturile din Pestera de la Cauce si cele din Pestera Mare
2
.
Pestera Mare (sau Pestera Nr. 1) este localizat la circa 650 m nord-est de satul Cerisor pe
Dealul Romanului n partea superioar a versantului drept al Vii Runcului Iiind spat n calcarele
dolomitice speciIice structurii geologice a zonei. Ea are dou intrri si o lungime de 125 m. cu un
portal larg de 62/23 m care permite accesul ntr-o sal mare cu dimensiunile de 20/5/6 m
3
.

-
--
Bucuresti 53 Romnia; E-mail: corneliubeldimanhotmail.com.
1
CI. Luca Roman Diaconescu 2004; Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004; Beldiman 2004d; Beldiman Sztancs
2004a; Beldiman Sztancs 2004b; Sztancs 2004 (ultimele dou surse n prezentul volum); Luca Roman Diaconescu 2005.
2
Luca Roman Diaconescu 2004; Beldiman Luca Roman Diaconescu 2004; Roman Diaconescu Luca 2000.
3
Ibidem p. 7-8.

98
Cunoscut prin descoperirea si cartograIierea ei de ctre membrii Clubului Speologilor
Proteus din Hunedoara n anul 1977 pestera a Iost sondat arheologic n 1979 de ctre Tiberiu
Mari rezultatele cercetrii neIiind publicate iar materialele pierdute. n anul 1999 cu ocazia
desIsurrii Stagiului National de Arheologie Speologic organizat de Muzeul Castelul
Corvinestilor din Hunedoara Universitatea Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de Istorie si
Jurnalism si Clubului Speologilor Proteus din Hunedoara se realizeaz un sondaj de inIormare la
intrarea pesterii. Cercetrile sistematice de amploare au Iost derulate n anul 2000 sub conducerea
arheologilor Cristian Roman si Dragos Diaconescu si supervizarea proI. univ. dr. Sabin Adrian
Luca; ele au prilejuit participarea studentilor Universittii Lucian Blaga din Sibiu Facultatea de
Istorie si Jurnalism; s-au executat dou sectiuni una n Sala Mare si alta la intrarea nr. 2.
StratigraIia decelat n S1 (Sala Mare) include urmtoarele unitti si etape de locuire:
nivel I care acoper direct patul pesterii gros de 2-10 cm cu materiale arheologice atribuite culturilor
Turdas (Iaza trzie contemporan nivelului II intermediar de la Turdas-,Lunc) si CotoIeni (Iaza II);
nivel II atribuit culturii CotoIeni (Iaza III) n care s-au explorat resturile unei platIorme de
lut tasat cu inIrastructur de brne dispuse transversal pe axul lung al slii; de asemenea n acelasi
nivel au aprut: resturile unei structuri pe schelet de lemn posterioare platIormei; resturile unui
paravan din pietre menit a apra de eIectele curentului de aer care se Iorma n dreptul unui culoar;
nivel III atribuit culturii Wietenberg (Iaza II Iinal nceputul Iazei III) n care s-a surprins
o vatr circular cu gardin din bolovani de dolomit precum si gropi de pari de la o amenajare de
tip adpost pe schelet de lemn
4
.
Obiectivele studiului. Aspecte metodologice.
Utilizarea cochiliilor de entalium ca piese de podoab
n contextul mai larg al valoriIicrii sistematice a descoperirilor IMDA preistorice din Romnia
obiectiv urmrit n ultimii ani si n mediul cercetrii speciIice de la noi
5
ca si n ambianta care a stimulat
studiul si publicarea unor arteIacte speciIice cum sunt piesele preistorice de podoab conIectionate din
elemente scheletice
6
studiul de Iat urmreste s oIere o analiz exhaustiv a dou piese realizate pe
cochilii de gasteropode Iosile locale apartinnd speciei Dentalium.
Demersul nostru oIer totodat prilejul trecerii n revist pentru teritoriul Romniei conIorm
ultimelor descoperiri si abordri a celor mai timpurii atestri ale Iolosirii cochiliilor acestei specii
n realizarea unor obiecte de podoab destinate Iixrii sub Iorm de elemente multiple (sirag/colier
de mrgele) pe o Iibr sau Iir oarecare piele sau material textil (vegetal sau de origine animal)
7
.
Cadrul metodologic al studierii obiectelor preistorice de podoab la care ne raportm cu
prilejul prezentului demers este oIerit n primul rnd de Caietul IJ al Fielor tipologice ale
industriei preistorice a osului elaborat sub coordonarea dr. Henriette Camps-Fabrer
8
. n cuprinsul
su de reIerint sunt pentru analiza cochiliilor: Iisa general a obiectelor de podoab (0)
9
si mai
ales Iisele rezervate cochiliilor Iasonate (2.1. si 2.2.)
10
. De asemenea lucrarea dr. Yvette Taborin
reIeritoare la utilizarea cochiliilor ca elemente de podoab n paleolitic rmne un reper bibliograIic
Iundamental oIerind un model de analiz indispensabil
11
.
Cochiliile de gasteropode (melci) au Iost utilizate ca elemente de podoab de la nceputurile
paleoliticului superior (cultura aurignacian) si apoi pe parcursul preistoriei n toate epocile. Ele
sunt de origine marin att Iosile de vrst tertiar culese din puncte IosiliIere ct si specii
pleistocene culese din mediul litoral. n acest sens se pot da ntre altele ca exemple descoperirile

4
Ibidem p. 9-10 14.
5
Beldiman 1999; Beldiman Sztancs 2004 cu bibliograIia.
6
Terzea Beldiman 2003; Beldiman 2004a; Beldiman 2004b; Beldiman 2004c; Beldiman 2004e cu bibliograIia.
7
Beldiman 2004c.
8
Barge-Mahieu Bellier Camps-Fabrer et alii 1991; cI. si prezentarea Caietelor de Fie tipologice vol. I-X la Beldiman 2003.
9
Barge-Mahieu Taborin 1991.
10
Taborin 1991; Barge-Mahieu 1991.
11
Taborin 1993.

99
din siturile aIlate n sudul Frantei (zona Pirineilor sau zona litoralului mediteranean)
12
; mai aproape
de regiunile noastre un exemplu valoros Iurnizeaz (sub raportul utilizrii Iosilelor diverse drept
materii prime pentru obiecte de podoab) situl celebru n pester de la Bacho-Kiro Bulgaria
13
.
Speciile de gasteropode terestre sau de ap dulce nu au Iost utilizate dect n mod exceptional ca
materie prim pentru podoabele preistorice datorit Iragilittii speciIice. Cele mai cutate erau
speciile avnd cochilii de dimensiuni mici si mijlocii cu pereti grosi. Se pot decela trei mari grupe
morIologice: cochiliile rotunjite (exemplu: Littorina); cochiliile alungite (exemplu: Turritella);
cochiliile n Iorm de tub usor curbat (exemplu: Dentalium)
14
.
Asimilate din punct de vedere tipologic si Iunctional mrgelelor tubulare piesele realizate pe
cochiliile conice alungite ale speciei Iosile Dentalium din Iamilia Scaphopode constituie baza
gamei de obiecte de podoab din cochilii n mezolitic neo-eneolitic si epoca bronzului cel putin
pentru jumtatea occidental a Europei
15
. Cantittile mari n care se gseste n zcmintele
IosiliIere procurarea relativ Iacil si morIologia anatomic a cochiliei acestei specii o Iac ideal
pentru o astIel de utilizare; singura necesitate de interventie tehnic n vederea amenajrii este
segmentarea pe sectoare de lungimi variabile (prin tiere transversal sau prin Iracturare) sau simpla
deschidere a cavittii la ambele capete prin Iracturarea la nivelul extremittii distale.
Mrgele de entalium n Peytera Mare
Cele dou mrgele realizate pe cochilii de Dentalium s-au descoperit izolat cu ocazia
spturilor din S1/2000 n nivelul atribuit culturii Wietenberg. Ele au Iost prezentate si descrise
sumar n cuprinsul amplului raport de cercetare publicat n anul 2000
16
.
Cu aceast ocazie autorii mentioneaz Iaptul c n interiorul uneia dintre piesele pe care le
discutm s-a gsit o mrgea mic de tip stelat
17
. Aceasta are patru prelungiri dispuse aproximativ ,n
cruce si perIoratie central; dimensiuni: diametru maxim: 7 mm; grosime: 5 mm; diametrul perIoratiei:
25 mm (Iig. 3). Situatia descris oIer un indiciu clar al realizrii colierului respectiv prin combinarea
unor mrgele diIerite ca materie prim tip si dimensiuni. Rmne de stabilit dac mrgeaua ceramic s-
a pstrat n interiorul mrgelei din cochilie ca urmare a Iixrii ambelor piese pe acelasi Iir la momentul
depunerii sau eventual ea a ajuns acolo prin plasare intentionat Ir prezenta obligatorie a Iirului de
suspendare. Rezolvarea acestei probleme nu modiIic ns concluzia legat de combinarea unor
elemente de suspendare din materii diIerite n coliere din care Iceau parte si mrgele din Dentalium.
Pentru descoperirile de piese preistorice de podoab din Romnia provenind din stratul de
cultur astIel de situatii sunt ntlnite n mod cu totul exceptional; subliniem ca atare o dat n
plus aceast particularitate care individualizeaz descoperirea din Pestera Mare de la Cerisor.
Morfologie
Conventiile adoptate se reIer exclusiv la identiIicarea prtii/extremittii proximale (EP-PP)
avnd diametrul mai mare si a prtii/extremittii distale (ED-PD) avnd diametrul mai mic.
Piesele apartin tipului III C1 din clasiIicarea elaborat recent
18
.
Piesa CRM/III 1 (Iig. 1) este ntreag si n stare de conservare Ioarte bun. Ea are Iorma
anatomic general usor curbat iar proIilul supraIetelor anatomice tocit n mod discontinuu mai
ales la PP; n plan EP are contur sinuos accentuat rezultat n urma Iasonrii prin tiere transversal
si al utilizrii care a determinat tocirea intens si rotunjirea marginilor respective; totodat pe dou

12
Taborin 1991 p. 1-2.
13
Kozlowski 1991 p. 33-43.
14
Taborin 1991 p. 3.
15
Ibidem p. 2; Barge-Mahieu 1991 p. 1-2.
16
Roman Diaconescu Luca 2000 p. 14-15. Adresm multumiri clduroase colegului Cristian Roman pentru
amabilitatea de a accepta realizarea unui studiu detaliat al mrgelelor de Dentalium descoperite n Pestera Mare de la Cerisor.
17
Piesa a Iost publicat ca Iiind probabil de os Roman Diaconescu Luca 2000 p. 15 33 pl. IV/9. Examinarea ei
recent cu mijloace optice (lup microscop de mic putere) a permis precizarea deIinitiv a materiei prime care este lutul ars.
18
Beldiman 1999.

100
sectoare sunt observabile desprinderi largi de circa 5 mm si late de 2 mm rezultate n urma
Iracturrii cochiliei. ED este usor oblic n plan si prezint pe un sector al circumIerintei lung de 3
mm o adncitur de 2 mm avnd marginile tocite intens si rotunjite. La baza acestei adncituri se
observ o portiune a santului de tiere dispus usor oblic Iat de axul lung al piesei.
Piesa CRM/III 2 (Iig. 2) este de asemenea ntreag si n stare de conservare Ioarte bun. Ea
are parametri Ioarte apropiati de cei ai exemplarului anterior; Iorma anatomic general este usor
curbat iar proIilul supraIetelor anatomice tocit n mod discontinuu mai ales la PP; n plan EP are
contur slab sinuos aproape regulat usor oblic Iat de axul lung; regulat rezultat n urma Iasonrii
prin tiere transversal si al utilizrii care a determinat tocirea si rotunjirea marginilor respective;
nu sunt prezente desprinderile de Iracturare. ED este usor oblic n plan si nu conserv urme de
tiere avnd margini uniIorme dar intens tocite si rotunjite.
Morfometrie
Dimensiunile pieselor sunt exprimate n mm. Se observ Iaptul c ele sunt Ioarte apropiate iar
lungimea standard aleas se situa probabil n jurul valorii de 55 mm.

Artefact L tot
Diam.
EP
Diam.
PM
Diam.
EP
Gros.
perete EP
Gros.
perete ED
CRM/III 1 56 9 75 5 12 1
CRM/III 2 53 9 75 5 12 1
Studiul tehnic
Practic situatia speciIic a mrgelelor tubulare realizate pe cochiliile speciei Dentalium
implic absenta etapei debitajului si permite numai discutarea procedeelor de Iasonare.
Materia prim provine aproape n mod cert din punctul IosiliIer plasat pe teritoriul Iostului sat
Buituri (azi cartier al municipiului Hunedoara) n punctul numit ,Fntna lui Ioan
19
. Materialul
comparativ utilizat de noi si cules din cuprinsul punctului IosiliIer mentionat sprijin aceast concluzie
20
.
Exploatarea punctului IosiliIer respectiv din estul Muntilor Poiana Rusc poate Ii alturi de
alte ratiuni prioritare de ordin strict economic unul din motivele sejurului periodic n zon al
comunittilor preistorice pe durata sezoanelor calde.
Fasonarea
Aceast etap are n vedere decuparea extremittilor prin tiere transversal cu un tis litic sau
metalic si Iracturarea prin Ilexiune sau percutie direct.
Urmele speciIice sunt conservate mai ales pe marginile piesei CRM/III 1; astIel la EP
observm cele dou desprinderi largi de 5 x 2 mm rezultate probabil n urma Iracturrii prin
percutie direct (Iig. 1/5-6). La ED tierea pe o directie usor oblic prin recurgerea la un tis
probabil metalic (cutit de bronz?) a determinat producerea unui sant lung de 4 mm si adnc de circa
08 mm cu proIilul n V asimetric tocit n urma utilizrii (Iig. 1/3-4).
Urme de utilizare. Aspecte ale func(ionalit(ii
Fixarea liber pe un Iir oarecare (Iie Isie de piele Iie sIoar realizat din Iibre vegetale sau Iir de
ln) a provocat tocirea intens a marginilor extremittilor care a dus la estomparea urmelor de tiere si
a determinat lustruirea lor puternic (Iig. 1/5-6; 2/5-6). De asemenea tocirea relieIului anatomic al
supraIetelor (canelurile axiale) este un rezultat al Irecrii pe un suport textil sau de piele (vesminte?).

19
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998; Baicoan 1999 cu bibliograIia.
20
Multumim si pe aceast cale dlui Marin Baicoan presedintele Cercului Speologilor Proteus din Hunedoara care
ne-a pus la dispozitie spre studiu n iulie 2004 cteva cochilii de Dentalium aIlate n colectia sa culese din punctul respectiv.

101
Se poate astIel Iormula concluzia dup care mrgelele tubulare pe cochilii de Dentalium erau
elemente de colier suspendate prin Iixare axial pe Iir n combinatie cu alte elemente. n acest sens
dispunem de dovada oIerit n mod neasteptatde o mic mrgea ceramic stelat gsit n
interiorul uneia dintre piesele analizate. n combinatii puteau ns intra si alte elemente de podoab
din materii dure animale de Iixat pe Iir precum dintii de animale; piesele litice sau ceramice.
Observatiile Icute n cazul celor dou piese descoperite n inventarul M 1/1998 din Pestera Cauce
atribuit de asemenea culturii Wietenberg constituie cea mai apropiat analogie si oIer indicii clare
privind rolul de elemente de sirag de purtat la gt al mrgelelor de Dentalium. Spre aceast concluzie ne
ndreapt si analiza urmelor de uzur pstrate. Piesele n discutie au putut Ii pierdute n pester sau
depuse/abandonate ritual caz relativ Irecvent n cursul preistoriei si documentat prin numeroase arteIacte
valoroase ntregi descoperite n situri n aer liber sau din mediul endocarstic din Romnia
21
.
Datare. Analogii.
Utilizarea cochiliilor ca piese de podoab n preistoria Romniei: cazul speciei entalium
Datarea arteIactelor descoperite n Pestera Mare de la Cerisor s-a Icut pe baza analizei materialului
ceramic; acesta permite ncadrarea n Iaza II Iinal nceputul Iazei III a culturii Wietenberg
22
.
n ceea ce priveste teritoriul Romniei cea mai veche descoperire a unei cochilii de
gasteropode (specia Helix probabil perIorate si utilizate ca pies de podoab) se nregistreaz n
anii 1925-1926 ea provenind din spturile lui Nicolae N. Morosan n situl de la Ripiceni-,Stnca
nivelul V atribuit culturii gravettiene; datele asupra acestei descoperiri sunt ns prea sumare si
incerte iar utilizarea speciei amintite apare ca neobisnuit pentru paleoliticul superior Iapt pentru
care semnalarea Icut de Nicolae N. Morosan trebuie privit cu rezerv
23
.
Mai recent (2003) n situl gravettian de la Piatra Neamt-,Poiana Ciresului nivelul I au Iost
descoperite patru cochilii Iosile bivalve apartinnd speciei Congeria Ir urme de interventie tehnic; ele au
Iost culese dintr-un punct IosiliIer (databil n miocenul superior sau pliocenul inIerior aIlat probabil n zon)
si aduse n sit Iiind legate n opinia descoperitorilor de apropierea morIologic de simbolul vulvei
24
.
Pentru epipaleolitic (cultura tardigravettian de aspect mediteranean) dispunem de mai multe
descoperiri de cochilii Iosile ntre care si cele mai vechi piese apartinnd speciei Dentalium. AstIel
la Bile Herculane-,Pestera Hotilor nivelul III Alexandru V. Grossu identiIica n lotul
malacoIaunei speciile: Lithogliphus naticoides Cepaea vindobonensis Helix pomatia si Cerithium
sp.; nu sunt mentionate urme de interventie tehnic pe nici una dintre cochilii dar caracterul alogen
al unor astIel de resturi Iace posibil culegerea lor n vederea utilizrii ca materii prime pentru
elemente de podoab
25
. Situl binecunoscut de la Drobeta-Turnu Severin Schela Cladovei nivelul I
a livrat cteva cochilii de gasteropode perIorate; nu dispunem ns de alte precizri
26
. De la
Dubova-,Cuina Turcului nivelurile I-II provine cel mai important lot epipaleolitic de piese de
podoab realizate pe cochilii de gasteropode si lamelibranhiate; sunt atestate sase specii de origine
local Iosil sau subIosil; din nivelul I au Iost recuperate dou cochilii de Dentalium una
Iragmentar iar alta ntreag; o alt cochilie de Dentalium provine din nivelul II ca si alte 52
cochilii perIorate apartinnd speciilor: Theodoxus transversalis; Theodoxus danubialis;
Lythogliphus naticoides (dominant cantitativ); Nassa (Cyclope) neritea; Zebrina detrita
27
. Dintr-un
alt sit plasat n imediata apropiere Dubova-,Pestera Climente II se semnaleaz descoperirea n
nivelul epipaleolitic a unei cochilii Iragmentare de Dentalium
28
. Cercetrile de la Ostovul Banului

21
Vezi ntre multe altele cazul lingurii-spatule din Pestera Cauce (studiul din cuprinsul prezentului volum) sau
al mrgelei din valva scoicii Spondylus gaederopus descoperit n Pestera din Bordu Mare de la Ohaba-Ponor
Beldiman Sztancs 2004; Sztancs 2004; Nicolescu-Plopsor et alii 1957.
22
Roman Diaconescu Luca 2000 p. 9-10 14.
23
Morosan 1938; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
24
Crciumaru Mrgrit et alii 2003; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
25
Mogosanu 1971; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
26
Boroneant 1980; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
27
Grossu 1970; Punescu 1978; Beldiman 2004b cu bibliograIia.
28

102
au permis recuperarea din nivelul epigravettian a unei cochilii Iragmentare de Dentalium si a 20 de
cochilii ale speciei Theodoxus danubialis de origine local Iasonate prin despicare
29
.
Datele relative la neo-eneolitic au Iost sintetizate la nivelul documentrii anilor `70; de Eugen
Comsa; el semnala prezenta speciei Dentalium n siturile (asezri si necropole) de la Andolina
Ceamurlia de Jos Cernica Glina Vdastra si Vrsti
30
.
Pentru epoca bronzului respectiv cultura Wietenberg dispunem de articolul Ioarte bine
documentat al lui Tiberiu Jurcsak publicat n 1984 n care se Iac reIeriri la descoperirile din
binecunoscuta asezare de la Dersida
31
.
Pentru zona Muntilor Poiana Rusc beneIiciem de datele relative la depozitul IosiliIer de la
Buituri semnalat din secolul al XIX-lea

si intrat n literatura paleontologic drept un punct de
reIerint
32
. Recent n urma spturilor din Pestera Cauce utilizarea cochiliilor de Dentalium
provenind din acest punct a Iost documentat din nou pentru cultura Wietenberg; este vorba de dou
mrgele Ioarte apropiate morIo-tipologic de piesele din Pestera Mare aIlate n inventarul
Mormntului nr. 1/1998 depuse n zona gtului ceea ce sugereaz Iunctionalitatea pieselor
respective ca elemente de suspendat n sirag de tipul colierului
33
.
Concluzii
Descoperirea izolat a dou mrgele tubulare ntregi realizate din cochilii ale speciei de
gasteropode Iosile Dentalium prilejuieste analiza detaliat a indiciilor legate de amenajarea si
utilizarea lor ca si concluzii importante legate de exploatarea preistoric a zcmntului IosiliIer
din zon aIlat pe teritoriul Iostului sat Buituri. Amenajarea mrgelelor s-a Icut prin tiere
transversal si Iracturare la ambele extremitti iar tocirea intens si lustruirea marginilor acestor
extremitti ca si a supraIetelor anatomice sugereaz o utilizare relativ ndelungat prin suspendare
axial simpl liber pe Iir probabil ntr-un sirag prin combinarea mai multor tipuri de mrgele
si/sau a altor piese perIorate (ceramice litice din materii dure animale inclusiv dinti de animale.
Demersul nostru oIer totodat prilejul trecerii n revist pentru teritoriul Romniei conIorm
ultimelor descoperiri si abordri a celor mai timpurii atestri ale Iolosirii cochiliilor acestei specii n
realizarea unor obiecte de podoab destinate Iixrii sub Iorm de elemente multiple (sirag/colier de
mrgele) pe o Iibr sau Iir oarecare piele sau material textil (vegetal sau de origine animal); este
vorba de descoperirile epipaleolitice din zona Portilor de Fier (Dubova-,Cuina Turcului nivelurile I-
II; Dubova-,Pestera Climente II nivelul I; Ostrovul Banului nivelul I.
Prin aportul datelor Ioarte recente lucrarea contribuie la cunoasterea repertoriului podoabelor
epocii bronzului ntr-o regiune care beneIicia de bogate resurse economice dar si de puncte IosiliIere
importante care au Iost probabil cutate sistematic si exploatate de comunittile preistorice.

Explication des figures

Fig. 1 CRM/III 1: 1 2 vues generales; 3 4 details de la partie/ extremite distale (traces de
Iaonnage et dùsure); 5 6 details de la partie/ extremite proximale (traces de Iaonnage et
dùsure).
Fig. 2 CRM/III 2: 1 2 vues generales; 3 4 details de la partie/ extremite distale (traces de
Iaonnage et dùsure); 5 6 details de la partie/ extremite proximale (traces de Iaonnage et
dùsure).
Fig. 3 CRM: perles en ceramique en Iorme dètoile retrouvee a lìnterieur dùne des perles
tubulaires en Dentalium.

29
30
Comsa 1973.
31
Jurcsak 1984.
32
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998; Baicoan 1999 cu bibliograIia.
33
Ibidem; Roman Diaconescu Luca 2000 p. 14-15; Luca Roman Diaconescu 2004 p. 48-49 237 pl. VI/1-2.

103


ActaMP Acta Musei Porolissensis. Anuarul Muzeului Judetean
Slaj Zalu
CIMEC Institutul de Memorie Cultural Ministerul Culturii si
Cultelor Bucuresti
Corviniana Corviniana. Acta Musei Corvinensis Muzeul Castelul
Corvinestilor Hunedoara
Dacia Dacia. Recherches et decouvertes archeologiques en
Roumanie Bucuresti
Dacia NS Dacia. Revue dàrcheologie et d`histoire ancienne
Nouvelle Serie Bucuresti
Drobeta Drobeta. Anuarul Muzeului Portilor de Fier Drobeta-
Turnu Severin
ERAUL Etudes et recherches archeologiques de lÙniversite de
Liege Liege
Materiale Materiale si cercetri arheologice Bucuresti
MemAntiq Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis
Muzeul Judetean de Istorie Neamt Piatra Neamt
Memoires de la SPF Memoires de la Societe Prehistorique Franise Paris
Prhistorische ZeitschriIt Prhistorische ZeitschriIt Berlin-New York
RevBist Revista Bistritei Complexul Muzeal Judetean Bistrita-
Nsud Bistrita
SCIVA Studii si cercetri de istorie veche si arheologie
Bucuresti
Speomond Speomond. Revista Federatiei Romne de Speologie
Bucuresti
Tibiscus Tibiscus. Anuarul Muzeului Banatului Timisoara
UISPP Union Internationale des Sciences prehistoriques et
protohistoriques de lÙNESCO Paris


104

Bibliografie

Angelescu Oberlnder-
Trnoveanu Vasilescu 2004
Angelescu Mircea-Victor; Oberlnder-Trnoveanu
Irina; Vasilescu Florela (coord.) Cronica cercetrilor
arheologice din Romania. Campania 2003. A XXXJIII-
a Sesiune national de rapoarte arheologice, Cluf-
Napoca, 26-29 mai 2004 CIMEC Bucuresti
Baicoan 1999 Baicoan Marinas Molute descoperite in urma
spturilor arheologice in Petera de la Cauce
Speomond 4 p. 28-29
Barge-Mahieu 1991 Barge-Mahieu Helene Fiche coquillages neolithiques
n Barge-Mahieu Bellier Camps-Fabrer et alii 1991
17 p.
Barge-Mahieu Bellier
Camps-Fabrer et alii 1991
Barge-Mahieu Helene; Bellier Claire; Camps-Fabrer
Henriette et alii Fiches typologiques de lindustrie
osseuse prehistorique. Cahier IJ. Obfets de parure
UISPP Commision de nomenclature sur lìndustrie de
lòs prehistorique Publications de lÙniversite de
Provence Aix-en-Provence
Barge-Mahieu Taborin 1991 Barge-Mahieu Helene; Taborin Yvette Fiche
generale des obfets de parure (0) n Barge-Mahieu
Bellier Camps-Fabrer et alii 1991 19 p.
in paleoliticul superior, epipaleolitic i neoliticul
timpuriu pe teritoriul Romaniei, tez de doctorat sub
conducerea dr. S. Marinescu-Blcu Institutul de
Arheologie Vasile Prvan al Academiei Romne
Bucuresti
Beldiman 2003 Beldiman Corneliu Recen:ie la Fiches typologiques
de lindustrie osseuse prehistorique. Cahiers I-X
RevBist 17 p. 372-386
Beldiman 2004a Beldiman Corneliu Parures paleolithiques et
epipaleolithiques de Roumanie (25 000-10 000 BP).
typologie et technologie n V. Dujardin ed. Table
Ronde sur le Paleolithique superieur recent. Industrie
osseuse et parures du Solutreen au Magdalenien en
Europe Angoulme (Charente France) 28-30
mars2003 Memoires de la SPF Paris (sub tipar)
Beldiman 2004b Beldiman Corneliu Art mobilier au Paleolithique
superieur en Roumanie n M. Otte ed. La
Spiritualite.Colloque organise par le Service de
Prehistoire de lÙniversite de Liege UISPP 8eme
Commission: Paleolithique superieur 10-12 decembre
2003 ERAUL Liege (sub tipar)
Beldiman 2004c Beldiman Corneliu La parure au Paleolithique
superieur et a lEpipaleolithique en Roumanie. le
coquillage (manuscris)
Beldiman 2004d Beldiman Corneliu Descrierea materialului
arheologic n Luca Roman Diaconescu 2004 p. 75-
79
Beldiman 2004e Beldiman Corneliu Parures prehistoriques de

105
Roumanie. dents percees paleolithiques et
epipaleolithiques (25 000-10 000 BP) MemAntiq 23
p. 69-102
Beldiman Luca Roman
Diaconescu 2004
Beldiman Corneliu; Luca Sabin Adrian; Roman
Cristian C.; Diaconescu Dragos Cerior, com. Lelese,
fud. Hunedoara. Industria materiilor dure animale n
Angelescu Oberlnder-Trnoveanu Vasilescu 2004 p.
85-94 469-475
Beldiman Sztancs 2004a Beldiman Corneliu; Sztancs Diana-Maria Industria
materiilor dure animale in cadrul culturii Starcevo-
Cri din sud-vestul Transilvaniei. o lingur-spatul
descoperit in Petera Cauce, sat Cerior, com. Lelese,
fud. Hunedoara Corviniana 8 p. 27-56
Beldiman Sztancs 2004b Beldiman Corneliu; Sztancs Diana-Maria Industria
preistoric a materiilor dure animale din Petera
Cauce (manuscris) n Luca Roman Diaconescu 2005
Boroneant 1970 Boroneant Vasile La periode epipaleolithique sur la
rive roumaine des Portes de Fer du Danube
Prhistorische ZeitschriIt 45 1 p. 1-25
Boroneant 1979 Boroneant Vasile Descoperiri arheologice in unele
peteri din Defileul Dunrii n T. Orghidan St. Negrea
(ed.) Speologia Academia Romn Grupul de
cercetri complexe Portile de Fier Seria monograIic
Bucuresti p. 140-185
Boroneant 1980 Boroneant Vasile Probleme ale culturii Schela
Cladovei-Lepenski Jir in lumina noilor cercetri
Drobeta 4 p. 27-42
Crciumaru Mrgrit et alii 2003 Crciumaru Marin; Mrgrit Monica et alii Les
decouvertes dàrt paleolithique de la valee de Bistrita
dans le contexte de làrt mobilier paleolithique de
Roumanie. Annales de lUniversite Jalahia de
Targoviste Section dÀrcheologie et d`Histoire 4-5 p.
16-27
Comsa 1973 Comsa Eugen Parures neolithiques en coquillage
marins decouvertes en territoire roumain Dacia NS
17 p. 61-76
Grossu 1970 Grossu Alexandru V. Unele observatii asupra
gasteropodelor descoperite in straturile romanello-
a:iliene de la Cuina Turcului SCIVA 21 1 p. 45
Jurcsak 1984 Jurcsak Tiberiu Obiecte de podoab de origine sudic
in ae:area de epoca bron:ului de la Derida (fud.
Slaf) ActaMP 8 p. 111-119
Kozlowski 1991 Kozlowski Janusz K. Lart de la Prehistoire en
Europe orientale Paris
Dragos Cercetri arheologice in Petera Cauce (I)
(sat Cerior, com. Lelese, fud. Hunedoara). Cu
contributii de Eugen Orlandea Cosmin Suciu si
Corneliu Beldiman Universitatea Lucian Blaga
Sibiu Institutul pentru Cercetarea si ValoriIicarea
Patrimoniului Cultural Transilvnean n Context
European Bibliotheca Septemcastrensis IV Sibiu

106
Dragos Cercetri arheologice in Petera Cauce (II)
(sat Cerior, com. Lelese, fud. Hunedoara)
Septemcastrensis V Sibiu (n pregtire)
Luca Sonoc Roman Ceriser 1998 Luca Sabin Adrian; Sonoc Alexandru; Roman
Cristian C.; Ceriser Nicolae Cercetri cu privire la
preistoria :onei Hunedoara Corviniana 4 p. 23-61
Mogosanu 1971 Mogosanu Florea Re:ultatele ultimelor spturi
arheologice privind paleoliticul din Petera Hotilor de
la Bile Herculane SCIVA 22 1 p. 3-14
Morosan 1938 Morosan Nicolae N. La station paleolithique de grotte
de Stanca Ripiceni Dacia 5-6 1935-1936 (1938) p. 1-
21
Nicolescu-Plopsor et alii 1957 Nicolescu-Plopsor Constantin S. et alii Santierul
arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara, r. Hateg)
Materiale 3 p. 41-49
Punescu 1978 Punescu Alexandru Epipaleoliticul de la Cuina
Turcului-Dubova Tibiscus 5 p. 11-56
Roman Diaconescu Luca 2000 Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos; Luca Sabin
Adrian Spturi arheologice in Petera nr. 1 (Petera
Mare) de la Cerior (com. Lelese, fud. Hunedoara)
Corviniana 6 p. 7-59
Sztancs 2004 Sztancs Diana-Maria Recen:ie la Luca Sabin Adrian;
Roman Cristian C.; Diaconescu Dragos Cercetri
arheologice in Petera Cauce (I) (sat Cerior, com.
Lelese, fud. Hunedoara). Cu contributii de Eugen
Orlandea Cosmin Suciu si Corneliu Beldiman
Septemcastrensis IV Sibiu Corviniana 8 (sub tipar)
Taborin 1991 TaborinYvette Fiche coquillages faonnes n Barge-
Mahieu Bellier Camps-Fabrer et alii 1991 6 p.
Taborin 1993 Taborin Yvette La parure en coquillage au
Paleolithique XXIX
e
Supplement a Gallia-Prehistoire
Paris
Terzea Beldiman 2003 Terzea Elena; Beldiman Corneliu Petera nr. 1 din
Dambul Colibii. date paleontologice i arheologice
RevBist 17 p. 33-43


110


111

UN MORMANT NOUA INEDIT DE LA RDE$TI (1UD. ALBA)
Cristian Ioan Popa
-

Abstract An unpublished grave of Noua culture from Rdeti (Alba County). In the year 2000 there was discovered
casually in the village on the occasion oI digging a ditch the rests oI a Noua grave. From the grave there were
conserved a part oI the legs and the Noua type pots deposited at the right oI the legs. The discovery represents the
evidence oI the presence here oI an isolated grave or oI a possible cemetery oI Noua culture.

Localitatea Rdesti se aIl situat pe malul stng al Muresului la cca. 3 km sud-est de municipiul
Aiud. n hotarul satului au Iost descoperite de-a lungul timpului n puncte diIerite vestigii ce apartin
epocii neolitice (?) a bronzului culturii Basarabi ori perioadelor dacic roman si medieval timpurie.
O nou aparitie din cursul anului 2000 vine s completeze repertoriul arheologic al localittii
dar s si nuanteze datele privitoare la epoca bronzului.
Descoperirea n cauz s-a produs Iortuit n vatra de nord-vest a satului pe terasa nalt a
Muresului n grdina Iamiliei Balasz Ioan
1
. Sparea unui sant de canalizare cu lungimea de cca. 30
m si adncimea de aproximativ 2 m a prilejuit dezvelirea partial a unui mormnt de nhumatie.
Mormntul (pe care l vom nota conventional M1/2000) a aprut la adncimea de cca. 150 m
de la supraIata actual a solului. n santul spat au Iost surprinse membrele inIerioare ale
deIunctului Ir a avea precizri asupra pozitiei exacte (chircit sau ntins pe spate). La dreapta
picioarelor se aIlau depuse dou vase ceramice ntregi speciIice culturii Noua.
Descrierea inventarului funerar
a) Kantharos cu corpul globular prevzut cu dou toarte supranltate avnd sectiunea
tringhiular. Pasta vasului este degresat cu nisip si pietricele cu aspect aspru la pipit Iapt ce include
recipientul n rndul speciei grosiere. Arderea este slab pe ambele Iete prezentnd nuante de cenusiu-
negru cu pete portocalii. Dimensiuni: h 85 2 cm; D
Iund
55 cm; D
gur
87 cm (pl. I/1; II/1);
b) kantharos cu corpul bombat partea superioar usor arcuit spre exterior din care pornesc
dou toarte supranltate prevzute cu butoni si nervur median. Pasta este degresat cu nisip si
pietricele avnd aspect grosier cu toate c se poate observa o tendint de netezire a supraIetei
vasului. Pe ambele Iete arderea a Iost reductant rezultnd nuante de cenusiu. Dimensiuni: h 85
25 cm; D
Iund
55 cm; D
gur
87 cm (pl. I/2; II/2).
n ambele vase se gsea la data descoperirii un pmnt de culoare neagr. Alte piese de
inventar nu au Iost descoperite.
Remarcm n primul rnd n cazul ceramicii dimensiunile identice a celor dou vase din
inventar cu diIerente date doar de Iorm si tipul tortilor. Aceast constatare ne determin s le
considerm ca Iiind conIectionate simultan special pentru depunerea cu rol Iunerar n M 1.
Cele dou vase apartin att tipologic ct si ca Iactur repertoriului ceramic al culturii Noua.
Chiar dac asemenea Iorme ceramice sunt ntlnite constant n acest mediu cultural analogiile
exacte sunt rare n majoritatea situatiilor vasele Iiind prevzute cu prag n zona gtului sau

-
Universitatea 1 Decembrie 1918 Str. Nicolae Iorga nr. 13 Alba Iulia.
1
Datele privitoare la descoperire si piesele aprute cu acest prilej ne-au Iost Iurnizate de Ana-Maria Balasz student la
specializarea Muzeologie din cadrul Universittii 1 Decembrie 1918 Alba Iulia. i multumim si pe aceast cale.

112
ornamentate. Pentru kantharos-ul cu corp globular (pl. I/1) analogii ne sunt oIerite de piese cu
aceeasi destinatie Iunerar din morminte dezvelite la Probota
2
Doina
3
si n imediata apropiere la
Teius
4
. Cel de-al doilea vas (pl. I/2) prezint similitudini cu un vas aprut mai demult la Alba Iulia
5
.
Descoperirea Noua de la Rdesti completeaz lista vestigiilor de acest tip sesizate la nord de
vrsarea Trnavei n Mures precum cele de la Aiud (cele mai apropiate geograIic)
6
Aiudul de Sus
7

Soimus (com. Rdesti)
8
si Obreja
9
. Materialelor gsite la Soimus Obreja si Aiud li s-au atribuit un posibil
caracter Iunerar
10
Ir a avea ntotdeauna date suIicient de relevante. Singurele descoperiri Iunerare Noua
sigure mai apropiate le aIlm n aval pe Mures la Teius localitate unde au Iost cercetate dou necropole
atribuite Iazei a II-a a culturii Noua situate n punctele numite Cettuie
11
si Sub Drum
12
. n privinta
obiceiului depunerii inventarului Iunerar la picioarele deIunctului remarcm larga sa utilizare n mediul
Noua exemplul cel mai apropiat oIerindu-l chiar mormintele nvecinate de la Teius
13
.
n cazul de Iat ne aIlm sigur n Iata unui mormnt Noua. De retinut c n cei cca. 30 m ct
avea santul spat n anul 2000 nu au aprut si alte urme similare Iapt ce pledeaz ndeosebi pentru
prezenta unei nmormntri izolate; n acelasi timp ns date Iiind limitele restrnse si caracterul
descoperirii nu poate Ii exclus ipoteza existentei unei necropole la Rdesti. O potential sptur
sistematic de inIormare ar putea lmuri aceast dilem.


Pl. I Ceramic pots Irom the inventory oI the Noua grave Irom Rdesti (drawings).
Pl. II Ceramic pots Irom the inventory oI the Noua grave Irom Rdesti (photo).

2
Florescu 1991 Iig. 189/1.
3
4
5
Berciu Popa 1965a p. 547 Iig. 1/a.
6
n trei puncte: Microraion III (Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 4; RepArhAlba 1995 p. 20) Pepiniera IAS
(Ciugudeanu 1978 p. 45 Iig. 3/14; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 4; RepArhAlba 1995 p. 22) si Jatra oraului
(Florescu 1991 p. 23 Iig. 173/6; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 4).
7
Lazr 1977 p. 616 pl. II/1-4; Florescu 1991 p. 23-24; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 135 nr. 5.
8
Florescu 1991 p. 123 Iig. 171/1-2 (autor care conIund Soimusu din judetul Alba cu cel din judetul
Hunedoara); Andritoiu Vasiliev 1993 p. 144 nr. 150.
9
Soroceanu 1973 p. 496-497 pl. 4/2; 7/3-7; Florescu 1991 p. 98; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 141 nr. 106.
10
Ciugudeanu 1978 p. 45; Florescu 1991 p. 98 123.
11
Berciu Popa 1965 p. 45-46; Popescu 1970 p. 499 nr. 48; Vasiliev et alii 1973 p. 27; Florescu 1991 p. 129-
130 Iig. 168; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 144 nr. 158.
12
Berciu Popa 1965 p. 39-50 Iig. 1-3; Florescu 1991 p. 130 Iig. 169-170; Andritoiu Vasiliev 1993 p. 144 nr. 158;
Andritoiu Vasiliev 1993a.
13
Berciu Popa 1965 p. 40-44 Iig. 2-3 unde din cele sase morminte cercetate (unul Iiind rvsit) patru aveau
depuse n zona picioarelor unul sau dou recipiente.

113

Bibliografie

Andritoiu Vasiliev 1993 Andritoiu Ioan; Vasiliev Valentin Cateva consideratii
privind cultura Noua in Transilvania Apulum XXVII-
XXX 1990-1993 p. 121-161
Andritoiu Vasiliev 1993a Andritoiu Ioan; Vasiliev Valentin Quelques
considerations concernant la culture Noua en
Transylvanie Culture et civilisation au Bas Danube 15 p.
101-123
Berciu Popa 1965 Berciu Ion; Popa Alexandru Un nou cimitir de tip Noua
la Teiu Apulum V p. 39-50
Berciu Popa 1965a Berciu Ion; Popa Alexandru Urme ale culturii Noua la
Alba Iulia Apulum V p. 547-550
Ciugudeanu 1978 Ciugudeanu Horia Noi descoperiri arheologice pe
teritoriul fudetului Alba (I) Apulum XVI p. 39-53
Florescu 1991 Florescu Adrian C. Repertoriul culturii Noua-Coslogeni
din Romania. Ae:ri i necropole CCDJ IX/Biblioteca
Thracologica I Clrasi 1991
Lazr 1977 Lazr Valeriu Descoperiri arheologice in :ona Mureului
miflociu Apulum XV p. 613-629
Prvan 1926 Prvan Vasile Getica. O protoistorie a Daciei Bucuresti
1926
Popescu 1970 Popescu Dorin Spturile arheologice din Republica
Socialist Romania in anul 1969 SCIV 21 3 p. 493-522
RepArhAlba 1995 Moga Vasile; Ciugudean Horia (eds.) Repertoriul
arheologic al fudetului Alba Bibliotheca Musei Apulensis
II Alba Iulia 1995
Soroceanu 1973 Soroceanu Tudor Descoperirile din epoca bron:ului de la
Obrefa (fud. Alba) ActaMN X p. 494-515
Vasiliev et alii 1973 Vasiliev Valentin; Badea Aurel; Man Ioan Dou noi
morminte scitice descoperite la Teiu Sargetia X p. 27-43


114

Pl. I Vase ceramice din inventarul mormntului Noua de la Rdesti.


115

Pl. II Vase ceramice din inventarul mormntului Noua de la Rdesti (Ioto).

1
2

116


117

RESTURILE PALEOFAUNISTICE DIN A$EZAREA
HALLSTATTIAN TIMPURIE DE LA MEDIA$ - ,CETATE
Diana Bindea
-
, Sergiu Haimovici
--

Abstract - The paleofaunistical remains of the early Hallstatt settlement in Media-'Cetate`.The Iaunistical remains
that are the subject oI our study come Irom the settlement Medias the point 'Cetate. The bones represent 160
ascertained remains. With the exception oI a vertebra that belonged to a teleostean Iish 35-40 cm long and
approximately 1 kg (possibly a percide) all the other remains come Irom mammals. The domestic mammals are
predominant (9623 by the number oI Iragments and 8788 by the minimal number oI individuals).
The majority by the number oI Iragments is held by the goats and the sheep; they represent 3019 oI the hole
material. OI the 48 Iragments 12 are sheep and 6 are goats. The other Iragments were included in the category oI ovi-
caprines. Based on a hole sheep metacarpi we were able to estimate the height at the neck oI 6748 cm (aIter Teichert
DRIESCH BOESSNECK 1974 p.339). For the goats the size oI a kid was estimated at 50.02 cm (aIter Schramm
DRIESCH BOESSNECK 1974 p.341). The domestic horned cattle are smaller in number (2648 ) than the ovi-
caprines but they can be considered the main suppliers oI meat Ior the people oI the settlement. The size oI an
individual over 4-5 years old is very small about 9232 cm. The values obtained on two whole metacarpi that belong to
Iemales are bigger oI 11434 cm and 10224 cm. Domestic pigs have an important part in the economy oI this
population with 2516 close to the percent oI the horned cattle. We noticed the presence oI two Iemales and two
males. We have two Iragments oI horse a percentage oI 943. A whole metacarpi comes Irom an individual with a
height at neck oI 1403 cm. The dog holds 503 oI the Iragments that were ascertained. Remains oI the under-jaw
allowed in two cases the estimate oI the length oI the base oI the cranium. The values are 188 mm and 193 mm.
Wild mammals are poorley represented in the material that we studied. There are three Iragments all Irom a deer.
There is a rest oI an under-jaw Irom a wild boar; this species probably has two more Iragments that are hard to Irame
because oI their small size. These could belong to some Iemales oI wild boar. The roebuck is represented by a proximal
phalanx and a Iragment oI an under-jaw belongs to a bear.
The main occupation oI the inhabitants oI the settlement Irom Medias ,Cetate was obviously the breeding oI
domestic animals (and agriculture). They also bred horses that were used Ior raiding but it is highly likely that this
animal was also consumed. Hunting had a low importance. They used to hunt deer wild boars roebucks and bears.
Occasionally they would probably Iish in the rivers Trnava Mare and Mosna.

PaleoIauna hallstattian de pe teritoriul Romniei n mod special cea de pe teritoriul
Transilvaniei este Ioarte putin studiat. Dac pentru celelalte zone ale trii au aprut unele date n
publicatii de specialitate pentru Transilvania situatia este diIerit. Pentru asezarea IortiIicat de la
Teleac ne sunt Iurnizate cteva date Iaunistice
1
care din pcate se rezum la un tabel cu Irecventa
pe specii
2
. O serie de inIormatii arheozoologice ne parvin chiar din localitatea ce Iace si obiectul
studiului nostru. Spturile eIectuate n anii 1973-1974 la Medias n partea de nord-vest a orasului
n punctul numit ,Gura Cmpului au adus inIormatii privind viata economic a locuitorilor si din
perspectiva studiului Iaunistic
3
. n ambele cazuri mai sus mentionate lipsesc datele morIologice si
biometrice mpiedicnd astIel eIectuarea unor bune analogii.
Resturile Iaunistice ce Iac obiectul studiului nostru provin din asezarea de la Medias. Localitatea
este situat n Podisul Trnavelor la aproximativ 300 m altitudine pe rurile Trnava Mare si Mosna.

-
Muzeul National a Transilvaniei Str. C. Daicoviciu nr.2 Cluj-Napoca.
--
Facultatea de Biologie Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi.
1
Determinri eIectuate de C. Lisovschi-Chelesanu si transmise autorilor citati de noi doar sub Iorma unui tabel
cu speciile de animale si Irecventa lor.
2
Vasiliev Aldea Ciugudean 1991 p. 162.
3
Bljan Stoicovici Georoceanu 1979 p. 36-37 42; 1980 p. 203-204 211 214.

118
Vegetatia podisului este reprezentat n special prin pduri de carpen si gorun pstrate doar pe culmile
dealurilor si pajisti secundare mezoxeroIile
4
.
Punctul n care au Iost eIectuate spturile arheologice
5
este o colin numit ,Cetate situat n
nord-estul orasului cu dou terase una ngust mrginit de o pant abrupt si mpdurit si o teras mai
larg pe care a Iost descoperit asezarea hallstattian pe trei nivele de locuire
6
. Aceste nivele de locuire (I-
III) marcheaz cea de-a doua etap a Hallstattului timpuriu din Transilvania numit Hallstatt B
7
.
Lotul osteologic nsumeaz 160 resturi determinate. Cu exceptia unui corp vertebral ce
apartinuse unui peste teleostean un exemplar de 35-40 cm lungime si de aproximativ 1 kg (posibil
un percid) toate celelalte resturi provin de la mamiIere. Distributia pe specii (Tab. 1 Fig. 1) arat
predominanta mamiIerelor domestice ce ating procentajul de 9623 dup numrul de Iragmente
si 8788 dup numrul minim de indivizi. Sunt prezente toate speciile domestice comune n
asezrile de epoca bronzului si dacice din Romnia.
Ovicaprinele sunt majoritare prin numrul de Iragmente; reprezint 3019 din totalul
materialului. Din cele 48 de Iragmente cu o distributie relativ echilibrat pe regiuni anatomice 12
apartin ovinelor si 6 caprinelor celelalte Iiind categorisite n Iormatiunea artiIicial a ,ovicaprinelor.
De la Ovis provine un Iragment de craniu neural cu o parte a zonei Irontale pe care se poate
observa o slab ridictur de cca. 1 cm nltime; acest corn mic nu ajungea la exterior probabil nici
nu se simtea pe viu prin palpare. Fragmentul apartinea prin urmare unui individ acornut. De la oaie
mai provin: 1 Iragment de omoplat 4 Iragmente de humerus unul dintre ele apartinea probabil
unui mascul (lt. ep. dist. 35 mm; lt. trohlee 33 mm) 1 Iragment de radius 1 Iragment de Iemur
2 Iragmente tibiale si 2 metacarpiene unul ntreg si un rest proximal.
De la Capra au Iost determinate: 1 rest de corn rupt ctre baz si vrI plan-convex n
sectiune gracil provenit de la o Iemel 2 Iragmente distale de humerus 1 Iragment distal de radius
si 2 metacarpiene unul ntreg si un rest proximal.
Din cei 8 indivizi estimati cel putin 4 sunt ovine si 2 caprine. Vrstele de sacriIicare sunt variate:
2 indivizi de aproximativ 1 an unul de aproximativ 2 ani unul de aproximativ 3 ani unul ntre 4 si 5 ani
si unul ntre 5 si 7 ani. Un metacarp neepiIizat distal provine de la un ied mai mic de 15 ani.
Pe baza unui metacarp ntreg de ovin a Iost posibil estimarea nltimii la greabn de 6748
cm
8
. Pentru caprine pe baza metacarpului neepiIizat distal s-a apreciat talia unui ied de 5002 cm
9
.
Aceste valori si datele metrice (Tab. 2) indic ovine de talie mijlocie si o caprine de talie mic.
Comparativ cu ovinele din alte asezri hallstattiene din tar: Remetea Mare Gomila lui Pitut
10

unde valoarea medie a taliei este 605 cm; Rasova Malul Rosu
11
unde valoarea este de 5926 cm
si Curteni
12
unde valoarea este de 618 cm oaia de la Medias este semniIicativ mai mare.
Bovinele domestice desi nregistreaz un procentaj mai redus (2648 ) dect cel al
ovicaprinelor pot Ii considerate principalele Iurnizoare de carne pentru locuitorii asezrii dac tinem
cont de Iaptul c o vit Iurniza n medie 250 kg carne Iat de numai 30 kg carne date de o oaie si 60 kg
carne de la un porc primitiv
13
. n plus la Medias raportul indivizilor de vit/oaie/porc este de 6/8/9.
Din regiunea cranian s-au pstrat 3 resturi de craniu neural si 2 coarne. Un Iragment de corn
drept cu regiunea bazal rupt pe Iata intern cu rugozitti relativ sterse indic un individ mare. La
cca. 4 cm de baz prezint o tietur putin adnc; cu sigurant se utiliza tocul cornos al cornului n
diverse scopuri. Un corn stng rupt si rentregit are o portiune de Irontal pe care se vd mai multe
tieturi consecutive; astIel de tieturi exist si pe Iata anterioar a bazei cornului. Cornul situat aproape

4
Ghinea 2002 p. 1263.
5
Spturi eIectuate de Ion Nestor si Eugenia Zaharia n anul 1958.
6
Zaharia 1965 p. 83-84.
7
Zaharia Morintz 1965 p. 454.
8
Driesch Boessneck 1974 p. 339 (dup Teichert).
9
Driesch Boessneck 1974 p. 341 (dup Schramm).
10
El Susi 1988 p. 156.
11
Vasilescu Ureche Haimovici 1976 p. 33.
12
Haimovici 1980 p. 224.
13
Haimovici 1987 p. 147-149 151.

119
n acelasi plan cu craniu perpendicular pe acesta se ndreapt lateral ti usor nainte (anterior). Lungimea
maxim si indicele de aplatizare (Tab. 2) indic un corn mic cu sectiune relativ rotund.
Resturile maxilare au evidentiat indivizi cu erodri puternice ale dentitiei cu vrste de peste 5
ani. n ceea ce priveste scheletul postcranian se remarc predominanta Iragmentelor osoase din
regiunea membrelor anterioare. Dac excludem Ialangele n numr de 12 au Iost identiIicate doar
2 oase de la membrele posterioare Iat de 13 resturi provenite de la membrele anterioare.
Din cei 6 indivizi prezumati doar unul avea aproximativ 25 ani n momentul sacriIicrii pentru
unul nu se poate preciza vrsta iar ceilalti 4 depsiser 5 ani dup cum urmeaz: un individ de
aproximativ 5 ani unul de aproximativ 6 ani unul cu vrst cuprins ntre 7 10 ani si unul peste 10 ani.
Estimarea taliei bovinelor
14
s-a realizat pe baza a 3 oase ntregi. Talia calculat dup un
humerus provenit de la un individ de peste 45 ani are o valoare Ioarte mic de 9232 cm. Valorile
obtinute pe baza a dou metacarpiene ntregi apartinnd unor Iemele sunt mai mari 11434 cm si
10224 cm. Remarcm c n asezare apar att vite de dimensiuni mici dar si vite de dimensiuni
mai mari. Unul dintre radiusuri prezint o ltime proximal mare (79 mm) Iat de celelalte trei
radiusuri (Tab. 2). Acesta poate s provin de la un mascul sau de la un castrat. n comparatie cu
vitele din alte asezri hallstattiene vitele de la Medias cu o talie medie de 10297 cm sunt
asemntoare cu vitele de la Remetea Mare Gomila lui Gabor
15
si mai mici dect cele de la
Remetea Mare Gomila lui Pitut
16
si Curteni
17
.
Suinele domestice ocup un loc important n economia populatiei detinnd un procent de
2516 apropiat de cel al bovinelor. Cele 40 de Iragmente provin de la minimum 9 indivizi. O
pondere nsemnat o detin resturile maxilare (superioare si inIerioare) ce au Iurnizat inIormatii
asupra vrstei dar si asupra sexului suinelor. Remarcm prezenta a 2 Iemele si a 2 masculului.
Un rest mandibular cu lungimea simIizei de 73 mm este posibil s provin de la o Iemel de
mistret. Incertitudinea apartenentei la specia domestic planeaz si asupra unui calcaneu cu
tuberozitatea osiIicat (lg.max.87 mm). Si acesta ar Ii putut s apartin unei Iemele de mistret.
Talia acestui individ a Iost estimat la 8125 cm
18
.
Dup dentitie vrstele de sacriIicare ale porcilor nu depsesc 25 ani. Dup scheletul
postcranian avnd n vedere existenta unor oase lungi epiIizate existau si porci de peste 25 ani
pn spre 4 ani (maturi si reproductori). Un individ a Iost sacriIicat sub 1 an.
Unul din metapodiile de porc este ars puternic. Datele metrice (Tab. 2) indic un porc de talie relativ
mare. Nu a Iost posibil calculul nltimii la greabn dac nu lum n considerare talia stabilit mai sus.
Calul cumuleaz 15 Iragmente ceea ce reprezint un procent de 943 provenite de la 3
indivizi. Un rest mandibular cu premolarul 1 decidual provine de la un mnz de sub 1 an probabil Iemel
(caninul este absent). Exist de asemenea patru dinti jugali inIeriori de la P
4
la M
3
care ar putea
apartine aceluiasi individ de aproximativ 10-12 ani. Pentru cel de-al treilea individ nu a Iost posibil
aprecierea vrstei dar depsise 15 ani. Un Iragment distal de humerus prezint la nivelul condilului
urme de tieturi. Acestea alturi de aspectul Iragmentar al materialului (de resturi menajere) pot Ii
indicii al consumului speciei de ctre populatia de la Medias. Un metacarp ntreg provine de la un
individ cu o nltime la greabn de 1403 cm. Era deci un exemplar nalt bun pentru clrie.
Cinele reprezint 503 din totalul Iragmentelor determinate. Cele 8 resturi provin de la 3
indivizi. Resturile mandibulare (n numr de 3) au permis n dou cazuri estimarea lungimii bazale a
craniului (Tab. 2). Valorile obtinute sunt 188 mm si 193 mm. Acestea corespund unor exemplare de
talie mare. Al treilea rest mandibular este de dimensiuni mai mici. Au mai Iost determinate un Iragment
distal de humerus si 4 metapodii ce provin cu certitudine de la doi indivizi de talii diIerite.
MamiIerele slbatice sunt slab reprezentate n esantionul Iaunistic analizat. Cerbului i revin
3 Iragmente de la un individ sub 35 ani (probabil Iemel). De la mistre( provine un rest mandibular
cu M
3
puternic erodat corespunztor unui individ de 6-8 ani. Dup cum am speciIicat deja

14
Driesch Boessneck 1974 p. 336 (dup Matolcsi).
15
El Susi 1997 p. 50.
16
El Susi 1988 p. 155.
17
18
Driesch Boessneck 1974 p. 341 (dup Teichert).

120
mistretului i-ar mai putea Ii atribuite nc 2 Iragmente un rest mandibular si un calcaneu care prin
dimensiunile lor sunt diIicil de ncadrat. Acestea ar putea apartine unor exemplare Iemele de
mistret. Cpriorul este reprezentat printr-o Ialang proximal probabil anterioar iar de la urs
provine un Iragment mandibular cu corp si ram cu caninul czut din alveol dar recuperat
(nlt.coroan~27; diam.mare23; diam.mic13). Dup alveola caninului urmeaz o alveol Ioarte
mic a lui P2 (2 mm) apoi un diastem lung de 27 mm alveola lui P3 de asemenea Ioarte mic.
Dintii prezenti n mandibul sunt P4 M3. P4 are un singur cuspid ascutit carnasiera (M1) prezint
3 cuspizi la trigonid si 3 la talonid la Iel sunt cuspizii lui M2 dar mai grosi; M3 prezint o eroziune
puternic. Este posibil ca individul s Ii Iost o Iemel destul de n vrst.
Spectrul Iaunistic al asezrii de la Medias ,Cetate se apropie cel mai mult de cel al asezrii
de la Curteni (jud. Vaslui) plasat tot ntr-o zon de podis ce apartine ns Hallstattului trziu.
Asemnarea const n primul rnd n ponderea Ioarte mic a speciilor slbatice dar sunt
comparabile si Irecventele speciilor domestice
19
.
n ceea ce priveste similitudinile cu situri hallstattiene contemporane din Transilvania (unde din
pcate studiile arheozoologice sunt Ioarte putine) vom Iace reIeriri la resturile Iaunistice decoperite n
asezrile de la Medias ,Gura Cmpului (jud. Sibiu) Teleac (jud. Alba) si Zau de Cmpie (jud.
Mures). La Medias ,Gura Cmpului
20
Irecventa speciilor slbatice este mult mai mare de 2093
Iat de Irecventa obtinut de noi n punctul ,Cetate de numai 377 . Este interesat de observat
aceast diIerent ntre dou situri contemporane si att de apropiate geograIic (ambele sunt situate n
nordul orasului Medias). Ca elemente diIerite n componenta Iaunei slbatice ntre cele dou puncte
mentionm prezenta la ,Gura Cmpului a bourului iar la ,Cetate a ursului iar n ceea ce priveste
mamiIerele domestice ponderea bovinelor este semniIicativ mai mare la ,Gura-Cmpului (4279 )
iar ovicaprinele si suinele sunt mai slab reprezentate (1813 respectiv 1441 ).
Analogia cu asezarea de la Teleac relieIeaz o pondere dar si o diversitate mai mare a speciilor
slbatice dect la Medias ,Cetate
21
. Sesizm ns o eroare n lista de specii slbatice de la Teleac
unde printre mamiIerele slbatice Iigureaz Myocastor coypus (nutria) specie originar din Lumea
Nou inexistent deci n Iauna Romniei n acea perioad. Este posibil s Ii Iost vorba despre Castor
fiber (castorul) tot un roztor dar mai mare ca talie speciIic ce avea n zon elementele mediale
necesare prezentei sale (pdurea si rul). Din pcate desi au Iost descoperite o serie de oase ntregi de la
mamiIerele domestice nu exist date metrice care s ilustreze tipul si talia populatiilor de animale
crescute la Teleac Iapt valabil de altIel si pentru esantionul de la Medias ,Gura Cmpului nct nu
putem realiza comparatii cu materialul nostru la care noi am prezentat aceste date.
n asezarea de la Zau de Cmpie a Iost descoperit un strat hallstattian timpuriu din care provin
123 resturi Iaunistice determinate
22
. Analiza lor indic diIerente mari n ceea ce priveste modul de
exploatare al speciilor Iat de asezarea de la Medias Cetate. La Zau de Cmpie peste jumtate
din material apartine bovinelor domestice n timp ce ovicaprinele si suinele nregistreaz aproape
jumtate din procentajele lor de la Medias. De asemenea talia ovinelor (singura specie de la Zau de
Cmpie pentru care a Iost posibil estimarea nltimii la greabn) este mai mare la Medias (6748
cm Iat de 6259 la Zau). n plus speciile slbatice sunt mai bine reprezentate la Zau de Cmpie.
Principala ocupatie a locuitorilor asezrii hallstattiene timpurii de la Medias ,Cetate era
evident cresterea mamiIerelor domestice (alturi de agricultur). Se cresteau n egal msur
ovicaprine (n special oi) bovine si suine principalele Iurnizoare de carne dar si de produse
secundare (lapte ln mduv) si materie prim pentru unelte. De asemenea se cresteau cai pentru
clrit dar Ioarte probabil c acest animal era si consumat. Vntoarea avea o important Ioarte
sczut. n pduri (care cu sigurant erau mai extinse dect astzi) se vnau cerbi mistreti cpriori
si ursi Iaun existent partial (exceptie: ursul si probabil cerbul) si n prezent n zon. Probabil c
ocazional locuitorii pescuiau n rurile Trnava Mare si Mosna. Vertebra de peste descoperit

19
20
Bljan Stoicovici Georoceanu 1979 p. 37; 1980 p. 211.
21
Vasiliev Aldea Ciugudean 1991 p. 162.
22
Material inedit. Spturi eIectuate n anul 1996 de ctre Gheorghe Lazarovici si Zoia Maxim crora le
multumim pentru resturile Iaunistice pe care ni le-au oIerit pentru studiu.

121
alturi de resturile de Unio gsite la Medias ,Gura Cmpului
23
ne dau inIormatii asupra
ambientului. Pesti de talie mare si scoici apartinnd genului Unio nu triesc n ape mici izvoare
praie cu ape repezi deci sunt indicatorii existentei unui ru cu maluri nmoloase (Trnava Mare).


Figure 1 The Irequency oI the mammals by the number oI the Iragments and the MNI (the
minimal number oI individuals) ()
Figure 2 The average size (cm) oI some domestic species in the romanian hallstatt
settlements
Figure 3 The ratio between the domestic mammals and the wild ones in the transilvanian
hallstatt settlements
Table 1 The Irequency oI the mammal species discovered at Medias ,Cetate
Table 2 The metric data (mm) o Ithe bone remains Irom the settlement at Medias ,Cetate

23
Bljan Stoicovici Georoceanu 1979 p. 42; Bljan Stoicovici Georoceanu 1980 p. 214.

122
Bibliografie

Bljan-Stoicovici-Georoceanu 1979 Bljan Mihai; Stoicovici Eugen; Georoceanu
Paul Contributii la cunoaterea vietii economice
a populatiei hallstattiene din :ona Media
(fud.Sibiu) Sargetia XIV p. 35-44
Bljan-Stoicovici-Georoceanu 1980

Bljan Mihai; Stoicovici Eugen; Georoceanu
Paul Contributions a la connaissance de la vie
economique de la population hallstattienne de la
:one de Media (dep. de Sibiu, Roumanie) n
Actes du II
e
Congres International de
Thracologie I Bucuresti p. 203-214
Driesch-Boessneck 1974 Driesch Angela von den; J. Boessneck Jan
Kritische Anmerkungen :ur Widerristhhen-
berechnung aus Langenmaen vor- und
frhgeschichtlicher Tierknochen BLV-Verlags-
gesellschaIt Mnchen 40 22 4 p. 325-348
El Susi 1988

El Susi Georgeta Consideratii privind fauna din
ae:area hallstattian timpurie de la Remetea
Mare Gomila lui Pitut Thraco-Dacica IX 1-2
p. 153-160
El Susi 1997

El Susi Georgeta Resturile de faun dintr-o
locuint hallstattian de la Remetea Mare
Gomila lui Gabor (fudetul Timi) Analele
Banatului Serie nou V p. 47-53
Ghinea 2002

Ghinea Dan Enciclopedia geografic a
Romaniei Bucuresti
Haimovici 1980

Haimovici Sergiu Studiul materialului
paleofaunistic din ae:area hallstattian tar:ie de
la Curteni (fud.Jaslui) Cercetri Istorice Serie
nou XI p. 223-227
Haimovici 1987

Haimovici Sergiu Creterea animalelor la geto-
daci (sec. IJ i.e.n. sec. I e.n.) din Moldova i
Muntenia Thraco-Dacica VIII 1-2 p. 144-153
Nestor-Zaharia 1960

Nestor Ion; Zaharia Eugenia Spturile de la
Media Materiale si cercetri arheologice VII p.
171-178
Vasilescu-Ureche-Haimovici 1976

Vasilescu-Ureche Rodica; Haimovici Sergiu
Studiul preliminar al materialului faunistic din
ae:area hallstattian de la Rasova (Malul Rou)
Pontica IX p. 29-36
Vasiliev-Aldea-Ciugudean 1991

Vasiliev Valentin; Aldea Ioan Al.; Ciugudean
Horia Civili:atia dacic timpurie in aria
intracarpatic a Romaniei. Contributii
arheologice. Ae:area fortificat de la Teleac
Cluj-Napoca
Zaharia 1965

Zaharia Eugenia Remarques sur le Hallstatt
ancien de Transylvanie. Fouilles et trouvailles de
Media 1958 Dacia N.S. IX p. 83-104
Zaharia-Morintz 1965

Zaharia Eugenia; Morintz Sebastian Cercetarea
Hallstattului timpuriu din Romania SCIV 16 3
p. 451-462

123

Anexe

Fig. 1 Frecven(a mamiferelor dup numrul de fragmente yi dup
NMI ()
0 20 40 60 80 100 120
Ovis aries / Capra hircus
Sus scrofa domesticus
Canis familiaris
Sus scrofa ferus
Ursus arctos
Mamifere slbatice
Nr. Irg. NMI

Fig. 2 Talia medie (cm) a unor specii domestice
n ayezri hallstattiene din Romnia
102,9 103
112,3
108
67,4
60,5 61,8
59,2
140,3
139,2
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Medias Gomila lui Gabor Gomila lui Pit ut Curt eni Rasova
Bos taurus Ovis aries Equus caballus


124

Tabel 1 Frecventa speciilor de mamiIere descoperite la Medias ,Cetate

Specia
Fragmente Indivizi
Nr. Nr.
Ovis aries / Capra hircus 48 3019 8 2424
Bos taurus 42 2642 6 1818
Sus scrofa domesticus 40 2516 9 2727
Equus caballus 15 943 3 909
Canis familiaris 8 503 3 909
Mamifere domestice 153 9623 29 8788
Cervus elaphus 3 189 1 303
Sus scrofa ferus 1 063 1 303
Capreolus capreolus 1 063 1 303
Ursus arctos 1 063 1 303
Mamifere slbatice 6 377 4 1212
Total 159 33

Fig. 3 Raportul mamifere domestice / mamifere slbatice n ayezri
hallstattiene din Transilvania
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Medias "Cetate" Zau de Cmpie Teleac Medias "Gura Cmpului"
MamiIere domestice MamiIere slbatice

125

Tabel 2 Datele metrice (mm) ale resturilor osoase din asezarea de la Medias ,Cetate


126


127

URME ALE PRELUCRRII LEMNULUI LA GETO-DACI
DESCOPERITE N 1UDETUL HUNEDOARA
Gino-Mario Crciun
-

Abstract - Historical marles of wood processing at the Getas and Dacians discovered in Hunedoara County. Wood
was greatly appreciated in the getas and dacians culture. It was used both in the military and civil constructions. A
whole range oI vessels and Iurniture was made oI wood. The riches oI Dacia`s Iorests was shown even on Traian`s
Column in Rome. As it is a perishable stuII wood was discovered carbonized aIter intense Iires. Remains oI carbonized
wood were discovered in the old cities oI Bnita Costesti Piatra-Rosie Sarmizegetusa and in the little inhabited areas
Cozia Cmpuri-Surduc Meleia Rudele. In some cases wood was preserved because its humidity as in the water tank in
the city oI Costesti or in the decantation barrel and the water in Sarmizegetusa. Processing oI wood was most important
in the dacian culture this being proved too by the discovery several woodwork tools like: axes broad axes (hatchets)
wood saws planes. The tools were discovered both in together in storage places (Sarmizegetusa) or single ( Valea
Cucuisului Cmpuri- Surduc). Based on archaeological discoveries the Iorests in the area that the theses describes
were composed mainly oI oaks beeches Iir-trees oak-groves.

Lemnul s-a bucurat de o mare pretuire din partea geto-dacilor dovad st locul important ce i
s-a rezervat alturi de metale si ceramic n sistemul economic.
n arhitectura dacic majoritatea constructiilor au Iost ridicate din lemn. IndiIerent dac ele erau
adncite n pmnt sau la supraIat dac aveau la baz o temelie de piatr sau nu dac erau patrulatere
poligonale sau rotunde cea mai mare parte a materialului de constructie o constituiau diIeritele esente
de lemn. Chiar si grandioasele constructii din piatr Iasonat zidurile de cetate sau de sustinere a
teraselor necesitau mari cantitti de lemn Iasonat ce le asigurau rezistenta si stabilitatea. Tot din lemn se
conIectionau o serie de vase (coIe donite cni butoaie) si mobilierul ncperilor.
Bogtia n lemn a regiunilor locuite de geto-daci este mentionat de Florus care spune c
,dacii triesc nedezlipiti de munti. Tot Florus aminteste c n anul 74 .Hr. generalul Scribonius
Curio urmrind pe daci si scordiscii care nvleau n sudul Dunrii se opreste pe trmul drept al
Iluviului si nu ndrzneste s-l treac din cauza codrilor ntunecosi.
Multimea pdurilor de pe teritoriul patriei noastre apare reprezentat si pe Columna lui
Traian. Armata roman este prezentat strbtnd pduri si construind castre
1
. Tot pe column sunt
prezentate constructii civile si militare dacice din lemn care sunt incendiate
2
.
Vasile Prvan reIerindu-se la utilizarea lemnului de ctre geto-daci aIirma c: ,dar nu numai
cettile casele uneltele de lucru si mijloacele de transport geto-dacice erau de lemn ci si ntreaga
mobil si chiar vasele de ntrebuintare zilnic
3
.
Fr a Ii cunoscut varietatea si numrul impresionant al pieselor de Iier de pe teritoriul Daciei
Vasile Prvan aIirma c ,agricultura si gospodria getic e nc n epoca lemnului.
4

Din pcate lemnul Iiind un material Ioarte perisabil s-au pstrat Ioarte putine obiecte din lemn de
cele mai multe ori acestea Iiind gsite n asezrile dacice sub Iorm carbonizat n urma incendiilor.
Zidul dacic este ridicat din blocuri mari de piatr grupate n doi parametrii ntre care a Iost
asezat pmnt. Parametrii se legau cu ajutorul unor grinzi de lemn asezate transversal pe toat

-
Scoala General nr. 11 str. Rndunicii nr. 3 Hunedoara.
1
Daicoviciu-Daicoviciu 1968 pl. 24 57.
2
Ibidem pl. 14-15 25 27 58.
3
Prvan 1982 p. 86.
4
Ibidem p. 85.

128
lungimea zidului. Grinzile aveau capetele tiate n Iorm de ,coad de rndunic (,babe) si
intrau n scobiturile de pe supraIata blocurilor respective sau erau utilizate ca scoabe. Asa sunt
construite zidurile de la Costesti
5
Blidaru Piatra-Rosie
6
Sarmizegetusa.
n cetatea dacic de la Bnita se remarc o mai mare Iolosire a lemnului. ,Capetele grinzilor
pentru acoperis sau cele destinate platIormelor desprtitoare de nivele erau Iixate n peretii stncii
n locuri anumite tiate pe msura grinzilor. Dup aceste mici Iiride vizibile si astzi se poate
aprecia nltimea unora din constructiile cettii.
7
,De asemenea zidurile cettii erau aprate de
turnuri de lemn lucru sesizat pe teren dup resturile de lemn ars
8
.
Cetatea dacic de la Costesti pe lng zidul de aprare mai dispunea si de un val de pmnt cu
palisad. S-au descoperit urmele parilor nIipti n pmnt precum si brnele transversale care legau
ntre ele cele dou rnduri de pari ale palisadei
9
. Tot n cetatea de la Costesti lng turnul locuint
Nr. 1 s-au descoperit resturile unui turn de veghe construit pe stlpi de lemn
10
. AstIel de turnuri sunt
reprezentate si pe Column
11
.
n asezarea dacic de la Cmpuri-Surduc n apropierea zidului de aprare s-a descoperit un
strat gros de chirpici (uneori bucti mari) cu urme de lemn Iasonat si neIasonat amestecat cu cenus.
Cantitatea de chirpici ct si dispunerea lui demonstreaz c zidul n-a Iost n ntregime din piatr ci
la o nltime oarecare era continuat din lemn si pmnt
12
.
n asezarea dacic de la Cozia-Deva s-au descoperit cantitti mari de chirpici pe care sunt imprimate
urmele scndurilor
13
precum si numeroase piroane care provin de la locuintele de lemn din asezare
14
.
ntr-una din constructiile de pe Rudele s-au descoperit dopuri de lemn de brad carbonizate
unele dintre ele purtnd nc urme de cioplire precum si urme de brne arse
15
.
Pe platoul Meleii ntr-una din constructii brna carbonizat nc mai pstra unul din cuie n ea
16
.
n cetatea de la Sarmizegetusa pe terasa cu stn au Iost descoperite urme de brne de Iag
precum si o ttn din Iier alturi de o bucat de lemn carbonizat de Iag pe care se mai vedeau
gurile si cuiele mici de Iier cu care era prins de alt scndur
17
.
Geto-dacii pstrau avutul si alimentele n lzi. La Meleia ntr-una din constructii a Iost
descoperit o mas compact de mei carbonizat nconjurat de lemn de brad ceea ce ar sugera c
meiul era pstrat ntr-o lad
18
.
n cetatea de la Sarmizegetusa ntr-o cldire au Iost gsite 20 kg de gru carbonizat care
Iusese asezat ntr-o lad de lemn de Iag btut cu tinte Ioarte mici
19
. Pe terasa a VIII-a au Iost
descoperite gropi n care se gsea gru amestecat cu bucti de lemn ars (lemn de brad) si cuie ceea
ce demonstreaz c acesta era depozitat n vase de lemn
20
adncite n gropi. Tot n cetate au Iost
descoperite resturile unui hambar de grne cu multe resturi de lemnrie carbonizat
21
.
n cetatea dacic de la Costesti ntr-o locuint s-a descoperit un vas de lemn carbonizat
rotund cu diametrul de 50-60 cm n care erau cereale
22
.

5
Daicoviciu 1979 p. 106.
6
Daicoviciu 1954 p. 38-39.
7
Macrea-Floca-Lupu-Berciu 1966 p. 30.
8
Ibidem p. 26.
9
Daicoviciu 1979 p. 104 110.
10
Ibidem p. 109-110.
11
Daicoviciu-Daicoviciu 1968 pl. 15 25.
12
Valea-Mrghidan 1966 p. 66.
13
14
Ibidem p. 51.
15
Daicoviciu 1959 p. 345-346.
16
17
18
19
Daicoviciu 1952.
20
Ibidem p. 299; Daicoviciu 1953 p. 166.
21
22

129
Pe terasa a VIII-a de la Sarmizegetusa a Iost descoperit un atelier unde uneltele stteau n
lzi de lemn
23
. Unele unelte nc mai pstrau urmele cozilor de lemn
24
.
n 1943 n timpul spturilor arheologice de pe Valea Chisetoarei n apropierea cettii de la Costesti
a Iost descoperit o cistern de ap construit din lemn de gorun. Datorit umidittii lemnul de gorun s-a
pstrat n cea mai mare parte. Cisterna a Iost acoperit cu sindril cteva bucti gsindu-se n interior
25
.
n cetatea dacic de la Sarmizegetusa a Iost descoperit un butoi de decantare a apei Icut din lemn de
brad unde apa era adus prin tevi de teracot. Tevile conductei erau asezate n jgheaburi Icute din trunchiuri
lungi de brad cptusite cu lut de culoarea albastr. Jgheaburile erau acoperite cu scnduri de brad
26
.
n urma analizelor de laborator s-a stabilit c butoiul de lemn a Iost construit din lemn de molid
27
.
n urma cercetrilor arheologice din anii 1987-1988 la Sarmizegetusa a Iost descoperit o
nou cistern de ap care era spat n stnc si placat cu scnduri de larit iar acoperisul se
sprijinea pe stlpi grosi din acelasi lemn
28
.
Faptul c prelucrarea lemnului ocupa un loc deosebit n rndul dacilor o constituie si descoperirea a
numeroase unelte de tmplrie-dulgherie. Aceste unelte constau n topoare brzi tesle Iierstraie dlti
sIredele cutitoaie rindele. Uneltele au Iost descoperite Iie singular Iie sub Iorm de depozite.
Pe terasa a VIII-a din cetatea de la Sarmizegetusa a Iost descoperit un atelier de dulgherie
29
.
Pe terasa a V-a ntr-o locuint au Iost descoperite topoare si dou Iierstraie
30
.
n 1970 pe dealul Cprreata din apropierea Sarmizegetusei a Iost descoperit un atelier de
Iurrie unde se gseau numeroase unelte de dulgherie
31
si urme de brne arse de la constructie
32
.
La ,Strmbu n apropiere de Sarmizegetusa a Iost descoperit un depozit de unelte cu
numeroase unelte de dulgherie
33
.
n cetatea dacic de la Piatra-Rosie au Iost descoperite numeroase unelte de dulgherie
34
. Tot la
Piatra-Rosie a Iost descoperit un scut de parad metalic care pstreaz urmele gurilor de la cuiele
care erau btute n lemn
35
.
n Valea Cucuisului n diIerite puncte: Padesul de Sus
36
Golu
37
Gljerie
38
au Iost
descoperite unelte de dulgherie. Unelte de dulgherie au mai Iost descoperite la Grdistea
Muncelului Biseric
39
Valea Larg
40
Fata Cetei
41
.
n asezarea dacic de la Cmpuri-Surduc a Iost descoperit un topor
42
.
Nu este n intentia noastr s relum descrierea tuturor uneltelor dacice de tmplrie-
dulgherie dar le vom mentiona atunci cnd vom aminti sumar operatiunile de prelucrare a lemnului
de la momentul tiatului acestuia din pdure si pn la Iinisare.
Dobortul copacilor si primele operatiuni de curtare a acestora de crengi se Icea cu ajutorul
topoarelor. Pe lng tiatul copacilor erau Iolosite la despicarea acestora transarea lor la diverse
munci n gospodrie. Pentru a corespunde destinatiei dincolo de Iorma triunghiular ele trebuiau s
aib o bun stabilitate n coad s Iie masive pentru a putea ptrunde cu usurint n lemn s aib

23
24
25
Daicoviciu-Ferenczi 1951 p. 25.
26
Daicoviciu 1951 p. 121-122; Daicoviciu 1952 p. 296.
27
Petrescu-Igna 1982 p. 617-620.
28
Iaroslavschi 1997 p. 103; Iaroslavschi 1995 p. 139; Glodariu 1995 p. 125.
29
Daicoviciu 1952 p. 299; Daicoviciu 1953 p. 169.
30
31
Glodariu 1975 p. 111.
32
Ibidem p. 109.
33
Crisan 1965 p. 213 217.
34
Daicoviciu 1954 p. 78 79 80 84 85.
35
Ibidem p. 119 120 121.
36
Iaroslavschi-Rosu 1977 p. 82.
37
Ibidem p. 83.
38
Ibidem p. 83.
39
40
Ibidem.
41
42

130
tisul dur. Toate cele sase tipuri cunoscute cu unele variante ale lor au o trstur distinct:
oriIiciul pentru coad dispus transversal. Acest sistem de prindere a cozii era impus de speciIicul
lucrrilor executate. Menit a ptrunde proIund n lemn de unde apoi trebuia extras cu vigoare
vechiul sistem de prindere a cozii longitudinal mostenit din Hallstatt nu mai corespundea
43
.
Cioplirea trunchiurilor sau a brnelor pentru a obtine supraIete netede ntinse se Icea cu
ajutorul brzii. Caracteristica principal este Iaptul c tisul depseste nltimea piesei si tubul de
Iixare longitudinal
44
.
Teslele se Ioloseau att pentru netezirea unor supraIete relativ plane ct mai ales la scobirea
lemnului n vederea obtinerii unor supraIete curbe a jgheaburilor. Dup Ielul cum se Iixa coada
teslele descoperite n mediul dacic pot Ii mprtite n trei categorii: 1. cu oriIiciu pentru coad
dispus longitudinal; 2. cu gura de Iixare transversal; 3. cu tub de Iixare. Cele mai numeroase sunt
teslele apartinnd tipului 2
45
.
Pentru scurtarea buctilor de lemn si pentru lucrri de asamblare se Iolosea Ierstrul. Tipul I
este reprezentat de joagrul cu lam lat avnd dintii mari si ndoiti n ambele prti crend la
mijloc ,o crare ce permitea o mai usoar miscare n interiorul trunchiului. Capetele se terminau
cu mnere de Iier nituite pe lam si continuate cu obisnuitele apuctori de lemn.Tipul II avea lama
mai ngust cu dintii mai mici. Lama era Iixat pe o ram de lemn si putea Ii miscat spre a executa
tieri oblice orizontale sau verticale. Tipul III este Ierstrul mic de mn cu pnz ngust Iixat
ntr-o ram de metal de Iorm oval
46
.
Scobirea lemnului n vederea obtinerii unor locasuri n care s intre cepuri se Icea cu ajutorul
dltilor. Primul tip le cuprinde pe cele plate si subtiri cu gura ltit si subtiat treptat. Tocmai aceast
subtiere progresiv a tisului arat c unealta se ntrebuinta cu precdere la lucrul n lemn. AltIel s-ar Ii
ndoit si deteriorat rapid la tierea metalelor dure. Al doilea tip cuprinde dltile cu limb sau cu cui la
mner. Gura lor era subtiat treptat si bine ascutit. La al treilea tip mnerul se introducea ntr-un tub
creat prin aplatizarea si sudarea prtii superioare. Unele dintre dlti cu gura oval cu marginile usor
ridicate si putea servi n lucrri de sculptare spre a decora diverse piese arhitectonice sau de mobilier
47
.
Lucrrile de perIorare erau Icute cu ajutorul sIredelelor. Aceast unealt era conIectionat dintr-o
bar de Iier cu sectiunea rotund oval sau patrulater. La partea superioar era ltit sau n patru
muchii spre a nu se rsuci n mnerul de lemn cu ajutorul cruia era nvrtit. Captul inIerior era n
Iorm de lingurit cu marginile si vrIul ascutite. Prin nvrtire aceste margini ascutite muscau din lemn
realizndu-se guri al cror diametru era ,egal cu ltimea maxim a ,linguritei
48
.
Rindelele utilizate pentru lustruirea si egalizarea supraIetelor lemnoase s-au pstrat doar
partial partea lemnoas neconservndu-se. Chiar si lama de otel n general subtire s-a corodat
uneori asa de mult nct au devenit de nerecunoscut. Cele cteva descoperite n zona capitalei la
Grdistea Muncelului si Luncani-Piatra Rosie au Iorma unor plci dreptunghiulare ascutite oblic la
unul din capete si clite puternic tot acolo
49
.
Pe baza descoperirilor arheologice putem aIirma c pdurile din zona cettilor din Muntii Orstiei
erau Iormate din stejar (Columna lui Traian) Iag (Pustiosul) brad (Grdistea de Munte) gorun (Costesti).
Lotul cel mai numeros de unelte descoperite n Muntii Orstiei l Iormeaz cele de tmplrie-
dulgherie ceea ce demonstreaz c prelucrarea lemnului a Iost una din ocupatiile de baz ale geto-
dacilor si c n zon existau numeroase pduri. Dovada utilizrii masive a lemnului n constructii o
constituie numeroasele urme de arsur de sub chirpiciul constructiilor resturile carbonizate ale
brnelor precum si numrul mare de cuie si piroane gsite n asezri ceea ce arat c majoritatea
constructiilor erau din lemn. Toate aceste urme arat c lemnul a jucat un rol important n economia
geto-dacilor si s-a bucurat de pretuirea acestora.

43
Glodariu-Iaroslavschi 1979 p. 77-81.
44
Ibidem p. 81-82.
45
Ibidem p. 83-85.
46
Ibidem p. 86-87.
47
Ibidem p. 89-91.
48
Ibidem p. 92-93.
49
Ibidem p. 93.

131

Bibliografie

Crisan 1965 Crisan Ion Horatiu Un depo:it de unelte descoperit in
apropierea Sarmi:egetusei (Grditea Muncelului)
StComB 1965 p. 213-222
Daicoviciu 1951 Daicoviciu Constantin Studiul traiului dacilor in Muntii
Ortiei SCIV 1 p. 95-126
Daicoviciu 1952 Daicoviciu Constantin Santierul arheologic Grditea
Muncelului SCIV p. 281-307
Muncelului SCIV 1-2 p. 153-194
Daicoviciu 1954 Daicoviciu Constantin Cetatea dacic de la Piatra-Roie
Bucuresti 1954
Muncelului SCIV 1-2 p. 195-232
Muncelului MCA V p. 379-401
Muncelului MCA VI p. 331-358
Muncelului MCA VII p. 301-320
Daicoviciu 1964 Daicoviciu Hadrian Daicoviciu Constantin Addenda la
,Ae:rile dacice din Muntii Ortiei` AMN I p. 111-124
Daicoviciu 1968 Daicoviciu Constantin; Daicoviciu Hadrian Columna lui
Traian Bucuresti 1968
Daicoviciu 1979 Daicoviciu Hadrian Sistemul defensiv al cettii dacice de
la Costeti Sargetia XIV p. 103-114
Daicoviciu-Ferenczi 1951 Daicoviciu Constantin; Ferenczi Alexandru Asezri
dacice din Muntii Orstiei Bucuresti 1951
Glodariu 1975 Glodariu Ion Un atelier de furrie la Sarmi:egetusa
dacic AMN XII p. 107-121
Glodariu 1995 Glodariu Ion Addenda aux ,Points de repere pour la
chronologie des citadelles et des etablissements daciques
des Monts dOrtie AMN 32 p. 117-134
Glodariu Iaroslavschi 1979 Glodariu Ion; Iaroslavschi Eugen Civili:atia fierului la
daci Cluj-Napoca 1979
Iaroslavschi 1995 Iaroslavschi Eugen Conduits et citernes deau che: les
daces AMN 32 p. 135-143
Iaroslavschi 1997 Iaroslavschi Eugen Tehnica la daci Cluj-Napoca 1997
Iaroslavschi Rosu 1977 Iaroslavschi Eugen; Rosu Petre Cateva noi ae:ri dacice
pe Jalea Cucuiului AMN XIV p. 81-94
Macrea-Floca-Lupu-Berciu 1966 Macrea Mihail; Floca Octavian; Lupu Nicolae; Berciu Ion
Cetti dacice din sudul Transilvaniei Bucuresti 1966
Prvan 1982 Prvan Vasile Getica. O protoistorie a Daciei Editia a
doua Bucuresti 1982
Petrescu-Igna 1982 Petrescu Iustinian; Igna Aurelia Investigri biologice in
serviciul cercetrii istorice (III). Anali:a prtilor lemnoase
provenind dintr-un butoi dacic (sec. I e.n.) de la Grditea
Muncelului AMN XIX p. 617-620
Valea-Mrghidan 1966 Valea Mihai; Mrghidan Liviu Ae:area dacic de la
Campuri-Surduc Sargetia IV p. 65-74
Valea-Mrghidan 1969 Valea Mihai; Mrghidan Liviu Ae:area dacic de la
Co:ia-Deva Sargetia VI p. 47-53

132


133

NCEPUTURILE ESTETICII BIZANTINE
Miron Costin
-

Abstract The beginnings of the By:antine esthetics. The author overviews the philosophical and the religious
environment in which the principles oI the Byzantine esthetics were born principles that were based upon the structures
oI the Judaic religion the Bible texts and the inIluences oI the Greek world.

Perioadele de tranzitie acele intervale situate ntre epoci distincte bine deIinite acele zone
intermediare pot Ii eludate cu usurint din cauza neclarittilor a interIerentelor greu desciIrabile a
ambiguittilor care le deIinesc prin excelent. n istoria artei si istoria IilozoIiei au existat multe ,no
man's land-uri chiar pn la jumtatea secolului XX.
O astIel de zon nerevendicat a Iost Evul Mediu care a Iost cercetat treptat mileniul Iiind
acoperit pn la urm de cercetri care au lsat totusi pete albe mai ales la marginile perioadei
care n-au Iost arondate cu certitudine nici Antichittii nici Evului de mijloc Iiind prea ndeprtate
de Antichitatea clasic pentru unii istorici si prea timpurie pentru altii. Omisiunea a vizat deliberat
tranzitia de la o epoc la alta
1
pentru c IilosoIia si estetica erau subsumate teologiei.
Antichitatea trzie a Iost abordat din trei unghiuri potrivit tipului de cercetare eIectuat. AstIel
Iilologia clasic o consider o etap Iinal a culturii antice. Istoricii teologi vd Antichitatea trzie
ca pe o etap initial a ideologiei medievale n vreme ce istoria mentalittilor o consider o Iaz de
tranzitie de la Antichitate la o nou perioad cultural a istoriei umanittii
2
.
Primele dou secole din era crestin au constituit aria n care s-au nIruntat Antichitatea trzie
si crestinismul timpuriu dou conceptii antagonice una tnr si amenintat n dezvoltarea ei si
una nvechit dar destul de puternic.
n planul mental s-a petrecut un clivaj de la structurile ce se mentineau cu destul Iort nc
la cele noi proaspt conIigurate.
Constiinta crestin s-a concretizat lent dar ireversibil. Ca mod de interpretare si ntelegere a
lumii sensibile crestinismul a evoluat la nceputul existentei sale alturi de celelalte curente
IilosoIico-religioase ale elenismului trziu.
Faptul c una dintre bazele aparitiei sale a constituit-o religia arhaic iudaic alturi de alte
elemente orientale i-a permis renuntarea la unele din principiile gndirii si culturii antice depsind
astIel multe dintre crizele spirituale ce caracterizau lumea antic la apusul ei. A Iost posibil sinteza
dintre Iundamentele culturii orientale si atributele deIinitorii ale culturii greco-romane care s-a
realizat n arealul crestinismului elen
3
.
Criza spiritual a lumii antice a Iost depsit prin suportul spiritual oIerit de Orientul apropiat sub
Iorma textelor de baz cultural-istorice religioase IilosoIice din alctuirea Bibliei. Biblia s-a impus ca
paradigm suprem pentru toat literatura crestin devenind hran spiritual pentru tot Evul de Mijloc.

-
1
I. Ianosi PreIat la Estetica antichittii tar:ii de V. V. Bcikov Bucuresti 1984 p. 5.
2
nceputul Evului Mediu este marcat mai devreme n ideologie dect n domeniul social-economic.
3
Hellenismos provine din verbul helleni:o care nsemna la nceput ,a vorbi corect greceste apoi n perioda
elenistic si-a schimbat sensul semniIicnd chiar n trile orientale apartenenta la cultura greac; W. Jager Das frhe
Christentum und die griechische Bildung Berlin 1963 p. 81.

134
Cele dou curente care se regsesc n cadrul crestinismului prezint conceptii si idei
Iundamental opuse dintre care unele au Iost respinse iar altele acceptate n snul noii culturi. Cea
mai pregnant diIerent const n tipul de gndire ntelegere si cunoastere a lumii n traditiile elene
si cele ale Orientului Apropiat. Gndirea logic greceasc ce sttea la baza cunoasterii intelectuale
avea ca oponent irationalismul vetero-testamentar
4
.
n Vechiul Testament mintile luminate nu ncercau s cunoasc lumea si divinitatea prin
contemplare si atribuirea de ntelesuri logic-conceptuale ci se apropiau de adevruri trind viata si
nu stnd undeva deasupra ei cum Icea IilosoIul antic
5
. Moise David Solomon si proorocii erau
,ncercati de Dumnezeu chiar n interiorul situatiilor din viat.
FilosoIiei grecesti a logosului Biblia i opune IilosoIia Iaptei. Crestinismul renunt la
contemplarea abstract pentru educarea omului prin moral si cucernicie. Fundamentele
crestinismului sunt morala iubirea de aproape dragostea pentru Dumnezeu si credinta n viata de
apoi care este vesnic. Noua cultur nu mai considera necesar stiinta iar estetica nici att.
Ioan Damaschinul a spus c ,Iubirea de Dumnezeu este adevrata IilozoIie iar Isidor din
Sevilla scria: ,Cea dinti ndatorire a stiintei este de a-l cuta pe Dumnezeu iar cea de-a doua de a
lupta pentru nobletea vietii
6
. Prin urmare dac crestinismul va promova o IilozoIie aceasta va Ii
una proprie deosebit de cea dinaintea lui.
Gnditorii din Orientul crestin au nteles necesitatea IilosoIiei si oportunitatea Iolosirii
IilosoIiei grecesti pentru crearea unei IilosoIii crestine.
n Iunctie de instructia primit apologetii au ncercat s crestineze IilosoIia antic. Tertulian a
ncercat s croiasc o IilozoIie crestin avnd ca principal izvor stoicismul Clement Alexandrinul si
Grigore de Nyssa s-au Iolosit de platonism iar Origene de neoplatonism. Biserica n-a apreciat
aceste eIorturi dar n secolele IV-V o IilozoIie
7
care combin credinta crestin cu IilozoIie si
Iragmente de stiint antic poate Ii desciIrat n scrierile SIintilor Printi greci.
Estetica desi nu era considerat important se regseste n aceast IilozoIie. Crescuti n
traditiile IilosoIiei antice grecesti SI. Printi s-au artat interesati de estetic si s-au remarcat prin
competent n domeniu. Dar excluznd ideile grecesti consideratiile lor pe marginea esteticii
provin din SIintele Scripturi.
DiIerenta ntre viziunile despre lume si viat n cultura antic si cea crestin este vizibil si n
domeniul esteticii. Una din componentele majore ale culturii antice este arta plastic
8
IilosoIia si
estetica Iiind strns legate. Grecii sunt nclinati spre contemplare iar plastica este menit
contemplrii plasticitatea reprezentnd unul din modurile de ntelegere a cosmosului la greci. n
gnoseologia elen vzul era considerat cel mai important simt. n limba greac termenul ,idee si
,eidos au aceeasi etimologie: verbul a vedea eido
9
. Aici poate Ii gsit si cauza propensiunii
grecilor pentru genurile statice si cu o plasticitate evident ca arhitectura si sculptura.
Tot de aici se poate desprinde si caracterul ontologic al esteticii antice grecesti: o pies de
sculptur bun poate Ii contemplat ba chiar invit la contemplare. Frumusetea devine astIel
atributul a tot ceea ce este n repaus si imuabil
10
.
Estetica biblic are principii cu totul diIerite. Forma plin tot ce are plasticitate volum nu este
acceptat ceea ce e perceptibil vizual este respins. Spre deosebire de greci n gnoseologia popoarelor

4
E. R. Dodds a studiat n Grecii i irationalul Bucuresti componenta irational din cultura greac provenit din
credintele populare si a conchis considernd tipul de gndire greac ca Iiind rationalist n ansamblu; L. Sestov Iace
apologia irationalului n cartea sa Atena i Ierusalimul Paris 1951.
5
V. V. Bcikov Estetica Antichittii Tar:ii Bucuresti 1984 p. 48.
6
CI. W. Tatarkiewicz Istoria esteticii Bucuresti 1978 vol. II p. 7.
7
Origene si Clement din Alexandria sunt considerati ntemeietorii IilosoIiei crestine Clement Iiind cel care a
crestinat platonismul; A. Mehat Etude sur le ,Stromates` de Clement dAlexandrie Paris 1966 p. 96-114.
8
J. Winckelmann Istoria artei antice Bucuresti 1985.
9
Estetica si gnoseologia greac pleac n demersul lor speciIic de la receptarea vizual si multi dintre termenii
speciIici decurg din punct de vedere etimologic de la verbul a vedea eido.
10
V. V. Bcikov op. cit. p. 50.

135
aniconice din Orientul Apropiat auzul este prevalent si nu vzul
11
. Orientalii si preamreau divinittile
prin cntece si muzic iar grecii le cinsteau memoria si prezenta prin statui si temple.
Desi ideile din Biblie vizeaz cu totul altceva apologetii crestinismului au gsit consideratii
estetice n special n Jechiul Testament.
Termenul ,Irumos kalos apare de mai multe ori n Septuaginta
12
unde problemele legate
de estetic sunt cuprinse n majoritatea lor n dou capitole cu caracter distinct: Facerea si Cartea
intelepciunii lui Solomon.
Omul din Asia Mic nu pune pret pe varietatea si complexitatea maniIestrilor Irumusetii si
armoniei lumii. Toate cele pmntesti sunt considerate o reIlexie a puterii si ntelepciunii divine
13
. Att
la grecii antici ct si la evrei Irumosul si binele se contopesc. To kalon din greaca veche are
corespondent n ebraic tob
14
care apare n Jechiul Testament
15
. n Jechiul Testament primeaz
Iunctionalitatea Iiind considerat Irumos orice lucru care are o destinatie precis
16
. n Orient Irumosul
era vzut diIerit Iat lumea elen orientalii l distingeau n tot ceea ce avea viat tot ceea ce misca si n
special n Iort si vigoare. Frumusetea era accentuat de lumina intens culoare sunete
17
.
Chiar primul capitol din Cartea Facerii cuprinde o reIerire Ioarte important pentru evolutia
esteticii bizantine care vizeaz Irumusetea universului. Dumnezeu si priveste creatia si apreciaz lumea
pe care a creat-o: ,Si a privit Dumnezeu toate cte a Icut si iat erau bune Ioarte
18
(kala, bona)
19
.
n Facere expresia estre des ntlnit si se desprinde convingerea c lumea e Irumoas c este
o creatie constient pankalia. Trebuie mentionat ns c Facerea contine aceste idei numai n
Septuaginta iar n cea ebraic nu pot Ii ntlnite acestea Iiind introduse de cei ce au tradus biblia
din ebraic n greceste. ntelesul termenului ebraic original este diIerit
20
. nvtatii evrei din
Alexandria secolului al III-lea .Chr. l-au tradus Iolosindu-se de grecescul kalos ,Irumos.
Termenul ebraic era un adjectiv cu un sens mai lax desemnnd n primul rnd calitti morale:
vitejie Iolos buntate si cu nteles mai putin estetic.
SemniIicatia original a cuvintelor din Facere potrivit crora Dumnezeu si apreciaz opera
este c a Iost izbutit iar termenii subsumeaz un acord general si nu speciIic estetic.
Expresia ebraic este n concordant cu spiritul Jechiului Testament si mai ales cu Iaptul c
Irumusetea avea un rol minor n civilizatia biblic.
n Noul Testament cele dou adjective echivalente Irumos si bine sunt Iolosite n continuare
pentru a reproduce sensul de ,nobil ,onorabil ,admirabil
21
. Pavel inspirat de Septuaginta
ntrebuinteaz termenul agatosine pentru buntatea crestin pentru Iacerea de bine (Rom. 15 14;
Gal. 5 22; EIes. 5-9; 2 Tes. 1 11). El Ioloseste de asemenea crestotes (,buntate) pentru a
desemna buntatea ndurtoare a lui Dumnezeu
22
. Traductorii au Iost ndrepttiti s utilizeze
termenul kalos care avea si el valori semantice numeroase viznd totodat Irumosul estetic pe cel
moral si n general cam tot ceea ce producea plcere. Este posibil ca traductorii s Ii Iolosit
cuvntul grecesc avnd n vedere mai nti Irumosul estetic dat Iiind atmosIera spiritual din
Alexandria dominat n ntregime de greci iar evreii de aici erau si ei inIluentati puternic de cultura
si gndirea greac.

11
J. Hessen n Platonismus und Prophetismus Mnchen 1955 si Th. Boman n Das hebraische Denken im
Jergleich mit dem Griechischen, Gottingen 1959 studiaz comparativ spiritualitatea Jechiului Testament si cea a
grecilor antici.
12
Septuaginta versiunea greac a Bibliei Stuttgart 1935.
13
Psalmul 103 25.
14
n Septuaginta tob este tradus si prin agatos un cuvnt grec obisnuit care nseamn bine aici dobndind o
calitate Iizic sau moral
15
T. Boman op. cit. p. 177.
16
Cartea intelepciunii lui Sirah 39 26.
17
V. V. Bcikov. op.cit. p. 51.
18
Ed. Institutului Biblic Bucuresti 1982 Biblia Cartea Facerii 1 31.
19
Septuaginta Is'vsot 1 31.
20
Teologisches Wrterbuch :um Neuen Testament hrsg. v. H. Keittel 1938 vol. III p. 539 (articolul Kalos de
W. Grundmann) apud W. Tatarkiewicz op. cit. p. 12.
21
Dictionarul Biblic Oradea 1995 p. 156.
22
C. F. H. Henry Christian Personal Ethycs 1957 p. 209-218.

136
Voit sau nu evreii care au tradus Biblia au introdus n Facere o idee greceasc despre
Irumusete. Odat introdus ideea a germinat desi n Julgata nu se regseste aici kalos Iiind
nlocuit cu bonum nu cu pulchrum si s-a pstrat pn n cultura modern
23
.
Despre Irumusetea creatiei mai ntlnim reIeriri si n alte capitole ale Jechiului Testament:
Cartea intelepciunii lui Solomon (13 7 si 13 5) Cartea intelepciunii lui Iisus fiul Sirah (39 22; 43
11 13 22) n Ecclesiastul (3 11) si n Psalmul 26 8
24
. n toate aceste Iragmente din Vechiul
Testament unii cercettori au vzut numai inIluentele esteticii elenistice
25
.
Una din crtile Jechiului Testament n care categoria Irumos este ntlnit cel mai des este
Cartea intelepciunii lui Solomon care ar data tocmai din sec. I d.Chr. Aici este mentionat
Irumusetea creatiei si totodat considerat un argument al existentei si activittii lui Dumnezeu. n
Cartea Intelepciunii lui Solomon apare si una dintre primele reIeriri la operele de art nu numai la
Irumusetea naturii: oamenii ,au numit Dumnezei lucrurile minilor omenesti (13 10).
Si n aceast carte se poate observa c traductorii erau tributari IilosoIiei grecesti prin
introducerea unei teorii matematice a esteticii: Dumnezeu le-a ,rnduit pe toate cu msur cu
numr si cu cumpn (11 20).
Fr ndoial c grecii au strecurat n Biblie Iragmente din estetica lor si notiuni matematice
de Irumos dar predomin n Jechiul Testament o atitudine opus celei grecesti Iat de Irumos.
Aceast categorie este privit cu rceal din cauz c evreii puneau prea putin pret pe nItisarea
lucrurilor pe aspect pe universul terestru. Ba se ajunge chiar la aIirmatii negative legate de Irumos
cum se ntmpl n Pilde
26
.
Aversiunea Iat de Irumos maniIestat pe parcursul Jechiului Testament a avut rolul ei n
istoria esteticii crestine dar nu toti crestinii au mbrtisat-o. Biserica Rsritean socoteste
Irumusetea ca Iiind un dar de la Dumnezeu o dovad a generozittii sale a dragostei pentru oameni
si nu n ultimul rnd a perIectiunii sale.
Pozitiile divergente vis-a-vis de Irumusete Irumusetea ca desertciune si Irumusetea ca parte din
epiIanie au existat aproape n permanent n estetica crestin pe parcursul celor dou milenii de crestinism.
O categorie important n antichitate a Iost lumina care a avut un rol major si n si n estetica
si cultura medieval. Platon este cel care pune bazele IilosoIiei antice si medievale legate de lumin.
n aceast privint grecii si orientalii au multe n comun. Expresii ca ,lumin-divin sau
,lumin-spiritual Iac s transpar continutul unui simbolism Ioarte bogat n Orient.
De multe ori granita dintre lumina-simbol si lumina-metaIor rmne incert.
La evrei ns lumina are o nsemntate deosebit
27
ea Iiind intermediarul ntre om si
divinitate iar nainte de asta Iiind considerat un aspect al lumii inIormale
28
. De exemplu Fiat lux
din Facere nseamn si ,iluminare si ,ordonare a haosului.
SI. Apostol Ioan (1 9) scrie c lumina primordial se identiIic cu Logosul cu Cuvntul. Este
lumina ,care lumineaz pe tot omul care vine n lume conchide SI. Ioan subliniind astIel simbolismul
luminii-cunoastere nteleas Ir reIractie Ir intermediere deIormatoare prin intuitie direct
29
.
Combinarea reprezentrilor privitoare la lumin apartinnd orientalilor cu cele ale
platonicienilor la Filon din Alexandria la neoplatonicieni si la Augustin a constituit temelia
esteticii si metaIizicii medievale a luminii
30
.
Un alt capitol important n stabilirea aIinittilor si deosebirilor dintre gndirea greac si cea
ebraica este ntelegerea Iormei. Si de aici se vor desprinde mai trziu cteva trsturi deIinitorii
pentru aparitia si evolutia istoriei si teoriei de art n Europa.

23
W. Tatarkiewicz op. cit. p. 13.
24
Biblia op. cit. p. 576 666 978 1019.
25
J. Hempel Gottliches Schopfertum und manschliches Scopfertum n Forschungen zur Kunstgeschichte und
christlichen Archologie vol. II 1953 p. 18.
26
T. Boman op. cit. p. 68-95.
27
M. Cocagnac Simbolurile biblice, Bucuresti 1997 p. 13-23.
28
A. Virel, Histoire de notre image Geneva 1965 p. 265 si urm.
29
J. Chevalier A. Gheerbrant Dictionar de simboluri Bucuresti 1995 p. 237.
30

137
Grecii distingeau Iorma de continut att n natur ct si n operele de art cu toate c mai trziu
unii stoici nu recunosteau continutul artei atribuindu-i acesteia doar aparenta. Pentru greci Iorma era
doar un nvelis pentru continut un contur clar desemna o Iorm. Aceast conceptie are ca Iundament
gndirea spatial a grecilor antici care a dus implicit la vizualizarea Iormelor senzoriale. Nu trebuie
uitat Iaptul ca n Renastere s-a ajuns la descoperirea reprezentrii celei de-a treia dimensiuni
adncimea prin perspectiva linear
31
pornind de la ideile grecilor antici si de la arta lor.
Vechii evrei nu aveau n vocabular termenul ,Iorm; n Jechiul Testament nu apare notiunea
de Iorm aceasta Iiind inseparabil de continut. Important era Ienomenul sau obiectul ca atare nu
aspectul exterior unde se putea admira n cazul operelor de art executia plastic Iorma etc.
nvelisul i trimitea pe evrei la continut el era doar un simbol
32
.
Materializarea conceptiei Iormei la greci s-a maniIestat n literatur ntr-un gen artistic care
consta de Iapt n descrierea ei o ntruchipare a contemplrii o prezentare n culori si Iorme a asezrilor
urbane a ediIiciilor a operelor de art o remodelare a realittii pentru cititorul care nu le-a vzut
33
.
n Jechiul Testament nu sunt descrise aspectele exterioare ale lucrurilor ci cum au Iost Icute
materialele si tehnologia
34
. Aceast atitudine ar putea Ii explicat prin aceea c evreii din antichitate ca
aproape toate popoarele din Orientul Apropiat aveau o cultur aniconic. Iconoclasmul Bizantin si are
rdcinile chiar n Jechiul Testament Moise a interzis nItisarea oricrei Iiinte vii
35
.
Natura acestor interdictii era indubitabil de esent religioas si au Iost impuse pentru a
mpiedica idolatria. Religia care si-a avut sorgintea la muntele Sinai este absolut lipsit de imagini
ale divinittii. Moise si-a atentionat conationalii c revelatia lui Dumnezeu de la Muntele Sinai nu a
avut nici ,chip nici ,Iorm si aceasta pentru ca poporul s nu decad si s nu-si Iac imagini ale
lui Dumnezeu. Interdictia din Deut. 4 12 vizeaz strict religia si nu teologia.
A doua porunc este Iundamental pentru perioada mozaic si unic prin puterea ei n lumea
antic oriental; arheologii nu au descoperit o imagine a lui Iahve n vreme ce idolii se regsesc din
plin n celelalte religii contemporane
36
. Discutiile pe marginea idolatriei din Jechiul Testament
purtate n deosebi de proIeti si de psalmisti pun n valoare cele dou adevruri pe care le va ntri
mai trziu SI. Pavel: idolul nu este nimic si n poIida acestui Iapt are o Iort spiritual demonic si
reprezint un pericol spiritual (Is. 40 6-20; 41 6-7; 1 Cor. 8 4; 10 19-20).
Jechiul Testament contine trei mari subcategorii: Irumusetea universului Irumusetea ca
rezultant a msurii numrului si greuttii si Irumusetea ca desertciune periculoas. Aceste idei
erau comune si grecilor: n prima se poate recunoaste tema elenistic a pankaliei n a doua ideea
pitagorician a msurii iar cea de-a treia pare s Iie luat de la cinici. Dac primele dou au ajuns
probabil n Jechiul Testament prin traducerile grecesti a treia este creatia autorului Ecclesiastului.
La sIrsitul Antichittii cultura clasic se las dominat de idealism n detrimentul ratiunii care
guvernase pn atunci cunoasterea. Gndirea Iormal logic este nlocuit este abandonat interesul
Iiind canalizat spre zona emotional-mistic si spre lumea luntric a omului. Este o perioad n care
estetica intr n centrul atentiei odat cu cresterea importantei gndirii aIectiv-imaginative
37
.
Estetica crestin are dou principale izvoare de inspiratie Jechiul Testament si IilosoIia
greac iar mprumuturile semnalate nu au Icut dect s nlesneasc sinteza dintre cele dou surse
Iapt care va Ii sesizabil mai putin n teorii si generalizri de tip stiintiIic si mai mult n preIerinte si
gusturi
38
. Atunci cnd au Iost nevoiti s abordeze probleme de estetic primii crestini parte

31
Filippo Brunelleschi primul spirit universal al Renasterii italiene din Quattrocento pune la punct un sistem
geometric de reprezentare graIic pe un plan bidimensional a celei de a treia dimensiuni sistem care a revolutionat
tehnica picturii.
32
33
Odat cu Homer ntlnim n literatura greac numeroase astIel de descrieri ekfraseis care sunt un element
structurant Iundamental al literaturii grecesti.
34
T. Boman op. cit. p. 61
35
n Septuaginta interdictia apare de opt ori si este Iormulat cel mai explicit ( Ie. 20 4; 20 23; 24 17; Lev. 6
1; Deut. 4 15; 4 23; 5 8; 27 15).
36
Dictionar Biblic op. cit. p. 544.
37
38
W. Tatarkiewicz op. cit.. p. 21

138
integrant a lumii elenistice au apelat la sintagme si concepte vehiculate de IilosoIia greac a
perioadei. Populare erau atunci deIinitia dat de eclectici potrivit creia Irumosul rezid n
dispunerea prtilor si noua conceptie avansat de Plotin c Irumosul st n lumin si strlucire.
Evul Mediu a preluat multe din temele sale estetice din Antichitate dar le-a investit cu un nou sens un
nou continut integrndu-le conceptiei crestine despre lume viat om si divinitate
39
. Fenomenul se datoreaz
atitudinii religioase care raporta totul la divinitate si subordonarea vietii n general valorilor morale.
Principala Iorm de exprimare a noii culturi cel mai important gen literar
40
si instrument de lupt
mpotriva vechilor conceptii despre lume si viat a Iost apologetica crestin care a existat si Iunctionat
din plin n secolele II-III
41
. Apologiile cuprind chintesenta zbuciumului cultural de la sIrsitul
Antichittii n aproape toate maniIestrile lui incluznd si estetica si chiar elemente de teoria artei.
Apologetii triau n mijlocul lumii greco-romane Iceau parte din ea prin educatie si statut
dar o priveau motivat critic din aIar datorit noii IilosoIii crestine Iolosit ca un Iiltru decantor
separator al valorilor. Pentru a critica lumea n care triau sistemul primii autori crestini au Iolosit
tot aparatul critic pus la punct chiar de cultura greco-roman n scrierile gnditorilor ce I-au
precedat sau contemporani lor.
Nu trebuie s ne mire Iaptul c unii scriitori crestini au preluat multe din Iilipicele cinice care criticau
lumea roman si organizarea ei sau idei din Cicero Plutarh Seneca Varro Epictet Lucian. Apologetii nu
cutau adevrul pentru c ei considerau c-l primiser prin revelatie ncercau doar explicarea pe cale
rational a ,adevrurilor revelatiei divine si protejarea acestora de cei care nu credeau si atacau aceste
adevruri. Aici iese n evident apologetismul IilosoIiei crestine si n acelasi timp limitele ei.
n permanenta sa disput cu antichitatea crestinismul primelor secole a Iost obligat s tin
cont de o parte important a culturii antice pe care o constituia arta.
Este bine cunoscut Iaptul c orice cettean al lumii romane din orice oras sau provincie era
Iamiliarizat cu arta din copilrie n scoal (memorau poezii si Iragmente de literatur) apoi de-a lungul vietii
ntlnind-o Ioarte de sub diversele ei Iorme: retoric teatru reprezentatii de mimi poezie arte plastice etc.
42
.
Formati intelectual n aceast lume nsotiti permanent de arte apologetii nu au ocolit n
demersurile lor critice arta ba chiar au Iost Ioarte acerbi n criticarea artei romane trzii care nu
mai corespundea noilor viziuni despre univers viat n general si om n special
43
era indisolubil
legat de religia antic si mai mult dect att a Iost Iactorul care a contribuit n mare msur la
consolidarea diIeritelor culte. Pentru apologeti universul are dou puncte cardinale: Dumnezeu su
omul. Pentru istoria culturii crestinismul prin apologetica sa marcheaz un moment important:
omul constientizeaz c trebuie s Iie uman si c humanitas este cea mai mare avere a sa
44
.
La nceput ideile estetice ce au aprut la aprtorii crestinismului serveau de Iapt o estetic a
negatiei care tinea cont de autoritatea Bibliei de traditia luptei cu idolatria instituit de Jechiul
Testament. Cei mai vehementi n aceast directie au Iost Tertulian si Tatian care au scris tratate
speciale mpotriva idolatriei. Tertulian este convins c ,creatorii statuilor imaginilor si ai oricrui
Iel de reprezentri sunt mnati de diavoli iar ,baza idolatriei este orice art care sub o Iorm
anume creeaz idoli
45
.

39
U. Eco Arta i frumosul in estetica medieval Bucuresti 1999 p. 11.
40
Ca gen literar apologetica se situeaz la granita dintre dialog si discurs de aici rezultnd si aspectul soIistico-
retoric desi autorii nu-si denumeau scrierile ,apologii continutul i trda.
41
I. G. Coman Patrologia, Bucuresti 1984 vol. I; 1985 vol. II; 1988 vol. III; J. Quasten Patrology, vol. I
Bruxelles-Utrecht 1950.
42
J. Carcopino Jiata cotidian in Roma la apogeul imperiului Bucuresti 1979 p. 155-159; N. Lascu Cum
triau romanii Bucuresti 1965 p. 116-121; H. Mattingly Roman Imperial Civilisation Londra 1957 p. 244-292.
43
Gh. Vldutescu Filosofia primelor secole cretine, Bucuresti 1995 p. 13-28.
44
Arta nu mai corespundea noului tip de humanitas; Iustin FilosoIul este considerat Iondatorul ,umanismului
crestin prin introducerea deliberat a IilosoIiei antice a Logosului n traditia crestin; SI. Iustin Martirul si FilosoIul
Apologia intaia i a doua n Apologeti de limb greac Bucuresti 1980; I. G. Coman Elemente de antropologie in
Operele Sfantului Iustin Martirul i Filosoful Ortodoxia Bucuresti Anul XX nr. 3 1968 p. 378-394.
45
Tertulian De idol. 3 cI. V. V. Bcikov op. cit. p. 220.

139
Tatian a atacat reprezentrile personajelor mitologice obscene care trebuiau distruse pentru c
reprezentau un atentat la bunele moravuri. Lui i apartine ndemnul ,DesIiintati monumentele necinstei
46

Iolosit mult timp de biseric drept motto n campania de distrugere a operelor de art clasic.
Tatian Tertulian Irineu Origene
47
alturi de alti apologeti att greci ct si latini sunt
promotorii primului val iconoclast n biseric. Pozitia lor era Ioarte clar n ceea ce priveste
imaginile cultice pgne si excludeau orice posibilitate de reprezentare a lui Dumnezeu.
Transcendenta divinittii n crestinism constituie motivul aversiunii apologetilor pentru
imagini. Tertulian a sintetizat iconoclasmul crestin timpuriu spunnd c ,Pentru noi nu are
important ce Iel este Iorma deoarece venerm o imagine lipsit de Iorm
48
. Clement
Alexandrinul subliniaz: ,. s te nchini unei imagini acorporale este accesibil numai vederii
spirituale iar s-o reprezinti sub o Iorm senzorial nseamn doar s-o njosesti
49
.
Aceste comentarii au devenit legi pentru estetica patristic si apoi bizantin diminund treptat
rolul reprezentrii mimetice n Iavoarea celei simbolice si transIormnd imaginea cu caracter
iluzionist ntr-una schematic conventional.
Scriitorii bisericesti erau intrigati mai putin de art ct de artisti Iuritorii de imagini si statui
vzuti ca principali idolatri. Tertulian ncearc o reconversie ndemnndu-i pe artisti s renunte la
crearea de idoli apreciindu-le ns miestria talentul si spiritul creator si s se orienteze ctre artele
decorative si mestesuguri care sunt mult mai Iolositoare
50
.
Clement era un bun cunosctor al artei grecesti si nu nega arta n totalitate el ncerca s arate
c arta nu este realitate: ,S Iie ludat arta dar tabloul s nu nsele pe om ca si cum ar Ii nssi
realitatea
51
. ,Pentru noi ns chipul lui Dumnezeu este spiritual; nu-i o materie care cade sub
simturi. Dumnezeu singurul cu adevrat Dumnezeu este spiritual nu-i o imagine sensibil
52
.
Aici Clement trdeaz nc ,gndirea plastic tipic greceasc cu toate c renunt declarat la
cultul plasticii ,imaginea spiritual luat literal este statuia spiritual (noeton to agalma .esti).
Lactantiu vine dup ce reia toate problemele expuse de apologetii ce l-au precedat accentund o
idee mai veche conIorm creia statuile datoreaz tot ansamblul de calitti artistului care le-a creat si
trebuie apreciat ndeosebi omul-creator si nu produsul creatiei
53
.
Una din consecintele proasptului umanism crestin este glisarea centrului de interes de la opera
de art la artist. O imagine doar l reprezint pe om n vreme ce omul este imaginea lui Dumnezeu.

46
Tatian Asirianul Cuvant ctre greci Rmnicul Vlcii 1936 p. 33-35.
47
Pentru Irineu din Lyon si Origene v. Alain Besanon Imaginea inter:is Bucuresti 1996 p. 96-106.
48
Tertulian Ad. nat. 14 op. cit. p. 223.
49
Clement Alexandrinul Stromate Bucuresti 1982 p. 327 V 28 4-5.
50
Tertulian De idol. op. cit. p. 225.
51
Clement Alexandrinul Cuvant in indemn ctre eleni (Protrepticul) n vol. Scrieri, Bucuresti 1982 p. 118.
52
Ibidem p. 112.
53
Ideea apare prima dat la Seneca este preluat de SI. Iustin si apoi de Clement.

140


141

UN PSEUDO-ARTHUR PE TURNUL-CAMPANIL DE LA MODENA
(BAZINUL PADULUI, ITALIA, SECOLUL AL XII-LEA)
Vladimir Agrigoroaei
-

Abstract A Pseudo-Arthur on the Campanilla of the Cathedral in the city of Modena (Po Basin, Italy, XII
th
century).
While reassuming a previous hypothesis concerning the interpretation oI a relieI Irom the Ghirlandina tower XII
th

century campanilla in the city oI Modena (northern Italy Po Basin) the statue did not Iit the King Arthur descriptions
revealing diIIerent and divergent characteristics Irom the meaning Iormerly by Rita Lejeune. The links to the Arthurian
Modena archivolt and the REX ARTVURVS oI the Otranto Cathedral mosaic (two contemporary Italian King Arthur
depictions) proved unstable and the Ghirlandina Iigure thus belonged to a diIIerent cultural root. The discovery oI a
sacriIicial kniIe in the right hand oI the Ghirlandina statue isolated it Irom the previously montioned Arthurian
representations while the presence oI two more relieIs on the same campanilla tower (a couple and a Woman with a
Flower) did not belong to the King Arthur legends as stated beIore but to the Rolandian corpus. In the end the author
closes in the research assuming the Ialse King Arthur oI the Ghirlandina could be a biblical patriach.

Turnul-campanil la Ghirlandina este una dintre cele mai nalte cldiri din nordul Italiei
romanice. El este alipit Ilancului nordic al catedralei din Modena iar constructia sa a nceput mult mai
trziu dect cea a catedralei. Turnul este construit dintr-o serie de etaje iar palierul care ne intereseaz
pe ale crui laturi sunt reprezentate opt relieIuri cu scene diverse a Iost construit ntre 1169-1179
1
. Cele
opt scene sunt sculptate n marmur si apoi Iixate pe colturile cornisei celui de al doilea etaj.
Dou dintre ele sunt reprezentri rolandiene si se aIl pe ambele Iete ale coltului de nord-est.
Una dintre scene nItisaz un personaj n vesmnt usor nenarmat Ir barb si cu prul pieptnat
cu crare pe mijloc care suIl din corn. Pozitia corpului este destins omul si sprijin mna
dreapt n sold si desi reprezentat Irontal si ntoarce picioarele si soldurile ctre stnga sa cu un
gest de cochetrie. Cornul n care suIl este tinut cu stnga potrivit n coltul gurii. Aspectul pe care
l degaj personajul este unul de curtean. Nu regsim n el pe rzboinicul Roland care n ultimele
clipe ale vietii suIl cu disperare n oliIantul su. Pe latura de est a aceluiasi colt se aIl un alt
rzboinic narmat cu o sabie si cu un scut ogival. Vesmntul lui este identic cu cel al lui Roland
suIlnd n corn. Rita Lejeune l consider o alt reprezentare a lui Roland dar datorit coaIurii
diIerite (prul buclat si lipsa crrii pe mijloc) suntem tentati s-l apropiem mai degrab de Iigura
lui Olivier
2
. Printre celelalte relieIuri se numr dou ale regelui David (David cntnd la harp si
David dansnd) n care personajul este ncoronat sade pe un tron priveste drept nainte si tine
harpa cu ambele mini. Este mbrcat cu o mantie si poart pe cap o coroan. Cellalt personaj
presupus a Ii un David dansnd n Iata Chivotului
3
este mult deteriorat de intemperii. Capul este
distrus aproape n ntregime asa c nu putem sti dac va Ii purtat sau nu o coroan. Mna dreapt i
atrn pe lng corp spinarea i este plecat si picioarele sunt Ilexate ca pentru a Iace o serie de pasi
cadentati. David cnt danseaz si ocup cele dou Iete ale coltului de sud-est.

-
Bucuresti 53 Romnia.
1
Datarea a Iost Icut n Iunctie de o inscriptie de pe campanil. Jacques Stiennon et Rita Lejeune La legende
arthurienne dans la sculpture de la cathedrale de Modene n Cahiers de civilisation medievale Poitiers no. 3 1963 p. 291.
2
Considerm personajul narmat cu scut ogival si sabie drept Olivier din cauza altor ocurente ale acestui cuplu la
Verona si la Brindisi. De asemenea aceast interpretare mai Iusese Icut nainte si de ctre Patetta (1907) si Bertoni (1921);
Rita Lejeune (1963) propunea identiIicarea cu Roland n dubl ipostaz pe baza altor dou dedublri care apar n celelalte sase
relieIuri ale Ghirlandinei: Arthur Guinevra-Winlogee si David. Jacques Stiennon et Rita Lejeune ibidem pp. 291-292.
3
Ibidem p. 293.

142
Tot pe Iatada nordic dar n coltul de nord-vest este reprezentat un personaj tnr imberb care
priveste din proIil spre vest. Vesmntul lui Iormeaz aceleasi pliuri iar minile i se adun la piept
strngnd un baston. Rita Lejeune l considera un Gawain
4
. Corespondentul su pe Iata vestic a aceluiasi
colt este motivul redactrii acestui articol. Sculptura nItisaz un brbat care sacriIic un animal.
Pe baza identittii dintre alte dou personaje contemporane reprezentrilor de pe campanil (Artus
de Bretania de la Modena si Rex Arturus de la Otranto) Rita Lejeune identiIica una dintre statuile de pe
campanila catedralei din Modena (la Ghirlandina) cu acelasi rege Arthur. Arhivolta catedralei de la
Modena este una dintre cele mai stranii variante ale legendei arturiene
5
. Pe portalul nordic al acestei
catedrale (Portale della Pescheria) sunt reprezentati sase cavaleri trei de o parte trei de cealalt care
asediaz un castel. Cinci dintre cei sase poart nume (Artus de Britania, Isdernus, Galvaginus,
Galvariun si Che) care duc cu gndul la nume celebre ale regelui legendar si ale cavalerilor Mesei
Rotunde: regele Arthur Yder Gawain si Kay. Ei se lupt cu un pitic (Burmaltus) si cu un alt cavaler
(Carrado) iar n castel se aIl o domnit (Winlogee) si un alt brbat (Mardoc). Povestea pare simpl:
regele Arthur a plecat n cutarea doamnei sale Winlogee pe care o tine prizonier un cavaler ru
Mardoc. Aliatul lui Mardoc cavalerul Carrado se lupt cu sir Gawain n partea dreapt pe cnd un pitic
(Burmaltus) i iese dinainte regelui Arthur n cea stng. Mardoc se nIricoseaz n castel si vrea s se
urce n turnul din dreapta iar Winlogee asteapt tremurnd rezultatul luptei.
Cea de a doua reprezentare arturian cunoscut este mult mai sudic. n orasul Otranto situat
n sudul provinciei Apulia se aIl o catedral normand care a suIerit multiple reconstructii: nucleul
su cu cripta de tip ad oratorium si planul cu trei nave a Iost construit n anul 1080 iar consacrarea
ei de ctre papa Urban al II-lea a avut loc n 1088 pe cnd episcop de Otranto era un anumit
Willelmus
6
. Mozaicul catedralei a Iost asamblat ns abia ntre 1163-1165 iar n prima travee a
navei centrale ntre o scen cu Adam si Eva alungati din Rai si o alta n care Iratii Cain si Abel
aduc oIrande lui Dumnezeu si Iace aparitia regele Arthur: un personaj ncoronat mbrcat ntr-o
cmas cu mneci lungi si poale pn la genunchi purtnd o mciuc la Iel cu cea a lui Cain si
clrind un animal Iantastic al crui corp de cal are o coad de oaie copite despicate si dou
coarne. Capul se aseamn capetelor de psri din acelasi mozaic dar ar putea Ii si un cap de ovin.
La stnga acestui animal este reprezentat vertical o Ielin probabil o pisic al crei proIil este
neclar conturat. Sub silueta cu coroan si mciuc este reprezentat un alt personaj poate o Iemeie
mncat de o Ielin. Stim c acest personaj este regele Arthur din inscriptia care l nsoteste (REX
ARTVRVS) dar aparitia sa la Otranto ridic numeroase probleme de interpretare
7
.

4
Ibidem pl. X Iig. 22.
5
Pentru alte studii privind arhivolta arturian de la Modena v. Roger Sherman Loomis The Date, Source and
Subfect of the Arthurian Sculpture at Modena n Medieval Studies in Memory oI G. Schoepperle Loomis New
York 1928 pp. 209-211; Arthur Kingsley Porter si Roger Sherman Loomis La legende archeologique a la Cathedrale
de Modene n Gazette des Beaux-Arts no. LXX 1928 p. 109; Roger Sherman Loomis Arthurian Legends in
Medieval Art London-New York 1938 pp. 32-35; P. Deschamps La legende arturienne a la cathedrale de Modene et
lecole lombarde de sculpture romane n Monuments Piot nr. XXVIII 1925-1926 p. 69; P. Toesca Il Medioevo
Milano 1927 pp. 781 886; G.H. Gerould Arthurian Romance and the Modena Relief n Speculum nr. X 1935 p.
355; L. Olschki La Cattedrale di Modena e il suo rilievo arturiano n Archivum Romanicum nr. XIX 1935 p. 145;
Roberto Salvini Wiligelmo e le origini della scultura romanica Aldo Martello editore Milano 1956 p. 171-189.
6
P. Vergarra Elementi architettonici tardoantichi e medievali nella cripta della cattedrale di Otranto n
Rivista dellÌstituto Nazionale di Archeologia e Storia dellÀrte nr. III IV 1981 pp. 71-103; C. dÀngela Note
sullintrodu:ione del Cristianesimo nel basso Salento pp. 38-41; P. Belli dÈlia La cattedrale a Otranto n Italia
Romanica no. 8 Milano 1987 pp. 101-154; Heinrich Wilhelm Schulz Denkmaeler der Kunst des Mittelalters in
Unteritalien Dresden 1860 vol. 1 p. 267; C. Settis Frangoni Per la lettura del mosaico pavimentale della cattedrale
di Otranto n Bullettino dellÌstituto Italiano per il Medioevo ed Archivio Muratoriano no. LXXXII 1970 pp. 243-
270; Grazio GianIreda Il mosaico di Otranto, biblioteca medioevale in immagini 6
a
ed. aggiornata e migliorata Lecce
1998; Walter Hang Das Mosaik von Otranto. Darstellung, Deutung und Bilddokumentation ed. Ludwig Reichert
Verlang Wiesbaden 1977 pp. 25-27.
7
Walter Hang atrgea atentia asupra Iaptului c n cazul n care acceptm identitatea celor dou reprezentri
(SacriIicatorul de pe Ghirlandina din Modena si REX ARTVRVS de la Otranto) nu se poate nainta n studiul lor
pentru c cele dou interpretri se conditioneaz reciproc. ncercnd s analizeze doar Iigura de la Otranto el emitea
trei posibilitti. Deoarece cea mai mare parte a mozaicului din transept era distrus si numai reconstructia ulterioar a
permis reIacerea imaginii complete a regelui Arthur si a animalului clrit de el este Ioarte posibil ca restauratorii

143
n Italia secolului al XII-lea ar Ii existat asadar trei reprezentri artistice arturiene dintre care
dou s-ar Ii aIlat la Modena. Presupunerea pornea de la asemnrile de reprezentare pe care
cercettoarea le identiIicase ntre personajul de pe mozaicul catedralei de la Otranto si echivalentul
su de pe Ghirlandina modenez
8
.
Pe Ghirlandina scena nItisaz un brbat cu prul lung retezat pe umeri cu barb n suvite
groase n vesmnt lejer la Iel ca toate celelalte personaje care ncalec un animal ce pare a semna
cu o oaie tinndu-l cu mna stng de bot iar cu dreapta urmnd s-l sacriIice cu ajutorul unui
cutit. Rita Lejeune nu a stiut despre existenta cutitului: setul de poze cu care a lucrat Iurnizate de
compania modenez Orlandini prezentau scena vzut din latura dreapt or cutitul poate Ii
observat numai din partea stng
9
. La data la care studiul su a Iost publicat mpreun cu cel al lui
Jacques Stiennon lansa ca ipotez doar asemnarea cu scena de la Otranto Ir a reusi s explice
relatia dintre cele dou reprezentri. Prea de la sine nteles c o dat ce amndou scenele dateaz
din aceeasi epoc si se aIl n spatiul italic ele reprezint dou ipostaze ale aceleiasi legende. De
asemenea pentru imaginea de la Otranto nu a Iolosit o IotograIie ci un releveu inexact din
perioada n care mozaicul catedralei nu Iusese nc restaurat
10
. Ambele scene apreau distorsionat
iar interpretarea suIerea si ea de pe urma materialului IotograIic.
Demonstratia se baza pe Iaptul c cele dou personaje clresc animale cu trsturi de ovin.
Toate celelalte diIerente sunt trecute sub tcere sau amintite ca simple ciudtenii diIerente de
reprezentare
11
iar interpretarea dat celor dou scene jongleaz cu simbolismul tapului: ,regele Arthur
a nvins Iortele inIernale la Otranto clrind un tap urias iar pe Ghirlandina de la Modena clrind unul
de mrime medie. Presupunerile se nmultesc: o Iemeie tinnd n mn o Iloare este interpretat drept
Guinevra-Winlogee sotia sau simpla partener a lui Arthur iar scena de pe Ilancul sudic un cuplu n
care partenerii si ntind minile este considerat drept logodna lui Arthur cu acest personaj Ieminin. La

mozaicului s Ii adugat din exces de zel o serie de detalii care nu apreau n compozitia original. AstIel coarnele
animalului pe care clreste Arthur puteau s nu existe n varianta din 1165 iar imaginea sa ar Ii Iost una dintre cele
mai comun ntlnite cea a clretului regal. Cea de a doua posibilitate pleca chiar de la ipoteza Iormulat de Rita
Lejeune: dac regele legendar ar clri un tap acestuia i lipseste totusi barba caracteristic. Nu am avea de a Iace cu o
caprin ci mai degrab cu o mixtur ciudat de cabalin si ovin. Dac aceast variant este corect atunci trebuie luat
n consideratie Iaptul c artistul (Pantaleone) a vrut s se abat de la traditia comun dorind ca scena lui s aib un
nteles diIerit n contextul mai larg al ntregului mozaic. Figura ar cpta un subtext simbolic iar regele ar clri un
animal demonic despre care nu stim exact dac va Ii Iost mblnzit sau l va Ii purtat prizonier pe Arthur. Dac
animalul este mblnzit atunci ntelesul este c regele legendar a nIrnt demonul de sub el si clrindu-l l tine n Iru.
Dac Arthur este ,prizonier atunci demonul a nvins si l duce n Lumea Cealalt. Aceste dou variante se bazeaz pe
simbolistica medieval a tapului animal cu atributii negative si model predilect al lascivittii. Reprezentarea regelui
Arthur ar putea avea un scop didactic: dac regele este un nvingtor atunci avem de a Iace cu interpretarea Ritei
Lejeune n care lupta lui Arthur cu acest animal demonic este apropiat de lupta lui Samson cu leul. n cazul n care el
este purtat cu Iorta de animal Rex Arturus trebuie deIimat de ctre public iar exemplul su nu trebuie urmat. Cea de a
treia si ultima posibilitate propus de Walter Hang este c prin acest animal Iantastic mesterul Pantaleone constient de
povestea pe care o paraIraza a ncercat s exprime o preistorie a legendei arturiene n care Arthur era un rege dintr-o
epoc ndeprtat iar animalul Iantastic de sub el este la rndul lui unul care nu mai exista n contemporaneitatea din
1165. Hibridul pe care cei doi l reprezint ar Iace trimitere la o lume precrestin caracterizat n restul mozaicului prin
numeroasele reprezentri de Iiare. n plus mciuca purtat de regele Arthur se aseamn cu cea a lui Cain putnd Ii
asadar o arm dintr-o epoc arhaic. Walter Hang op. cit. pp. 31-39.
8
Cele mai multe dintre reproducerile IotograIice din acest articol vor Ii de o calitate sczut. Cele nsotite de
copyright-ul companiei Orlandini sunt reproduse dup articolul lui Jacques Stiennon si al Ritei Lejeune ele Iiind
imagini scanate dup o Iotocopie precar. n ceea ce priveste imaginile reproduse cu copyright-ul companiei Colombini
ele sunt prelucrri dup Iragmente de imagini care ne-au Iost disponibile prin amabilitatea acestei companii editoriale
modeneze. Din pcate imaginile Ir banda de copyright si la o rezolutie superioar necesitau un pret Ioarte ridicat
astIel nct unele au Iost prelucrate la Iorma unor schite. FotograIiile Orlandini dateaz de la mijlocul secolului al XX-
lea pe cnd cele Colombini sunt mult mai recente de acum ctiva ani (1998-2001).
9
Rita Lejeune a Iolosit asa cum aminteste singurele IotograIii disponibile la acea dat (1963) reproduse de
Giulio Bertoni n editia din 1921 a volumului Atalante storico-paleografico del duomo di Modena. Ele Iuseser Icute
cu prilejul lucrrilor de restaurare a Ghirlandinei. Jacques Stiennon et Rita Lejeune op. cit. p. 291.
10
Ibidem pl. XI Iig. 24.
11
Ibidem pp. 294-295.

144
rndul lui personajul cu baston de pe Iatada nordic a campanilei devine Gawain pentru c acesta este
nsotitorul lui Artus de Bretania pe arhivolta portalului nordic al domului
12
.
Exist totusi multe diIerente de compozitie si de reprezentare ntre relieIul asa-zisului Arthur de
pe Ghirlandina si silueta de la Otranto. Prima dintre ele este talia animalului: scena de pe campanila
modenez prezint o ovin de mici proportii pe cnd cea de la Otranto un animal Iantastic cu copite
despicate ceea ce l demonstreaz non-cabalin dar nu neaprat o oaie sau capr. Acest animal are un
bot alungit si dou coarne de tap dar care ar putea Ii interpretate si ca urechi. Spre deosebire de animalul
de la Modena care pseste ca o capr sau oaie cel de la Otranto si ntinde piciorul drept din Iat cu o
gratie de Ielin si si cabreaz capul precum un cal. Regele Arthur l clreste ntr-o pozitie Iireasc
motiv pentru care suntem tentati s credem c la Otranto ar putea Ii nItisat un cal-capr.
n plus brbatul de la Modena sacriIic animalul deoarece are n mna dreapt un cutit si l
apropie de beregata acestuia. Cel de la Otranto nu d nici mcar impresia c ar sacriIica animalul pe
care l clreste pentru c mna lui dreapt este ridicat ca pentru salut iar n stnga tine un baston.
Personajul de pe Ghirlandina st pe sol strngnd animalul ntre picioare pe cnd cel de la Otranto
nu atinge pmntul ci clreste n adevratul sens al cuvntului. El are ca atribute o mciuc (poate
sceptru) si o coroan poart numele de REX ARTVRVS pe cnd cel de la Modena nu primeste
nici-un atribut suplimentar. DiIerentele dintre cele dou reprezentri ne Iac s credem c n spatiul
padan avem de a Iace cu un sacriIicant pe cnd n cel sud-italic cu simplu clret. Acesta nu are
nici-un gnd s jertIeasc animalul ci l Ioloseste ca mijloc de transport. Brbosul de pe
Ghirlandina nu clreste ovina de sub el pentru c picioarele i ating pmntul si bazinul se aIl
mult deasupra spinrii animalului. La o examinare dinspre nord-nord-vest se poate observa cum
sacriIicantul si strnge victima ntre pulpe. Tot pentru a o imobiliza o apuc cu mna stnga de bot
iar animalul se ncordeaz cu disperare. Cele dou compozitii nu nItiseaz un subiect comun.
Lipsa numelui ni s-a prut la nceput un alt indiciu c regele Arthur nu poate aprea pe turnul
campanil de la Modena. Dac pe arhivolt el purta numele de Artus de Bretania si pe mozaicul sud-
italic cel de Rex Arturus reprezentarea de pe Ghirlandina se aIl ntr-un anonimat total. Spre
deosebire de cele dou reprezentri sigur arturiene cea a personajului brbos care sacriIic o ovin se
aIl la o nltime impresionant. Ea nu are public pentru c nu poate Ii privit. Plimbndu-se n jurul
domului modenezii nu aveau cum s vad cele opt scene de pe Ghirlandina iar dac se vor Ii urcat n
turn nu puteau s le observe dect dintr-un unghi mort perspectiv din care nu ar Ii putut observa
detaliile de reprezentare. Cele opt scene nu Iac apel la memoria omului ci mai degrab la cea a
Divinittii. Roland si Olivier sunt mari eroi crestini lupttori ai unei cauze drepte mpotriva pgnilor
mauri. David este un personaj din Vechiul Testament autorul psalmilor iar Iigura lui s-a bucurat de
adulatie n cursul evului mediu. Regele Arthur nu era nici un cavaler cruciat si nici un personaj biblic.
Pentru modenezi el era poate un rege-cavaler dup tiparul legendelor arturiene n varianta lor
Irancez. Lipsa publicului nu ar putea justiIica prezenta sa pe cornisa celui de al doilea etaj.
n plus dac personajul de pe Ghirlandina ar Ii regele Arthur n varianta sa de la Otranto el
nu are nici-unul dintre atributele regalittii. La Otranto regalitatea este maniIestat prin nume
(REX) si prin costum (coroana). SacriIicantul de pe campanil nu poart ns nici-o coroan prul
su este lsat s cad liber n bucle pe spate ba are spre deosebire de varianta sud-italic si barb.
Pe cornisa celui de al doilea etaj al turnului modenez exist un rege. Acesta are o coroan si cnt la
harp. Dac David este un rex sacriIicantul nu se dovedeste a Ii si el la Iel.
Mozaicul de la Otranto a Iost asamblat n intervalul 1163-1165 pe cnd etajul Ghirlandinei si
sculpturile de pe cornisa acestuia au Iost asezate ntre 1169-1179 Iapt care ar presupune o posibil
comunicare direct ntre cele dou spatii: motivul regelui Arthur ar Ii aprut astIel la distant de cel
mult zece ani la Modena iar modelul ar Ii trebuit s Iie mozaicul de la Otranto. Cele dou

12
Compozitia arhivoltei de la Modena prezint dou personaje din tabra atacatorilor mpotriva a dou alte
personaje care apr castelul : Artus de Bretania se lupt cu Burmaltus iar Galvaginus cu Carrado. Deoarece att Artus
ct si Galvaginus apartin aceleiasi tabere ar prea evident ca ei s Iie personajele cele mai importante ale povestii.
Artus de Bretania este probabil echivalentul regelui Arthur Cavaler n varianta sa continental Irancez pe cnd
comparatia numelor ne demonstra c Galvaginus ar Ii si el eroul Gawain. Rita Lejeune pr esupune c personajul care se
sprijin n toiag ar Ii acest Gawain. Nu explic ns de ce Gawain ar purta un toiag.

145
reprezentri nu ar Ii putut aprea spontan n acelasi interval de timp n dou locuri aIlate la sute de
kilometri distant. Dac ipoteza Iormulat de Rita Lejeune ar Ii corect atunci ele ar Ii Iost rodul
legturilor dintre cele dou spatii. Cum orasul Modena era n cea de a doua jumtate a secolului al
XII-lea aIlat sub dominatia cultural si politic a mpratului german de dincolo de pasul Brenner
iar acesta era rivalul regelui normand din Sicilia eventualii reactionari din zona lombard ar Ii putut
cultiva legturi politice cu regele sud-italic. Cu toate acestea atentia regelui de la Palermo se
concentra mai ales asupra aliantelor cu republicile maritime Genova si Pisa si nu asupra aliantelor
cu orasele padane. Aceast ecuatie demonstreaz c legturile culturale dintre cele dou orase
(Modena si Otranto) vor Ii Iost insigniIiante: poate c vreun pelerin sau negustor modenez a ajuns
n Apulia dar cu sigurant c reprezentarea regelui Arthur nu s-a ntors n spatiul lombard pe
aceast cale. n acest moment nu ne rmne dect s ne ntrebm dac este vorba chiar de regele
Arthur sau sacriIicantul de pe Ghirlandina nu este cumva vreun alt personaj.
Cel de al doilea punct al ipotezei lansate de Rita Lejeune interpreta personajul Ieminin de pe
aceeasi cornis drept sotia sau logodnica lui Arthur creia i ddea numele conventional de
Guinevra-Winlogee dup cele pe care le purta n traditia romanesc si pe arhivolta de la Modena
13
.
Reprezentarea n cauz se aIl pe Iatada vestic n coltul de sud-vest. Personajul are trsturile
redate rudimentar astIel c expresia Ietei seamn mai mult cu cea a unui brbat. Stim c este o
Iemeie dup coaIura cu prul lung pe umeri si diadem precum si dup rochia lung care Iormeaz
o tren si este prins cu o cingtoare ornat sumar. Femeia tine n mn o Iloare pe care o lipeste cu
bratul drept de piept iar cu mna dreapt si prinde Ialdurile rochiei. Inspir elegant melancolie si
se dovedeste iubita Iidel a unui necunoscut.
Acelasi drum l-a urmat n interpretarea sa si Rita Lejeune moment n care a observat repetitia
personajului pe latura sudic a aceluiasi colt de aceast dat ntr-un cuplu. Dat Iiind c Roland si
Olivier apar pe cele dou Iete ale coltului de nord-est c David cntnd la harp si David dansnd
ocup Ietele coltului de sud-est simetria ne ndeamn s credem automat c Femeia cu Floare apare
si pe cealalt latur a coltului de sud-vest.
Aici este nItisat un cuplu: el poart barb prul tiat pe umeri un vesmnt n Ialduri pn
dincolo de genunchi iar la spate are atrnat o sabie. Ea are aceeasi expresie masculin poart tot o
rochie cu tren si cingtoare iar prul lung pe spate este prins cu o diadem. Femeia este asadar
reproducerea Iidel a Femeii cu Floare. De aceast dat ns Iloarea lipseste iar minile ei se adun
n Iat cu timiditate ca si cum ar astepta. Brbatul si desprinde mna dreapt de trup si o ndreapt
cu palma n sus ctre nsotitoarea lui. i d ceva. Rita Lejeune credea c el i d un inel si c scena
reprezint logodna celor dou personaje sau cstoria lor
14
. De asemenea mai credea c brbatul
este unul si acelasi din scena n care clrea o ovin si presupunnd n plus i credea pe baza
asemnrii cu mozaicul de la Otranto o reprezentare a regelui Arthur. Femeia devenea astIel
Guinevra iar cei doi patronau orasul Modena.
Atragem atentia asupra Iaptului c sacriIicantul brbos poart n mna dreapt un cutit pe
cnd cel din cuplul amintit are la bru atrnat o sabie. Dac cei doi ar Ii identici atunci scenele ar
trebui s reprezinte o poveste a crei decriptare s-ar Iace de la nord la sud: un brbat sacriIic un
animal o Iemeie cu o Iloare se gndeste melancolic la absenta lui pentru ca n Iinal s se
ntlneasc si el s l druiasc poate un inel. Dac aceasta ar Ii interpretarea scenelor atunci
nseamn c brusc cutitul a devenit sabie ceea ce nu este posibil. RelieIurile celor doi David
dovedesc la Iel ca si costumul personajului Ieminin c sculptorul a avut mult grij s redea exact
identitatea aceluiasi personaj n reprezentri diIerite. Se ridic astIel un al doilea semn de ntrebare
n legtur cu identiIicarea sacriIicatorului cu regele Arthur.
Femeia cu o Iloare n mn apare si la Verona n apropierea reprezentrilor rolandiene de pe
lintelul portalului de vest
15
. Aici ea tine n mn dou Ilori parc admirnd-o pe cea din mna

13
Ibidem pp. 294-295.
14
Ibidem.
15
Lintelul portalului este la rndul su mpodobit cu diverse personaje. Cadrele n care sunt dispuse acestea sunt
create prin intemediul unor coloane si arce de bolt care Iormeaz porticuri. n Iiecare portic apare un personaj. Dou
dintre ele ne retin atentia: o Iemeie care tine n Iiecare mn cte o Iloare (una cu 4 petale alta cu 8) si un cavaler cu

146
dreapt. Lng ea sub o alt arcad este nItisat un cavaler cu scut ogival si lance depre care se
presupune c ar Ii un Roland. Sub cele dou relieIuri sunt scrise cuvintele: APRILIS f MAIVS
numele a dou luni de primvar. Femeia cu Floare ar reprezenta astIel luna aprilie iar cavalerul
luna mai? Probabil c nu asa cum nici personajul grotesc din stnga celor dou scene nu
simbolizeaz luna martie. Calendarul de pe lintelul portalului de vest al catedralei San Zeno nu
ilustreaz ca alte calendare contemporane lunile anului ci prezint personaje si legende exotice.
La Iel aceeasi Femeie cu Floare apare ntr-unul dintre relieIurile Iatadei centrale a aceleiasi
catedrale unde legtura sa cu mitul rolandian este evident. Din pcate relieIul este grav deteriorat
de intemperii si nu putem sti cu exactitate textul inscriptiei de pe arcada porticului n care este
ncastrat personajul. Literele care se mai pot observa Iormeaz textul .ATA LI.A.NA pe care
nu l-am putut ntregi. Probabil c ele Iormau un nume de Iemeie asa cum o dovedeste ultima liter
(A). n dreapta acestor reprezentri se deruleaz scene rolandiene
16
. Presupunem c Femeia cu
Floare de pe turnul campanil din Modena este unul dintre numeroasele personaje Ieminine care si-
au Icut aparitia n lunga evolutie a corpusului rolandian. Nu stim ns care dintre ele va Ii tinut n
mn o Iloare si nici ce nsemna gestul.
Totusi cuplul presupus de Rita Lejeune ca Arthur-Guinevra este amplasat pe Iatada sudic a
turnului campanil astIel c el se aIl ,Iat n Iat cu arhivolta arturian a portalului nordic (della
Pescheria). Un plan comun al reprezentrilor este exclus pentru c scenele n care sunt protagonisti
,Arthur - sacriIicantul si ,Guinevra - Femeia cu Iloare ocup latura vestic. De asemenea reprezentarea
sacriIicantului este situat n coltul de nord-vest al cornisei iar cea a Femeii cu Floare n coltul de sud-vest
unde nu putem presupune c sculptorul ar Ii avut vreun motiv s repete compozitia arhivoltei.
Tot Iat n Iat cu portalul nordic se aIl o reprezentare a lui David dansnd ceea ce elimin
orice posibilitate a unei compozitii complementare. Planul iconograIic al Ghirlandinei nu va Ii Iost
inIluentat de cel al arhivoltei nordice.
Dac personajul Ieminin nu este Guinevra atunci legtura dintre Femeia cu Floare si sacriIicantul
brbos este una neIondat. n plus Rita Lejeune nu stia despre existenta cutitului Iapt care a dus la o
apropiere Iortat a aceluiasi personaj cu reprezentarea lui Rex Arturus de pe mozaicul sud-italic.
ntrebndu-ne ce personaje ar Ii putut purta acest cutit si n ce scop ar Ii putut sacriIica animalul primul
gnd ne-a dus la textul Vechiului Testament n care o sumedenie de personaje cu barb sacriIic animale.
Apropiindu-ne cu si mai mare atentie de diversele pasaje vechi testamentare putem observa c majoritatea
covrsitoare a animalelor sacriIicate sunt ovine pentru c semitii erau prin excelent pstori de oi.
Brbosul de pe Ghirlandina este probabil un Abel un Avraam sau orice alt patriarh al Vechiului
Testament
17
. n linia aceleiasi interpretri personajul care l nsoteste pe latura nordic a aceluiasi colt ar
putea Ii Iiul lui care se sprijin n toiagul de pstor pe care l strnge la piept.
n ceea ce priveste Femeia cu Floare ea ar putea Ii legat de legenda cavalerului Roland. n
stadiul actual al cercetrilor nu putem specula mai mult astIel nct atragem doar atentia asupra
Iaptului c personajul n cauz apare la Verona n dou rnduri n ambele situatii Iiind n
vecintatea reprezentrilor rolandiene. De asemenea el mai apare la Modena pe Ghirlandina n
imediata vecintate a unui Roland suIlnd n corn si a unui Olivier narmat cu scut si sabie
18
.

lance si scut ogival cu coiI Ir nazal si vesmnt simplu Ir cmas de zale. Cavalerul este un probabil Roland iar
personajul Ieminin apare pentru a doua oar n legtur cu el.
16
Frizele sunt situate n partea stng a portalului Iatadei catedralei San Zeno di Verona si prezint dou scene n care
Roland se lupt cu Ferragut. n prima dintre aceastea doi clreti ai cror cai sunt reprezentati simetric poart lnci si scuturi
ogivale. Cel din stnga l strpunge cu lancea pe cel din dreapta; lancea acestuia se Irnge vrIul ei se desprinde oblic n sus
probabil dup ce a atins scutul adversarului. Amndoi cavalerii poart coiIuri ogivale. Cea de a doua scen prezint lupta a doi
rzboinici pedestri: cel din dreapta narmat cu scut ogival coiI si cmas de zale pseste cu piciorul stng ctre adversar
purtnd n mna dreapt o spad cu care l strpunge. Cel din stnga contorsionat de pe urma loviturii este narmat aproape
identic cu exceptia coiIului. Se ncovoaie si este gata s cad; mna dreapt n care tine spada se ndeprteaz de corp iar
capul si-l las pe spate cu pletele Iluturnd. Scena este mult mai tensionat dect cea precedent.
17
Pentru reIerintele amintite v. Jechiul Testament Facerea IV 4; XXII 13. Lista poate continua. Exemplele
date sunt doar de la nceputul crtii Facerii (Genezei); cele din restul Bibliei sunt extrem de numeroase iar amintirea
lor departe de a Ii exhaustiv s-ar dovedi o ntreprindere inutil.
18
Femeia cu Floare ar putea Ii n Iunctie de personajul brbos care o nsoteste ntr-una dintre reprezentri o
Bertha sor a lui Charlemagne iar partenerul ei un Milon. Cei doi sunt printii eroului Roland Iugiti n mprejurimile

147
DiIerentele de costum dintre sacriIicant si nsotitorul Femeii cu Floare ne Iac s credem c
cele dou personaje trimit la povesti diIerite. Un alt argument este dat si de planul iconograIic al
campanilei: Roland si Olivier ocup coltul de nord-est cele dou reprezentri ale lui David pe cel
de sud-est iar aparitiile Femeii cu Floare coltul de sud-vest. Ar Ii putin probabil ca regele Arthur
si partenera lui s ocupe disproportionat spatiul a trei reprezentri cnd stim c Roland si David au
ocupat Iiecare doar cte dou. SacriIicantul ocup latura vestic a coltului de nord-vest Iapt care ar
presupune c aparitia de pe latura cealalt ar apartine aceleiasi povesti. IdentiIicarea personajului
care sacriIic o ovin depinde de sculptura alipit Iatadei nordice. Aceasta reprezint un pstor
astIel c povestea celor doi ar deveni: pe cnd tatl brbos sacriIica un animal din turm Iiul
sprijinit n toiag privea ceremonia. n aceast nou decriptare personajul brbos de pe etajul
Ghirlandinei nu este un Arthur iar stadiul cercetrilor este nc incipient.
Ne Ierim s Iormulm vreo posibil explicatie pentru cele patru scene de pe colturile de nord-vest si
sud-vest. PreIerm doar s eliminm presupusul Arthur din aria cercetrilor. El este poate un patriarh biblic.


Fig. 1 The Cathedral in the city oI Modena: plan. Courtauld Institute oI Art.
Fig. 2 La Ghirlandina tower and the placement oI relieIs at the second Ilow. Unknown;
Vladimir Agrigoroaei.
Fig. 3 The relieIs Irom the second Ilow oI the La Ghirlandina tower: David, Roland, Roland
or Olivier and a unknow Iigure that might be Gawain. Orlandini.
Fig. 4 La Ghirlandina tower northern Iacade oI the north-western corner: the presumed King
Arthur. Orlandini; Vladimir Agrigoroaei sketch and photo (the kniIe) aIter a photo by Colombini.
Fig. 5 The mosaic oI the Normand Cathedral in the city oI Otranto: REX ARTVRVS the
sketch oI Millin (BNF) used by Rita Lejeune; photo. BNF; Unknown.
Fig. 6 RelieI oI La Ghirlandina tower: the presumed Guinevra (Woman with a Flower).
Orlandini; Colombini.
Fig. 7 RelieI oI La Ghirlandina tower: the presumed couple Arthur-Guinevra. Orlandini.
Fig. 8 The Cathedral San Zeno in the city oI Verona western portal: Woman with a Flower
and Roland. Courtauld Institute oI Art.
Fig. 9 The Cathedral San Zeno in the city oI Verona relieI oI the Iacade: Woman with a
Flower placed in the context oI the Rolandian scenes. Courtauld Institute oI Art.
Fig. 10 The Cathedral in the city oI Modena: Porta della Pescheria Arthurian archivolt.
Courtauld Institute oI Art.

Romei din cauza dragostei lor al crei rod a Iost conIorm legendei celebrul cavaler. Presupunerea ar putea Ii
conIirmat de Iaptul c traditia nord-italic atest la o dat mult mai trzie povestea Berthei si a lui Milon. Cu toate
acestea Milon nu sacriIic niciodat o ovin Bertha nu tine niciodat n mn o Iloare iar literele grav alterate de
deasupra personajului de la Verona nu se aseamn cu nici-una dintre variantele numelui purtat de mama lui Roland. n
variantele Iranceze si latine ale legendei lui Charlemagne sora acestuia s-ar Ii numit Gisla sau Bertha. Bertha e Milone
si Rolandin sunt dou Iragmente din manuscrisul Geste Francor (i.e. ,Faptele Irancezilor) care dateaz din secolul al
XIV-lea. Bertha e Milone ocup II. 51 Vb - 54 Rb vv. 9027-9495 iar Rolandin II. 61 Vb - 64 Rb vv. 10896-11335.
Textul este redactat ntr-un curios dialect Iranco-italian atestat numai pe cale literar. Pentru traducerea comentariul si
bibliograIia asupra variantei Iranco-italiene a legendei Berthei si a lui Milon v. Leslie Zarker Morgan Franco-Italian
Epic. The Geste Francor (anonymous) 1996 la Medieval Sourcebook Web Page.

148

Fig. 1 Planul catedralei de la Modena. Courtauld Institute oI Art.


149

Fig. 2 Campanila La Ghirlandina si amplasarea relieIurilor pe cornisa celui de al doilea etaj.
necunoscut; Vladimir Agrigoroaei

Fig. 3 RelieIuri de pe cornisa campanilei din Modena David cantand din harp, Roland sunand din
corn, Roland sau Olivier si personajul necunoscut presupus a Ii Gawain. Orlandini

150

Fig. 4 Campanila din Modena Iatada de nord a coltului de nord-vest. Presupusul rege Arthur.
Orlandini; Vladimir Agrigoroaei schit cu IotograIie detaliat (cutitul) dup o IotograIie
Colombini

Fig. 5 Mozaicul catedralei normande din Otranto REX ARTVRVS. Releveul lui Millin (BNF) Iolosit
de Rita Lejeune. FotograIie actual a sectiunii de mozaic. BNF; necunoscut


151

Fig. 6 RelieI de pe cornisa campanilei din Modena. Presupusa Guinevra (Femeia cu Floare). Orlandini;
Colombini.


152

Fig. 7 RelieI de pe cornisa campanilei din Modena. Presupusul cuplu Arthur-Guinevra. Orlandini.


153

Fig. 8 Catedrala San Zeno di Verona lintelul portalului de vest. Femeie cu Floare si Cavaler (Roland).
Courtauld Institute oI Art

Fig. 9 Catedrala San Zeno di Verona relieI pe Iatad. Femeia cu Floare si vecintatea ei cu scenele
rolandiene. Courtauld Institute oI Art

154

Fig. 10 Catedrala din Modena Porta della Pescheria. Arhivolta arturian. Courtauld Institute oI Art


155

OBSERVATII PRIVIND SPADA DE CLU A ORA$ULUI SIBIU
(SECOLUL AL XVI-LEA)
Anca Ni(oi
`

Abstract Considerations regarding the Headsman Sword from Sibiu (16
th
century). The article tries to clariIy some
aspects regarding the Headsman Sword Irom Sibiu an old piece that through its richness show the importance oI the
Hermannstadt burgh in medieval Transylvania and also in the Central Europe. The sword is a classic sample oI a 16
th
century European arms. The sword- inv. M3813 is 110 cm long with a 72 cm sharp blade which ends in a round point and
belongs to the type XVI -aIter D.G. Alexander and subtype XVIII-b aIter R. E. Oakeshott. It has a double guard a straight
one and the other one Ior hand protection and ends in a Iilled pear pommel. The hilt is made oI wood is wrapped up with a
copper wire. A similar piece is presented in the paintings oI Hlchiu panelpaitings in the ,Resurrection scene. On one side
oI the blade it was engraved a quotation Irom the Psalms with a protector role Ior the carrier oI the sword. Quotation like
these can also be Iound on almost every headsman sword Irom all over the Bavarian county Irom the same period oI time.
Like a peculiar inIormation it is thought that this headsman sword is the same one used in 1703 by the Hungarian nobility
Ior beheading the German Commissioner Sachs Von Harteneck in the Big Square Irom Sibiu.

Colectiile Muzeului National Brukenthal din Sibiu n special cele apartinnd Muzeului de
Istorie reprezint unul din cele mai bogate Ionduri de acest Iel multitudinea pieselor aIlate aici
Icnd posibil o cercetare exhaustiv ce ar putea permite un studiu complex privind istoria
medieval a Transilvaniei.
n privinta colectiei de arme a Muzeului Brukenthal ea poate Ii analizat si prezentat numai
n contextul evolutiei istorice a orasului Sibiu Iiind o consecint Iireasc a existentei ,cettii si a
misiunii sale de a se autoapra n numeroasele si diIicilele momente ale ntregului Ev Mediu. Acest
lucru s-a impus de la mijlocul secolului al XIII-lea dup invazia ttar din 1241 care a Icut
dovada necesittii organizrii aprrii orasului prin realizarea unui sistem deIensiv puternic si
dezvoltarea unei productii proprii de armament
1
.
Datorit dezvoltrii explozive a productiei mestesugresti si a comertului Sibiul a ajuns s Iie
unul din cele mai nIloritoare orase ale Transilvaniei devenind n scurt timp unul din cele mai
importante centre productoare de armament ce satisIcea nu numai necesittile interne dar si
cererile venite din celelalte tri romne. Fierarii organizati n breasl sunt atestati la Sibiu ncepnd
cu anul 1376 cnd cu prilejul rennoirii statutelor de breasl din orasele Orstie Sebes Sibiu si
Sighisoara apar sub denumirea de Fabrorum Fraternitatis
2
Iiind specializati n urmtoarele branse:
cutitari cldrari lctusi si sbieri (sau gladiatores)
3
. Dup stabilirea n 1376 a statutelor breslelor
din cele patru orase sud transilvane breasla Iierarilor din Sibiu si rennoieste statutele abia la data
de 6 mai 1514
4
. ConIorm acestor statute Iiecare membru breslas era obligat s presteze serviciul militar de
garnizoan un numr de zile pe an serviciu care consta n paza unui turn sau a unei porti ce apartinea breslei.
Existenta Arsenalului a Morii de pulbere ca si a mesterilor armurieri locali explic n parte capacitatea de
rezistent a cettii Sibiului n decursul evului mediu
5
. De la sIrsitul secolului al XIV-lea cnd Sigismund de

*
Primria Municipiului Sibiu B-dul Victoriei nr. 1-3 Sibiu.
1
Roman E. Catalogul armelor de foc portative, secolele XJ-XJIII Sibiu 1981 p. 5.
2
Zimmermann Fr. Werner K. Mller G. Urkundenbuch :ur Geschichte der Deutschen in Siebenbrgen, II
Sibiu 1897 p. 451.
3
Ibidem.
4
Arhivele Statului Sibiu Zunft Urkunde, I nr. 33.
5
Roman E. Arme i armuri in colectia Mu:eului Brukenthal.arme de foc i arme portative, StComB 21 1981
p. 291.

156
Luxemburg dispune ntrirea oraselor si nconjurarea lor cu noi IortiIicatii aprarea si ntretinerea acestora
sunt date n grija breslelor si o dovad a ct de bine au Iost dotate si aprate este si Iaptul c n cazul Sibiului
de la 1241 pn la 1848 cetatea nu a mai Iost cucerit prin lupt
6
. EIicienta breslelor n aprarea orasului
reiese si din statistica conIorm creia n secolele XIII-XIV breslele detineau o treime din centurile de
IortiIicatie ale orasului: n 1376 cca. 40-42 iar n secolul al XV-lea 31 (din 39 de turnuri si bastioane
aveau n ntretinere 12)
7
. Depozitele din turnuri armele din Arsenal ca si cele din casele nobililor au Iormat
nucleul Camerei de arme a orasului ,Stadtische Rstkammer` nIiintat n 1872
8
din initiativa lui Carol
Platz comisarul primriei Sibiului care cunoscnd valoarea armelor le-a adunat la primria orasului. Cu
acest prilej au Iost adunate arme de toate categoriile steaguri si recuzit de rzboi.
Pn la momentul actual din bogata colectie a Muzeului Brukenthal armele albe nu au Icut
obiectul unui studiu aproIundat iar dintre acestea spadele cele mai apreciate arme ale epocii medievale
considerate simbol si nsemn al rangului cavaleresc dovad a apartenentei la casta privilegiat a
rzboinicilor evului mediu vasalic reprezint o important component. Singurele cercetri temeinice si
aproIundate au Iost cele ale lui Martin Rill cu privire la spadele medievale timpurii
9
. Arme oIensive
spadele si sbiile reIlect n cea mai mare msur evolutia general a conceptiei strategice si a organizrii
militare a spatiului intracarpatic Iiind n Iapt piesele de baz ale armamentului epocii
10
.
Pe lng rolul su propriu-zis ca arm de lupt n credintele si superstitiile medievale o arm
putea Ii minunat si purttoare de noroc n lupt dar si blestemat si aductoare de ghinion. Armele
aveau si o dubl valoare: militar si de simbol n acelasi timp
11
. Spada lancea si scutul Iolosite n
ceremonialul ridicrii n rang de cavaler nu erau doar arme simbolice ci n acelasi timp arme
Iolosite eIectiv pe cmpul de lupt
12
. Spada a avut ntotdeauna un rol esential n simbolistica
judiciar de la legenda tiranului Dionysos din Siracusa si pn la reprezentrile moderne ale
justitiei balanta n mna stng si spada drepttii n mna dreapt.
Legat de simbolistica spadei un exemplu interesant l reprezint asa-numitele ,Rolansulen
statui ale unor cavaleri tinnd n mn o spad tras din teac si interpretat ndeobste ca expresie a
orasului liber regal cu drept de judecat capital acest simbol Iiind pus pe seama existetei lui
Roland care a luptat pn la sacriIiciul suprem pentru Dumnezeu si credinta crestin. n
Transilvania Sibiul este singurul oras al Pmntului Criesc n care este documentat si s-a pstrat
o asemenea statuie a lui Roland cu o spad care actualmente se aIl la Muzeul Brukenthal Iiind n
Iapt a treia statuie a lui Roland din Sibiu (pl. I). Aceast statuie ridicat n secolul al XVII-lea a
nlocuit-o pe cea executat n 1550 de pietrarul OnoIIorus
13
.
n mediul ssesc transilvan exist o combinatie ntre simbolul drepttii crestine al justitiei
medievale si al dreptului de judecat capital ,Jus gladii obtinut de colonistii germani nc din
1224 prin Diploma regal dat de Andrei al II-lea
14
. Ct priveste spada ca obiect de executie nobil
este Ioarte probabil ca ea s Ii Iost preluat de orasele libere din mediul cavaleresc. Orsenii direct
dependenti de coroana regal se simteau egali n drepturi cu ceilalti vasali ai regelui iar metoda de
executie varia n Iunctie de gravitatea Iaptei comise executia prin decapitare Iiind un apanaj al nobilimii.
Spada de clu care Iace obiectul studiului de Iat se gseste n colectiile muzeului sub
numrul de inventar M 3813 (pl. I/b) Iiind n Iapt una din cele mai spectaculoase piese existente
aici. Spada are o lungime de 110 cm din care 85 cm i msoar doar lama. Fiind o spad de executie
aceasta are lama lat care si pstreaz aceeasi ltime de 72 cm de la vrIul rotunjit si pn sub
gard ncadrndu-se n limitele ntre care oscileaz n general o astIel de spad. Spre deosebire de

6
Tiplic I. M. Breslele armurierilor din Sibiu i functia lor militar Sargetia XXVI 1 p. 489.
7
Abrudan P. Sontag F. Sistemul de aprare al cettii Sibiului in secolele XJ-XJI, expresie a conceptiei
r:boiului popular SMMIM 7-8 1974-1975 p. 121.
8
Petranu C. Mu:eele din Transilvania, Banat, Criana i Maramure Bucuresti 1922 p. 156.
9
Rill M. Mitellalterliche Schwerter in Brukenthalmuseum ForVL 26-2 1983 p. 80-84.
10
Pinter Z. K. Spada i sabia medieval in Transilvania i Banat (secolele IX-XIJ) Resita 1999 p. 89.
11
Idem Aspecte ale cultului armelor. Jaloarea spiritual i simbolic a pieselor de armament in mentalitatea
medieval AICSU I 1994 p. 13.
12
Ibidem.
13
Fabricius-Dancu I. Plimbare prin Sibiul Jechi Sibiu 1983.
14
Sutschek F. Statutele municipale ale sailor din Transilvania Stuttgart 1997 p. 300.

157
majoritatea spadelor de acest Iel spada n discutie nu prezint acele sentuiri mediane pentru
scurgerea sngelui denumite n literatura german de specialitate ,Blutrinne. Ea se mbin n mod
armonios cu teaca din piele maro terminat ntr-o buterol de metal. Chiar dac n vechiul registru
de inventar al colectiei spada n discutie este trecut ca avnd o teac neagr de piele prerea
noastr este c aceasta existent n inventar nu avea cum s apartin acesteia deoarece reprezint o
teac pentru o spad cu vrIul ascutit de lupt n care nu putea ptrunde spada noastr. De altIel
una din caracteristicile armelor de executie este chiar vrIul rotunjit (n patru laturi tesit sau
semicircular
15
) nentlnit n general la spadele de lupt la care acesta era ascutit.
Garda dubl este Iormat dintr-una dreapt ce msoar 195 cm lungime de sectiune ptrat n
partea central evazat spre capetele care se prezint sub Iorma unui trunchi de con cu baza mare ca
extremitate si o alt gard destinat protectiei minii. Aceasta dup prerea noastr nu se prezint n
Iorma initial care era usor arcuit spre mner. La toate spadele de executie ntlnite de noi n literatura
de specialitate garda este dreapt Ir aceast protectie pentru mn sau inel Iapt care ne Iace s ne
ntrebm dac scopul su intial a Iost doar acela de executie? La o cercetare mai atent pe aceast gard
pentru protejarea minii se poate observa stantat stema Sibiului stiut Iiind Iaptul c toate armele care
au Icut parte din ,Camera de arme a orasului au reprezentate pe ele stema orasului lucru care ne
ndreptteste s aIirmm cu sigurant c aceast spad a apartinut Sibiului.
Tija mnerului msoar 20 cm ntre gard si buton Iiind astIel realizat pentru a putea Ii
cuprins cu dou mini n asa Iel nct lovitura s Iie att de puternic ca s reteze din prima
ncercare capul condamnatului. Mnerul din lemn este nIsurat cu o srm din cupru mpletit (pl.
I-c) si se termin ntr-un buton plin piriIorm cu o lungime de 5 cm la Iel ca si la spadele bavareze
unde mnerul este de cele mai multe ori conIectionat din acelasi material ca si garda Iiind apoi
nIsurat n piele de multe ori tintuit
16
. Tipul de buton plin echilibra Ioarte bine spada centrul de
greutate cznd pe mijlocul lamei spre vrI.
Fiind o spad de executie aceasta are pe lam gravat urmtoarea expresie derivat din
psalmi: ,JESVS DIR LEB ICH JESVS DIR STIRB ICH DEIN BIN ICH TOT UND LEBENDIG
(Isus pentru Tine triesc, Isus pentru Tine mor, al Tu sunt mort sau viu) ceea ce i conIerea
acesteia binecuvntarea divin (pl. II). Aceast inscriptie avea scopul de a proteja si de a justiIica
actiunea armei si a celui care o mnuieste ambii Iiind de Iapt doar niste executori ai vointei legii
ncercndu-se prin aceste citate s se aduc condamnatului n ultimele sale clipe pacea
suIleteasc. Pe lng inscriptie ncadrnd-o se aIl o reprezentare a spnzurtorii si a rotii. Aceste
reprezentri sunt cele mai rspndite ornamentatii ntlnite pe lamele spadelor de clu de la cele
mai simple cum ar Ii spnzurtoarea alctuit din stlp si grind transversal trasate ca dou linii
pn la cele n care este ilustrat un condamnat; roata evolund de la un cerc gravat cu mai multe
raze ca si spite pn la roata ca instrument de executie
17
. Aceste reprezentri alturi de citatele din
Psalmi se constituie ntr-o instant suprem ce d sentinta. Interesant de remarcat este Iaptul c
spnzurtori erau Irecvent asezate la granitele regatului ca un mod de a-i speria pe strinii care
intrau n tar
18
. Pe cealalt parte a lamei sunt gravate motive Ilorale (pl. II/b) n acelasi mod n care
ele se ntlnesc pe lamele spadelor de executie din mediul german unde sunt ns ncadrate de alte
citate din psalmi. AstIel de Iormulri ca cea de pe spada n discutie se ntlnesc si pe alte spade de
clu bavareze din secolele XVI-XVII unde se spunea ,sentinta o d stpanirea, eu execut doar
sentinta iar alte Iormulri ncercau s exprime ideea c moartea prin spad asigur celui executat
viat vesnic ,spada o ridic asupra lui, d Doamne viat venic pctosului
19
. Prin acest Iel de
Iormulri clul ncerca s se protejeze ntr-un Iel de blestemele rostite de condamnat n ultimele
sale momente. Tot Iormulri asemntoare ca de exemplu ,De aceea din timp s v citi i la
picioarele lui Dumne:eu s cdeti, inainte ca prin aceast spad executati s fiti` sau pe cealalt
parte a lamei ,Aceast spad are ti ascutit, iar eu sunt investit, pe Dumne:eu i pe autoritti s

15
Khn U. Das Richtschwert in Bayern WaIIen und Kostmkunde 2 1970 p. 90.
16
Ibidem p. 90.
17
Ibidem p. 101-102.
18
Ibidem p. 103.
19
Ibidem p. 95-99.

158
slufesc i pe oamenii ri s-i pedepsesc` se gsesc si pe spada de clu a orasului Deva
20
. Spade de
clu se regsesc pe tot cuprinsul Transilvaniei n orasele libere cu drept de judecat un exemplu
concludent Iiind Clujul a crui spad se regseste n colectiile Muzeului National al Transilvaniei si
la care se observ garda dreapt si o serie de nsemne care par a Ii nsemne de mester aIlate pe lam
n imediata apropiere a grzii
21
. Tot spade de clu cu aproximativ aceeasi structur se regsesc n
colectiile Muzeului Militar Central avnd o provenient german.
Tot o spad de clu cu aproximativ aceleasi dimensiuni si tot Ir sentuire median cu o gard
dreapt cu capetele rotunjite si cu mnerul nIsurat n piele tintuit se gseste n mediul bavarez la
Straubinger
22
ncadrat tot n secolul al XVI-lea. Un lucru interesant este Iaptul c lam sunt gravate n
acelasi mod roata psalmul si spnzurtoarea Iiind realizate identic cu cele de pe spada sibian.
O spad de o absolut corespondent tipologic cu acelasi tip de gard dreapt cu extremittile
pronuntate cu mnerul nIsurat cu o srm de aceast dat de argint si cu butonul piriIorm se gseste
n Arsenalul din Alexandria unde este mentionat ca Iiind spad de origine transilvan. AstIel de spade
sunt ncadrate de D. G. Alexander n grupa XVI a clasiIicrii sale si ntlnite ncepnd cu secolul al
XVI-lea
23
ca spade grele pentru lovit si mpuns. Spadele cu aceleasi caracteristici ca a celei de clu de
la Sibiu sunt ncadrate de Ewart Oakeshott n subtipul XVIII-b al clasiIicrii sale
24
autorul speciIicnd
Iaptul c majoritatea spadelor de acest Iel provin din mediul german asa cum se poate observa si n
iconograIia german a secolelor XV-XVI n special n opera lui Albrecht Drer
25
. n iconograIia
transilvan asemenea piese sunt ntlnite n reprezentrile altarului bisericii evanghelice din Hlchiu
26
n
ciclul Patimilor n tabloul reprezentnd ,Rugciunea n Ghetsemani. Aici se poate observa o spad cu
garda dreapt si evazat spre capete terminat n dou sIere (stilul 11-Oakeshott
27
; varianta I-Pinter)
28

cu un mner pentru o mn si jumtate (m 1 1/2-Pinter)
29
terminat ntr-un buton piriIorm (tip T
5
-
Oakeshott)
30
. O astIel de spad de corespondent tipologic se gseste n Muzeul National Bavarez din
Mnchen ncadrat n ultima parte a secolului al XV-lea Ioarte bine conservat similar cu piesele
purtate de sIintii si cavalerii lucrrilor lui Drer
31
.
Ca o inIormatie inedit este Ioarte posibil ca aceast spad s Ii Iost cea cu care n 1703 a Iost
decapitat comitele Sachs von Harteneck ridicat la rangul de cavaler de mpratul Leopold I abia cu
cinci ani n urm. Reprezentant al natiunii ssesti Sachs von Harteneck reusise datorit calittilor
sale remarcabile s aib o deosebit de mare inIluent asupra mpratului care tinnd seama de
sIaturile comitelui ncerca o integrare ct mai eIectiv a Transilvaniei n Imperiul Habsburgic. El
reusise s obtin la Viena conIirmarea ,Natiunii ssesti prin Diploma Leopoldin drept baz juridic
pentru continuitatea ei ca ,Natiune n Dieta transilvan. El considera c numai sub protectia Austriei
Transilvania si putea mentine legtura cu sIera de cultur occidental. Este doar normal ca aceast
mare trecere pe care Harteneck o avea la curtea de la Viena s Iii strnit invidia nobilimii maghiare
din Transilvania care-si simtea periclitat rolul su de lider. Dar ceea ce a declansat ura celorlalte
natiuni privilegiate ale Transilvaniei a Iost reIorma Iiscal propus la Dieta din 1702 prin care
Harteneck cerea impunerea unor taxe generale suportate de ntreaga populatie n Iunctie de venituri si
de proprietti ceea ce ar Ii determinat nobilimea maghiar s plteasc taxe si u s le ncaseze. Din
acel moment comitele sas a devenit cel mai mare inamic al nobilimii maghiare. Sansa pentru o
rzbunare nu a ntrziat s apar Harteneck Iiind acuzat de nalt trdare deoarece judecase alturi

20
Andrus R. Spade i sbii din colectia mu:eului devean, Sargetia XXV 1992-1994 p. 337.
21
Vldescu C. Knig C. Popa D. Arme in mu:eele din Romania Bucuresti 1973.
22
Khn U. op. cit. p. 122.
23
Alexander D. G. European Swords in the Collection of Istanbul. Part II. Swords from the Arsenal of
Alexandria WaIIen und-Kostmkunde 29-1 1987 p. 23.
24
Oakeshott R.E. The Sword in the Age of Chivalry, London 1964, p. 70.
25
Marica-Guy V. Drer Bucuresti 1980.
26
Nitoi A. Repre:entri de arme i armuri in pictura altarului de la Hlchiu Erasmus.
27
Oakeshott R. E. op. cit. p. 118.
28
Pinter Z. K. op. cit. p. 97.
29
Ibidem p. 96.
30
Oakeshott R. E. op. cit. p. 106.
31
Albrecht Drer 1471-1971. Ausstelung des Germanischen Nationalmuseum Nrnberg 1971 p. 133 pl. 231.

159
Consiliul Sighisoarei pe primarul orasului Johann Schuller acuzat de abuz n Iunctie condamnndu-l
la pedeapsa cu moartea. Acuzat si judecat de nalt trdare Iat de coroana imperial Harteneck a Iost
condamnat la moarte prin decapitare sentint ce a Iost executat n 5 decembrie 1703 n Piata Mare
din Sibiu
32
. Aceasta este ultima executie de acest Iel petrecut n Sibiu.
n concluzie credem c nu este deloc gresit dac considerm c spada de clu care Iace
obiectul studiului de Iat este prin semniIicatiile sale spirituale si materiale o dovad a importantei
burgului sibian n contextul privilegiilor obtinute de ctre orasele ssesti din regatul maghiar.

Explica(ia figurilor

Pl. I a Statuia lui Rolans cu prezenta spad de executie; b Spada de executie detaliu mner; c
Spada de executie
Pl. II a Textul de pe spada de executie; b Motive Ilorale de pe lama piesei

Pl. I a Rolans` statue with the execution sword; b The execution sword detail oI the hilt; c
The execution sword
Pl. II a The text on the execution sword; b The Iloral motives on the blade oI the piece

32
Foisel J. Saxons through seventeen centuries, Clevaland 1936 p. 197; Fabricius-Dancu I. Spa:iergang
durch Alt-Hermannstadt Sibiu 1983; Sigerus E. Cronica oraului Sibiu Sibiu 1997 p. 35.

160

Pl. I

a

b c

161

Pl. II

b
a

162


163

UN DOCUMENT DE LA RADU MIHNEA RELATIV LA
PARTICIPAREA O$TENILOR N MAREA ADUNARE A TRII
Gheorghe Bichicean
-

Abstract A document from Radu Mihnea refering to the participation of the army at the great assembly of the
country. The author studies a new document issued by the woiewod oI Moldavia Radu Mihnea in October 14
th
1625 in
which aIter a trial the nobleman Nicolae receives a clock. This article also relates to the situation oI the woiewod and
that oI the representatives oI the privileged social structures in Moldavia oI the 17
th
century as well as the diIIerent
levels oI the representation oI the power (ruler clergy courtiers and servants).

Cadrul general de abordare
O dat cu organizarea corporativ a strilor domnul trii se situeaz mpreun cu acestea sub
semnul unittii cutumiare. n virtutea dreptului de reciprocitate domnul si reprezentantii strilor
privilegiate colaboreaz att pentru interpretarea si mprtirea drepttii ct si pentru alte probleme
importante ce trebuie s le rezolve n interesul general. Terminologia Iolosit este un argument n sensul
existentei si activittii institutiei SIatului domnesc si Adunrilor de stri din Moldova (Sobor Soborul
trii). Mai trziu SIatul de obste si Soborul de obste desciIreaz sensul unor adunri mai cuprinztoare
n sensul reprezentrii. Soborul trii sau Soborul obstesc erau adunri care reuneau strile laic si
ecleziastic. De aceea din secolul al XVII-lea adunarea va Ii mentionat tot mai des sub denumirea ,tot
sborul trii duhovnicesc si mirenesc ,cu sveatul si voia a tot sborul ori ,SIat de obste
1
.
Caracterul nssi al Domniei traditia stpnirii n Trile Romne au presupus structuri
institutionale care au permis voievodului s ocupe n interiorul societtii o pozitie autocratic ce
presupune superioritatea unei legi proprii de judecat (po :aconu :emscoi, :emskago :acona) si care
reclam prezenta unui sfat constituit din stpnii pmntului
2
ce i s-au nchinat. El d domnitorului
dreptul de a conIirma stpnirea pmntului de a acorda imunitti si a percepe veniturile domniei.
n procedura reprezentrii si n cunoasterea structurii de stri este precizat si n acest
document distinctia ntre boierii mari si mici (velikimi o malimi) si alti reprezentanti ai strilor
privilegiate cum este elementul ostsesc (voin) care apare si n cronicile aceluiasi secol al XVII-
lea
3
. n toate documentele cercetate judeca-ta s-a Icut n prezenta ,boierilor mari si mici: pread
nami i pread naimi boleari velikimi i malimi~; pread vsimi naimi moldavskimi boleari velikimi
o malimi; pread nami i pread usimi naimi moldavskim boleari velikih i malih etc.

-
Academia Trupelor de Uscat ,Nicolae Blcescu Str. SteIan cel Mare nr. 3-5 cod 550283 Sibiu
1
V. Al. Georgescu Types et formes dAssemblees detats en Droit feodale roumain Liber Memorialis Georges
de Lagarde London 1968 (Extras) p. 127. N. Stoicescu Sfatul domnesc i marii dregtori din ]ara Romaneasc i
Moldova (sec. XIJ XJII) Bucuresti 1968 pp. 22-23.
2
Pentru amnunte: Gh. I. Brtianu Sfatul domnesc i Adunarea strilor in Principatele Romane Evry 1977 p.
66; N. Djuvara Intre Orient i Occident. ]rile Romane la inceputul epocii moderne (1800-1848) Humanitas 1995 pl.
21; P. P. Panaitescu Problema originii clasei boiereti n Interpretri romnesti. Studii de istorie economic si social
ed. a II-a Bucuresti 1994 p. 59. Vezi si Fl. Constantiniu La Genese du feodalisme roumain. approche typologique
NEdH 6 1 1980 p. 82.
3
N. Stoicescu op. cit. p. 76-78; V. Al. Georgescu Les asemblees detats en Jalachie et en Moldavie de 1750 a
1831/1832 RRH XI 1 1972 p. 28.

164
n secolul al XVII-lea n care este datat si documentul prezentat de noi ,tara indic deja alte
stri dect cele ale boierilor si clerului un alt nivel al reprezentrii. Dac n secolul al XV-lea ,tara
prezent la alegerea lui SteIan cel Mare (1457) cuprindea boierii clerul superior si curteni n
secolul al XVII-lea este atestat reprezentarea curtenilor si slujitorilor bazat pe recunoasterea
aportului militar direct. Treptat elementul ostsesc avantajat pn n secolul al XVII-lea pierde din
important. Ulterior ns o perioad de timp n unele adunri (cu preponderent n cele cu caracter
Iiscal) elementului ostsesc slujitori si rosii este prezent alturi de boieri si clerul superior
reprezentat astIel la 1631 (Leon Tomsa) 1641 (Matei Basarab) si 1668 (Radu Leon).
Dintre ultimele documente cercetate
4
ntr-unul singur se Iace mentiunea reprezentantilor
ostenilor. El apartine lui Radu Mihnea voievodul Moldovei - Iiind datat la 14 octombrie 1625 la
Hrlu
5
. Voievodul Moldovei a adjudecat un ceas lui Nicolae Iost stolnic ca mostenire a lui Simeon. n
judecat Iostul stolnic Nicolae a prezentat un nscris drept mrturie: ,de la Cristiian logoIt Savin Iost
sulger Ptrascu Ciplan Dumitrascu Soldan Lupu Ionascu Preporjescu si de la alti multi boieri si oteni
n Iata lor. (Niculae biv stolnic i s edin :apis :a sveadeatelsve ot Cristiian log~of~t, i ot Savin biv
sulfar i ot Petraco Ciolpan i ot Dumitraco Soldan i ot Lupul i ot Ionaco Preprfescul i ot proocih
mnoghi boleari i voin (s.n.) pread nih.). Ceea ce sugereaz c a Iost obtinut ntr-o adunare (sobor)
anterioar n care a Iost reprezentat elementul ostsesc.
n istoria institutiilor Domniei Soborului si SIatului domnesc Iunctiile si anumite aspecte de
procedur (dezbaterile adoptarea hotrrii asigurarea publicittii si executrii acesteia) sunt
probleme ce pot Ii analizate numai n corelatie cu Iorma lor. Recunoasterea Iunctiei juridice a
Adunrilor de stri n Trile Romne
6
reIlect exercitarea unei prerogative proprii acestora de care
domnii trebuiau s tin seama si pe care ei nsisi o considerau ,judecata trii. n procedura de
judecat a domnului ca si n cadrul Adunrilor de stri hotrrea se exprima n Iorme diIerite n
Iunctie de scopul si semniIicatia ei. Rostind Amin adunarea si exprima acordul si vota hotrrea
7
.
ncheierea procedurii si adoptarea hotrrii care conserva ,prin mare blestem privilegiile strilor
privilegiate este o caracteristic a acestei perioade.
De multe ori daniile sau reconIirmrile ulterioare erau nsotite de imunitate. nclcarea
privilegiilor ce se atribuiau prin actele de imunitate erau sanctionate cu amenzi: gloabe
8
. Gloaba
este sanctiunea patrimonial aplicabil persoanei care nu respecta propriul su angajament sau
hotrrea autorittii. n Moldova se ddea mai ales n boi (6-50) si s-a aplicat din a doua jumtate a
se-colului al XVI-lea pn la Iinele celui de-al XVIII-lea.
Formulele nu erau utilizate doar n diplomele de imunitate ci n chiar cuprinsul unor hotrri
judectoresti. Sunt anumite clisee de cancelarie ntre care: ,s-i Iie ocin si ohab ,s-i Iie uric cu
tot venitul sunt utilizate si n aproape toate documentele. Iat cteva din relatiile documentare pe
care le regsim n documentul de Iat: ,si de la noi are dreptul de mostenire uric si ntrire (i ot
nas pravaa, otni~nu i uric i pitvrfdenie neporeennu)
9
. Aceste clisee sau Iormule de cancelarie
(uric cu tot venitul ocin si ohab etc.) ddeau expresie juridic ntririi domnului acordat actelor
juridice privitoare la mutatiile de proprietate si prin urmare nu consacr scutiri sau privilegii (H. H.
Stahl). Totodat ele asigurau si publicitatea cuvenit unor asemenea acte garantnd dreptul de
proprietate al dobnditorului si Icndu-l opozabil erga omnes. Documentul indic proprietatea sub
denumirea de uric termen ce atest originea acesteia adic ,de mostenire sau de rspltire a
slujbei drept credincioase Iat de domnitor. Din a doua jumtate a secolului al XVI-lea pn spre
Iinele celui de-al XVII-lea n Moldova se obisnuia ca dup adoptarea solutiei n proces s se dea

4
Gh. Bichicean Moldova. Noi documente medievale Sibiu 2003.
5
Biblioteca ASTRA Colectii speciale C. LI/4.
6
V. pe larg V. Al. Georgescu LAssemblee dEtat ou la Grande Assemblee de pays comme organe fudiciaire en
Jalachie et en Moldavie (XJII
e
XJIII
e
siecles) RRH V 5 1966 passim.
7
D. Mioc op. cit. p. 230-231.
8
St. SteInescu Istoria medie a Romaniei Partea a II-a Principatele Romane (secolele XIJ-XJI) Bucuresti
1992 p. 67.
9
Biblioteca ASTRA Colectii speciale C. LI/4.

165
feria (heriie sau feriie)
10
. Era o tax pltibil de partea cstigtoare pentru obtinerea titlului de
proprietate. Nu are nici o legtur cu autoritatea lucrului judecat.
Translitera(ia yi traducerea documentului
La 14 octombrie 1625 la Hrlu
11
Radu Mihnea (1623 aug. 1626 ian.) voievodul
Moldovei a adjudecat un ceas lui Nicolae stolnic ca mostenire a lui Simeon aIlat n litigiu cu
Eremia din Petlogeni s.a.
Translitera(ie
Io Radul voevoda bojiio milo~stiiu go~spo~da~r zemli moldavscoi~ oje~ priide
pread nami i pread nasimi boleari velikimi i malimi~ nas vearnii bolearin Niculae biv stolnic i s
edin zapis za sveadeatelsve ot Cristiian log~oI~t i ot Savin biv suljar i ot Petrasco Ciolpan i ot
Dumitrasco Soldan i ot Lupul i ot Ionasco Preprjescul i ot proocih mnoghi boleari i voin pread nih.
Pisasia v tot zapis caco priidosia pread nimi Simion Bertil ph ot Petlogeani i postavil zaclad
otni~na Eremievi ot Petlogeani. Eliseai zberet ceas emu cito est emu cupe jenu ot cnghinea
Eremii Porumbita taa zalojila u ruki bolearina nasemu visipisiannomu Niculae -stolnic za sto i
cetirideseata levi licinih ot mesiata iuni~ 27 de~ni daj dostaa pre~po~dobnaa ma~te~ri
nase Paraskevi caco da podast emu isplni pnneazi na de~ni a aste ne budut emu dast t pnneazi
na de~ni a taa otni~na Simionovi cito zovet cias Eremii ot Petlogeni da est izghiblenna i
nicogda bease na de~ni a Simion ne dast emu ni edin ban.
Tem radi gos~podst~va mi dal est mi i potvrdili bolearinu nas visipisan Nicolae Stolnic
nad taa preavisirecennaa cias za otni~nu Simionovi. Eliki isberet cias Eremii ot Petlogeani caco
da est emu i ot nas pravaa otni~nu i uric i pitvrjdenie neporesennu emu nicolij na veachi. I in
dast ne umisaet pread sim listom nasim.
Sam gospodin veleal.
U Hrliu 7134 oct. l4 dni.
|Sigiliu la mijloc| grmtic Ghelasie.
Traducere
Io Radul voievod din mila lui Dumnezeu domn al trii Moldovei. Iat c a venit n Iata
noastr si n Iata boierilor nostri mari si mici boierul nostru credincios Nicolae Iost stolnic cu un
nscris drept mrturie de la Cristiian logoIt Savin Iost sulger Ptrascu Ciplan Dumitrascu Soldan
Lupu Ionascu Preporjescu si de la alti multi boieri i oteni in fata lor.
n acel document scria cum a venit n Iata lor Simion Bertil tot din Petlogeni si a pus zlog
mostenirea lui Eremia din Petlogeni.
Elisei va lua ceasul lui pe care i l-a cumprat sotiei de la domnita lui Eremia Porumbita.
Aceea l-a zlogit n minile boierului nostru sus numit Nicolae stolnic pentru una sut patruzeci lei
pesin din luna iunie 27 lund drept garantie chiar pe Fericita maica noastr Paraschiva cum c i
va napoia lui banii ntocmai la zi. Iar de nu-i va napoia lui acei bani la zi atunci acea mostenire a
lui Simeon ce se numeste ceasul lui Eremia din Petlogeni va Ii pierdut si dac nu va Ii scadenta la
zi atunci Simeon nu-i va da nici un ban.
Cu att mai mult c boierii mi-au dat si ntrit pentru boierul nostru sus numit Nicolae
stolnicul acel ceas sus amintit ca mostenire a lui Simeon. De ndat ce va lua ceasul de la Eremia
din Petlogeni va Ii a lui si de la noi are dreptul de mostenire uric si ntrire.
Actul nu va Ii anulat nicicnd n veci si cu un alt act nu se va putea nlocui.
nsusi domnul a poruncit.
La Hrlu 7134 1625~ octombrie 14.
Grmtic Ghelasie.

10
St. SteInescu op. cit. p. 67.
11
Document original slavon Biblioteca ASTRA Colectii speciale C. LI/4.

166

Fig. 1 Document emis de cancelaria domnitorului Moldovei Radu Mihnea la Hrlu 14 octombrie 1625
(Ioto)/A document issued by the woiwod oI Moldavia Radu Mihnea`s oIIice at Hrlu October the 14
th

1625 (photo)


167

CASA SCHASSER (SIBIU, PIATA MIC NR. 12).
RAPORT ARHEOLOGIC
Petre Munteanu Beyliu
-

Abstract The Schasser House from Sibiu. Archaeological Report. The archaeological excavations have accompanied
the careIul restoration oI the building Irom Sibiu Piata Mic 16. The building was linked Irom the precinct oI the
medieval church y. The plan and evolution were determined by the position at the edge oI the terrace. At the beginning
oI the 15-th century the plan includes a central corridor and two rooms Irom each side a cellar a Iirst and second Iloor.
In the 18-th century the building developed to the north and the third Iloor raise. In that time the Iront side was
decorated in baroque stile. At the middle oI the 19-th century a new construction was linked in the north. An inner
court appeared. The development oI the building was closely related with the architectural change in Piata Mic.

Piata Mic (Circulus Parvus) este unul din spatiile centrale ale orasului Sibiu Iormat din
aliniamente concentrice de cldiri monumente istorice desIsurate n jurul bisericii de comunitate.
Din sirul cldirilor ce mrginesc Piata Mic cea care a adpostit n secolul trecut Asociatia Micilor
Mestesugari a intrat n circuitul inIormatiilor istorice. Cldirea a beneIiciat de cercetri arheologice
si de parament cercetri eIectuate cu prilejul restaurrii din 1988-1989
12
.
n anul 1994 a Iost cercetat arheologic cldirea alturat de la numrul 12 rezultatele
cercetrii relieInd urme ale unui sant si ale unei constructii din lemn datat prin moned n prima
jumtate a secolului al XIII-lea
13
.
Cldirea din Piata Mic cu numrul 16 a Iost cercetat ca urmare a proiectului de restaurare ce
o va transIorma n sediu pentru centrul cultural de inIormare al Luxemburgului. Colaborarea
exemplar cu arhitectul dr. Hermann Fabini a avut rezultate beneIice asupra cunoasterii istorice si a
evalurii culturale actuale a cldirii una din ncperi avnd chiar o destinatie muzeal.
Trei mentiuni bibliograIice merit s Iie amintite n legtur cu casa n discutie. Autorii ghidului
orasului Sibiu au considerat c planul actualului ediIiciu include dou constructii anterioare.
14
O tez de
doctorat asupra cldirilor din Sibiu n perioada barocului a abordat elementele ornamentale de pe
Iatade
15
. Descrierea sintetic a cldirii a Iost realizat n topograIia monumentelor istorice din Sibiu.
16

-
Muzeul National Brukenthal - Muzeul de Istorie Str. Mitropoliei nr. 2 cod 550179 Sibiu.
12
Petre Munteanu Besliu Archologische Forschungen im ,Hermeshaus` (gewerbeverein) von Hermannstadt
ZeitschriIt Ir Siebenbrgische Landeskunde, 2 1991 p. 152-163; idem Cercetri arheologice la ,Casa Hermes`
(Burger und Gewerbevereinshaus) din Sibiu Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 1-2 1993 p. 43-50; Emil
Crisan Restaurarea Casei Hermes din Sibiu Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 1-2 1993 p. 39-42.
13
Rezultatele cercetrilor arheologice nu au Iost nc publicate. O not a Iost inserat n Petre Munteanu Besliu
Cercetri de arheologie medieval in perimetrul oraului Sibiu efectuate in ultimul deceniu Arheologia medieval II
p. 90-91.
14
Alexandru Avram Vasile Crisan, Sibiu-ghid de ora I.a. p. 73-74. AIirmatia a Iost precizat si inIormatiile
istorice mbogtite n editia a doua a ghidului. Cea de-a doua cas (n Iapt un corp de cldire) a Iost ncorporat dup
prerea autorilor n prima jumtate a secolul al XIX-lea (Dr. Alexandru Avram Vasile Crisan Sibiu, ghid cultural
turistic Bucuresti 2001 p. 80).
15
Anca Derer Arhitectura baroc in Transilvania. Studiu de ca:. oraul i :ona Sibiu 1998 Biblioteca
Brukenthal M. 782 p. 131.
16
Alexandru Avram Ioan Bucur Denkmaltopographie Siebenbrgen. Stadt Hermannstadt 5.1.1 Stadt
Hermannstadt. Die Altstadt Topografia Monumentelor din Traansilvania. Municipiul Sibiu 5.1.1, Municipiul Sibiu.
Centrul Istoric, Kln 1999 p. 110.

168
Stirile documentare din evul mediu sunt vagi. Ele amintesc locuri si amenajri din vecintatea
cldirii. n matricolele bisericii parohiale din Sibiu apar cteva mentiuni despre amenajri din Piata
Mic n secolele XV-XVI
17
.
nItisarea de astzi a cldirii las s se ntrevad o structur realizat n mai multe etape.
Corpul principal dreptunghiular este Iormat din subsol cu acces dinspre Piata Mic parter cu
loggie dou etaje si un acoperis mansardat. Un culoar central permite accesul n camerele cldirii.
La capetele culoarului de la parter se aIl ancadramente gotice. Un al treilea ancadrament din lemn
cu baghete ncrucisate permite accesul ntr-un spatiu de la parter ce a Iost cercetat arheologic.
Al doilea corp de cldire dezvoltat perpendicular pe primul este Iormat din dou nivele si
acoperis simplu. Cele dou corpuri de cldire sunt unite printr-un zid din crmizi lsnd loc unei
mici curti interioare intens aIectat de lucrrile de reamenajare actuale.
De corpul principal al cldirii s-a alipit nspre Piata Huet o constructie modest cu o curte ce
las s se vad a doua Iatad a casei Schasser asa cum s-a numit unul dintre cei care au contribuit la
transIormarea ei n secolul al XIX-lea (pl. I).
Elementele decorative de pe Iatada principal ca si cele dinspre Piata Huet sunt descrise n
sursele bibliograIice citate. Ele apartin barocului marcnd o etap important n evolutia cldirii. n
analiza istoric este necesar s atragem atentia asupra zidurilor din piatr ale pivnitei si n special
asupra laturii dinspre Piata Huet care se continu. asa cum a artat o sptur mecanic dincolo de
limita nord vestic a cldirii nspre Podul Mincinosilor (pl. IX).
Cercetarea arheologic
Raportul arheologic se reIer la rezultatele obtinute n urma cercetrii n mai multe etape a
spatiului boltit exterior (loggia) a curtilor si a unei ncperi de la parterul cldirii. Includem n
prezentul raport observatiile eIectuate n urma unor spturi de canalizare din Piata Huet situl
arheologic Iiind n legtur cu curtea cldirii.
Cercetarea spa(iului exterior, boltit
Cercetarea spatiului boltit s-a realizat n urma excavrii unei casete de 2 m x 180 m supraIata
unei travee. Sub stratul de ciment au aprut Iragmente ceramice moderne iar de la adncimea de
doar 30 cm Iragmente ceramice nesmltuite.
Evolutia spatiului este ilustrat de raporturile ntre substructiile descoperite. Zidul care a
mrginit la nord-vest spatiul deschis a avut o Iundatie din pietre de ru. Nivelul soclului Iundatiei a
Iost atins la 35 cm Iat de nivelul actual de clcare. Fundatia de la nord-est amenajat din crmizi
a Iost urmrit pn la -185 m. Pe ea s-a sprijinit stlpul loggiei. Zidul de la sud-est a Iost construit
din pietre de ru. Sub nivelul Ierestrei actuale zidul a Iost aIectat de o amenajare ulterioar.
n stratul de lut (solul viu) nregistrat n caseta arheologic s-a pstrat urma unei gropi de par.
StratigraIia nregistrat pe peretele de sud-est al casetei pstreaz urmele a dou incendii.
Urmele celui mai vechi strat de incendiu sunt superIiciale Iiind asezate peste un strat cu urme de
chirpici oase de animale si unul de nivelare cu pietris. Al doilea strat de arsur s-a depus peste
stratul de pmnt galben scos din santul de Iundatie. Deasupra stratului superior de incendiu se aIl
un strat de moloz. Sub stratul superior de incendiu au aprut Iragmente ceramice medievale ntre
care se remarc o can Iragmentar (pl. IV/a).
n pivnitele cldirii au Iost practicate dou sectiuni si patru casete. O sectiune a traversat de la
vest la est spatiul subsolului iar o alta a cercetat o camer de la nord-est. Casetele au Iost adncite
n colturile camerei dinspre Piata Huet. Rostul lor a Iost acela de a evidentia relatiile dintre zidul din
piatr dinspre Piata Huet si cele amenajate perpendicular pe el. Sondajele au artat c zidurile au
Iost partial tesute. n schimb zidul de la sud-est al aceluiasi spatiu mare a Iost adosat ntre Ietele
zidurilor adosate Iiind depus pmnt (pl. II).
ncperea amintit a Iost compartiment de un zid strpuns de dou deschideri mari arcuite.
Zidul a Iost adosat peretelui din crmizi dinspre coridor. Acest ultim perete mentionat lat de 140

17
Christian Roth Matricola Plebanae Cibineinsi n Anton Kurz Die ltesten deutschen Sprachdenkmale,
Leipzig 1848 p. 18 42.

169
m s-a Iormat prin dublarea celui vechi din piatr. Partea veche a zidului poart urmele gurii n
care era Iixat brna de blocare a usii. Sectiunea arheologic a evidentiat la nivelul pragului urmele
distrugerii vechiului zid.
Zidul dinspre Piata Huet pstreaz oriIiciile de ncastrare a brnelor. O astIel de gaur n
perete are adncimea de 70 cm si supraIata cu laturile de 45 x 45 cm. Pe acelasi perete se observ o
nis de Iorm dreptunghiular cu supraIat de 80 x 60 cm.
n subsolul ncperii au Iost observate urmele unei gropi lungi de 350 m din care s-au
recuperat Iragmente ceramice medievale si bucti de chirpici ars. Groapa a Iost acoperit de un strat
de pmnt de nivelare cu material ceramic modern. Nivelul modern de clcare al pivnitei a Iost
marcat de un strat mortar (pl. IV/b).
n ncperea alturat de la nord-vest au aprut dou substructii deosebite. nsotind n parte
traseul peretelui de nord a iesit la iveal o substructie din crmizi mai lat cu 30 cm Iat de
supraIata elevatiei din piatr adncit Iat de nivelul medieval de clcare cu 20 cm. Dispunerea
crmizilor las impresia unui nceput de bolt. Zidria se pstreaz pe o lungime de 320 m. Pe
supraIata zidriei s-au remarcat urme de arsur (pl. III).
n coltul de nord al ncperii a Iost identiIicat o amenajare n pmnt de plan ptrat cu latura
de 110 m zidit din crmizi. Zidul din crmizi al acestei ,Intni oarb este lat de 25 cm.
Sptura supravegheat s-a adncit pn la 160 m n pmnt amestecat cu nisip din care am
recuperat Iragmente ceramice si din sticl moderne. Spre deosebire de ncperea nvecinat care a
Iost tvnit camera cu ,Intn oarb era boltit. Fata zidului dinspre Piata Mic poart n partea
inIerioar urmele unei subzidiri cu crmizi adosate stlpului de sustinere a boltii. Zidria din piatr
dinspre est a Iost aIectat de reparatii cu crmizi (pl. III).
Un stlp din blocuri din piatr a Iost Iolosit pentru sprijinirea boltii pivnitei n coltul dinspre
nord-est. Un mic sant dispus n paralel cu substructia zidului de vest indic o reIacere a zidului.
Sectiunea arheologic din ncperea de la sud-est disprut n urma recompartimentrii pivnitei a
artat c peretele dinspre Piata Mic a Iost dublat la nivelul de clcare cu o zidrie lat de 30 cm.
Urme de reparatii ale zidului din piatr se observ n coltul de sud al ncperii.
Coridorul de acces n ncperile pivnitei a Iost parcurs de sectiunea magistral si investigat
prin caseta care a dezvelit sistemul de sustinere a scrilor actuale de la parter: stlpi de zidrie din
crmizi ncastrati n zidria din piatr anterioar.
Groapa cu oase. n terenul de la sud de cldire spturile de canalizare au aIectat o groap n
care au Iost depuse oase umane. n spatiul Pietei Huet au Iost observate depuneri de oase pe o lungime
de 180 m a santului de canalizare. Fundul gropii de depunere urc de la -150 la -1 m. n interiorul
curtii depunerea de oase umane a Iost evidentiat pe lungimea de 580 m a santului de canalizare.
Oasele au Iost amestecate cu putin pmnt si Iragmente de olane. Groapa cu oase s-a extins
nspre nord limita ei Iiind vizibil la 250 m de casa din Piata Huet. Groapa cu oase umane a Iost
intersectat n spatiul Pietei Huet de Iundatii din piatr urmele unei constructii dezaIectate n a
doua jumtate a secolului al XIX-lea.
Funda(ia cldirii, vizibil n sectiunea din curtea Pietei Huet a Iost urmrit pn la
intersectia cu solul viu. Structura zidului este compus din pietre de ru si rare bucti de crmizi
ntre rosturi. n segmentul de sud dezvelit de spturile de canalizare ca si n interiorul pivnitei
structura zidriei este nengrijit lucrat. ProIilul santului de Iundatie este oblic pornind de la 70 cm
Iat de zid la supraIat ajungnd la 10 cm reper atins la -120 m. Santul a Iost umplut cu pmnt
galben n care s-a depus la adncimea de 70 cm un strat superIicial de moloz. n coltul de sud-vest
al Iundatie vizibil n santul de canalizare se observ dou structuri de zidrie suprapuse. Segmentul
inIerior este Iormat din blocuri de piatr iar n liant s-a Iolosit nisip galben. Santul de Iundatie a
Iost mai lat n umplutura lui Iiind pstrate dre de mortar cu nisip galben. Structura de zidrie
superioar are Iorma unui arc. Prezentarea celor dou structuri este important pentru a stabili
relatia ntre Iundatia cldirii si zidul precedent.
n proIilul stratigraIic din terenul aIlat n Piata Huet este remarcat un strat consistent de
pmnt brun negricios cu pigmenti de lut var si arsur. n a acest strat s-a adncit santul de

170
Iundatie. Atrage atentia apoi nivelul de locuire preistoric un strat de pmnt negru cu slabe urme
de arsur (pl. IV/c).
Limita cimitirului medieval a Iost evidentiat la 2 m vest de cldire. Aici au Iost descoperite
Iragmentele a dou schelete suprapuse. Din scheletul inIerior au Iost recuperate prti din oasele
membrelor inIerioare ale bazinul si ale unui brat. Scheletul suprapus avea bratele ncrucisate pe piept.
n partea de sud-est a ncperii marcat cu un ancadrament din lemn cu baghete ncrucisate a
Iost dezvelit un pavaj din crmizi adosat zidului din pietre dinspre Piata Huet intersectat de zidul
de Iundatie de la sud-est. Pavajul din crmizi de Iorm circular cu diametrul de 150 m a Iost
amenajat direct pe stratul de lut galben. Urmele de arsur nu sunt att de consistente pentru
identiIicarea amenajrii cu o vatr de Ioc (pl. III/a).
Funda(ia de la nord vest a cldirii vizibil dinspre camera cu ancadrament din lemn cu
proIilatur gotic era Iormat din pietre de ru si bucti de crmizi ntre rosturi. Substructia s-a
sprijinit pe un arc din crmizi. Deasupra arcului evidentiat si n pivnit au Iost asezate pentru
uniIormizare dou rnduri de crmizi. Deschiderea arcului este de 150 m iar ltimea zidului de
25 cm. Arcul din crmizi pornea de pe o piatr de ru asezat n solul lutos. Sub arc au Iost
evidentiate urme de materiale de constructie si un segment de zidrie. Camera a Iost
compartimentat prin dou ziduri dispuse transversal. Pavajul circular a Iost mrginit de un zid din
crmizi de 30 x 15 x 5 cm. Zidul cu talpa la adncimea de 250 m intra cu 80 cm n solul viu. El se
tese de cel de la nord-vest si se adoseaz la sud-est (pl. III).
Al doilea zid dispus n paralel cu cel anterior descris are talpa la -150 m si este construit din
crmizi. Relatiile de structur cu zidurile nvecinate sunt identice cu cele descrise mai sus.
Peretele ce a limitat spre curtea interioar camera cercetat arheologic se sprijin pe un arc
din crmizi. El suprapune urmele unui alt arc din crmizi ce se sprijinea la sud nspre teras pe
solul viu iar la nord-est pe un picior lat de 55 cm alctuit din crmizi groase de 55 cm. Liantul
Iolosit la arcul inIerior este nisipul galben si var n cantitate mic. Arcul are deschiderea de 90 cm.
Sub nivelul arcului inIerior s-a observat proIilul unei gropi de par. n acel loc deasupra
solului viu s-a depus un strat de pmnt brun n care s-a nIipt parul si peste el un strat de sol
galben amestecat cu pmnt brun si urme de arsur. Straturile de depunere coboar pe pant. Un
Iragment de zidrie din piatr (contraIort?) a Iost suprapus de amenajrile din crmizi amintite.
Intrnd cu 60 cm n grosimea zidului reIcut prin restaurarea actual constructorii au
amenajat un spatiu din crmizi cu sectiunea ptrat si laturile de 140 m. ,Ascunztoarea
apartinea etapei trzii de dezvoltare a cldirii.
Un canal din crmizi groase de 7 cm a aprut n coltul de nord vest al curtii. Gura de intrare n
canal are sectiunea de 215 x 185 cm. Canalul este lung de 450 m. La capt el se continua n plan
vertical terminndu-se ntr-o gur deschis sub Podul Mincinosilor. Canalul de evacuare a apei este
contemporan cu prima Iaz a zidului curtii de la nord-est. n Iapt ntreaga retea de ziduri din curte s-a
conturat n dou etape cea de-a doua Iiind evidentiat de Iolosirea cimentului (pl. III).
Materialul arheologic cuprinde Iragmente ceramice medievale si moderne piese ceramice
Iragmentare Iragmente din recipiente din sticl monede cuie din Iier si un Iragment dintr-un
ancadrament din piatr.
Ceramica preistoric este Iragmentar. Ea Iace parte din asezarea de tip CotoIeni
identiIicat n vecintate cu ocazia unei spturi arheologice de salvare
18
(pl. V/a-I).
Ceramica medieval se reduce la Iragmente din categoria numit conventional ,inIerioar
ars oxido-reductor cu peretii mai grosi (05 cm) si Iragmente apartinnd ceramicii de calitate
superioar din secolele XIV-XV. Din aceast ultim categorie Iac parte peretele de can cu buza
proIilat triunghiular o toart lat de 35 cm ornamentat cu incizii si un Iund de oal cu diametrul
de 115 cm. Din Iragmentele descoperite n pivnit n groapa constructiei din lemn se pot identiIica
cteva oale si cni cu buza ltit (pl. VI).
Cana Iragmentar descoperit n spatiul exterior cldirii are diametrul maxim de 7 cm si cel al
Iundului de 5 cm. Ea a Iost recuperat mpreun cu alte Iragmente ceramice medievale (pl. VI).

18
Petre Munteanu Besliu Nicolae Rodeanu Adrian Georgescu Cercetri arheologice de salvare in Piata Huet
din Sibiu Apulum XXXVII-1 2000 nota 4 p. 475.

171
Ceramica modern este prezent cu dou vase bine conservate descoperite n camera de la
parter: 1 can cu toart pete de smalt verde n interior; nltimea () 113 cm; diametru bazei (Db)
68 cm; diametrul gurii (Dg) 93 cm (pl. V/a); 2 can cu toart smalt maro si dungi verzi n
interior; : 107 cm; Db: 7 cm; Dg: 9 cm urme de ardere secundar puternic (pl. VII).
n structura buctilor de chirpici din umplutura gropii din pivnit se observ urme de pleav.
mpreun cu buctile de lut ars a aprut un Iragment de crmid groas de 35 cm si lat de 105 cm.
Obiectele din sticl includ un Ilacon Iragmentar cu Db de 37 cm si nltimea de 65 cm; un Iund
dintr-un recipient de sticl alb cu diametrul de 52 cm; un Ilacon Iragmentar din sticl alb cu Db de 8 cm.
Muchiile blocului de ancadrament descoperit n umplutura pivnitei au Iost tesite.
Monede descoperite n pozi(ie secundar
Moned de 3 kreuzer Leopold I 1689 cupru argintat sigla C.B. pe revers emis n Silezia
Brieg; C.B. Christoph Brettschneider monetar; Catalog Heinek p. 8; descoperit n pozitie
secundar n curtea cldirii din Piata Mic.
Moned Austria 1 Kreuzer 1881(?) cupru; descoperit n pozitie secundar n curtea dinspre Piata Huet.
Moned Austria 1 Kreuzer 1860 cupru descoperit n pozitie secundar n loggie.
Moned Austria 6 kreuzer 1894 descoperit n pozitie secundar n loggia cldirii.
Jeton cupru argintat datat prima jumtate a secolului al XVIII-lea; descriere: Av: LJD. XJ.D.G.-
FR.ET. NA.REX . Ludovic XV bust lauraeat si drapat spre dreapta cerc de perle. Rv: DJRCH.
GLUCK- UND( ..ES). In exerg A(.) n cmpul rv. R(.). Corabie cu pnze naintnd spre stnga
19
.
InIormatiile arheologice si cele documentare permit cteva aprecieri cronologice si
morIologice asupra cldirii din Sibiu Piata Mic 16 exprimndu-ne speranta n publicarea
monograIic a cldirii despre care se pot acumula mai multe inIormatii documentare.
Nivelul preistoric de locuire este ilustrat de stratul de pmnt negru aIlat deasupra solului
galben lutos. El a depsit marginea terasei naturale ltindu-se nspre est. Asezarea preistoric
apartinnd purttorilor culturii CotoIeni a Iost semnalat n cercetarea arheologic prin putine
Iragmente ceramice si pigmenti de arsur.
Stratului preistoric este suprapus nemijlocit de un altul Iormat din pmnt negru cu pigmenti
de lut galben. El provine probabil din excavarea santului de aprare nvecinat.
Planul din 1853 al cldirii (pl. VIII) observatiile de parament si cele arheologice permit aplicarea
metodei regresiunii istorice. Comparatia planului corpului principal dreptunghiular al cldirii anterioare
anului 1853 cu cel actual pune n evident spatiul deschis (loggia) dezvoltat asimetric nspre Piata
Mic. Prin intermediul lui se Icea legtura cu casa RosenIeld amplasat deasupra culoarului de sub
Podul Mincinosilor. Posibilitatea de datare a cldirii este asigurat de elementele ornamentale speciIice
barocului. ncperile de pe latura de nord-est au Iost tot atunci asamblate realitate demonstrat de
materialul ceramic descoperit n umplutura compartimentelor subterane din crmizi care mpreun cu
zidul de parapet cu anul 1781 inscriptionat ntr-o Iirid au asigurat stabilitatea ntregii cldiri. Interesul
nostru se ndreapt mai ales spre cldirea medieval al crei plasament a Iost determinat de raportul cu
zidul de incint al cimitirului parohial si cu marginea terasei.
Reconstituirea planului cldirii medievale este mai greu de realizat. Laturile de sud-vest si sud-est
amenajate din piatr pot Ii atribuite unor structuri diIerite. Segmentul de zidrie dinspre Piata Huet
Icea parte n mod sigur din zidul de incint al bisericii de comunitate. Ltimea de numai 70 cm pare a Ii
un contra argument n identiIicarea cu o constructie militar. Urmele zidului din piatr aIlat n cercetarea
arheologic de la Turnul SIatului nu au scos la lumin ns o structur deIensiv mai consistent
20
.
Existenta zidurilor lungi din piatr de la nord-vest si sud-est evidentiaz planul dreptunghiular
al pivnita din piatr cu culoar median. Ipoteza unui nucleu al cldirii Iormat prin dezvoltarea
laturilor adosate la sud zidului de incint este o ipotez ce poate Ii inventariat mai ales c la
nivelul etajului nti a Iost observat adosarea ncperii dinspre vest marcat de intrarea scund n
ogiv. Prezumtiva dezvoltare n dou etape a cldirii medievale nu a lsat urme arheologice n

19
Determinarea monedelor o datorm colegei Oltea Dudu spre care se ndreapt gndurile noastre de
recunostint.
20
Petre Munteanu Besliu Olga Besliu Turnul Sfatului din Sibiu SargetiaXXX 2001-2002 p. 270 pl. II p.
276.

172
subsolul pivnitei. Pe de alt parte rezerva Iat de analiza structurii peretilor si a unor Iorme
arhitectonice este sustinut de asamblarea n pozitie secundar a unor ancadramente vechi n
constructiile noi (de exemplu ancadramentului de lemn cu proIil gotic de la parter montat ntr-o
ncpere adosat n secolul al XVIII-lea).
Este evident ns c dezvoltarea cldirii a Iost determinat de dimensiunea terenului aIlat la
marginea terasei c ea avea la nceputul secolului al XV-lea planul dreptunghiular cu culoar median
relatie cronologic determinat de ancadramentele de la capetele culoarului de la parter
21
. Frontul de
case s-a dezvoltat de la sud spre nord. De peretele de sud al cldirii nvecinate (cas necompartimentat)
si de zidul de incint al cimitirului parohial a Iost adosat viitoarea Cas Schasser.
Dezvoltarea cldirii n jurul anului 1780 s-a realizat n primul rnd pe vertical prin adugarea
etajului al doilea si a unui voluminos pod mansardat. Spatiul de locuit de la nord a Iost obtinut prin
complexe lucrri ce au devenit subterane: casetarea terenului printr-un sistem de zidrie din
crmizi care a asigurat mrirea spatiului de locuit cu dou mici ncperi simetrice una cu
ancadrament din lemn cu proIilatur gotic.
Ca urmare a realizrii proiectului din 1853 comandat de J. G. Schasser n conditiile sistematizrii
ntregii zone spatiul comercial (loggia) s-a redus. Prin compensatie cldirea a primit un nou corp de
cldire (parter cu dou nivele) ilustrat ntr-o pies de graIic reprezentnd ansamblul arhitectonic din
Piata Mic cu Casa Schasser n extremitate
22
. n corpul adosat la etajul 1 sub podeaua camerei de la
nord a aprut un spatiu nalt de 70 cm cu planul de 350 x 320 m. Accesul se Icea de la parter. Din
ascunztoare au Iost recuperate obiecte de inventar domestic si pentru reclam comercial de la
nceputul secolului XX. mpreun cu alte obiecte gsite de constructori n molozul de sub podele (o
pereche de opinci ,piscoturi pentru pavaj) ele vor Iace parte din expozitia cu istoricul casei.
Extinderea spatiului n zona de la nord-vest a continuat n a doua jumtate a secolul al XIX-
lea. Planul orasului din 1872 (pl. I) lsa s se vad o constructie cu Iunctie de magazin. n a doua
jumtate a secolului XX spatiul construit a Iost restructurat si transIormat n locuinte.
Cldirea a apartinut Iamiliei Schasser pn n 1904
23
iar din 1908 proprietari erau Biserica
Evanghelic si Fundatia Brukenthal. Proprietatea a Iost redobndit de Parohia Evanghelic n
ultimii ani si cesionat guvernului luxemburghez.

Anexe

Fragmente de oase recuperate din Pia(a Huet yi din curtea din spate a casei din Pia(a Mic, 16

Au Iost analizate 278 resturi osoase umane din care 68 Iragmente de Iemur. Indivizii ale cror
Iragmente de schelete au Iost analizate aveau nltimea cuprins ntre 170 si 210 m (cele 41 de
Iemure de brbati) si o nltime cuprins ntre 145 165 m (cele 27 Iemure de Iemei).
- Biolog Alexandru Dobrescu Muzeul Brukenthal

Analize de mortar, determinarea compozi(iilor volumetrice ale mortarelor

Subsol zid din piatr; nltimea de la care a Iost prelevat proba: 160 m raportul var nisip 1:4.
Subsol zid din piatr; nltimea de la care a Iost prelevat proba: 190 m raportul var-liant 1:35.
Etajul 1 zid din crmizi; raportul var-liant 1:6.
Etajul 2 zid din crmizi; raportul var-liant 1:6.
Zid exterior din piatr (,zid de cetate); nltimea prelevrii 150 m; raportul var-liant 1:42.
- Chimist Simona Samoil Muzeul Brukenthal

21
Avram Crisan Sibiu, ghid cultural- turistic p. 80.
22
Muzeul Brukenthal Colectia de graIic inv. XV-173.
23
Adressbuch volumele X-XI Hermannstadt 1901 1904 p. 169 si 189.

173


Pl. I A plan oI the city oI Sibiu Irom 1872 and The Schasser House.
Pl. II The Schasser House Plan oI the cellar the cassettes and the archaeological sections.
Pl. III The Schasser House Plan oI the Iirst Iloor with the uncovered substructures. A: the
circular pavement.
Pl. IV The Schasser House The proIiles oI the archaeological sections: A: the casstette
Irom the loggia the south-eastern proIile; B: section I Irom the cellar the north-eastern
proIile; C: section III Irom the yard towards the Huet Marketdin curtea spre Piata Huet the
northern proIile.
Pl. V The Schasser House Prehistoric (a-I) and medieval (g-r) sherds.
Pl. VI The Schasser House Medieval pottery.
Pl. VII The Schasser House Pots Irom the 18
th
century.
Pl. VIII The Schasser House The plan oI transIorming the house in 1853 (recopied
drawing).
Pl. IX The Iaade towards the Huet Market oI The Schasser House (drawing by The Fabini
Architecture OIIice Sibiu).


174

Pl. I Planul orasului Sibiu din 1872 si Casa Schasser.


175

Pl. II Casa Schasser Planul pivnitei casetele si sectiunile arheologice.


176

Pl. III Casa Schasser Planul parterului cu substructiile dezvelite. A: pavajul circular.


177

Pl. IV Casa Schasser ProIilele sectiunilor arheologice: A: caseta din loggie proIilul de sud-vest;
B: sectiunea I din pivnit proIilul de nord-est; C: sectiunea III din curtea spre Piata Huet proIilul
de nord.


178

Pl. V Casa Schasser Fragmente ceramice preistorice (a-I) si medievale (g-r).


179

Pl. VI Casa Schasser Ceramic medieval.


180

Pl. VII Casa Schasser Oale din secolul al XVIII-lea.


181

Pl. VIII Casa Schasser Planul de transIormare a casei din 1853 (desen recopiat).


182

Pl. IX Fatada dinspre Piata Huet a Casei Schasser (desen realizat de Biroul de Arhitectur
Fabini din Sibiu).


183

SCULPTUR POLICROM N CASTELUL CORVINE$TILOR
Cristina Plosc
-

Abstract Polychrome sculpture in Corvins Castle. The pieces Irom the Castle`s collection are sculptures in
polychrome wood. Those are: two cherubs two protector saints (St. Ioan Nepomuk and St. Margareta) and the King
Mag. The sculptures date between the 17
th
and the 18
th
century.

Schimbarea balantei Iortelor n Iavoarea celor austriece a dus n a doua jumtate a secolului
al XVII-lea la translarea Principatului transilvnean din starea de principat autonom sub
suzeranitate turceasc sub suprematia austriac. nIrngerea armatelor turcesti sub zidurile Vienei
(1683) de ctre coalitia austro-polon a deschis Austriei calea cuceririlor.
Prin diplomatie s-au Icut ncercri de anexare a Transilvaniei astIel iezuitul Antidie Dunot a
Iost trimis cu misiunea de a convinge ardelenii s realizeze o aliant vesnic cu Tara Romneasc
sub autoritatea mpratului austriac si s accepte de bun voie trupele imperiale n Transilvania
1
.
Nobilimea transilvnean a ncercat s obtin multe avantaje de pe urma schimbrilor Curtea de la
Viena ns a trimis armata imperial cu misiunea de a-i convinge pe reprezentantii nobilimii c
mpratul i va lua sub ,ocrotirea sa nolentes volentes, proteget vos Sua Maiestas. n 1686
2
trupele
austriece sub comanda generalului ScherIIenberg pretextnd c apr tara mpotriva incursiunilor
turcesti si ttrsti pun stpnire pe Cluj si Dej. Reprezentantii principatului au semnat la 28 iunie
1686 la Viena tratatul hallerian
3
prin care Transilvania era luat sub protectia mpratului n
schimbul recunoasterii lui Mihail ApaIIi ca principe si Iiul su mostenitor. Garantarea ntelegerii era
ntrit prin instalarea garnizoanelor imperiale la Cluj si Deva. Succesele armatei austriece n
Ungaria (eliberarea Budei victoria de la Mohacs) au Icut s creasc si mai mult pretentiile
Habsburgilor iar prin tratatul de la Blaj s-a impus primirea armatelor imperiale pentru iernat n 12
orase si n plus o contributie n sum de 700.000 Ilorini renani
4
. Sosirea generalului Anton CaraIIa a
zdrnicit orice discutie n jurul anumitor conditii ajungnd la declaratia din 9 mai 1688 care spunea
,de bun voie si ndemnati numai de rvna crestineasc renunt la protectia otoman... si sincer si
cu bun credint primesc printeasca ocrotire a maiesttii sale pentru ei (reprezentantii nobilimii) si
pentru urmasii lor din Transilvania
5
. Aceast declaratie ntrit de dieta ntrunit la Fgras la 13
mai 1688 certiIic sIrsitul perioadei suzeranittii turcesti n Transilvania. Diploma leopoldin din
16 octombrie 1691 care a reprezentat constitutia Transilvaniei pn la mijlocul secolului al XIX-lea
si pacea austro-turc de la Karlowitz au consIintit n termeni juridici instaurarea stpnirii
habsburgice asupra principatului.
Viena a nteles c o cucerire devine mai trainic dac spiritele catolice si oIer Iorta moral
n opera de consolidare a stpnirii mprtesti n aceast nou zon de interese dnd aparenta unei
consacrri de origine mai nalt dect cucerirea militar anume de sorginte divin. Printr-o misiune

-
Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva B-dul 1 Decembrie nr. 39 330005 Deva.
1
*** 1963 p. 224.
2
Sabu 2002 p. 9.
3
Ibidem.
4
*** 1963 p. 224.
5
Ibidem.

184
de convertire cu ajutorul bisericii scolii si privilegiilor Curtea vienez a cutat s-si Iac prozeliti
nu numai ai religiei ci si ai politicii sale.
AstIel n Transilvania datorit conditiilor politice si legturilor pe care le-a avut cu miscarea de
idei si procedeele artistice din apusul Europei observm o evolutie a barocului. Piese apartinnd acestui
curent se gsesc la Castelul Corvinestilor din Hunedoara. La sIrsitul secolului al XVII-lea acesta se
aIla n stpnirea lui Mihail ApaIIi al II-lea ultimul principe al Transilvaniei
6
. Principele era si ultimul
stpn al castelului iar din 1722 cnd moare averea lui intr n posesia austriecilor instalndu-se sediul
administratiei miniere si locuintele Iunctionarilor. Tot atunci au loc reparatii curente iar clugrii
Iranciscani stabiliti n Hunedoara o dat cu austriecii redau capela castelului cultului catolic
7
.
Din piesele apartintoare colectiei castelului se numr urmtoarele: SInta Margareta
Regele Mag SIntul Ioan Nepomuk si dou reprezentri de heruvimi. Acestea sunt de Iactur
religioas realizate Iiind n sculptur policrom.
SInta Margareta printes si clugrit dominican era Iiica regelui Bela al IV-lea si a sotiei
sale Maria Lascaris. S-a nscut n castelul din Turoc. Invaziile ttare Icuser timpurile periculoase
si la vrsta de trei ani a Iost ncredintat clugritelor dominicane de la Vesprem. Dup ctiva ani
regele a construit o mnstire ntr-o insul de pe Dunre aproape de Buda Margareta Iiind primit
n Ordinul religios n 1255 iar n 1261 a devenit clugrit
8
.
Statueta este din lemn de stejar patinat. Clugrita este Iigur ntreag n picioare n pozitie
contrapost cu o carte de rugciuni n mna stng. Mna dreapt a personajului lipseste.
SInta Margareta este reprezentat ca o Iemeie tnr cu pr lung buclat care-i cade n valuri pe
umeri. Figura este sever ns trsturile sunt regulate. Pe cap poart o coroan regal deschis. Este
mbrcat ntr-o cmas lung iar umerii si spatele i sunt acoperiti cu o mantie lung nchis cu o agraI.
Regele Mag sau ,purttorul de oIrand este o sculptur n lemn de tei. Este reprezentat Iigur
ntreag n picioare n pozitie contrapost gest caracteristic purttorilor de oIrand. Personajul
nItisat-adult n plin maturitate cu prul ondulat. Capul este acoperit cu o mitr coroan ducal
nchis din blan de hermin si postav. Vestimentatia este compus din armur si zale si o mantie ce
cade n Ialduri ample i acoper umerii. EIecte decorative apar pe armur si zale diIerentiat dup
zon cu un element solar personiIicat la baza pieptului Magului.
Atitudinea Regelui Mag este de un lirism meditativ.
Statueta este policromat pe toate supraIetele cioplit cu unelte manuale iar minile sunt
atasate prin ncleiere. Mna dreapt lipseste. Cromatica abordat: brun auriu argintiu rosu alb.
Statueta este regsibil n reprezentrile gotice trzii n spatiul catolic ntlnit n marile orase de
pn la ReIorm n Transilvania. Stilul reprezentat apartine goticului trziu iar atelierul unde a Iost
sculptat a Iost specializat n statui si altare.
Ioan de Nepomuk (Nepomuceanul) - preot yi martir
S-a nscut la Pomuk n Boemia. Se numea Ioan WolIlin
9
Iiind educat la Universitatea din
Praga. A Iost hirotonisit preot devenind dup mai multi ani de preotie ajutor al episcopului din
Praga-Ioan din Genzenstein. Acest episcop Iusese implicat ntr-o ciocnire cu Wenceslas al IV-lea
regele Boemiei privind drepturile ecleziastice si proprietatea.
n 1393 Wenceslas a plnuit s conIiste abatia din Kladruby dup ce abatele ar Ii decedat. ns Ioan
de Nepomuk si clugrii s-au nteles s numeasc rapid un nou abate nct vestile privind moartea
btrnului abate si alegerea succesorului su s ajung simultan la urechile regelui. Regele a Iost Iurios
urmarea Iiind c Ioan de Nepomuk a Iost ars aproape pn s-si dea duhul apoi ntins pe o roat si necat
n rul Moldova. Trupul a Iost dus apoi la Catedrala SIntul Vitrus din Praga unde se aIl si astzi
10
.

6
Velescu 1961 p. 20.
7
Ibidem p. 21.
8
Farmer 1999 p. 352.
9
Ibidem p. 286.
10
Ibidem.

185
Cultul lui Ioan din Nepomuk s-a dezvoltat Iiind considerat sInt-ocrotitor al Boemiei si o replic n
memoria lui Ian Hus Iiind privit ca o replic a secretului spovedaniei. n 1729 a Iost canonizat.
Piesa aIlat la Castelul Corvinestilor este din piatr si se aIla n nisa din Iata podului. SIntul
este reprezentat Iigur ntreag n picioare. Brbatul este spre apusul vietii cu chipul usor alungit
ncadrat de o barb scurt si pr ondulat. Capul este acoperit cu biretum. Trupul este mbrcat n
vesminte episcopale. Peste rasa clugreasc ce cade n cute ample se revars Ialdurile unui
superpelliceum bordat n partea inIerioar cu un chenar incizat ce imit dantela. Pelerina
completeaz mbrcmintea personajului.
Compozitia se desIsoar pe vertical dar este animat de rsucirea trupului si a bratelor
precum si miscarea Ialdurilor ce creeaz un contrast de umbr si lumin. Piciorul stng ndoit
ampliIic bogtia Ialdurilor. SIntul are atributul constnd din cruciIix sprijinit de mini deasupra
buchetului de crini ce semniIic puritatea. Cromatica Iolosit: brun si ocru. Prin modul de tratare al
supraIetelor a redat identic materialitatea elementelor care compun vestimentatia-stoI dantel
blan. Atitudinea ne aminteste de extazul mistic ntlnit des n perioada baroc.
Soclul pstrez o inscriptie: ,Beatus Ioannes Nepomucenis sanguinis unda ut veste purpurate
Hungariae patronus 1664. n inventarul lui Bajoni Janos eIectuat n 1681
11
este notat existenta
acestei statui n nisa de lng pod deci propunem ca datare a doua jumtate a secolului al XVII-lea
atelierul de provenient apartinnd scolii transilvane. Statuia este regsibil n nise altare lng
poduri Ioan de Nepomuk Iiind considerat protectorul podurilor.
Ultimele piese ce Iac obiectul acestei expuneri sunt doi heruvimi. n arta bizantin heruvimii
sunt reprezentri Iantastice ale unor Iiinte supranaturale constnd dintr-o Iigur uman tnr
idealizat nconjurat de patru perechi de aripi
12
. Heruvimi capete cu chipuri tinere de ngeri
naripati purtnd un nimb circular sau sub Iorm de disc au aprut pentru prima dat n stilul
bizantin ca o creatie a artistilor bisericesti
13
. n Renasterea italian timpurie redarea este naiv si
Iermectoare n cea trzie heruvimii mpodobesc Irize si arhivolte umplu medalioane si pot Ii
gsiti pe ancadramente si n sculptura n lemn. Adesea apar n decoratia bisericeasc modern.
n cazul heruvimilor de la Castelul Corvinestilor materialul Iolosit este lemnul ajurat sculptat
policromat. Acestia cap de putto nconjurat de Irunze si vrejuri de acant prezint similitudini:
cap cu pr bogat trsturi regulate ochi mari si nas drept. Vrejul cu crcei de acant este o Iorm
artiIicial o inventie a artistilor planta natural neavnd vrejuri cu crcei.
Prin prezenta lor acestea ntregesc colectia Castelului. Reprezentarea sIintilor protectori
corespunde strii suIletesti care cerea pe lng adorarea sIintilor ncrcati de slav o protectie mai
apropiat care s se Iac resimtit n viata de Iiecare zi.

Bibliografie

Aranyi 1867 Aranyi Lajos Jafda-Hunyad Jara Pozsony
Farmer 1999 Farmer David Hugh Dictionar al sfintilor Bucuresti
Mayer 1988 Mayer Franz Sales Ornamentica vol. I Bucuresti
Sabu 2002 Sabu Nicolae Metamorfo:e ale barocului transilvan vol. I Sculptura
Cluj-Napoca
Velescu 1961 Velescu Oliver Castelul de la Hunedoara Bucuresti
*** 1963 *** Din istoria Transilvaniei Bucuresti

11
Aranyi 1867 38.
12
Mayer 1988 162.
13
Ibidem.

186

Pl. I Statuia SI. Margareta-vederi generale si detaliu (Statue of St. Margaret-general sights and
detail).

Pl. II Statuia SI. Margareta-detaliu al postamentului (Statue of St. Margaret-the pedestals detail).


187

Pl. III Rege Mag proIil dreapta si detaliu (Magus King-right profil and detail).

Pl. IV Heruvimi piesele 1 si 2 (Cherubs-pieces no. 1 and 2).


188

Pl. V SI. Ioan de Nepomuk-vedere general si detaliu (St. John of Nepomuk-general sight and
detail).


189

ELEMENTE DE ,MOBILIER URBAN N PIATA MARE DIN SIBIU:
STATUIA SF. NEPOMUK
Anca Ni(oi
-
, Claudiu Munteanu
--
, Rzvan C. Pop, Eliza Penciu

Abstract Elements of urbanistical furniture from Big Square of Sibiu. Saint Nepomuk statue. This article is presenting
the Statue oI Saint Nepomuk which was placed in the Big Square Irom Sibiu in 1734 until 1948 when it was removed
by the communist regime and placed in the interior yard oI Brukenthal Museum. In the year 1987 was placed in the
catholic rectory`s yard. Beginning the plan oI preservation oI the Medieval Centre oI Sibiu it was proposed and realised
an archaeological excavation in order to observe the disposal and the characteristics oI its base.

Piata Mare
a
apare n cele mai vechi documente sub denumirea de ,Circulus Major iar mai trziu
sub aceea de Piata Mare (Grosser Ring Grosser Platz) Iiind nscut ca element de legtur ntre cele
patru strzi principale ale Orasului de Sus
1
. Ea a Iost practic centrul vital al Sibiului traseul su Iiind
proiectat nc la mijlocul secolului al XIV-lea odat cu terminarea parcelrii Orasului de Sus
2
. Piata a
Iost alipit la al doilea zid de aprare al orasului Iiind orientat pe directia sud-nord spre dominantele
deja existente: turnul bisericii evanghelice si cel al primriei
3
. Si-a pstrat pn n zilele noastre aproape
ntocmai planul initial iar schimbrile intervenite se reIer mai ales la legtura cu strzile convergente.
Inclus n cea de-a treia incint de IortiIicatie a orasului a crei Iinalizare se va petrece n 1366 piata a
Iost martora tcut a ctorva sute de ani de istorie cotidian
4
.
n cursul evului mediu n piat se desIsurau cele mai importante evenimente legate de viata
cotidian a orasului
5
avnd un caracter preponderent comercial (trguri) dar si politic religios
administrativ si militar instalri ale demnitarilor judecti executii parade militare procesiuni
religioase comemorri. Studii reIeritoare la istoria acestui spatiu urban au mai Iost publicate n
decursul anilor astIel nct o nou abordare a subiectului nu este oportun
6
.
Unul din elementele de maxim important n contextul mobilierului urban amplasat n piata
central a Sibiului l reprezenta statuia SI. Nepomuk un simbol al contrareIormei catolice initiat n
Transilvania odat cu intrarea acesteia sub dominatia habsburgic la sIrsitul secolului al XVII-lea.
Amplasarea statuilor n orase cu o populatie majoritar reIormat a Iost unul din mijloacele prin care
administratia habsburgic a ncercat s cstige teren n Iavoarea ritului catolic. Faptul c Sibiul a
reprezentat sediul central al adminstratiei habsburgice n provincie Iace lesne de nteles amplasarea

-
Primria Municipiului Sibiu B-dul Victoriei nr. 1-3 Sibiu.
--
a
Multumim si pe aceast cale administratiei parohiei romano-catolice pentru sprijinul acordat.
1
Documente de arhitectur din Romania, 10-11 Ansamblul urbanistic central al oraului Sibiu,Bucuresti.
2
Avram A. Bucur I. Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. Centrul istoric Kln
1999 p.118.
3
Fabini H. Piata Republicii din Sibiu un studiu de istorie i urbanism BMI XLII 1 1973 p. 52.
4
Kertesz A. Sibiu i imprefurimi Sibiu 2000 p. 71.
5
Avram. A. Bucur. I. Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. Centrul istoric Kln
1999 p. 119.
6
Vezi Sigerus E. Jon alten Hermannstadt Sibiu 1928; idem Cronica oraului Sibiu Sibiu 1997; Fabini H.
Piata Republicii din Sibiu un studiu de istorie i urbanism BMI XLII 1 1973; Fabini H. Sibiul Gotic Bucuresti
1982; Avram A. Bucur I. Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. Centrul istoric Kln 1999;
Fabrizius-Dancu I. Plimbare prin Sibiul Jechi Sibiu 1983; Besliu O. ,Piata Mare in 1703`, repere arhitectonice i
sociale Cumidava XXV 2002; Kertesz A. Sibiu i imprefurimi Sibiu 2000.

190
statuiei n centrul orasului ca dovad stnd hotrrea din 1732 a mpratului Carol al VI-lea dat n
Iavoarea catolicilor n urma disputei dintre gruparea catolic a Iunctionarilor si oIiterilor regali si Dieta
sibian de rit protestant cu privire la salvarea unei mnstiri si a unui institut educativ al clugritelor
ursuline
7
. Asadar n 1734
8
la cerinta expres a contelui Francisc Paul de Wallis
9
reprezentantul
Imperiului Habsburgic n Transilvania statuia a Iost nltat n vestul pietei principale a orasului neIiind
primit cu entuziasm de majoritatea populatiei orasului legati de conIesiunea luteran.
Statuia cea mai reprezentativ oper baroc de acest gen din tar este una din putinele
sculpturi baroce din piatr ce pot Ii vzute n Sibiu cvasicontemporan cu cele dou reprezentri de
zei militari de la intrarea n Muzeul Brukenthal. Monumentalitatea soclului patetismul gestului
sIntului si interesul pentru broderia vestimentatiei l caracterizeaz pe necunoscutul sculptor de
provenient austriac sau boemian care a realizat statuia
10
. Ca si n majoritatea reprezentrilor
sculpturale sIntul poart mbrcmintea episcopal caracteristic: beretum pe cap si deasupra cele
5 stele pelerina scurt (pluviala) haina liturgic cu bordur dantelat (surplis) si rasa preoteasc
(reverenda). Avnd o atitudine resemnat tinnd n mna dreapt cruciIixul sIntul este surprins
ntr-o miscare sugerat de mna stng usor ridicat si de Ielul n care au Iost reprezentate Ialdurile.
Stilul reprezentrii aminteste de statuile de la Brbant si Alba Iulia (cea din cartierul Partos).
Statui nItisndu-l pe SI. Nepomuk se aIl n aIara Cehiei n Germania (WolIach) Ungaria
11

Austria si n Romnia- Abus (jud. Mures)
12
Abrud Aiud Alba Iulia (3 statui dintre care una distrus
si o alta neterminat)
13
Arad Brbant (jud. Alba) Benic Bocicoiu Mare (jud. Maramures) Cluj-
Napoca Costini (jud. Satu-Mare) Gornesti (jud. Cluj)
14
Hunedoara Oradea Radna Rosia Montan
Satu-Mare Snnicolaul Mare Teius Timisoara (cu 2 statui dintre care una Iace parte din ansamblul
sculptural SI. Maria) si Zlatna (2 statui). Amplasarea statuilor acestui sInt n Transilvania poate Ii
pus n legtur si cu epidemia de cium ce a aIectat provincia n anii 1738-1739.
Initial statuia a Iost amplasat sub turnul bisericii romano-catolice Iiind apoi mutat pe podul Portii
Burger care n urma prbusirii va ngropa statuia sIntului sub drmturi. n 1734 statuia ajunge n Piata
Mare adugndu-i-se apoi un soclu amplasat pe o baz de crmid
15
. Soclul are urmtoarea inscriptie:
D(eo) T(ronante) O(ptimo) M(aximo) / A(nno) C(hristi) / MDCCXXXIV / XVII Kal(endis)
Iun(ii) / / Regnante / Divo / Karolo / VI / Rom(anorum) Caes(are) / Princ(ipo) H|a|ered(o)/ Daciae /
Collosum / Hunc ex sin / gulari cultu ac / VitI|ru|o
b
Sancti / Ioannis Nep (omucis) / Martyris /
Honori dicatum / Sumptib(us) suis Iieri Iecit / Exc(e)ll(entissi)m(um) Ill(ustrissi)m(um) D(ominus)
D(ominarum) S(ancti) R(omani) I(mperii) Com(es) / Franc(iscus) De Paula Wallis / S(ancti)
C(aesariae) M(aiestatis) Camm(e)r(arius) Actual(is) Intim(i) Status / Et Belli(cus) Consiliari(us)
G(ene)ralis Peditat(u) / Uni(tae) Legion(is) Caes(ariae) Pedestr(iae) Tribun(us) etc(aetera)
etc(aetera) / Dum Caes(arii) Exercit(us) In Transsilvania et / Valachia Austr(iaci) Ducem Ac
Supremum hui / Provinciae PreIecturam Gereret / / Accedente Pia Liberal|itate| Senatus Populique /
Cibiniensis In suppeditata Ad / Fundamentum Duntax(at)
c
Strucundum Materia /
Lui Dumne:eu care domnete / Preabunul i Preamritul / in anul lui Christos / 1734 / a
XJII-a :i inainte de calendele lui Iunie / /Domnind rposatul Carol al JI-lea, imprat roman i
principe ereditar al Daciei / Colosul acesta a fost inchinat prin grifa deosebit i |.| cinstirii

7
Jikeli O. Abschied vom Hl. Nepomuk Hermannstdter Zeitung nr. 1778 17 mai 2002 p. 5.
8
Fabrizius-Dancu I. Plimbare prin Sibiul Jechi Sibiu 1983.
9
Dima A. Sibiu Fundatia Regal pentru Literatur si Art Bucuresti 1940 p. 29.
10
Kertesz A. Sibiu i imprefurimi Sibiu 2000 p. 83-84.
11
O statuie interesant a SI. Nepomuk se aIl n Muzeul National Maghiar. Ea are deasupra capului n loc de 5
stele 6 raze si tine o cruce si o creang de palmier.
12
Fleser Gh. Statuia Sfantului Nepomuk in plastica baroc din fudetul Alba Apulum XXXIX 2002 p. 317.
13
Ibidem p. 317-318.
14
Ibidem p. 317.
15
Dup cronicarul Conrad statuia arta n acea locatie ridicol si era luat n derdere. Se pare c sibienii au
Icut mai mult dect s o ia n derdere de vreme ce statuia a Iost pzit de soldati o bun perioad de timp dup ce a
Iost amplasat n Piata Mare. Vezi n Sigerus E. Jon alten Hermannstadt III Sibiu 1928 p. 31.
b
Datorit deteriorrii soclului si a actiunilor de conservare-restaurare acest Iragment de text nu a putut Ii
reconstituit.
c
n limba latin este corect Iorma Dumtaxat n consecint cuvntul a Iost tradus ca atare.

191
sfantului martir Ioan Nepomuk / Cu mandrie din cheltuielile sale / preainaltul i preastrlucitul
conte al stpanilor Sfantului Imperiu Roman / Francisc de Paulus Wallis / actual consilier secret al
sfintei mafestti imperiale / i consilier de r:boi |.| / tribun general al pedestrimii regimentului
unit imperial etc, etc |a fcut| / De asemenea |functia de| / comandant al armatei imperiale
austriece din Transilvania i Jalahia i suprema prefectur a provinciei a indeplinit / / Fcandu-se
prta la a Senatului i poporului / sibian evlavioas genero:itate din belug / la temelie dar numai
materialul de constructie |au dat|
d
.
Textul Iormat din 33 de rnduri este mprtit n trei datorit spatiului redus de pe soclu.
Primul Iragment contine 7 rnduri al doilea 23 si ultimul alte 3. nltimea literelor variaz (812
cm) iar ltimea este de aprox. 6 cm. Inscriptia contine dou greseli dintre care una atrage n mod
deosebit atentia. Este vorba despre Iorma Hered(o) eretic n loc de H|a|ered(o) ereditar
mostenitor. Este cel putin surprinztoare o asemenea greseal pe un monument care se dorea a Ii un
simbol al contrareIormei catolice. Avnd n vedere c soclul a Iost realizat mai trziu dect statuia
este putin probabil ca locul de provenient s Iie acelasi. Dac a Iost realizat local sau eventual
regional poate c aceast greseal nu este ntmpltoare.
Din aceast inscriptie interesant reiese c statuia a Iost inaugurat la data de 16 mai a anului
1734 n Piata Mare n timpul domniei lui Carol al VI-lea meritul Iiind al lui Francisc de Paulus
Wallis. Ziua nu a Iost aleas la ntmplare Iiind cea n care este srbtorit ziua sIntului. De
remarcat c acest conte de Wallis ,s-a Icut prtas la ,generozitatea sibienilor cnd de Iapt a
impus populatiei orasului acest monument catolic. Probabil conducerea orasului a Iost obligat s
contribuie cu material de constructie (cu crmizi n acest monument este singurul tip de material
de constructie despre care se poate spune c exista din ,belsug) pentru postament (,la temelie).
Deoarece n text se mentioneaz c mpratul Carol al VI-lea a decedat este probabil ca soclul s Ii
Iost realizat dup anul 1740 si apoi statuia care se aIla deja n Piata Mare s Ii Iost ridicat pe
acesta. Pn n anul 1864 dup cum se observ din litograIia lui Carl Koller monumentul a Iost
mprejmuit cu un gard Iormat din pari legati ntre ei cu Irnghii sau lanturi.
Monumentul va primi n august 1864 un soclu exterior pe care vor Ii amplasati mici stlpi cu
lampioane ale cror baze vor Ii legate ntre ele cu lanturi
16
. Statuia rmne n piat pn n 1948
17
an n
care a Iost dat jos de pe soclu acesta Iiind demontat n bucti
18
; apoi toate elementele monumentului
au Iost mutate n curtea interioar a Palatului Brukenthal
19
unde a Iost reasamblat. ndeprtarea acesteia
a Iost una dintre msurile luate n vederea realizrii noii reorganizri urbane urmrite de noul ,Consiliu
provizoriu al comunei urbane Sibiu
20
. Acest plan urmrea transIormarea Pietei Mari denumit la aceea
vreme Piata Republicii ntr-un parc de agrement Iiind considerat de conducerea comunist drept cea
mai important amenajare urbanistic
21
pretextul Iiind acela al unei estetici noi
22
.
Aceste corecturi serioase nsemnau pentru edilii sibieni din acea perioad nlturarea statuii
SIntului Nepomuk a Intnii cu ornamentatie baroc ct si asIaltarea pavarea pietii si amenajarea
parcului deja mentionat
23
. Reactia n presa sibian a Iost neconcludent numele celor trei
monumente neIiind nici mcar o dat mentionat n articolele ce aminteau de eliminarea mobilierului
urban si nlocuirea acestuia cu parcul sus-amintit.

d
Multumim si pe aceast cale domnului Alexandru Sonoc si doamnei Monica Vlaicu pentru traducerea textului
de mai sus.
16
Sigerus E. Cronica oraului Sibiu Sibiu 1997 p. 60.
17
Apud Jikeli F. Unsere gute, alte Heltauer Gasse in Hermannstadt um die Jahrhundertwende, Sibiu 1994 p.
6.
18
Dup demolare piesele monumentului au Iost adunate ntr-o grmad lng intrarea n Casa Parohial
Romano-Catolic din Piata Mare.
19
Nr. inv. M 6535.
20
Lupta Sibiului nr. 52 (1266) din 1.07.1949.
21
22
n Lupta Sibiului din 9 iunie 1949 se preciza: Sibiul este Irumos dar din punct de vedere urbanistic este un
oras disproportionat. El are nevoie de corecturi serioase.
23

192
La insistentele comunittii romano-catolice sibiene n 1987 statuia a Iost strmutat n curtea
Casei Parohiale Romano-Catolice
24
.
Ioan Pomuk sau Nepomuk s-a nscut la Nepomuk aproximativ n 1340 si a murit la 20 martie
1393 iar controversa privind identitatea sa nceput n secolul al XVIII-lea nu este nici azi
terminat. Principala ntrebare care se pune este dac a existat un singur Ioan Nepomuk sau doi care
au trit n Praga n a doua jumtate a secolului al XIV-lea si au avut aceeasi soart. Aceast
incertitudine duce inevitabil la necesitatea aIlrii cauzei mortii violente a acestuia. n acest
controvers este important de cercetat inIormatiile privind sursele primare: extrase din documente si
registrele ecleziastice. Mrturiile vremii relateaz c n 1393 un oarecare Ioan Nepomuk era vicar
general al arhidiocezei Pragi iar n 20 martie a aceluiasi an la ordinul regelui Viaceslav IV al
Boemiei a Iost aruncat n rul Molda unde s-a necat. Acest Ioan Iiul lui WelIin orsean din
Nepomuk a studiat teologia si stiintele juridice la Universitatea din Praga iar 1373 a devenit notar
n cancelaria arhiepiscopiei de unde n 1374 devenea secretarul privat al arhiepiscopului Ioan de
Jenstein. n 1389 primeste parohia St. Gallus din Praga continundu-si n acelasi timp studiile juridice
pentru ca n 1387 s-si promoveze doctoratul n drept canonic. A slujit n acelasi timp la biserica SI.
Aegidius n Praga iar n 1389 devine canon la catedrala SI. Vit Ir s primeasc ns vreun beneIiciu.
La scurt timp dup aceea arhiepiscopul l numeste presedinte al curtii ecleziastice iar 1393 vicar general.
Regele Viaceslav n dorinta de a gsi un episcop pentru unul din ordinele sale Iavorite a hotrt ca la
moartea abatelui Rarek din Kladrau biserica abatiei s se transIorme n catedral. Vicarul general al
arhiepiscopului s-a opus cu rezistent n Iavoarea dreptului canonic. Cnd n 1393 abatele Rarek din
Kladrau a murit clugrii au tinut un nou consiliu alegndu-si nou abate pe Iratele Odelenus iar ca
vicar general Ioan l-a conIirmat Ir s tin seama de dorintele regelui. La auzul acestor stiri regele s-a
nIuriat ordonnd nchiderea vicarului general al preotului catedralei a lui Provost Venceslaus de
Messein si a intendentului arhiepiscopului. Doar Nepomuk dintre toti cei arestati nu va accepta decizia
regelui n ciuda torturilor la care a Iost supus. n cele din urm a Iost ordonat punerea sa n lanturi
plimbarea pe strzile orasului cu o bucat de lemn n gur si aruncarea sa de pe podul Karls n rul
Moldau. Acest ordin a Iost executat n 20 martie 1393.
Exist patru relatri contemporane cu privire la evenimente. Prima dovad este documentul de
incriminare a regelui prezentat papei Benedict al IX-lea n 23 aprilie 1393 de ctre arhiepiscopul
Ioan de Jenstein n vizita sala Roma nsotit de noul abate de la Kladrau. Ctiva ani mai trziu
abatele LadolI de Sagan prezint evenimentele ntr-o Iorm mai prescurtat n catalogul abatiei de
la Sagan completat n 1398
25
ca si n teza De longaevo schismate. O a patra reIerint se gseste
n Cronica ordinelor bisericeti germane o cronic a cavalerilor teutoni care a Iost compilat de
Ioan de Posilge care a murit n 1405
26
. Pentru analizarea problematicii este important remarca prin
care arhiepiscopul Ioan de Jenstein n documentul mai sus mentionat l numeste pe Ioan de
Nepomuk ,martyr sanctus iar n biograIia lui Ioan de Jenstein Ioan de Nepomuk este descris ca
,gloriosum Christi martyrem miraculisque coruscum. Este astIel evident Iaptul c contemporanii
si l considerau deja un martir si un sInt. Corpul lui a Iost scos din ru si nmormntat n catedrala
din Praga unde asa cum rezult din documente ulterioare mormntul su era onorat. n a sa
Chronica regum Romanorum` terminat n 1459 Thomas EbendorIer (mort n 1464) relateaz
Iaptul c regele Viaceslav a poruncit necarea n rul Vltava a magisterului Ioan conIesorul sotiei
sale nu doar pentru Iaptul c acesta spusese ca numai cel care conduce bine este demn de a fi
rege, ci si pentru c reIuzase s violeze secretul conIesiunii. ReIuzarea divulgrii secretului
conIesiunii este aici pentru prima dat mentionat ca si cauz a mortii lui Ioan de Nepomuk.
Cronicarul care se reIer la un singur Ioan necat din ordinul regelui relateaz despre Ioan de
Pomuk ucis n 1393. n celelalte cronici scrise n a doua jumtate a secolul al XV-lea gsim ca
motiv al executiei lui Ioan reIuzul acestuia de a dezvlui secretul conIesiunii.
Paul Zidek n a sa Instruire a regilor , terminat n 1471 d mai multe detalii el spune c
regele Viaceslav si-a suspectat sotia care obisnuia s se conIeseze lui Ioan c avea un amant. La

24
Decizia nr. 41 din 22 octombrie 1987.
25
*** Scriptores rerum Silesiacarum I 1835 pp. 213 sqq.
26
*** Scriptores rerum Prussicarum III Leipzig 1860 p. 87.

193
reIuzul lui Ioan de a-i trda regelui ceea ce regina i mrturisise a Iost necat. n aceast relatare nu
aIlm numele reginei si nici data desemnat desIsurrii evenimentului presupunndu-se a Ii anul
1383 cnd regele era cstorit cu prima sotie Johanna (moart n 1389) care nc mai tria. n ale
sale Annales Bohemorum``
27
istoricul boemian Hajek von Liboczan (mort n 1553) n ceea ce
priveste variantele povestirii este primul care vorbeste de dou personaje Ioan de Nepomuk care au
Iost omorte la ordinul regelui Viaceslav: unul conIesorul reginei martirizat pentru reIuzul su de a
conIesa secretul conIesiunii ce Iusese aruncat n Vltava n 1383 cellalt adjutantul episcopului
Pragi necat n 1393 datorit Iaptului c a conIirmat alegerea clugrului Albert ca abate al Abatiei
Kladrau. Istoricii secolelor al XVI-lea si al XVII-lea dau mai multe sau mai putine detalii asupra
martiriului universal acceptat al SI Ioan pentru c reIuzase s trdeze secretul conIesiunii. Bohuslav
Balbinus n a sa Jita beati Johannis Nepomuceni martiryis`` prezint o povestire mult mai
complet. El relatez cu multe detalii cum n 16 mai 1383 (dat gsit n vechi relatri) Ioan de
Nepomuk datorit Iaptului c reIuzase constant s divulge secretul conIesiunii reginei Johanna
Iusese necat n rul Vltava. Din anul 1675 capitlurile catedralei din Praga au cerut n mod repetat
canonizarea sIntului Ioan ce se bucura de o veneratie special n Boemia. ntre 1715-1720 au Iost
adunate dovezi iar n urma examinrii acesteia acesta a Iost beatiIicat n 1721 iar n 1729 canonizat.
Actele de canonizare sunt bazate pe declaratii prin care Ioan a murit n 16 mai 1383 martirizat
pentru c nu dezvluise secretul conIesiunii. Din 1777 an n care Augustinian Hermit a demonstrat
prin mrturisirile scrise ale arhiepiscopului Jenstein neIcute publice pn n 1752 c Ioan de
Nepomuk a Iost condamnat si executat n 1393 controversa nu a mai ncetat. Exist nc sustintori
ai ideii c au existat doi Ioan de Nepomuk. Cei mai multi cercettorii moderni sunt de acord cu
ideea c din punct de vedere istoric personajul real este cel ucis n 1393. O parte mai mic ns nu
consider alegerea abatelui de Kladrau ca adevrata cauz a mortii lui Ioan ci Iaptul c regele
Viaceslav exasperat deja de atitudinea lui Ioan de a nu dezvlui secretul conIesiunii a vzut n
acele alegeri un mijloc de rzbunare mpotriva oIensei personale. Aceste detalii nu aIecteaz n nici
un Iel canonizarea vicarului general care a Iost considerat un martir imediat dup moartea sa. n
consecint atunci cnd istoricii protestanti aIirm c introducerea venerrii SI. Nepomuk de ctre
iezuiti pentru a contrabalansa cultul lui Jan Hus aIirmatia este si neistoric si Ir justiIicare;
venerarea acestuia a nceput cu mult nainte ca iezuitii s existe sIntul Iiind patronul Boemiei.
Este srbtorit n calendarul catolic pe 16 mai iar n iconograIie apare n ipostaza unui personaj
masculin cu barb avnd deasupra capului cinci stele n unele versiuni personajul tinnd un deget peste
buze simbol al tcerii. Este socotit sInt patron al celor care s-au aIlat n pericol de nec al podarilor si
al cursurilor de ap
28
dar si protector mpotriva epidemiilor si aprtor al secretului conIesional
29
.
n urma initierii planului de reIacere al centrului istoric al Sibiului n perioada 8-20 iulie 2002 au Iost
demarate cercetrile arheologice n vederea identiIicrii amplasamentului a adncimii Iundatiei statuii si a
gardului nconjurtor. n urma realizrii a dou sectiuni de 10 x 2 m (S
1
) si respectiv 7 x 2 m (S
2
) au Iost
relevate amplasamentul si o parte din Iorma pentagonal a postamentului statuii. Acesta ca si postamentul
mprejmuirii a Iost realizat n ntregime din crmid cu dimensiunile: 28 x 13 x 4 cm. Postamentul statuii a
Iost descoperit la adncimea de 020 m sub un strat de pietris peste care se turnase asIalt. De remarcat
Iaptul c partea superioar a celor dou postamente nu a Iost demolat pentru ca n supraIata respectiv s Iie
amplasat o plac de beton asa cum ntreaga piat a Iost ,pavat. Toat supraIata orizontal a soclului
statuii prezint acelasi nivel iar lungimile laturilor exterioare ale pentagonului nu sunt egale variind ntre
364-380 m. SupraIata orizontal a postamentului exterior se aIl la acelasi nivel cu cel al statuii si are
lungimile laturilor variind ntre 680-690 m. Lipsa mai multor rnduri de crmid spre exteriorul
postamentului de gard a dus la Iormarea a patru ,trepte astIel nct nivelul coboar succesiv cu cte 5 cm
deci n total cu 20 cm. Acest Iapt se datoreaz probabil actiunilor de demontare a monumentului.
SupraIata cuprins ntre cele dou postamente a Iost pavat cu blocuri de calcar
paralelipipedice. Acestea aveau aprox. 40-50 cm lungime si 20 cm n sectiune. Lungimea nu a putut

27
,Kronika ceska a Iost tiprit pentru prima dat n Boemia la Praga; ea a Iost tradus n limba latin si
publicat la Praga n 6 volume ntre 1761 si 1783.
28
Bernasconi J. R. Guide to Antiques and Fine Arts, HertIordshire 1995 p. 492.
29
Fleser Gh. op. cit. p. 317.

194
Ii apreciat cu exactitate datorit strii precare n care se aIlau singurele dou blocuri de calcar
descoperite in situ. Ambele blocuri aveau pe una din Iete un sant liniar avnd 4 mm grosime si
amprent de rugin. Aceast amprent arat c blocurile de calcar erau Iixate cu o tij subtire de
Iier circular n sectiune care nconjura postamentul. Nu se poate preciza dac exista o singur tij
sau mai multe corespunztoare Iiecrui rnd de blocuri (3 sau 4 dup calculele noastre).
Materialul descoperit a Iost din punct de vedere cantitativ redus si n cea mai mare parte
irelevant din punct de vedere arheologic (cuie piroane bucti de metal si de lemn putrezit bucti
de sticl Iragmente ceramice de Iactur modern si mai ales contemporan). n C
6
din S
2
la -005
m a aprut un Iragment de Iemur uman iar la -020 m dou Ialange umane (una distal si una
proximal). Aceste materiale sugereaz Iaptul c pmntul de umplutur provine din alt parte dect
Piata Mare probabil din zona unui cimitir.
StratigraIia sectiunii S
2
a Iost realizat pn la o adncime de -2 m limit nedepsit datorit
inundrii sectiunii dup inIiltrarea apei din pnza Ireatic; a devenit astIel imposibil continuarea
cercetrii arheologice. Totusi au Iost relevate dou nivele de clcare medievale usor observabile n
proIil. n proIilul de NV al S
2
s-a conturat groapa spat pentru Iundatia statuii realizat n secolul
al XVIII-lea; aceasta Iiind vizibil n toat supraIata sectiunii.
Un sondaj ulterior realizat n C
6
C
7
din S
1
a demonstrat c adncimea Iundatiei este mai mare de
3 m. Mai trziu obiectivul a Iost supus unui proces de conservare restaurare iar nltimea soclurilor a
Iost ridicat la nivelul actual de clcare. Procesul a continuat cu montarea a cinci Ielinare n Iiecare
dintre colturile postamentului exterior pentru ca asemnarea cu ansamblul original s Iie ct mai mare.

Lista figurilor

Fig. 1 Statuia SI. Nepomuk nainte de restaurare amplasat n curtea parohiei romano-catolice.
Fig. 2 Ansamblul sculptural nainte de restaurare.
Fig. 3 Ansamblul sculptural dup restaurare.
Fig. 4 Soclul nainte de restaurare. Detaliu.
Fig. 5 Soclul nainte de restaurare. Detaliu.
Fig. 6 Soclul dup restaurare. Detaliu
Fig. 7 Fat a soclului cu inscriptia. Detaliu.
Fig. 8 Soclul dup restaurare. Detaliu.
Fig. 9 Soclul dup restaurare. Detaliu.
Fig. 10 Statuia SI. Nepomuk. FotograIie realizat n perioada interbelic.
Fig. 11 Piata Mare. FotograIie realizat n perioada interbelic.
Fig. 12 Piata Mare cu statuia n Iundal n partea stng. FotograIie din anul 1898.
Fig. 13 Sibiu desen Sporner 1883. Detaliu.
Fig. 14 Piata Mare litograIie Carl Koller 1857. Detaliu.
Fig. 15 Statuia SI. Nepomuk din Arad.
Fig. 16 Statuia SI. Nepomuk din Snnicolaul Mare.
Fig. 17 Statuia SI. Nepomuk din Timisoara b-dul Ion Dragalina.
Fig. 18 Statuia SI. Nepomuk component a monumentului SI. Fecioara Maria. Timisoara
Parcul Liberttii.
Fig. 19 Statuia SI. Nepomuk din Hunedoara.
Fig. 20 Statuia SI. Nepomuk din Muzeul National Maghiar Budapesta Ungaria.
Fig. 21 Statuia SI. Nepomuk din WolIach Germania.
Fig. 22 Plan general al cercetrii arheologice.
Fig. 23 Planul postamentelor.
Fig. 24 Cele dou postamente dup decopertarea partial.
Fig. 25 O latur exterioar a postamentului de gard. Detaliu.
Fig. 26 Situatia n prezent dup terminarea procesului de conservare restaurare.
Fig. 27 Decizia nr. 41 din 22.10.1987 n urma creia monumentul a Iost transIerat n curtea
parohiei romano-catolice.

195


Fig. 1 Statue oI St. Nepomuk beIore restauration in the yard oI the Roman-Catholic parish.
Fig. 2 Sculptural ensemble beIore restauration.
Fig. 3 Sculptural ensemble aIter restauration.
Fig. 4 The socle beIore restauration. Detail.
Fig. 5 The socle beIore restauration. Detail.
Fig. 6 The socle aIter restauration. Detail.
Fig. 7 Front oI the socle with the inscription. Detail.
Fig. 10 Statue oI St. Nepomuk Picture taken in the interbelic period .
Fig. 11 Piata Mare (Great Square). Picture taken in the interbelic period.
Fig. 12 Piata Mare (Great Square) with statue in the background on the leIt side. Picture taken
in 1898.
Fig. 13 Sibiu drawing Sporner 1883. Detail.
Fig. 14 Piata Mare (Great Square) lithography Carl Koller 1857. Detail.
Fig. 15 Statue oI St. Nepomuk Irom Arad.
Fig. 16 Statue oI St. Nepomuk Irom Snnicolaul Mare.
Fig. 17 Statue oI St. Nepomuk Irom Timisoara B-dul Ion Dragalina.
Fig. 18 Statue oI St. Nepomuk part oI the monument St. Virgin Mary. Timisoara Parcul
Liberttii (Liberty Park).
Fig. 19 Statue oI St. Nepomuk Irom Hunedoara.
Fig. 20 Statue oI St. Nepomuk Irom the Hungarian National Museum Budapest Hungary.
Fig. 21 Statue oI St. Nepomuk Irom WolIach Germany.
Fig. 22 General plan oI the archaeological research.
Fig. 23 Plan oI the pedestales.
Fig. 24 The two pedestales aIter partial uncovery.
Fig. 25 Exterior side oI the Ience pedestal. Detail.
Fig. 26 Current situation aIter the restauration.
Fig. 27 Decision no. 41 Irom 22.10.1987 aIter which the monument was transIered to the
yard oI the Roman-Catholic parish.


196

Fig. 1


197

\

Fig. 2 - 5


198

6.7.

Fig. 6 - 9


199

Fig. 10 - 12


200

Fig. 13 - 14


201

Fig. 15 - 18


202

17.18.

Fig. 19


203

Fig. 20 - 21


204

Fig. 22 - 23


205

Fig. 24 - 25


206

Fig. 26


207

F

I

Fig. 27


208


209

TRADITIA RELIGIOAS BIZANTIN N TRILE ROMANE
N SECOLELE XVI-XVIII
Ioan Octavian Rudeanu
-

Abstract - The Bi:antine religious tradition in the Romanian countries in the 16
th
18
th
centuries. This article
starts with a brieI presentation oI the historical background in which the Orthodox Church is placed in the Middle Ages
as well as the inIluence that the Byzantine world holds over the Romanian ecclesiastical institutions.
The author insists on some examples that state the Iinding that the Romanian state institutions are tributary to
Byzantium (oIIice Iormulae court ceremonies the institution oI the leadership the protection oI the Church the
autocratic excesses).
The relationship between the Romanian rulers and the Byzantium holds in important place in this article an
aspect that is completed by approaching the problem oI the role oI the Romanian countries between the orthodox East
and the catholic and reIormat West.

Considera(ii generale
Existenta istoric si maniIestrile Bisericii Ortodoxe n aceast perioad este interesant si
important. Unii istorici consider c odat cu prbusirea Imperiului Bizantin Biserica Ortodox s-a
,topit la adierea aerului cald al culturii occidentale c dup 1453 ortodoxia nu a mai Iost capabil de a
crea valori culturale monumentale Iundamentale care s contribuie la tezaurul cultural mondial (Joseph
de Maistre). Constat acesti cercettori c Ortodoxia si Biserica Ortodox au parcurs dou etape n
prima etap cultura si civilizatia se dezvolt sub directa stpnire bizantin si care se ncheie odat cu
cucerirea Constantinopolului de ctre turci a doua etap Iiind corespunztoare dezvoltrii istorico-
spirituale a popoarelor noi din estul si sud-estul Europei respectiv a rusilor bulgarilor srbilor si
romnilor. Spiritualitatea ortodox romneasc nu corespunde ciclului bizantin ,ci reprezint o nou
lume care creste se structureaz interior trieste sub actiunea acestei culturi ce era deja Iormat atunci
cnd si Iace ea intrarea n istorie. Si deci n nici un caz nu poate Ii privit Ortodoxia modern ca o
decadent a Ortodoxiei bizantine ci ca o Iorm nou de maniIestare pe care n alte conditii istorice la
alt lume o ia lucrarea Bisericii Rsritului si Ortodoxia pe care o reprezint
1
.
Realitatea istoric a dovedit c nu trebuie conIundat ideea de stat cu cea de traditie. Bizantul a
disprut ca imperiu si ca stat locul lui Iiind luat de ctre Imperiul Otoman care a trebuit a tine seama
de realittile concrete existenta unei numeroase populatii crestine ortodoxe. Mohamed Cuceritorul
accept si chiar sprijin organizarea Bisericii Ortodoxe mentine patriarhia ecumenic care are
autoritate nu numai religioas ci si juridic asupra crestinilor. Deci traditia bizantin se continu n
cadrul noului imperiu este adevrat n conditii mult mai grele chiar n spatiul istoric al Iostului Bizant.
Apoi Bizantul ca imperiu a stpnit pn la nordul Dunrii si al Mrii Negre populatii
ortodoxe care nu se crestinaser acum ci aveau o traditie mai veche dect cea bizantin de exemplu
daco-romanii strmosii nostri s-au crestinat n vremea apostolic primind botezul de la Apostolul
,nti chemat Andrei. Aceeasi traditie de crestinare apostolic andreian se gseste si n nordul
Mrii Negre la rusi. Deci un argument simplu dar dovedit istoric n Iavoarea ideii c traditia
ortodox nu este o preluare trzie postbizantin. Traditia istoric ortodox si are originile n

-
Directia Judetean pentru Cultur Culte si Patrimoniu Cultural National Hunedoara B-dul 1 Decembrie 28
cod 330025 Deva.
1
Dan ZamIirescu Ortodoxie i romano-catolicism in specificul existentei lor istorice Bucuresti 1992 p. 77.

210
vremurile apostolice care s-a dezvoltat unitar n ntregul spatiu est-mediteranian pontic balcanic si
carpato-dunrean pn la Caucaz Mesopotamia Arabia si nordul AIricii.
Popoarele constituie n acest spatiu istorico-geograIic si-au pstrat credinta Ortodoxia si
dup Schisma din 1054 poate mai mult ca pn acum. Continuitatea bizantin este activ si
prezent n lumea greac att la Constantinopol (acum Istanbul) ct si n tot spatiul locuit de ctre
greci. Aceasta este marea Iundamentala realitate spiritual si istoric a epocii moderne rsritene.
Trebuie precizat c aceast continuitate bizantin nu se poate identiIica ntru totul cu viata bizantin
din vremea lui Constantin cel Mare si pn la 1453. La popoarele balcanice traditia bizantin avea
Iorme speciIice adaptate speciIicului vietii popoarelor ortodoxe respective. Se transmite duhul
ortodoxiei Iormele bizantine care se altoiesc n suIletul popoarelor din sud-estul Europei. ,Din
ntlnirea acestor oameni noi cu dogmele cultul nvttura Bisericii Ortodoxe se naste cu ncetul pe
un suIlet nou plmdit n elementele sale Iundamentale aproape exclusiv pe Iorma aceasta
bisericeasc a bizantinismului
2
.
Se constituie n Balcani n special la sudul Dunrii noi etnii personalitti etnice speciIicul
lor comun Iiindu-le religia crestin ortodox. Dup hegemonia bizantin dup cderea
Constantinopolului popoarele sud-dunrene sunt supuse dominatiei otomane. Cad pe rnd sub
turci: grecii bulgarii srbii albanezii. Romnii continu rezistenta antiotoman sub conducerea
unor voievozi viteji si devotati crestinismului ortodox.
Remarcm contributia poporului romn si a conductorilor si la pstrarea unui echilibru ntre
Orientul musulman si Occidentul catolic. Prin Ungaria si Polonia catolic Occidentul tine n sah pe
domnii romni; acestia din urm stau de straj lumii rsritene si ortodoxe spre Apus si la Dunre
aprnd aceast citadel romneasc si ortodox unde si gsesc deseori reIugiu Iortele de
rezistent ale Bisericii Rsritene.
Trile Romne s-au aIlat sub inIluenta bizantin din vremuri anterioare cuceririi otomane. Din
corespondenta sultanilor egipteni cu suveranii bizantini (1339-1348) aIlm c mprati ai ,Bulgariei
Valahiei si Alaniei (Moldova) aceasta Iiind un aspect al extinderii Iormale a hegemoniei bizantine
3
.
InIluenta si traditia bizantin s-au transmis pe mai multe ci n lumea romneasc: prin
institutiile de stat care sunt organizate dup model bizantin; prin biseric si organizarea sa; prin
elemente de traditie cultural ca si prin alte elemente.
Ne propunem s ne oprim cu ocazia de Iat asupra unor aspecte care Iac din Trile Romne
dup expresia lui Nicolae Iorga ,Bizantul dup Bizant.
Tradi(ii bizantine n via(a politic romneasc
Chiar dac nordul Dunrii nu a mai Iost stpnit eIectiv de ctre mpratii de la Constantinopol
din vremea lui Justinian institutiile statale la romni sunt tributare Bizantului. Conductorul statului la
romni poart numele de ,domn cuvnt vechi latin apartinnd lumii romane si exprim atributul
suveranittii. Apoi domnii si preced titulatura prin particula ,lo care dup opinia multor cercettori
ar Ii de origine bizantin ca expresie a consolidrii prestigiului domnesc. Domnia este de origine
divin; domnul stpneste ,din mila lui Dumnezeu. Nicolae Iorga comentnd institutia domniei
spunea c domnilor romni le era strin ideea de mprtie neobizantin. Si totusi gsim termenii de
,mprtie n documentele vremii. AstIel pisania de pe mormntul lui Neagoe Basarab de la Curtea de
Arges consemna anii n care a ,mprtit. Cronicarii moldoveni ai secolului al XVI-lea Macarie
EItimie si Azarie echivalau domnia cu mprtia
4
.
ntr-un document din 5 mai 1632 Ilias Alexandru aIirma c ,m-a ales pe mine din pntecele
maicii mele si mi-a druit mprtia si voievodatul trii
5
. Sigur n acest caz mprtia este

2
Ibidem p. 99.
3
Fontes Historiae Daco-Romane III Bucuresti 1975 p.495.
4
Cronici slavo romane din sec.XJ-XJI publicate de Ioan Bogdan editia P. P. Panaitescu Bucuresti 1959 p. 6.
5
DRH A XXI Bucuresti p. 61-63.

211
echivalat cu domnia. Acesta este rezultatul Iaptului c asa cum aIirma Dimitrie Cantemir Dacia a
Iost sub stpnire nentrerupt roman si bizantin
6
.
InIluente bizantine se observ si n cadrul ceremoniilor si etichetei de la curtea domneasc.
Dimitrie Cantemir Anton Maria Del Chiaro Nicolo Bassi si Delacroix expun ceremonialul de la
curte somptuozitatea curtilor domnesti. n sec. XVII curtea domneasc avea strlucire exterioar si
a Iast cu elemente orientale si occidentale. La 1654 aIlm c pe domnitorul Constantin Serban ,l
duser n biseric cu haine domnesti si ceti molitva de domnie punndu-i gujuman n cap. Si szu n
jtu-i blagoslovindu-l printele vldic si cntar mnogo leata (n.n. multi ani)
7
.
Ca si la Constantinopol domnia are caracter sacru. Antim Ivireanul consider suveranii ca si pe
poeti dac lucreaz cu Dumnezeu pentru mntuirea oamenilor. De altIel uneori domnii rosteau cuvinte
de nvttur asa cum procedeaz n 1716 domnitorul Trii Romnesti cu ocazia mazilirii sale.
De origine bizantin dar si cu inIluente occidentale sunt simbolurile domniei. Sceptrul este
simbolul suveranittii purtat n mna stng terminat cu o cruce. Din sec. XV-XVI sceptrul este nlocuit
cu crucea tripl asemenea celei patriarhale simboliznd rolul de protector al domnului asupra Bisericii
Ortodoxe ca si al mpratilor Bizantului. Asemenea acestuia sunt si celelalte nsemne: spada lancea
coroana tronul costumul. Costumul vesminte simbolice asemenea celor imperiale sunt marcate cu
vulturul biceIal cu porIir tesut cu aur ca pe timpul lui Radu de la AIumati.
Autoritatea domnului ca si a mpratului este sacr considerat ca un dar divin. Pedeapsa
pentru maiestate este decapitarea dar si mutilarea orbirea tierea nasului (Nicolae Milescu) sau
clugrirea (Vlad Clugrul).
Traditia bizantin n activitatea de conducere a domnilor romni se maniIest n trsturi si actiuni
care privesc ocrotirea Bisericii Ortodoxe guvernarea dup exemplul marilor personalitti ale antichittii
n concordie maniIest solidaritate cu popoarele din sud-estul Europei luptnd contra ,limbilor pgne.
n spatiul lumii ortodoxe unii domnitori inspirati de ideile bizantine au unele idei si
maniIestri cu caracter autocratic Radu Mihnea Mihnea al III-lea Gheorghe Duca Vasile Lupu
(ultimul gndea o hegemonie a Moldovei n rsritul ortodox). Domnitorul moldovean Lupu ia si
numele de Vasile de la mpratii bizantini macedoneni. Iezuitul Paul Beke observ n capitala
Moldovei Iasi populatii diverse: turci ttari polonezi unguri italieni greci armeni rusi bulgari
ntrebndu-se: ,Nu e spectacolul curtii unei monarhii ecumenice?
8
.
Vasile Lupu se considera responsabil al comunittii ortodoxe cutnd ndreptarea lucrurilor
la patriarhia ecumenic. La Iasi adun si teologi greci si rusi n 1642 delibernd asupra dogmelor
cuprinse n ,Mrturisirea lui Petru Movil. Este nu numai protector al patriarhiei din
Constantinopol ci chiar asupra celei din Alexandria cu autoritate intervenind n procesul dintre
patriarhul Alexandriei si clugrii de la Sinai.
Un alt domnitor Mihnea al II-lea este salutat de ctre pustnicii Tesaliei cu titlul de basileu
purttor de biruint. Ei aIirmau c Imperiul Bizantin n-a disprut ci se mentine la nvodul Dunrii
9
.
Mihnea al III-lea avea ca model nu numai pe Mihai Viteazul adpostindu-i numele si
politica de uniIicare avea ca model si principii bizantine. Telul su era cucerirea
Constantinopolului ceremonialul ncoronrii era cel bizantin iar ca reprezentant al Ortodoxiei la
1659 la Trgoviste tine un sinod hotrrile Iiind comunicate patriarhului Partenie al IV-lea
domnul dovedind pregtirea dogmatic bazat pe citate biblice.
Traditiile bizantine sunt prezente si la curtile domnilor Ianarioti. Unii din ei oameni de
cultur pstreaz traditiile bizantine si romnesti dar se las inIluentati si de curentele vremii
occidentale. n mentalitatea romneasc se Iormeaz atitudini antigrecesti negndu-se si unele
valori bizantine. Fanariotii erau considerati dusmani ai evolutiei poporului romn o Irn n
derularea acestuia. Ce este grecesc (si bizantin) este considerat catalogat ca element negativ. n
epoca modern Trile Romne aIlate ntre Orient si Occident crturarii romni apreciau arta
cultura bizantin inIluenta beneIic asupra culturii romne dar sunt preocupati mai putin de

6
D. Cantemir Descrierea Moldovei editie D. M. Pippidi Bucuresti 1973 p. 246.
7
I. I. Georgescu O copie necunoscut a Letopisetului Cantacu:ino Mitropolia Olteniei XIII 1961 p. 544.
8
Hurmu:aki VI 2 p. 280.
9
Hurmu:aki XIV p. 54.

212
vremuri trecute din viata politic a altor popoare si mai mult se orienteaz spre independenta si
unitatea national.
Domnii romni yi Ortodoxia
Am observat c domnii erau considerati persoane sacre ca si alti conductori de state
medievale considerau c puterea lor politic are acceptul Divinittii Iapt ce reiese si din titulatura
domnilor romni care domnesc ,din mila lui Dumnezeu. Se cerea domnului s aib o pregtire
ortodox dogmatic serioas asa cum o doreau mpratii bizantini. Ca si trecutul istoric al
Bizantului domnitorul avea si atributii religioase n special n raport cu Biserica. Domnul numeste
conductorul Bisericii mitropolitul si episcopii din cei trei candidati. Toiagul care-l poart
mitropolitul si episcopii este dat de ctre domn. Dup aceasta ca urmare a dependentei de patriarhia
ecumenic mitropolitul este ratiIicat de ctre patriarhul de la Constantinopol. n cadrul patriarhiei
ecumenice domnii romni se bucurau de consideratie. n secolul al XVII-lea n cadrul bisericii
patriarhale din Constantinopol domnii romni aveau o steau aparte.
Domnii romni din Moldova si Tara Romneasc au sprijinit Locurile SIinte bisericile si
mnstirile din Orient. n secolele XIV-XV Kutlumuz era singura ctitorie a domnilor din Tara
Romneasc. Vlad Clugrul ntre 1481-1495 maniIest interes pentru SIntul Munte (Athos) ajutnd
mnstirile Pantelimon (1487) Kutlumuz (1488-1490) Dochiaru (1490) Filoteu (1488-1492) SIntul
Ilie si Hilandar. Radu cel Mare sprijin nu numai mnstirea Kuthus ci si cele din Bulgaria si Serbia.
Chiar unii boieri ca Banul Barbu Craiovescu sprijin mnstirile SIntul Pavel si XenoIon si
aduce din Serbia la Mnstirea Bistrita moastele SIntului Grigore Decaporitul.
Cel mai mare sustintor al ortodoxiei din Carpati pn n Siria si Egipt a Iost Neagoe
Basarab domn al Trii Romnesti (1512-1521). SIintindu-se capodopera de art religioas
ortodox Mnstirea Curtea de Arges vedem adunati n jurul acestei noi SInt SoIie la 17 august
1517 patriarhul Constantinopolului mitropolitul si episcopii trii pentru mitropoliti din Rsritul
Ortodox douzeci de egumeni de la Athos n Irunte cu Gavril Preotul si un mare numr de preoti
10
.
Era apreciat astIel domnul si biserica Trii Romnesti dar era si expresia unei solidaritti a lumii
ortodoxe Neagoe Basarb era considerat mare ctitor de biserici n tar si n lumea ortodox ,ctitor
mare a toat SIetagora
11
. Este Iiresc c Invtturile lui Neagoe Basarab ctre Iiul su Teodosie s
Iie inIluentat de izvoarele bizantine. Un model bizantin l constituie o nvttur a lui Vasile I
Macedoneanul adresat Iiului su Leon cel ntelept. Dogma ortodox si istoria sunt cele dou
elemente pe care trebuie s se sprijine conductorul statului. Vasile I sItuia pe Leon: ,Nu pregeta
s nveti mult istorie cci ntrnsa vei aIla astIel virtutile celor virtuosi Iaptele rele ale rilor
Ieluritele preIaceri ale tuturor lucrurilor ceea ce este trainic n Iiecare stpnire si Iiecare domnie
precum si sIrsitul isprvilor bune si rele
12
.
Un domn urmas al lui Neagoe Basarab este Matei Basarab (1632-1654) care se preocup de
pstrarea traditiilor ortodoxe sprijinind starea material si cultural a preotilor. Dac unele biserici
si mnstiri Iuseser nchinate Athosului domnitorul printr-un hrisov le red trii. Are si el legturi
cu patriarhia ecumenic si cu alti patriarhi ortodocsi din Orient ca si cu unele mnstiri.
La sIrsitul secolului XVI se remarc domnitorul Mihai Viteazul considerat un astru pe cerul
istoriei rsritene
13
. Luptele lui Mihai se ncadreaz n vasta miscare crestin ortodox dar si n
contextul antiotoman general european. ,Toti prelatii si lupttorii pn si cei din colturile
ndeprtate din Albania si Tesalia se ndreptau cu ndejde ctre dnsul
14
. Toat comunitatea
ortodox se angaja n lupta de eliberare srbii bulgarii grecii si mai ales romnii. Mihai sprijin
direct biserica mnstirile din Balcani Tara Romneasc si Ardeal. Reorganizeaz mitropolia din
Alba Iulia aducnd ca mitropolit pe Ioan de la Prislop.

10
Pr. proI. M. Pcurariu Istoria Bisericii Romane Bucuresti 1991 p. 443.
11
G. Mihil Introducere la Invtturile lui Neagoe Basarab p. 82-83 citat dup Jiata Sfantului Nifon editia
T. Simedrea p. 25.
12
N. Iorga Oeuvres inedites de Nicolas Milescu Bucuresti 1929 p. 104.
13
D. ZamIirescu op. cit. p. 124.
14
Ibidem p. 125.

213
n Moldova traditia de sprijinire a Bisericii ortodoxe consolidat sub SteIan cel Mare este
continuat n secolele XVI-XVIII.
n 1693 intervine ca mitropolit al Moldovei DosoItei
15
. A ctitorit n Ardeal biserica din
Fgras si mnstirea de la Smbta. Din lumea ortodox rsritean acord sprijin unor
personalitti de seam. Clugrul Antim din Ivir ajunge cu sprijinul domnului egumen al
Lugojului apoi al Trii Romnesti.
Tot timpul Brncoveanului circulau n Trile Romne calendare astrologice ca cel al lui Ioan
Romanul care cuprindea grele povestiri pentru lumea si stpnirea turceasc. Nicolae Cercel din
Metzov proIesor la Academia Domneasc din Iasi interpretnd proIetiile vremii considera c dup
320 de ani Constantinopolul la 1774 va renvia Iiind eliberat de moscoviti.
Iat c n vreme Ianariot pe plan proIetic astrologic se prevesteste decderea stpnirii otomane
si eliberarea Constantinopolului rsritul ortodox rmnnd sub o mprtie ortodox Rusia visuri
Iiresti ntr-o vreme de dese rzboaie antiotomane unele avnd loc pe teritoriul romnesc Iireasc Iiind
si apropierea unor domnitori de Rusia. n acest timp Bucurestii mai ales dar si Iasii sunt mereu vizitate
de patriarhi si mitropoliti ai Rsritului capi spirituali si politici ai lumii postbizantine.
La 1714 la 15 august ziua Adormirii Maicii Domnului Constantin Brncoveanu si Iiii si
erau martirizati la Constantinopol pentru credinta ortodox si scaunul romnesc.
Trile Romne ntre Rsritul ortodox yi Occidentul catolic yi reformat
AIlate la rscruce geograIic si de interese Trile Romne sunt supuse inIluentelor nu numai
din Rsritul Ortodox ci si din lumea occidental. Constatm c din sec. XVII curtea domneasc
suIerea si de inIluente ale unor elemente ale ceremonialului de curte apusean. Sigur lumea catolic
mai nti apoi cea reIormat se strduiesc s atrag Trile Romne n sIera lor de inIluent uneori
ncercnd s-si impun punctul de vedere. Si domnii romni caut sprijin n lumea occidental dar
nu un sprijin religios ci militar n lupta antiotoman. Sunt cunoscute relatiile lui Mircea cel Btrn
cu Sigismund de Luxemburg apelurile lui SteIan cel Mare prin care cerea sprijin militar.
Occidentul a nteles de multe ori solicitarea romneasc ca un element de slbiciune prilej pentru
oIensiva misionarismului catolic. SteIan cel Mare n 1463 alung pe Iranciscanii misionari din
Moldova aIirmnd: ,Voi vedea dac Ir voi Dumnezeu ne va apra de turci
16
.
Se stie c au Iost ncercri de apropiere de catolicism Iapt apreciat ca Iiind duntor. ntr-un
text al Jalbei celei mari adresat de Petru Rares lui Ioan cel Groaznic sunt analizate cauzele decderii
bizantine acestea Iiind considerate cresterea puterii marilor proprietari si pcatele noastre care
constau n erezia aproprierii de catolicism. Mai mult n lumea romneasc este cunoscut politica
genovezilor si venetienilor care mai mult sau mai putin au sprijinit ptrunderea turcilor n Europa.
Protestantii criticau lumea catolic pentru lipsa de actiune antiotoman aIirmnd c banii de
cruciad intr n sacul Ir Iund al papei. Pe protestanti nu-i intereseaz hegemonia universal ci
rspndirea credintei a dogmelor reIormate. Se conIirmau si pentru aceast perioad ceea ce spusese
SteIan cel Mare ntr-o scrisoare ctre Ioan al III-lea c vecinii Ungaria si Polonia ,sunt mai ri dect
pgnii
17
. Cu toate acestea strinii catolici si mai ales reIormati sunt adpostiti n Trile Romne mai
ales n Moldova Ir a permite inIluentarea cultului si dogmelor ortodoxe. Cei bnuiti de atitudine
Iilocatolic ca Ilarion al Rmnicului (1693-1705) sunt nlturati din scaunul episcopal.
Unii domni n sensul luptei antiotomane se simt obligati s Iac concesii catolicismului.
Neagoe Basarab ducnd o politic de echilibru ntre Orient si Occident pregtea o oIensiv
antiotoman alturi de papalitate si Ungaria. De aceea are bunvointa catolicilor dar si admiratia
grecilor si slavilor. Cunoscnd atitudinea Occidentului si slbiciunile lui Petru Rares are constiinta
rspunderii Iat de Europa Iapt dovedit prin interventiile sale n Transilvania.

15
N. Iorga Bi:ant dup Bi:ant Bucuresti 1972 p. 185.
16
I. Macure O tire inedit despre Stefan cel Mare Revista istoric 1924 p. 173-184.
17
Istoria relatiilor popoarelor URSS cu Romania in sec. XJ inceputul sec. XJIII vol. I Moscova 1965 p. 61-
62; A. Pippidi Traditia politic bi:antin in ]rile Romane in sec. XJI-XJIII Bucuresti 1963 p. 96.

214
Victoria de la Lepanto 1571 a trezit sperante n Trile Romne. n perioada imediat
urmtoare (1573-1574) Iostul stolnic al Trii Romnesti Pan este sol la Napoli si Madrid
reprezentnd si pe albanezi si pe epiroti. Se ncearc tot Ielul de aliante. Despot Vod ncearc o
aliant antiotoman Iormat din lumea ortodox si reIormat. Dar baza luptei antiotomane o
constituie tot Trile Romne. Iat ce scria Mihai Viteazu staretului Camenitei Jan Potocki ,. ceea
ce am Icut toate le-am Icut pentru credinta crestineasc vznd eu ce se ntmpl n Iiecare zi cu
bietii crestini. M-am apucat s ridic aceast mare greutate cu aceast tar srac a noastr ca s o
Iac un scut al ntregii lumi crestine
18
. Atragerea occidentului n lupta antiotoman participarea lui
la Liga Crestin a lui RudolI al II-lea ncercarea unei aliante cu Filip al III-lea al Spaniei cruia i se
oIer tronul Constantinopolului sunt actiuni menite a realiza coalizarea Europei crestine contra
turcilor. Suprimarea lui Mihai de ctre mercenarii lui Gheorghe Basta pe Cmpia Turzii (vara
anului 1601) va amna oIensiva crestin antiotoman.
n Europa noi actiuni si planuri de lupt antiotomane sunt gndite de misionarii ReIormei sub
patinaj englez prin scotianul William Bruce personaj ambiguu care antrena n lupta antiotoman
Polonia si Cehia. Un Jacques Roussel rtcitor la Venetia Constantinopol si Moscova mobiliza
Rusia si Transilvania contra Poloniei catolice. Acesta intr n contact cu conductorul protestantilor
Irancezi ducele Henri de Rohan si sper c ajutat de Chiril Lucaris va putea cumpra insula
Cipru pentru a Iorma acolo o colonie de reIormati.
O asemenea ncercare de Iormare a unei colonii reIormate se preconiza a Ii n Moldova Iapt
prezent n corespondenta lui Antoine Legere pastorul ambasadei olandeze la Constantinopol si
Cornelius Hoga ambasadorul Provinciilor Unite la Poart (1612-1639).
Din initiativa romneasc ia nastere ,Militia cristiana la 1618 ordin cavaleresc reunind
Iortele catolice n jurul habsburgilor pentru reluarea oIensivei antiotomane. Matei Basarab reia
initiativa luptei antiotomane. n 1636 adresa un mesaj lui Ferdinand al II-lea n acest sens. Se
adreseaz Venetiei iar pe minoritul Angelo Petricea de Sannino l ntreba ,cum este cu putint ca
principii crestini s n-aib nici o mil de attia crestini care stau sub tirania turcilor si s nu se
gndeasc s rzbune toate jignirile pe care acesti turci le aduce lui Hristos?
19
.
n secolul al XVIII-lea luptele dintre cele trei imperii continu. Se vorbeste de un stat tampon
ntre ele Dacia Iormat din Trile Romne. n noile conditii orientrile sunt diIerite unii spre
austrieci altii spre rusi. Austriecii aduc contrareIorma impun n Ardeal uniatia constituindu-se
biserica greco-catolic unit cu Roma. Persecutarea romnilor ortodocsi reorienteaz opinia
romneasc spre Rusia. Teama de austrieci determin pe Cantacuzini s trimit soli la Moscova
,Iugind de sarpele agarenilor s cad din nou n gura papistasilor numiti Iezuiti cum se destinuia
Brncoveanu tarului Rusiei n septembrie 1697
20
.
nvtmintele actuale desprinse din studiul traditiilor religioase bizantine n Trile Romne (sec.
XVI-XVIII)
Trile Romne prin credinta ortodox prin organizarea vietii politice de stat si religioase Iac
parte din sistemul bizantin. Pe trunchiul daco-roman si bizantin se altoiesc inIluente diIerite
adaptate speciIicului romnesc. Alturi de alte popoare balcanice romnii continu s pstreze
traditiile bizantine s le practice determinnd anumite comportamente speciIice.
Fr domnii romni viata bisericilor ortodoxe din Balcani si Orient ar Ii Ioarte grea putnd Ii
chiar distrus strivit de lumea ostil musulman n care se aIla.
Crturarii romni precum cronicarul Constantin Cantacuzino si domnitorul Dimitrie
Cantemir constat c la originea vietii bizantine se aIl romanitatea aIlnd originea latin a
poporului romn idee care va sta la baza luptei de emancipare national din sec. XVIII-XIX. Ideea
va Ii preluat si ampliIicat de ctre reprezentantii Scolii Ardelene. n istorie este o continuitate.
Elemente de viat politic sau din domeniul culturii preluate de lumea bizantin adaptate
speciIicului romnesc devin elemente de mentalitate stnd la baza evolutiei ulterioare al unui
popor. Bizantinismul si pune pecetea asupra istoriei poporului nostru n sens pozitiv. Sigur sunt

18
P. P. Panaitescu Documente privitoare la istoria lui Mihai Jitea:ul Bucuresti 1936 p. 15.
19
Cltori strini despre ]rile Romane editia Maria Holban vol. V Bucuresti 1978 p. 59.
20
A. Pippidi Traditia politic bi:antin. p. 228.

215
elemente care deosebesc ariile culturale civilizatiile. Sunt diIerentieri deosebiri dar toate
contribuie la tezaurul culturii mondiale.
O integrare european trebuie s tin cont de speciIicul Iiecrei zone s accepte acest
speciIic diversitatea poate crea echilibru asigurnd progresul societtii progresul material al
acesteia. Lumea rsritean respectiv Trile Romne vin la masa Europei cu valori culturale
religioase si morale deosebite.
Credinta si morala crestin ortodox pot constitui stlpi viitoarei societti europene si
mondiale dac nu pregetm ,s nvtm istorie asa cum cerea Vasile al II-lea Macedoneanul Iiul
lui Leon cel ntelept.


216


217

RSCOALA LUI HOREA $I MITUL ,BUNULUI MPRAT
Viorel Lupu
-

Abstract The peasant revolt of Horea and the myth of ,The Kind Emperor`. In the context oI the reIorms promoted
by the enlightened monarchs Maria Tereza and Ioseph II in the minds oI the Romanians oI Transylvania was born and
well-established the myth oI ,The Kind Emperor. He got to be regarded by the Romanian peasants as their only saver.
The documents oI the time some oI them analysed in this paper point out that the peasants` revolt lead by Horea has
deep internal causes both social and national. The peasants raised their arms on behalI oI their Emperor and Horea
wearing around his neck a gold cross with the Emperor Ioseph II`s portret told the peasants that the order oI destroying
the noblemen had been given by the Emperor himselI. It was the common sensitiveness that stimulated the peasants`
activities Ior whom Ioseph II symbolized ,The Kind Emperor the leader endowed with divine calling that was to save
the peasants and make justice.

Avnd proIunde determinatii interne de ordin social si national rscoala tranilor iobagi din
Transilvania de la 1784 denumit si Rscoala lui Horea reprezint ,prima zguduire puternic a
realittilor Ieudale din cuprinsul trii noastre.
Analiznd cauzele acestui eveniment ce va marca puternic aIirmarea constiintei de sine a
natiunii romne prin implicarea multimilor n actiunea de obtinere a drepturilor sociale si politico-
nationale istoricii apreciaz rscoala drept o consecint direct a crizei aprute n raporturile dintre
iobgimea n majoritatea ei covrsitoare romneasc si clasa nobilimii maghiare.
Eveniment cu implicatii largi n devenirea istoric a natiunii romne rscoala lui Horea s-a
bucurat de o atentie deosebit nu numai n istoriograIia romn ci si n cea strin. n anul 1976
cercettorul Gheorghe Barto a publicat o bibliografie analitic a Rscoalei lui Horea cuprinznd
lucrrile de inIormare general izvoarele literatura istoric precum si reIlectarea evenimentului de la
1784 n literatur si art. Cele mai temeinice si documentate lucrri de sintez asupra rscoalei lui
Horea dou lucrri Iundamentale au Iost scrise de doi istorici transilvneni care se bucur de o
recunoastere unanim si binemeritat n cercetarea istoriograIic romneasc. Prima lucrare
apartinnd istoricului Nicolae Densuianu intitulat Revolutiunea lui Horia in Transilvania i
Ungaria 1784-1785 a aprut la Bucuresti n anul 1884 cu prilejul mplinirii a 100 de ani de la
declansarea rscoalei iar cea de a doua o monograIie ampl n dou volume intitulat Rscoala lui
Horea a Iost publicat de istoricul David Prodan tot la Bucuresti n 1979 Iiind reeditat n 1984
atunci cnd se mplineau 200 de ani de la ampla ridicare la lupt a trnimii transilvnene.. Dac
primul autor ridic pe primul plan latura national a miscrii cel de al doilea eruditul cercettor
clujean David Prodan arat c rscoala ,n Iondul ei e evident social dar Iiind o rscoal a iobagilor
romni ndreptat contra nobililor unguri ea are ,adnci si inseparabile implicatii nationale.
La sIrsitul secolului al XVIII-lea ntr-o epoc cunoscut drept ,Secolul Luminilor si al
despotismelor luminate clasa nobilimii continua s domine regimul politic din Transilvania.
Programul reIormismului iozeIin s-a conIruntat n Transilvania cu diIicultti izvorte din legile
anacronice de esent medieval si din practici abuzive care se strduiau din rsputeri s mentin un
sistem social opresiv bazat pe dominatia pturii nobiliare asupra maselor productoare lipsite de
pmnt dar si de libertate. Rscoala izbucneste ns ntr-un moment n care regimul iobgiei n
Iormele sale cele mai dure se ntlneste cu directia contrar initiat de intelectualitatea iluminist
romneasc ce avea ca scop emanciparea politico-national a romnilor.

-
Colegiul de InIormatic Traian Lalescu Str. Victoriei nr. 23 cod 331075 Hunedoara.

218
Promotor al unor reIorme ce aveau la baz ideologia iluminist mpratul IosiI al II-lea si-a
maniIestat de cte ori a avut prilejul cu deosebire n timpul vizitelor ntreprinse n Transilvania n anii
1773 si 1783 hotrrea de a pune capt strilor de lucruri intolerabile si de a extinde desIiintarea
iobgiei si n aceast provincie a Imperiului. . Exprimarea Itis a acestei dorinte avea s-i conIere n
ochii romnilor transilvneni imaginea ,bunului mprat un mit ce va cuprinde cu repeziciune clasa
trnimii. Mitul s-a construit pe elemente reale cci mpratul adept al despotismului luminat a sustinut
promovarea unor reIorme sociale menite s contribuie la mbunttirea traiului maselor si s
prentmpine n acest mod convulsiile sociale care ar Ii putut conduce la destabilizarea monarhiei.
Reglementrile sociale privind precizarea sarcinilor iobgesti nIiintarea de scoli romnesti acordarea
permisiunii de construire de biserici romnesti n orase ncurajarea romnilor la cultur si la Iunctii
publice au Icut ca mpratul s Iie venerat de intelectualii romni transilvneni drept ,Al doilea
Traian ,Soare de scutint, nou rsrit ,Iosif cel Mare de neamuri iubit
1
.
ReIerindu-se la conceptia si la atitudinile lui IosiI al II-lea ca mprat luminat istoricul David
Prodan arat c acesta n mai multe ocazii si-a maniIestat deschis ,aversiunea Iat de nobilimea
neproductiv si necontribuabil dovedind ntelegere si simpatie pentru tran. ,Darea scrie David
Prodan trebuie asezat pe pmnt si pe productivitatea lui n minile oricui s-ar aIla deci si pe
pmnt nobiliar; si nobilimea s plteasc dare. E preocupat n mod deosebit de starea si sarcinile
supusului de ridicarea lui material si n mod concret de reglementarea att de mult asteptat a
raporturilor lui cu stpnul de desIiintarea serbiei. n gndurile lui o cer acum aceasta luminismul
ratiunea de stat miscrile trnesti deopotriv.
Toate acestea nu i-au rmas strine nici poporului. mpratul personal n-a scpat nici un prilej
de a ostenta cu gndurile sale cu preIerintele sale. n zelul su de a cunoaste nevoile poporului
caut mereu contactul direct cu el primeste des pe trani la Curte ,tine uile deschise in orice :i, la
orice or, fie pentru a asculta plangerile, fie pentru a lmuri dubiile- cum se exprim ntr-un ordin
al su din 17 martie 1784. Cltoreste des n lungul si latul imperiului ascultndu-le psurile
culegndu-le plngerile cu miile adesea cu minile sale chestionndu-i pe ct putea nvta cu
cteva cuvinte chiar n limba lor. Nici unul din monarhii imperiului n-a reusit s insuIle poporului
ideea ,bunului mprat care populeaz povestile sale ca el
2
.
Descriind vizita pe care IosiI al II-lea a Icut-o n Transilvania n anul 1783 Michael Conrad
HeydendorI nsotitorul si interpretul acestuia prin scaunul Mediasului ne las mrturii pretioase
despre modul n care mpratul din dorinta de a le aIla psurile si de a le cunoaste n mod direct
starea de spirit trecnd peste barierele impuse de uzantele protocolare ale dialogului cu
reprezentantii locuitorilor din principatul Transilvaniei intra adeseori n contact direct cu acestia.
Constatrile personale erau nsotite de exprimarea intentiilor de a interveni cu inIluenta conIerit de
pozitia sa suprem n ierarhia imperiului n vederea ndeplinirii doleantelor lor dac acestea erau
ndrepttite si a alinrii suIerintelor atunci cnd lucrurile atingeau cotele insuportabilittii: ,La
hotarul dintre localittile Dumbrveni si Saros relateaz HeydendorI ,la diferite locuri erau
postati, ici colea suplicanti de toate varstele i sexele i natiunile Ardealului, pe drum, tinand
ridicate in sus petitiile. La toti impratul s-a oprit i le-a spus s se scoale. Sailor in nemtete, cu
cuvintele ,steht auf`, valahilor in valah cu ,scula, scula`, a luat in primire cu mana proprie |gest
cu att mai relevant cu ct contrazicea eticheta n.t.| rugrile de la suplicanti intrebandu-l pe scurt
pe fiecare ce falb are, iar dup primirea rspunsului a spus Mafestatea Sa in limba german sau
valah, dup cum era natiunea suplicantului. ,Ich werde untersuchen` sau ,oi cuta`, dispunand
petitiile intr-o maga:ie aflat in ua trsurii`. Aceeai procedur a observat Mafestatea Sa fat de
toti suplicantii Au fost vreo sut de la Ibafalu (a:i oraul Dumbrveni, in fud. Sibiu) pan la
Media.Dac falba era de mare important, Mria Sa se lsa in vorb cu suplicantul i il intreba
de toate amnuntele afacerii`
3
.

1
Toader Nicoar Transilvania la inceputurile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rural i mentalitti
colective Cluj-Napoca 2001 p. 368.
2
David Prodan Rscoala lui Horea Editie nou revzut vol. I Bucuresti 1984 p. 67-68.
3
Din relatarea lui Michael Conrad HeydendorI nsotitorul si interpretul lui IosiI al II-lea n cltoria acestuia
prin scaunul Mediasului n Toader Nicoar op. cit. p. 357-358.

219
Faptul c pe o distant de numai 20 de kilometri ct msoar drumul de la Dumbrveni la
Medias mpratul a Iost asaltat cu aproximativ o sut de plngeri denot nu doar starea jalnic a
locuitorilor si gravitatea problemelor cu care acestia se conIruntau ci si ncrederea pe care locuitorii
din scaunul Mediasului romni si sasi o aveau n ,bunul mprat de la care asteptau nu doar
mngierea cuvintelor pronuntate de conductorul statului n limba lor matern ci si ndreptarea
strii de lucruri care i nemultumea.
Imaginea mesianic creia mai nti mama sa mprteasa Maria Tereza si apoi el i-au dat
ntruchipare prin bineIacerile realizate a Icut ca Iigurile lor Ioarte prezente n mentalul din epoc s
struie peste timp n constiinta locuitorilor unor sate romnesti din Transilvania. Asa de pild traditia
din Vadul Sercii un Iost sat grniceresc din districtul Fgrasului pe care viitorul mprat IosiI al II-lea
l-a vizitat n anul 1773 pstreaz n amintire Iigurile de donatori ale mpratilor Maria Tereza si IosiI al
II-lea. ConIorm traditiei ambii monarhi au druit bisericii satului cte un clopot.. Primul dintre acestea
existent si astzi are gravat inscriptia 1771. Cel de-al doilea druit de mpratul IosiI al II-lea a Iost
ridicat n anul 1917 de armata austro-ungar si topit pentru a se Iuri din el munitie de rzboi. Dup
spusele btrnilor satului dangtele celor dou clopote n ritmul lor sacadat reproduceau n sunete
muzicale numele celor doi bineIctori ai satului lor: ,Ma-ri-a Te-re-:i-a, Io-sif al II-lea! Asa le
reproduceau si copiii pe ulitele satului ori de cte ori se trgeau si se auzeau sunetele clopotelor.
Asa stnd lucrurile nu e de mirare c Horea conductorul rscoalei de la 1784 si-a legitimat
ridicarea tranilor la lupt n numele mpratului. Aceast concluzie reiese din stirile lsate de
martori oculari att cele provenite din tabra rsculatilor ct si din aceea a nobilimii precum si din
depozitiile unor participanti la rscoal Icute n timpul anchetelor ordonate de mprat ce au urmat
rscoalei. Iat concluziile proI. univ. Toader Nicoar cu privire la elementele pe care s-a cldit ntr-
un rstimp relativ scurt imaginea lui IosiI al II-lea de ,protector atotputernic al romnilor
transilvneni: ,La nivelul sensibilittii trnesti Iigura mpratului capt dimensiuni mitice ale
unui protector atotputernic deasupra tuturor autorittilor locale. .) Increderea i speranta in
imprat ca instant ultim s-au nscut din gesturile sale directe fat de romani, dar mai ales din
ceea ce acetia ateptau s fac pentru ei. Impratul capt alura unui salvator mesianic, a
i:bvitorului trimis de Dumne:eu |s.n.| .)
Numele su este mereu invocat de ctre conductori uneori alturi de cel al mamei sale
mprteasa Maria Tereza. AstIel la Vulpeni la 4 noiembrie 1784 tranii distrug 38 de case de
nobili si orseni n strigte de ,Jivat Maria Tere:a iar pentru mobilizarea tranilor Horia le arat
nscrisuri cu semntura mpratului si o cruce aurit cu chipul lui IosiI II n medalion. Or aceste
lucruri sunt argumente trainice cu privire la puterea de penetrare si de mobilizare a mitului imperial
la nivelul maselor de trani de pe tot cuprinsul Transilvaniei.
n acelasi climat transilvan persoana mpratului este invocat de ast dat la nivelul creatiei
populare n calitate de judector suprem de instant ultim asa cum o mrturisesc versurile populare:
Inltate imprate
Jin i ne f dreptate
Te rugm Mria Ta
C nu mai putem rbda
Asuprirea nemeasc
Si dreptatea ungureasc.
4

Horea a ridicat sabia drepttii n numele mpratului iar n timpul actiunilor persoana
mpratului avea s Iie invocat cu struint. Pentru a-i mobiliza n mai multe rnduri Horea le
arat rsculatilor o cruce aurit cu chipul mpratului n medalion si pretinse nscrisuri cu semntura
lui IosiI al II-lea n legtur cu dispozitiile acestuia privind distrugerea nobilimii si mprtirea
pmnturilor la trani. Iat cum sun acuzatiile aduse principalului conductor al rscoalei de
sentinta de condamnare la moarte a lui Horea si Closca: ,Spre a-i putea executa cu mai mare
sigurant aceast intentie atat de criminal i temerar, nelegiuitul de Horea s-a folosit, dup cum

4
Ibidem p. 365-366.

220
s-a constatat, de mifloacele cele mai periculoase, punand pe diferiti oameni s-i fac furmant de
credint, apoi, spre ofensa Maiesttii principelui trii, a cute:at s amgeasc poporul cu acea
criminal declaratie, c dansul are documente scrise de la locurile preainalte pentru executarea
planului su, c in puterea acestor documente ordinele ce le va da dansul trebuie s fie executate i
in fine le-a artat o cruce aurit, ca astfel cu simbolul cel mai sfant al religiei s acopere intentiile
sale malitioase i oribile i s catige increderea deplin a poporului, amenintand totodat pe
aceia care nu-l vor urma sau altfel nu-l vor asculta c vor fi trai in teap inaintea uii lor i casele
lor vor fi prefcute in cenu
5
.
ReIuznd cu cerbicie s constientizeze adevratele cauze ale rscoalei nvinuind nssi Curtea
imperial de anarhia la care s-a ajuns n vremea rscoalei nobilimea aIirm nici mai mult nici mai putin
c nsusi mpratul ar Ii instigat si sugerat lui Horea ideea nimicirii nobililor. n legtur cu acest Iapt unii
reprezentanti ai nobililor sustineau c la ultima din cele patru cltorii ntreprinse de Horea la Viena n
timpul audientei de la 1 aprilie 1784 la aIirmatia lui Horea c n cazul n care romnii nu vor Ii eliberati
din iobgie acestia ar putea s se rscoale rspunsul lui IosiI ar Ii Iost: Thut ihr das' (Faceti-o').
O privire atent asupra tabloului social-economic al Transilvaniei nvedereaz ns o realitate
ce devenise insuportabil pentru trani. Nemultumirile acestora priveau abuzurile legate de
ndeplinirea robotei impozitele si taxele excesive arendarea crciumritului unor negustori strini
la care se adugau abuzurile Iunctionarilor aIlati n slujba stpnilor de domenii si a Iiscului.
Prezentnd trsturi unitare n ceea ce priveste Iormele generale de maniIestare iobgia transilvan
este puternic marcat de particularitti care o diIerentiaz de la un domeniu la altul si de la o zon la
alta. Contraste Ilagrante se constat ntre domeniile nobiliare si cele Iiscale dar si ntre micile si
marile domenii pe cele din urm domnind adesea regula bunului plac care i supune pe trani unor
obligatii Ir numr. n mentalul trnesc se produce o disociere ntre obligatiile datorate statului si
cele datorate domnilor de pmnt cele din urm Iiind percepute drept oneroase si insuportabile.
Ceea ce sporeste necontenit nemultumirile tranilor nu este starea de servitute care apas pe umerii
lor ci abuzurile arbitrariul executiile militare silite constrngerile Iizice pe care sunt nevoiti s le
suporte iobagii si deopotriv membrii Iamiliilor lor.
Cortegiul de suIerinte implicat de conditia servil a iobgiei este descris si de geologul
austriac Hacquet care a trit doi ani (1763-1764) printre romnii transilvneni spusele sale
potrivindu-se aproape perIect cu cele relatate de tranii din satele Trii Fgrasului la o anchet
oIicial din 1726: ,Neamul acesta neglifat i asuprit are parte de pmanturile cele mai rele din
intreaga tar. Nu-i destul c romanii, numai cerul tie cu ce drept, sunt surghiuniti de celelalte
neamuri din principat pe pmanturile cele mai pustii i mai prsite, dar chiar i acestea li se
rpesc indat ce sunt l:uite i desfundate de romani cu sudoarea fetei lor pentru cultura
porumbului. Fiecare sas sau ungur poate lua in stpanire aceste locuri, chiar dac romanul le-a
stpanit, sute de ani, gonindu-l pe acesta in munti cu toat familia sa, unde nu se gsete nimic
decat stanci, sau chiar silindu-i s ias din tar. Nici cand nu voi uita cuvintele pe care un btran
din neamul acesta din Cincul Mare le rostea pe patul mortii :icand. ,Mor bucuros fiindc nu las
nici muiere, nici copii in robie. .C romanul e om in toate privintele, aceasta am incercat-o mai
mult decat odat, cand locuiam intre ei. Cum i s-ar face inima de bun, dac l-ar trata ca pe un
frate' .Oricat de aspr ar fi natia, am v:ut la multi dintre ei, timp de doi ani cat am stat intre
danii, trsturi care ar fi strlucit i la cel mai cultivat om. Cat n-a stricat ura i nepsarea fat de
aceast natie a monarhiei, odat aa de strlucit i de mare. Oricum s fie natia romaneasc are,
i in ce privete multimea ca i dreapta stpanire a trii, meritele ei proprii
6
.
ntr-un memoriu datat 22 ianuarie 1773 iobagii de pe domeniul superior al Zlatnei aduceau la
cunostinta Tezaurariatului din Sibiu conditiile insuportabile n care erau obligati s-si desIsoare
activitatea: ,Deoarece locuim de atata vreme in aceste locuri muntoase i pietroase i cultivm acest
pmant vitreg care se deosebete de celelalte pmanturi, noi nu ne putem folosi de plug pentru arturi,
ci trebuie s intrebuintm alte mifloace, neobinuite in aceste locuri, lucru cu care nici nu se poate

5
Din sentinta de condamnare la moarte a lui Horea si Closca n David Prodan op. cit. p. 488.
6
CI. Reisen durch die nordischen Alpen Nrnberg 1790 p. 89 112 173 n SteIan Metes Emigrri romnesti
din Transilvania n secolele XIII-XX Bucuresti 1971 p. 134-135.

221
spune cate cheltuieli i munci obositoare atrage dup el. Dar i acest lucru este adesea :adarnic, cci
se intampl adeseori, c iobagul dup atatea strdanii, din cau:a ploilor torentiale, ale brumei i a
frigului ii vede :drnicit truda sa indelungat i deodat toate sperantele se prbuesc.
7
.
Evenimentul care a incitat dorinta de libertate a trnimii a Iost ordinul imperial din 31
ianuarie 1784 privind noi nscrieri pe baz de voluntariat a tranilor ca soldati grniceri. n schimbul
ndeplinirii obligatiilor militare nscrisii urmau s primeasc pmnt si s nceteze de a mai presta
robot stpnilor domeniali. Opozitia nobilimii Iat de aducerea la ndeplinire a ordinului imperial
va Ii cauza imediat care va conduce la rzvrtirea tranilor primii care vor declansa actiunile Iiind
motii de pe domeniul Iiscal al Zlatnei. Ultimatumul de la Deva care este principalul document
programatic al rscoalei exprim radicalismul miscrii. Aceasta tintea nu spre ameliorarea ci spre
distrugerea raporturilor Ieudale. Rscoala lui Horea a Iost generat asadar de opozitia ncrncenat a
nobilimii maghiare reIractar oricror schimbri si msuri reIormiste: nu politica social a Curtii
imperiale de la Viena este cauza ridicrii trnesti din 1784 ci ,refu:ul domnilor de pmant
retranati in castelele i curtile feudale ale cror vechi reguli le aprau cu cerbicie de a accepta
programul reIormismului iozeIin a determinat ridicarea la lupt a clasei iobgesti n ansamblul ei
nu doar al celei romnesti.. Gnditorul Irancez Jacques Pierre de Warville Brissot struind asupra
cauzelor rscoalei retinea c ,regimul feudal, ale crui caracteristici oribile au fost terse pe
aproape intregul pmant, pstrea: ins toate rigorile sale in acest tinut Transilvania~.Aici se
regsesc acei vechi baroni engle:i, acei conti france:i care, ae:ati in micile lor castele, privesc pe
iobagii lor ca pe nite mobile de care dispun dup vointa lor, i cu a cror libertate, munc i chiar
viat ei pot s se foace, s o vand , s o instrine:e
8
.
n imaginarul iobgimii transilvnene din secolul al XVIII-lea realittile acestei vieti dure
coexist cu mitul ca reIlex al unor sedimente ce dateaz din veacurile anterioare. ntre argumentele
Iolosite ca motivatie de sustinere a revendicrilor iobgimii se Iace mereu reIerire la ,bunele
vremuri de altdat amintind de generozitatea principilor si mentinnd treaz nostalgia vrstei de
aur cnd obligatiile pltite n natur erau suportabile si nu suIocau viata tranilor.
Politica de reIorme initiat de Curtea de la Viena reglementrile sociale menite s Iac din trani
contribuabili buni si asculttori dorinta mpratilor luminati de a nlocui arbitrariul si regula bunului
plac cu ordinea dictat de interesul de stat s-au bucurat de un ecou pozitiv n imaginarul trnesc.
Sensibilitatea colectiv a trnimii ampliIic si potenteaz Iigura Mariei Tereza si pe aceea a Iiului su
IosiI al II-lea amndoi ajungnd s-l ntruchipeze pe salvatorul mesianic adevratul izbvitor care
investit cu har divin si Iiind suprem detintor al deciziei justitiare poate aduce izbvirea pentru supusii
si credinciosi. Rzbate din aceast conceptie ncrederea trnimii n sacralitatea puterii sacralitate
transmis celui care o exercit n cazul de Iat ,bunul mprat IosiI al II-lea a crui Iigur ocup un
loc central n desIsurarea tumultuoaselor evenimente legate de rscoala de la 1784-1785.

7
Alexandru Neamtu Din antecedentele rscoalei lui Horea Anuarul Institutului de Istorie din Cluj IX 1966 p.
258-259.
8
Jacques Pierre de Warville Brissot Seconde Lettre dun Defenseur du Peuple a lEmpereur Joseph II, sur son
reglement concernant lemigration et principalement sur la revolte des Jalaques, ou lon discute a fond le droit de
revolte du peuple cI. Nicolae Edroiu Rscoala lui Horea (1784-1785) n Istoria Romnilor Academia Romn vol.
VI Bucuresti 2002 p. 553. ,Aceast scrisoare deschis spune M. Auner este cel mai hotrt si mai limpede strigt
de protest ridicat n numele liberttii si suveranittii poporului la adresa lumii care a strivit sub clciul ei pe Horea si
n acelasi timp cel mai nalt omagiu contemporan depus pe mormntul lui (cI. David Prodan Gand Romanesc 1936
p. 55 dup Gheorghe Bartos Rscoala lui Horea bibliograIie Bucuresti 1976 p. 42).

222


223

IOAN POP - PROTOPOP GRECO-CATOLIC DE HUNEDOARA
Maria Basarab
-

Rsum Ioan Pop Larchiprtre Uuniat de Hunedoara. Ioan Pop a ete nomme archiprtre a Hunedoara dans lànnee
1884 et il a bien accompli sa mission eccleziastique les responsabilites didactiques les tches administratives et les
activites culturelles. Làrchiprtre Ioan Pop a entretenu une correspondence avec ls prtres les grands vicares et les
evques. Il a maniIeste un intert special pour les livres pour les bibliotheques paroissiales. A lòccasion des ,visites
canoniques a laquelles il a participe pres de lèvque làrchiprtre Ioan Pop a recommande lèlaboration des
,inventaires des eglises de la zone de Hunedoara. Dans ce cadre on peut mentioner la publicite quìl a Iait pour le livre
,Theologie dogmatique fondamentale et speciale dàpres dr. Vasile Suciu. Tous les inIormations documentaires sur
làrchiprtre Ioan Pop ont ete selectionne des Archives du Departement de Hunedoara.

Dup longevivul si vrednicul protopop Ioan Fodor la scaunul protopopesc din Hunedoara a
urmat Ioan Pop. Nscut n localitatea Cstu la data de 7 mai 1848 Ioan Pop a Irecventat cursurile
Gimnaziului din Orstie pe care l-a absolvit n anul 1870 dup care a urmat Facultatea de Teologie
din Blaj absolvind n 1874 Teologia sistematic Iiind preotit de mitropolitul Ioan Vancea. A
Iunctionat ca preot n localittile Susanovet 6 ani si jumtate n anul 1881 a Iost numit preot la
Oravita iar din 8 mai 1884 s-a stabilit la Hunedoara.
n lunga-i perioad de pstorire a comunittii greco-catolice din Districtul Hunedoarei
protopopul Ioan Pop s-a dedicat misiei ecleziaste responsabilittilor didactice treburilor
administrative precum si activittilor culturale. A purtat corespondent cu preoti din protopopiat
cu vicarii de Hateg Petru Pop Ioan Boros cu canonicii SteIan Moldovan Beniamin Densusianu
cu episcopii de la Lugoj Victor Mihaly de Apsa Demetriu Radu si V. Suciu.
A Icut recomandri preotilor si dasclilor n epistolele si adresele sale sau si-a ncunostintat
superiorii si despre modul n care a putut sau n-a reusit s duc la bun sIrsit misia ncredintat. Din
actele vremii devenite documente de arhiv restituim lumii teologice si laice o personalitate hunedorean
cu valente personale si proIesionale complexe pentru timpul su dar si pentru cei care vin din urm.
Din rspunsul la cererea sa adresat Episcopatului din Lugoj despre numirea inspectorului silvanal
(silvic n.n.) la Vetel aIlm c la data de 14 august 1885 Comitetul Administrativ silvanal a deschis
concurs la trei statiuni de Iorestieri primari districtuali cu resedinta n Hateg Hunedoara si Boita
1
.
Legtura dintre biseric si scoal a dat roade. Preotul dascl nvta copiii din catehism dar si
din cartea de citire pentru a Iorma adulti cu nvttur si cu moral. Preocupat de scolarizarea
copiilor protopopul a expediat Veneratului Ordinariat greco-catolic al Episcopiei din Lugoj o
situatie si apoi un conspect despre pruncii greco-catolici de scoal din Hunedoara un tabel cu
rubricatur despre data nasterii copilului numele si prenumele si numele printilor dar esentialul
arat c n anul scolar 1883-1884 au Irecventat scoala 54 de copii greco-catolici si mai speciIic
Iaptul c la Bos din cauza insuIicientei dotatiunii unui docente nu exist scoal
2
.
Situatia statistic asemntoare cuprinde date reIeritoare la satul Mintia unde n 1883 nu era
scoal desi copii ntre 6 si 15 ani au Iost n numr de 9 Iii si 12 Iete. La Brcea Mare nu era scoal iar
scolarii umblau la Brcea Mic. Docente era Bodosi Lajos care a ,abordat preparandia din Deva.
Scolarii au Iost n numr de 11 (6 bieti si 5 Iete). La Plosca scoala era din nuiele cu preotul suplinitor

-
1
Fond Parohia greco-catolic Hunedoara Dosar 4 / 1885 I. 19.
2
Idem Dosar 2 / 1885 I. 1-3.

224
Ioachim Eliu nvttor al celor 28 de scolari. La Vlcele Bune scolarii erau n numr de 36 iar docentele
a Iost Devai Balint. La Bretea Romn docentesa a Iost SoIia Josan (absolvent a Preparandiei din
Cluj). La Vlcele Rele Irecventau scoala 11 scolari docente a Iost Alexandru Hoszu cu scoala Icut la
Cluj. La Bcia scolari au Iost 8 docenti erau Jakab Denes si Reth Janos cu scoala Icut la Aiud iar
catehet era Beniamin Popovici. La Vetel nvttor era Augustin Degan (n. n Sicula Trnava Mic
absolvent al scolii din Blaj) ediIiciul scolii era solid scolarii erau n numr de 65 catehet era Alexandru
Munteanu. Salariul dasclilor era de 300 Ilorini pentru Iiecare. Aceast ,Artare Tabelar despre starea
scolilor constituie acum izvor documentar pentru un studiu amplu asupra istoriei nvtmntului
hunedorean. Ea contine date despre dascli retributia bneasc acordat ,docentilor. La Ghelar si
Hunedoara nu era scoal iar copiii Irecventau celelalte scoli din localitti
3
.
O problem cu tangente juridice a Iost pus s rezolve la cererea vicarului general Petru Pop
care l-a nstiintat n legtur cu studentul din clasa a VI-a la Gimnaziul din Blaj Augustin Elini din
Plosca care si-a modiIicat datele scolare a IalsiIicat Programa Gimnaziului din Blaj pe anul
1884/1885 pentru c a declarat Ials n legtur cu situatia sa scolar ceea ce ar putea s-l mpiedice
a mai Ii nscris n vreo alt scoal
4
.
Stirile extrase din documentele de arhiv despre protopopul Ioan Pop sunt diverse ca si
activitatea desIsurat. Printr-o adres semnat de prepozitul SteIan Moldovan si canonicul de
Lugoj Beniamin Densusianu (amndoi de altIel Iosti vicari generali de Hateg) i se solicit
protopopului Ioan Pop s-l atentioneze pe preotul Alexandru Munteanu din Vetel pentru a napoia
suma de 500 Ilorini mprumutati n anul 1883 din Iondul Video-orIanal diecezan
5
. ReIeritor la
partea de culturalizare a enoriasilor mentionm o alt adres-document semnat de Vicarul General
Petru Pop care n legtur cu taxa ziarului ,Foaia bisericeasc din Blaj spune c ,are s se
solveasc de-a dreptul la redactiune pe calea oIiciului protopopesc
6
.
Cele mai multe reIeriri provenite din documentele de arhiv consultate sunt cu reIerire la
scoal si scolarizare. AstIel o solicitare din 15 septembrie 1885 a protopopului Ioan Pop ctre
Episcopul Lugojului era legat de teologul Abel Pop Iiul preotului Ioan Pop din Ghelar care nu si-
a putut sustine examenul de absolvire la matematic la Facultatea de teologie din Blaj si motiva
neprezentarea din acel moment pentru c era ,la honvezi la Deva iar solutia propus era de a i se
permite teologului s Iie primit ,ca asculttoriu ca teolog extern din lipsa posibilittilor materiale
care nu-i permit a Irecventa si ultimul an al Faculttii
7
.
Episcopul de Lugoj Victor Mihali de Apsa interesat de starea scolilor si a scolarilor l anunt
pe protopopul Ioan Pop s intervin ,s-l provoace pe pr. Ioan Lupsa din Mintia ,care e si
docente ca Ir amnare s nceap instruirea pruncilor de scoal si s declare din ce cauz nu a
nceput la data Iixat scoala
8
.
Chiar si treburi de ordin social i reveneau protopopului Ioan Pop asa nct a Iost implicat n
aplanarea disensiunilor dintre Ioan Muntean din Hunedoara si sotia sa Evuta Pdureanu care erau
ntr-un proces de divort
9
.
De o alt Iactur era adresa sosit de la Episcopia din Lugoj protopopului Ioan Pop prin care i se
cerea mult atentie n studierea instructiunilor cu privire ,la asezarea si purtarea matricolelor militare
10
.
Acestea sunt cteva stiri despre multipla activitate din perioada de nceput a misiei sale
preotesti care s-a desIsurat mai apoi nentrerupt ani la rnd cu rvn si Iolos.
Trecem peste vreme si selectm din arhiva Protopopiatului Hunedoarei pe anul 1901 cnd
acelasi protopop Ioan Pop prezenta superiorilor si ,scriptele cu remuneratia preotilor greco-
catolici pentru catehizarea elevilor care de exemplu la Scoala superioar real din Deva era de 50

3
Idem Dosar 2 / 1885 I. 3.
4
Idem Dosar 2 / 1885 I. 29.
5
Idem Dosar 1 / 1885 I. 21.
6
Idem Dosar 1 / 1885 I. 37.
7
Idem Dosar 2 / 1885 I. 38.
8
Idem Dosar 2 / 1885 I. 57.
9
Idem Dosar 6 / 1885 I. 25.
10
Idem Dosar 6 / 1885 I. 30.

225
cor
11
. Tot n acest context un ,Atestat oIicios semnat de Ioan Pop la Hunedoara n 14 martie 1902
i era acordat lui Nicolau Muntean catehet n Deva din anul 1897 si preot greco-catolic n Dobra
,ntru mplinirea datorintelor sale preotesti si ca catehet
12
.
O lung corespondent raportat Veneratului Ordinariat Episcopesc de ctre Ioan Pop a Iost
generat de numirea preotului IosiI Stupineanu la Brcea Mare care nu era acceptat de poporenii de
acolo dect cu conditia s locuiasc n comuna lor
13
.
n atentia slujitorilor bisericii erau bibliotecile parohiale. Asa de pild n legtur cu pstrarea
crtilor vechi de la biserica din Vetel episcopul Demetriu Radu i scria protopopului Ioan Pop n
anul 1903: ,ReIeritor la inventarul bisericii se observ: a. Evanghelia de Sibiu cnd mprejurrile si
starea casei bisericesti vor concede s se nlocuiasc cu Evanghelia de Blaj; b. Liturghierul de Petru
Paul Aron precum si celelalte crti chiar de Rmnic si Cazania de Blgrad ca crti rare s se
pstreze ct mai bine s nu se piard ori nimiceasc pn vor putea Ii nlocuite cu altele mai noi
iar cele vechi s se conserve n biblioteca parohial pentru istorie. Aceleasi recomandri de bun
evident si pstrare i-au Iost Icute si pentru ,actele si corespondentele oIicioase
14
.
Atentia episcopului era ndreptat direct nspre cartea religioas veche scris cu litere
chirilice pentru pstrarea ei pentru posteritate si nlocuirea ei la liturghie cu cartea retiprit. De
altIel acum cartea religioas veche a sporit valoarea patrimoniului nostru cultural national.
Protopopul Ioan Pop punea pret pe crti si o stim dintr-o Iil de arhiv semnat de Nicula Fabian
arhivar de Lugoj prin care mentiona c ,alturat trimitem tipriturile cerute ... n pret de 7 cor si 20 Iil
15
.
Acelasi protopop Ioan Pop pretuitor al vietii culturale si obstesti motiva Veneratului Ordinariat
Episcopesc neputinta nIiintrii Reuniunii Iemeilor greco-catolice si a Societtii SI. Pavel din cauza
cstoriilor mixte si a Iaptului c multe Iamilii au membri ,industriesi si lucrtori la Uzina de Iier dar
spera c nIiintarea Scolii Civile Mixte va promova o generatie mai desteapt
16
.
ntr-o cerere semnat de protopopul Ioan Pop adresat Preaveneratului Capitlu Catedral
greco-catolic din Blaj roag ,a esopera crtile pentru deputatii districtului protopopesc greco-
catolic al Hunedoarei pentru toate zilele ct va dura alegerea mitropolitului de Blaj. Participantii
hunedoreni la alegerea n aceast nalt Iunctie ecleziast au Iost: On. P. Leonman consilier si
administrator parohial al parohiei Plosca notar districtual Valer Munteanu paroh greco-catolic n
Vetel si nsusi protopopul Ioan Pop
17
.
Mitropolitul ales n anul 1918 a Iost Vasile Suciu care dup Petru Pavel Aron si Ioan Vancea este
socotit mare ctitor al scolilor din Blaj. El a Iost primul mitropolit greco-catolic al Romniei ntregite
18
.
O mare implicare a avut-o protopopul Ioan Pop din Hunedoara si n cumprarea primei Capele
greco-catolice din Deva. n acest sens vicarul general Ioan Boros aduce laude tuturor contribuabililor
19
.
Evenimentele istorice nu erau eludate de conductorii bisericii si celebrarea lor era ncadrat
n activitatea Iireasc a preotilor. ntr-o circular a episcopului Lugojului ajuns si la protopopul
Hunedoarei se recomanda srbtorirea zilei de 24 ianuarie care trebuia celebrat ,cu demnitatea
cuvenit din partea tuturor scolilor alctuindu-se un program potrivit ... elevii vor declama poezii n
legtur cu Unirea
20
.
La adunarea general a Astrei de la Timisoara din 28-29 octombrie 1923 vicarul general
Ioan Boros i adresa invitatia de participare si protopopului Ioan Pop
21
. De altIel multi slujitori ai
bisericii ndeplineau Iunctii n organizatiile Astrei.

11
Idem Dosar 2 / 1901 I. 19.
12
Idem Dosar 1 / 1902 I. 16.
13
Idem Dosar 1 / 1902 I. 13.
14
15
Idem Dosar 1 / 1904 I. 71.
16
17
Idem Dosar 1 / 1918 I. 28 30.
18
C. Suciu Arhiereii Blafului Blaj 1944 p. 86.
19
20
Idem Dosar 2 / 1923 I. 12.
21
Idem Dosar 2 / 1923 I. 12.

226
O stire ajuns protopopului trimis din partea Veneratului Ordinariat Episcopesc aducea la
cunostint Iaptul c Ministerul Instructiunii a interzis n Scoala Civil Medie de Stat din Hunedoara
Iolosirea manualelor de religie si Notiuni de Istorie Liturgic si Constitutie crti ale Dr. Nicolae
Brnzeu precum si Iolosirea Istoriei Bisericii Crestine Universale a lui Ioan Georgescu n scolile
secundare interzicere care aducea dup sine imposibilitatea catehizrii scolarilor greco-catolici.
Nicolae Brnzeu preot greco-catolic ziarist doctor n teologie preot capelan la Petrosani
canonic la Episcopia Unit din Lugoj autor de crti si colaborator la publicistica vremii si-a pltit
scump crezul su si devotamentul religios suportnd ani de domiciliu Iortat la mnstirile
Cldrusani si Neamt si detentie la Aiud
22
.
Din nou evenimente istorice reluate ntr-o circular sosit de la Episcopia din Lugoj prin care se
recomanda si protopopului Ioan Pop s urmreasc desIsurarea serbrilor centenarului Avram Iancu
23
.
Obedient cum cer canoanele preotesti druit cu simtul datoriei Ioan Pop la recomandarea
vicarului general Ioan Boros a popularizat cartea ,Teologia dogmatic Iundamental si special
scris de Dr. Vasile Suciu
24
.
VeriIicrile periodice ale bisericilor si vietii preotesti erau atributiile revenite celor care
conduceau viata religioas. Protopopul Ioan Pop l-a nsotit pe episcopul Alexandru Nicolescu din
Lugoj n vizita canonic la Hunedoara si Mceu
25
.
Evidentiem inventare ale bisericilor hunedorene ntocmite si ncheiate n timpul si sub
ndrumarea protopopului Ioan Pop pentru a sublinia grija si constiinciozitatea protopopului Iat de
cum artau bisericile cu bunurile lor mobile si imobile vzute si veriIicate din timp n timp si din
punct de vedere numeric dar si din punctul de vedere al strii lor de pstrare. Extrase din aceste
inventare listele de crti ajut la reconstituirea bibliotecilor parohiale o posibil directie de
msurare a nivelului de cultur dintr-un anumit loc si ntr-o anume vreme. Prin urmare alegem
listele cu crti din inventarele Icute la bisericile de la Brcea Mare si Mceu la care a luat parte
direct protopopul Ioan Pop.
Biserica din Brcea Mare la data de 8 iunie 1897 dispunea pe lng alte bunuri imobiliare
sau mobile (vase si vestimentatie terenuri arabile) de urmtoarele crti: Liturghier (2 exemplare);
Evanghelie Bucuresti 1760 si un alt exemplar din 1888; Apostol Blaj 1802; Minei Blaj 1781;
Triod Blaj 1800; Penticostar Sibiu 1805; Strastnic Blaj (2 exemplare); Cazanie Bucuresti I.a.; S.
Micu Propovedanii Sibiu 1842; Gh. Metes Cuvntri bisericesti; Octoih (2 exemplare); Ceaslov (2
exemplare); Evhologhion Bucuresti (2 exemplare din care unul tiprit la anul 1888); M. Nagy
Cuvntri bisericesti Lugoj 1873. Capitolul ,Arhivul parohial cuprinde Decretele Conciliului
Provincial 1 si 2 Blaj 1872 1882; G. Pop ndreptar practic 1881; Foaia bisericeasc si scolastic
Blaj 1883-1884; B. Ratiu nsemntatea bisericeasc a dreptului canonic; Dem. Varna GeograIie
Sibiu 1875; Catehism n limba german Viena 1877; I. Pop Manual n cauze procesuale Brasov
1878; B. Cornea Veterinarul de case Gherla 1877; I. Borosiu Ierarhia bisericeasc 1894; Legile
politice-bisericesti 1894 1895; Velceanu Educatiunea din scoale si acas Sibiu 1877.
Acest inventar a Iost semnat de protopopul greco-catolic Ioan Pop ,resemnatariu. Lista
diversiIicat a titlurilor de carte aIlat la biblioteca parohial din Brcea Mare ne dezvluie
preocuparea preotilor de la aceast parohie de a se situa att din punct de vedere religios ct si
moral si intelectual la un nivel ridicat pentru acele vremuri.
Biserica de la Mceu n Inventarul ncheiat la 31 octombrie 1916 si semnat de Aurel Mril
administrator parohial si de Ioan Pop protopop de Hunedoara detinea urmtoarele crti:
Evanghelie Blaj (cu litere chirilice); Apostol Blaj (cu litere chirilice); Minei 1838; Triod Blaj (cu
litere chirilice); Strastnic Blaj (2 exemplare); Penticostar Blaj (cu litere chirilice); Ceaslov (cu
litere chirilice); Evhologhion Trgoviste (cu litere chirilice); Octoih mare Bucuresti (cu litere
chirilice); Octoih mic Sibiu (cu litere chirilice); Liturghier Blaj (2 exemplare din care unul cu litere
chirilice). La capitolul ,Arhiva parohial alturi de alte acte si documente mentionate sunt trecute

22
I. Radu Istoria Jicariatului Hategului Lugoj 1912.
23
24
Idem Dosar 1 / 1925 I. 13.
25
Idem Dosar 1 / 1929 I. 32.

227
si crtile lui A. Bunea ,Vechile episcopii romnesti ... |Blaj 1902| si ,Episcopii Petru Pavel Aron
si Dionisie Novacovici |Blaj 1902|.
Fr a identiIica pagina de titlu a Iiecrei crti trecute n aceste liste evidentiem ideea care se
leag de interesul pentru carte si de starea material bun a bisericii si credinciosilor.
Protopopul Ioan Pop a preluat de la naintasii si si aceast nobil si diIicil obligatie de
ncurajare a mbogtirii bibliotecilor parohiale din subordinea sa si preocuparea de a le transmite
urmasilor dorinta si dragostea de carte.
Avnd exemplul protopopului Ioan Fodor naintasul su Iiind si el model pentru succesorul
su Virgil Pop protopopul Ioan Pop a desIsurat o ndelungat si trudnic misiune de conductor
spiritual al credinciosilor greco-catolici ndeosebi din tinutul Hunedoarei sub ndrumarea vicarilor
de Hateg: Petru Pop Beniamin Densusianu Ioan Ianza V. Traian Frentiu Iacob Radu a
episcopilor de Lugoj: Victor Mihaly de Apsa Demetriu Radu Alexandru Nicolescu si a
mitropolitilor de Blaj: Ioan Vancea Victor Mihaly de Apsa si dr. V. Suciu.
Personalitate de altar n primul rnd protopopul Ioan Pop a stiut s se aseze alturi de credinciosii
si ndemnndu-i pe calea mbogtirii mintii si curtirii spiritului urmnd povata evanghelic la care se
cuvine s meditm: ,Ce-i Ioloseste omului s cstige lumea ntreag dac-si pierde suIletul su?.


228


229

UN SIGILIU AL UNUI ME$TER STICLAR DIN CARTI$OARA
N COLECTIILE MUZEULUI BRUKENTHAL DIN SIBIU
Dan Nicuyor Ivnuy, Mircea Dan Lazr
-

Abstract A seal of a glass craftsman from Cartioara in the collections of the Brukenthal Museum of Sibiu.
The authors present a seal that bears the initials J H which belonged to a glass craItsman oI the 19
th
century. This seal
may have been used Ior sealing the documents the produced goods or Ior marking bottles oI wine. It also could have
been used as the craItsman`s seal.

Comuna Crtisoara se aIl la poalele muntilor Blea Laita si Negoiu. De la comun spre sud
la mpreunarea rului Blea cu Laita se vd ruinele unei Iabrici de hrtie ars pe la anul 1864 iar
pe Blea n sus la deprtare de 7 km n pdure se aIl ruinele Iostei sticlrii ars la 1884
1
.
ReIeritor la huta lui Teleki de la Crtisoara exist date care arat c aceasta Iunctioneaz n
primii ani ai secolului al XVIII-lea n perioada 5 Iebruarie 1718 26 septembrie 1735. nceputul
activittii de aici l putem considera c are loc n anul 1718 dup ce a produs la comand ,IarIurii
(,ochiuri) de sticl ,mrunt si btrn.
n anul 1728 la hut se Iabricau pe lng ,IarIurii (,ochiuri) de sticl tabl de sticl (Ioi
pentru geam) si diIerite butelii. ntr-o scrisoare se arat c ,gljria este n declin dup moartea lui
Teleki JozseI survenit n 25 septembrie 1735.
Despre activitatea hutei n anii 1735 1762 nu exist date. n primvara anului 1762 Teleki
Laszlo a pornit din nou Iabricarea sticlei la Crtisoara dar huta cea nou nu a mai Iost construit n
acelasi loc unde a Iunctionat huta cea veche. Imediat dup nceperea productiei proprietarul a
arendat-o pe o perioad de opt ani.
Huta a primit comenzi nc din anul 1764 pentru producerea de tabl de sticl (Ioi pentru
geamuri) ct si pahare pentru ap si pentru vin.
Din documente putem deduce c la 28 decembrie 1774 arendas al hutei a Iost Johann Bptis
Fischer. Dintr-o decontare a acestuia reiese c n timpul su huta Iabrica Ielinare lmpi si diIerite
Iorme de sticl de culoare verde. ntre timp din cauza deIrisrii pdurii huta si-a schimbat locul de
Iunctionare. n anul 1781 se lucra deja la ngrdirea noii hute dar n aprilie 1782 ,cnd au Iost
ridicate si casele muncitorilor a izbucnit un incendiu care a distrus huta din temelii. ntre timp
munca s-a desIsurat la huta cea veche.
Un ordin din 10 iulie 1784 spune c ,proprietarul s Iie obligat s aduc la gljrie un gravor
de sticl mentionnd totodat c ,anual se obisnuieste s Iie Icute pentru stpn caraIe si pahare
gravate. Administratorul l-a anuntat pe Teleki JozseI c intentioneaz ca la 13 iulie 1786 s
mearg la Grgeny pentru a aduce de acolo un arendas ,ntruct huta din Grgeny st prost.
Documentele care ne stau la dispozitie arat c n anul 1787 att huta de la Crtisoara ct si
cea de la Porumbacu au ca arendas comun probabil pe Fischer. Din cauz c nu s-au nteles cu
Fischer asupra sumei de arendare s-a iscat o problem reIeritoare la arendarea din nou a hutei.
Apare solutia aducerii la Crtisoara a unui nou arendas mester sticlar din Cehia. In anii 1790
1793 la Crtisoara ne ntlnim din nou cu un arendas cu numele de Fischer.
Wesseny Daniel administrator al gljriei la 21 Iebruarie 1793 i comunic proprietarului care se
aIl la Viena c sticlarii ,la nceput cteva zile au produs sticl Ioarte urt pn cnd nu s-au acomodat

-
1
C. Stan Scoala poporan din Fgra i de pe Tarnave, Sibiu 1928 p. 136-137.

230
cu cuptoarele si nu au nvtat si din alte greseli. Acum Iabric deja cristal geamuri si alte Ieluri de sticl
verzi att de Irumoase (.) nct celelalte hute se ascund (.) nici una nu o poate ajunge
2
.
Urbariul din 7 Iebruarie 1801 al domeniului ce a apartinut lui Teleki JozseI mentioneaz pe
lng celelalte constructii de pe domeniu si gljria care se gsea ,pe hotarul satului Streza-
Crtisoara n cotitura din sus n pdure. Sunt nregistrate cldirile cele mai importante care
alctuiesc gljria precum si locuintele ce se aIlau prin jur Iormnd o ,colonie muncitoreasc
3

Aceleasi constructii pot Ii vzute si n harta coloniei Crtisoara ntocmit n perioada anilor 1860
1893 de ctre autorittile austro-ungare
4
.
Gljria se compunea din urmtoarele constructii: un sopron pentru depozitarea potasei; un
sopron pentru sticl n care se aIla topitorul pentru sticl cu cuptoare mari pentru sticl cmri pentru
sticl un sopron cu cuptor pentru prepararea Ioilor de sticl un depozit pentru conservarea sticlei o
cmar pentru var (varnit) o moar pentru sIrmat piatra cu o roat o cldire pentru tiatul sticlei cu
o roat exterioar si dou roti interioare si n sIrsit o cldire Iolosit pentru Iabricarea lesiei (potasei).
Celor de mai sus li se adaug: o cldire cu dou camere din brne asezate pe Iundament din
piatr cu acoperis de sindril n care la data ntocmirii urbariului locuia arendasul. Locuinta avea dou
cmri mici. Mai exista un grajd Icut de ctre arendas ,pe cheltuial proprie care adpostea patru cai.
Se mai gseau si opt case mici trnesti separate una de alta cu acoperis din paie si pereti din brne
situate nu departe de cldirea care adpostea cuptorul pentru topit sticla n care locuiesc ,lucrtorii de la
sopronul de sticl. Din declaratia arendasului reiese c mai existau si alte constructii Icute ,pe
cheltuiala lui. n Iinal sunt mentionate trei case separate una de alta acoperite cu paie cu peretii din
brne ,bune pentru locuit construite tot pentru lucrtorii de la gljrie.
Huta n continuare a Iost arendat pentru suma de 500 Ilorini anual n ea muncind mai multi
lucrtori. n anul 1841 a Iost arendat de ctre Carl Fischer iar n anul 1850 arendas era un oarecare
Lindner conductor tehnic Iiind Anton Colbert iar Johann Waldhtter contabil. n anul 1852
Johann Braun este amintit ca administrator.
n anul 1847 la Crtisoara s-a Iabricat si sticl gravat ,dar Iundul sticlelor se desIcea usor.
n anul 1856 huta detinea un cuptor pentru topit sticla si 10 creuzete (,oale) pentru topit sticla.
Ioan Turcu Icnd o cltorie prin muntii Trii Brsei si ai Fgrasului n anul 1888 spune:
,cobornd clare din munti pe la 12 ore dimineata si am sosit la gljria Crtisoara. Pn anii trecuti
a Iost aici n pdure o Iabric de sticl care Icea mare esport n Romnia dup ce nse sàu
nIiintat si n Romnia astIel de Iabrici aceast Iabric a nceput a decde pn ce mai la urm
acuma de vreo cti va ani a ncetat cu totul. EdiIiciile sunt nc n stare bunisoar nse partea cea
mai mare sunt pustii numai un singur ngrijitor al pdurilor erariale locuiesce acuma acolo
5

Ultimul an n care huta este mentionat ntr-un document este anul 1902 dat la care huta ,nu
mai exist.
n colectiile Muzeului Brukenthal Muzeul de istorie se aIl un tipar sigilar care provine de la
un maistru sticlar ce a lucrat la acest gljrie
6
. Sigiliul a Iost donat muzeului de ctre Traian
Cndulet din Crtisoara nr. 14 Iost Secretar al Primriei
7
.
Sigiliul este conIectionat din sticl roz si are urmtoarele dimensiuni: lungimea 22 mm.
ltimea 18 mm. nltimea total 38 mm. iar mnerul 31 mm. Rondela sigilar octogonal cu patru

2
J. Bielz Kunstgeverbe der Siebenbrgen Sachsen, Manuscript Brukenthalbibliotek Hermannstadt LLI cca
1946-1948 p. 69 (n continuare Kunstgeverbe); Lajos Saghelyi A magyar vegesipar trtenete Budapest 1938 p. 231
279 291 (n continuare Saghelyi); ,sterreichischeVaterlandeskunde Hermannstadt 1858 passim (n continuare
V); Daten aus dem Matrikel der evang. Kirche, Ker: passim (n continuare Matrikel Daten); Die sterreichisch
ungarische Monarchie in Wort und Bild VI Bd. Wien 1839 p. 455 (n continuare U); Bunta Magda Katona Imre
A: erdelyi vegmvesseg a s:a:adforduloig Bukarest 1983 p. 69-70 (n continuare MB KI).
3
Documentul a Iost Iolosit de ctre directorul Liceului din Fgras la lucrarea de grad I lucrare care ne a Iost
pus la dispozitie de ctre domnul Traian Cndulet din satul Crtisoara cruia i multumim si pe aceast cale. n trecut
documentul s-a aIlat n arhivele Muzeului din Fgras de unde a Iost luat de ctre SteIan Pascu si nu se mai stie nimic
despre el.
4
Harta a Iost obtinut de la Cartea Funciar din Sibiu.
5
I. Turcu Excursiuni pe muntii ]erei Barsei i Fgraului 1895 p. 169.
6
n continuare n text vom Iolosi denumirea de sigiliu.
7
Multumim domnului Traian Cndulet pentru donatie si pentru inIormatiile Iurnizate.

231
laturi mari si patru laturi mici Iace corp comun cu mnerul n Iorm de trunchi de piramid
asemntor unui pahar de breasl cu motive sciIate spre dreapta pe care este asezat un capac
octogonal cu trei nivele si cu laturile neegale ntre ele patru Iiind rotunjite. Pe capac este strunjit o
mic rozet (vezi Ioto 1).
Pe rondela sigilar (vezi Ioto 2 negativ) sunt gravate dou litere cu caractere gotice
desprtite ntre ele de o bulin care indic si pozitia corect de sigilare. Presupunem c literele sunt
1. H. care ar indica pe Joseph Hauer ca proprietar al sigiliului. El a activat ca maistru la gljrie
spre sIrsitul secolului al XIX-lea (vezi Ioto 3 pozitiv).
Sigiliul a putut Ii Iolosit Iie pentru sigilarea documentelor Iie pentru sigilarea obiectelor
Iinite produse.
Datorit Iaptului c sigiliul nu prezint urme de tus sau alte materiale Iolosite pentru utilizarea
sa la sigilarea de documente noi nclinm s considerm c sigiliul a Iost Iolosit pentru sigilarea
unor produse Iinite realizate n premier de ctre mesterul respectiv n cadrul gljriei.
n acest caz mesterul a Iolosit sigiliul pentru a prezenta garantia calittii acestora n scopul
omologrii si nregistrrii lor de ctre autoritti ca produse valabile. Aceast practic a constituit o
mod deoarece a Iost adoptat de ctre multi sticlari dup ce RavencroIt mester sticlar englez a
Iolosit-o dup ce a obtinut n urma unor cercetri un nou tip de sticl satisIctor primind
permisiunea de a-l marca si nregistra la Compania de Comercializare a sticlei din Anglia. Sigiliul
lui RavencroIt avea Iorma unui corb un Iel de reIerire la numele-i propriu.
Tot n Anglia a Iost produs o sticl care prezenta un sigiliu circular stantat cu numele
proprietarului (initialele) care era Irecvent datat. Aceste piese se Iceau pentru o anumit categorie de
clienti persoane publice comercianti de vin si membri ai nobilimii care doreau s stie data mbutelierii.
Prezenta datei ddea o imagine exact a dezvoltrii sticlei din sticl din aceast perioad
8
.
Sigiliul putea s Ii Iost Iolosit pentru marcarea unor sticle destinate pstrrii vinului de ctre
comerciantii de vin care prin aplicarea lui pe sticle doreau s stie data mbutelierii. Deocamdat nu
dispunem de exemplare de asemenea sticle pentru a putea argumenta aceast presupunere.
Este posibil ca si sigiliul prezentat de noi prin Iorma sa s Ii reprezentat Iie marca
mesterului Iie un nsemn al breslei sticlarilor posesorul lui putnd s detin anumite Iunctii n
cadrul breslei si a Iirmei garantnd cu acesta calitatea produselor nou Iabricate.


Fig. 1 Sigiliul unui sticlar din Crtisoara.
Fig. 2 Sigiliu detaliu.
Fig. 3 Sigiliu detaliu.

Fig. 1 The seal oI a glass craItsman Irom Crtisoara.
Fig. 2 The seal detail.
Fig. 3 The seal detail.

8
Robert Charleston The History of Glass, Little Brown and Company London 2000 p. 105 107.

232

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3


233

NVTMANTUL CONFESIONAL ORTODOX
DIN SATUL HRTGANI (1861-1924)
Ioachim Lazr
-

Abstract The Orthodox confessional education in Hrtgani (1861-1924). In 1861 the Iirst school in Bita was
Iounded so the community Irom Hrtgani being in the area was aIIiliated to it. The children Irom Hrtgani still had
to walk a long distance to it so they are not attending it in great number. AIter the Zarand county was reestablished the
Romanian authorities with Ioan Pipos IosiI Hodos etc. leading it take a series oI measures in order to upliIt the
cultural level oI its inhabitants by Iounding numerous conIessional primary schools. Consequently the Orthodox
conIessional school Irom Hrtgani is established Iunctioning almost continuously untill the Great Union Irom 1918.
There were a series oI teachers Iunctioning at the school who succeeded in keeping the Romanian school at an
acceptable level avoiding the aggressive tendencies oI the authorities to transIorm the Romanian conIessional school in
a communal school with Hungarian language Ior teaching. Among them we mention: Alexandru Jovan jr. Irom Hondol
Gavril Maties Irom Hrtgani Simion Stnulet Irom Ilimbav (Agnita) Iustinian Iacob Irom Crciunesti and Ioan
Berghian Irom Rsinari. Despite all the eIIorts made by the Brad district oI archbishop priests and teachers Irom
Hrtgani until 1918 the attending oI the school is very low. In 1914 out oI a total oI 286 children between 6 and 12
years old only 38 were attending the school 26 boys and 12 girls. AIter 1919 there are some Iirm measures taken in
order to include in school the majority oI children Irom Hrtgani. In 1924 aIter the issue oI the education law the
school Irom Hrtgani becomes estate primary school.

Despre un nvtmnt organizat n satul Hrtgani nu se poate vorbi pn prin anii 1861.
Pn atunci doar Iii de preoti cantori sau ai locuitorilor mai nstriti Irecventau cele cteva scoli
care Iunctionau n localittile mai importante ntre care amintim scolile din Brad Deva Orstie si
Hunedoara
1
. O piedic n calea dezvoltrii procesului de nvtmnt romnesc o reprezentau lipsa
terenurilor pentru scoli pe care proprietarii nobili reIuzau s le acorde n vederea construirii de
scoli. Revolutia din anul 1848 deschide si pentru nvtmntul romnesc noi perspective.
Cu prilejul Adunrii de la Blaj din 3/15 mai se adopt o rezolutie privind revendicrile natiunii
romne. ConIorm articolului 13 al rezolutiei natiunea romn cere: ,nIiintarea de scoale romne n
toate satele si orasele gimnazii institute tehnice si seminarii precum si o universitate dotat din casa
statului n proportiunea poporului contribuent cu dreptul deplin de a-si alege directorii si proIesorii si de
a sistematiza nvtturile dup un plan scolastic si cu libertatea de a nvta
2
.
Dar Curtea din Viena trece ea nssi la pregtirea si nIptuirea unor reIorme n domeniul
nvtmntului pentru a-i servi interesele n politica sa scolar. AstIel la 19 aprilie 1850 n Transilvania
sunt publicate de ctre guvernatorul Wohlgemuth dispozitiile ,n privinta principiilor pentru organizarea
nvtmntului n Transilvania
3
. nvtmntul era privit ca o chestiune comun a statului si a bisericii.
nvtmntul se aIla sub conducerea celor dou biserici romnesti: ortodox si greco-catolic.
nc la 12 martie 1850 Andrei Saguna convoca sinodul biserici ortodoxe la Sibiu unde
particip 24 clerici si 12 mireni
4
. La sinod ia parte si protopopul IosiI Basa sub jurisdictia cruia se
gsea si parohia Hrtgani. Sinodul constata c desi comunittile ortodoxe au Iost ntr-o stare

-
1
Eugen Glck O fil din trecutul invtmantului din fudetul Hunedoara Revista de Pedagogie nr. 10 1986 p.
64.
2
Vasile Netea Lupta romanilor pentru libertate national (1848-1881) Bucuresti 1974 p. 109.
3
Teodor Pavel Date privind legislatia colar din anii absolutismului in Transilvania (1849-1860) Lucrri
stiintiIice Seria B Oradea 1970 p. 238.
4
Actele soboarelor bisericii greco-rsritene din Ardeal din anii 1950 i 1860 Sibiu I.a. p. 5-6.

234
material Ioarte rea multe din ele au ridicat scoli pentru copii si n care nvat cetirea scrierea
nvttura crestineasc si datoriile supusilor ctre mpratul
5
. Sinodul mai lua la cunostint c n
multe sate ,lipsesc nvttorii bine pregtiti crtile scolare bine ntocmite case de scoal precum si
cuvenita nzestrare a nvttorilor si a scolilor si asezarea inspectorilor scolari
6
. Sinodul mai
stabilea c pn la alt rnduial ,tot insul dintre protopopi s Iie inspectorul scoalelor din districtul
su si din timp n timp s raporteze PreasIintiei Sale iar PreasIintia Sa naltului Ministeriu de
Cult
7
. Sinodul nltura inspectiunea pe care o avea episcopul catolic de la Alba Iulia asupra
nvtmntului romnesc pn la anul 1850.
La 24 aprilie 1852 episcopul Andrei Saguna emite o circular ctre toate protopopiatele din
arhidieces cerndu-le ca ,n acele parohii care n-ar Ii n msur s-si ridice scoal proprie s-i cear
sIatul dar s nu se ntovrseasc cu vreo obste de alt religie iar ,dasclii s Iie de religia noastr
8
.
n circulara din 8 aprilie 1853 el comunica protopopilor si preotilor dreptul de competent al
dregtoriilor politice n aIacerile scolare. n acelasi timp Saguna luda zelul unor protopopi si preoti
vrednici care au ,nduplecat comunittile la ridicarea dotarea si sustinerea de scoli nzestrar pe
acestea cu nvttori harnici vizitar scolile lmurir pe crestini s-si dea copii la scoal nsuIletir
pe crestini ca s Iie cu rvn ntru purtarea dregtoriei lor sIinte
9
.
n anul 1855 protopopul IosiI Basa i scria episcopului Andrei Saguna raportndu-i despre
cauza napoierii nvtmntului din protopopiatul Zarandului. Cauza a constat din distrugerile
provocate de expeditiile de represalii ale armatelor maghiare cnd ,nu numai scolile ci si alte slase
s-au sIrmat dar si de toate bunurile misctoare si nemisctoare se despuiar
10
comunittile
romnesti. Se invoc de ctre protopop n primul rnd diIicultatea procurrii lemnelor de
constructie care sunt cu ,3-4 preturi mai scumpe ca pn la revolutiune
11
.
Ne aIlm n perioada cnd nc nu se desIiintaser complet relatiile Ieudale iar tranii mai
erau obligati ,la portie grea si altele mai multe aruncuri care ntrec peste portie cu suma cu un
cuvnt sunt ajunsi la trmurile peririi ba n privinta naintrii scoalelor mai cu seam n cteva
comunitti
12
. n orselul Bita cu satele lui nvecinate unde nu ajunsese de tot Iocul rebelilor
precum n Trestia Hrtgani Sliste Cinel Ormindea Pestera si Crciunesti mai de multi ani
cugetm cum am putea mijloci nIiintarea unei scoli
13
.
nIiintarea unei scoli la Bita era motivat prin asezarea acestei localitti n mijlocul celorlalte
comunitti. Pentru realizarea acestei scoli protopopul IosiI Basa se deplaseaz la Bita unde ia legtura
cu un sprijinitor consecvent al unor astIel de initiative cu negustorul George Bardosi. mpreun
hotrsc s convoace reprezentantii celor 8 comunitti constnd din ,preotul satului judele si nc alti
doi nainte-stttori
14
care s ia parte la o consItuire pentru data de 4/16 aprilie 1855. Pentru a
beneIicia si de sprijinul autorittilor este invitat si comisarul subcercual regesc al Bradului.
Reprezentantii comunittilor din tinutul Bita au ajuns la un punct de vedere comun si au
hotrt ca pentru a se da plata la doi nvttori din Iiecare acele comunitti Iiestecare numr s dea
pe lun 3 creitari m. c. din care sum ar rezulta o plat anual la doi nvttori de 600 RIl
15
.
Pentru a se trece nentrziat la nIptuirea proiectului nc din ziua nvierii Domnului nostru Isus
Hristos adic 30 martie/11 aprilie pe Iiecare lun ,acei bani s ias pentru a se pune n lucrare
ridicarea scolilor a se putea cumpra materialele
16
.

5
Ibidem.
6
Ibidem.
7
Ibidem.
8
Vasile Netea op. cit. p. 139.
9
Ibidem.
10
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 1/1855 I. 70-71.
11
Ibidem.
12
Ibidem.
13
Ibidem.
14
Ibidem
15
Ibidem.
16
Ibidem.

235
Pn la strngerea sumei prin donatia celor mai nstriti locuitori s-au strns 78 Il.
ncredintndu-se curatorului scolilor George Bardosi si apoi a se aduna mil si de la acei ,bene
Iactori s-au rnduit aduntorii n persoana preotului din Sliste Nicolae Pcurariu
17
.
Protopopul IosiI Basa era convins c n scurt timp scoala se va ridica si cerea episcopului
Saguna ,pe aceia doi nvttori potrivit aceii plti a ne rndui
18
. Dar nIiintarea singurei scoli din
zon la Bita nu rezolva problema instruirii copiilor din Hrtgani sat aIlat la o distant
apreciabil pentru copii care urmau a Irecventa scoala.
Cu toate eIorturile preotului din Hrtgani pn n anul 1856 o scoal aici nc nu se
nIiintase. n acest an directorul scolilor ortodoxe din arhidiecesa Ardealului dr. Pavel Vasici
ntreprinde o cltorie prin comunittile protopopiatului Zarand pentru a determina autorittile s
sprijine actiunea de nIiintare a scolilor.
La 16/28 mai 1856 protopopul IosiI Basa i cerea parohului din Brad George Bogdan ca s
scrie la preotii din Trtel Ruda Criscior si Bucuresci s astepte gata pe inspectorul scolar si
consilier Vasici ncunostintnd si pe dascli despre aceea ca s stea cu pruncii gata s arate
sporiul
19
. Inspectorul scolar Pavel Vasici si Icea intrarea n Zarand venind dinspre Abrud.
Dac se arat nemultumit de starea nvtmntului de pe Valea Crisului Alb situatia pe care o
gseste n zona Bitei l dezamgeste total. Aici era o singur scoal ortodox la Bita pe care din cauza
deprtrii Ioarte putini copii din satele Trestia Ormindea Sliste Pestera si Hrtgani o Irecventeaz.
ConIorm raportului inspectorului Pavel Vasici se preciza c e ,mai bine a ridica scoale bine
dotate desi n numr mai mic dect multe cu venituri neajunse iar comunittile s Iac ,proiecte
despre ridicarea si dotarea corespunztoare a scolilor comune sau centrale n locuri mai mari si
potrivite cu puteri unite si aceste proiecte s le nainteze ,preturilor care apoi n contelegere cu
respectivelor organe de scoal bisericesti vor mijloci izvoarele din care vor avea s curg
trebuincioasele dotatiuni
20
.
La 13 mai 1857 Guvernul Transilvaniei publica o Ordonant cuprinznd dispozitiuni despre
ndatorirea de a cerceta scolile populare si despre mpiedicarea si pedepsirea negrijintei n privinta
aceasta. ConIorm Ordonantei ,Iiecare obste bisericeasc are s ngrijeasc pentru nvttura
tinerimei sale brbtesti si Iemeiesti de cunostintele ce se tin de cultura general sub conlucrarea
Iondurilor menite spre aceasta prin nIiintarea si pstrarea scolilor populare. si a celor de
repetitiune sau de propsire mai departe n cultur ce au a se mpreuna cu acelea
21
. ConIorm
ordonantei guberniale toti copii sunt obligati a cerceta scoala care se ncepe pentru bieti si Iete ,cu
al saselea an al vietii mplinit si nceteaz cu al 12-lea ncheiat
22
. Ca nu cumva printii s nu
trimit pruncii la scoal preotul la nceputul anului scolar prin descrierea scolii s le aduc aminte
de obligatia lor. Descrierea scolii se va Iace de ctre preotul locului si de ctre inspectorul mirean de
scoal sau n lipsa acestuia de ctre un brbat de ncredere din acea obste ales de ctre preot
23
.
Ordonanta mai stabilea c ,dasclul este strns oprit a pune scolarilor nume batjocoritoare a
ntrebuinta pedepse neiertate si aspre cum sunt de pild: palmele lovirile peste Ilci smulgerea
prului strngerea de urechi loviturile sau btile la cap sau la alte prti delicate ngenunchierea cu
si Ir asprire btaia cu vena de bou sau a Iace ntrebuintarea volnic de nuiele Ir stirea
parohului si astIel a neca n prunci plcerea de a cerceta scoala
24
. Printii care nu ntelegeau s-si
trimit copiii la scoal vor Ii pedepsiti cu amenzi ntia oar cu 6 a doua oar cu 12 cruceri de
argint urcndu-se apoi pedeapsa pn la 2 Ilorini
25
.
Liberalizarea vietii publice din Transilvania dup anul 1860 si schimbarea regimului politic
coincide cu proclamarea de ctre adunarea comitatului Zarand a limbii romne ca limb oIicial. n

17
Ibidem.
18
Ibidem.
19
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 1/1855 I. 13.
20
Amicul Scoalei II nr. 4 din 28 ianuarie 1861 p. 30.
21
Amicul Scoalei 1865 p. 91-103.
22
Ibidem.
23
Ibidem.
24
Ibidem.
25
Ibidem.

236
cadrul adunrii de constituire din 28 martie 1861 comitele suprem Ioan Pipos anunta c limba romn
a Iost declarat limba oIicial a comitatului pe baza votului majorittii comitetului comitatens dar n
discutii va Ii respectat si limba maghiar
26
. La 29 decembrie 1860 episcopul Andrei Saguna adresa
clerului ortodox o circular n care ,ordona preotimii si inspectorilor scolari mireni ca s privegeze
asupra scoalei si asupra obiectelor ce se predau ntrnsa si s raporteze observatiile ce le-au Icut la
cercetarea scolii mai cu seam despre tratarea obiectelor si despre crtile de citire
27
.
Pentru ndreptarea strii nvtmntului conIesional ortodox principalele ziare ,Gazeta
Transilvaniei ,TelegraIul romn Concordia etc. cer numirea unor directori sau consilieri de scoli.
,Si noi conditionm scria Gazeta Transilvaniei c nIlorirea scolilor depinde de restaurarea
consiliarilor de scoal sau numeasc-se cum se vor numi numai activitatea lor s Iie legat de problema
de a consolida institutiunea prin reIormare si regularea scolilor ce se aIl n viat si crearea de altele noi
unde nc nu exist
28
. Majoritatea scolilor stesti din Zarand au luat Iiint prin donarea de ctre
comunitti a procentelor dup mprumutul de stat din 1854 din care s-au constituit Ionduri scolare.
Dup restaurarea comitatului Zarand autorittile romne n ntelegere cu protopopii si
inspectorii scolari mireni au nceput s ia msuri mai energice ,pentru repararea si sustinerea
scolilor stesti mbunttirea salariilor nvttorilor si gsirea celor mai destoinici dascli pentru
scolile lipsite de personal didactic
29
. La rndul lor locuitorii satelor erau ndrumati s-si trimit
copii la scoal iar printii care nu-si trimit copii la scoal s ,Iie constrnsi moralmente la aceasta
ba uneori si prin pedepse modeste n bani
30
.
Fat de existenta unei singure scoli n Bita la 1861 n anul 1872 sunt nregistrate n cercul
Bitei 14 scoli la Bita Cinel Crciunesti Hrtgani Ormindea Pestera Sliste Trestia
Luncoiul de Jos (cu ScroaIa) Podele cu Luncoiul de Sus Ruda Bucuresci cu Rovina Sesuri si
Curechi
31
. Dar de cele mai multe ori nvttorii rmneau Ioarte putin timp n aceeasi scoal
contractele Iiind ncheiate pe un an de zile. Fie din cauza nepltii salariului a lipsei lemnelor de Ioc
sunt dese cazurile nregistrate cnd nvttorul abandoneaz scoala. La 15 septembrie 1879
protopopul Nicolae Mihltianu i scria preotului din Hrtgani Nicolae Matiesu ntrebnd dac
,nvttorul Berariu si-a dat dimisiunea ori ba
32
. Totusi situatia statistic naintat pentru anul
scolar 1877/1878 nregistra un numr de 37 de scoli conIesionale pentru ntreg comitatul Zarand
33
.
n vara anului 1883 publicndu-se concurs pentru ocuparea postului de nvttor la scoala din
Hrtgani a reusit un tnr de 30 de ani Alexandru Jovan junior din Hondol
34
El era un nvttor
cu o bogat experient Iunctionnd pn atunci la scolile conIesionale ortodoxe din Hondol (1872-
1873) Boholt (1873-1874) si din nou Hondol (1874-1883)
35
. Din pcate el a Iunctionat aici numai
n anul scolar 1883-1884 cnd la insistenta constenilor si din Hondol s-a prezentat la concursul
deschis pentru ocuparea postului de nvttor rmas vacant
36
.
ncepndu-si misiunea la scoala din Hrtgani scrie nvttorul Alexandru Jovan jun. n
,MonograIia scris despre activitatea sa didactic ,am aIlat o datin rea la cercetarea scoalei a
bietilor cu printi mai avuti
37
. ,Printii mai bogati veneau la mine si cu vorba lor obisnuit mi
ziceau: Fii bun domnule nvttor rade-mi ca s nu vin la scoal c numai pe acela l am si n-as
vrea ca s-l necjesc cu scoala
38
. Eu le ziceam: ,Dorinta aceasta a Dvoastr nu o pot plini

26
Vasile Ionas Administratia romaneasc a comitatului Zarand intre anii 1861-1876 (I) Sargetia XX 1986-
1987 p. 329.
27
28
Ga:eta Transilvaniei 1862 p. 328.
29
Vasile Ionas op. cit. p. 333.
30
Ibidem.
31
DJHAN Fond Comitatul Zarand Dosar 59/1872 I. 15-20.
32
Ibidem Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 2/1874 I. 37.
33
Ibidem Dosar 2/1879 I. 45.
34
Alexandru Jovan jr. Din comuna Hondol (1834-1922) p. 8-9 (manuscris).
35
Ibidem.
36
Ibidem.
37
Ibidem.
38
Ibidem.

237
nicidecum cci prin aceasta a-si Iace o Irdelege a-si Iace un pcat. Cci prin Iapta aceasta v-ar
rmne copii nenvtati si mprostiti Ir cunostinte Iundamentale de religie si moral
39
.
La scoala din Hrtgani ne spune nvttorul Jovan elevii nvtau pe lng scris-cititul
socoata si alte lucruri Irumoase mai nvtau rugciuni si cntri de laud lui Dzeu care numai din
casa printeasc nu se pot nvta. Dar printii mi reIlectau mniosi la sIatul meu si mi ziceau: ,Dta
nu ne voiesti binele voiesti s Iim globiti de notarsu c alti dascli care au mai Iost aici nu ne-au
globit niciodat c doar nu-i s ne Iacem copii si Ietele popi si preotese
40
.
,Eu iar le-am zis: Acei nvttori care pentru pacloane (daruri n.n.) v-au escuzat copii de la
scoal poate au Iost niste lacomi asta eu nu o Iac
41
. Darurile cele mai Irumoase ce-mi puteti Iace
mie sunt va s v trimiteti copii la scoal regulat si s le cumprati ce te trebuiesce n scoal si cu
asta am sIrsit. Asa apoi si-au trimis copii la scoal dar de Iric ca s nu-i bat totusi mi trimiteau
si cinste
42
. ,Le-am spus iar: eu nu am venit ca nvttor s v bat copii ci ca s-i nvt lucruri bune
si Iolositoare n viata lor si a societtii omenesti
43
.
n anul scolar 1911/12 la scoala conIesional din Hrtgani erau nscrisi un numr de 46 elevi.
Din cauza slabei Irecvente nici unul dintre elevi nu a putut Ii clasiIicat la examen Iiind prezenti
doar un numr de 19
44
. ConIorm unui Chestionar privitor la situatia scolilor primare ortodoxe
romne din protopopiatul Zarand ,pentru intervalul de la intrarea n vigoare a articolului de lege
XXVII din 1907 pn la Iinea anului scolar 1911-1912 n satul Hrtgani Iunctiona o scoal
conIesional la care salariile nvttorilor nu erau pltite regulat ediIiciul scolar era exceptat de
ctre organele administrative iar scoala era ncadrat cu un singur nvttor
45
.
Dup cum se poate observa din situatia ntocmit de ctre preotul Nicolae Mtiesu n
calitatea de director al scolii ediIiciul nu corespundea normelor scolare n vigoare existnd
pericolul de a Ii nchis de ctre organele administrative.
Din cauza slabului interes al printilor pentru scoal nvttorii din si prseau postul dup
numai un an de zile de activitate. La 29 martie 1912 preotul Nicolae Maties scria protopopiatului c
la Hrtgani nu se pot tine cursurile de analIabeti din cauza lipsei de nvttor conIesional n anul
acest scolar
46
. La 30 august acelasi an Consistoriul din Sibiu lua act de abzicerea nvttorului
Gavril Mates din postul ocupat la scoala din Hrtgani ,si pn la ocuparea postului devenit vacant
i ncredinteaz instructiunea elevilor lui Simion Stnulet din Ilimbav tractul Agnita
47
.
Dar la 4 aprilie 1913 Consistoriul arhidiecesan din Sibiu i comunica protopopului Vasile Damian
c pe baza ,actului svrsit la 24 martie a. c. n sinodul parohial din Mihleni candidatul Simion Stnulet
din Hrtgani se ntreste de nvttor deIinitiv la scoala noastr din comuna bisericeasc Mihleni
prevzndu-se cu decret n aceast calitate
48
. n scopul ntregirii salariului si a stabilizrii nvttorilor la
scoala din Hrtgani Consistoriul din Sibiu aproba la 20 septembrie 1912 comunei bisericesti Hrtgani
din bugetul Iondului su scolar un ajutor anual n sum de 200 coroane
49
.
Una din cauzele pentru care nvttorii nu rmneau prea mult timp la scoala din Hrtgani
era si lipsa unei locuinte adecvate. Protopopul Vasile Damian insist pe lng preotul din Hrtgani
pentru zidirea unui local de scoal corespunztor care s cuprind si locuinta si anexele necesare pentru
nvttor. ndrumrile sale date comunei Hrtgani ,cu privire la ediIiciul scolar si acoperirea salariului
nvttoresc s-au luat cu aprobare la cunostint
50
i comunica Consistoriul la 30 august 1912. ,Te

39
Ibidem.
40
Ibidem.
41
Ibidem.
42
Ibidem.
43
Ibidem.
44
DJHAN Fond Protopopiatul ortodox Brad Dosar 1/1912 I. 31-32.
45
Ibidem I. 218.
46
Ibidem I. 86.
47
Ibidem I. 153.
48
Ibidem Dosar 1/1913 I. 46-47.
49
Ibidem I. 120.
50
Ibidem Dosar 1/1912 I. 151-152.

238
poItim a strui pentru executarea acelor ndrumri
51
se scria mai departe n adresa Consistoriului din
Sibiu. Impulsionat de ctre superiorii si protopopul Vasile Damian se adresa la 10 septembrie 1912
preotului din Hrtgani cerndu-i s insiste pentru realizarea celor hotrte. ,Localul de scoal de acum
s Iie ntocmit ca locuint pentru nvttor 2 odi buctrie o cmar si o pivnit
52
.
Lucrrile la noua scoal demareaz cu greu din lipsa de Ionduri. Consistoriul caut s sprijine
aceast actiune apelnd la boierul basarabean Vasile Stroescu. La 7 martie 1913 Consistoriul i
comunica protopopului Vasile Damian c ,domnul Vasile Stroescu marele bineIctor al neamului
nostru pentru zidirea scoalei conIesionale a votat comunei bisericesti Hrtgani un ajutor de 600
coroane
53
. ,Acest ajutor se poate ridica de la OIiciul casei pe lng chitant netimbrat dat de
epitropia parohial subscris de parohul local si vidimat de ctre oIiciul protopresbiteral cnd
respectiva comun va dovedi c zidirea ediIiciului scolar este nceput n realitate. Pn atunci
ajutorul se pstreaz la Conzistor ca depozit IructiIer.
Despre ntrebuintarea ajutorului n conIormitate cu dorinta marelui bineIctor organele
noastre subalterne sunt datoare a prezenta Conzistoriului socoat documentat n aIar de
ratiociniile obligate. T. D-Ta esti n special poItit a supreveghia ca ajutoarele s Iie bine Iolosite
exclusiv n scopul pentru care s-au dat cci numai atunci vom lucra pentru promovarea intereselor
noastre bisericesti-scolare si n conIormitate cu intentiunile nobile ale donatorului
54
.
n ziarul ,TelegraIul romn din 12/25 iulie 1914 sunt publicate concursuri pentru ocuparea
posturilor de nvttori la scolile conIesionale din localittile Bljeni Plai si Sat Buces Bulzesti de
Jos Bulzesti de Sus Crciunesti Hrtgani Luncoiu de Sus ScroaIa Stnija de Jos si de Sus
Tomnaticul de Jos si de Sus si Zdrapti
55
. Pentru unul din aceste posturi concureaz nvttorul
Simion Vlad dascl cu o vast experient didactic si care a Iunctionat la mai multe scoli din
comitatul Hunedoara ultima Iiind cea din Ttrsti-Prihodiste din Zarand
56
.
nceputul primului rzboi mondial n 1914 a agravat nu numai situatia scolilor conIesionale
ci si a celor comunale si de stat. Marea majoritate a locuitorilor din comun cu vrsta cuprins ntre
21 si 40 de ani au Iost mobilizati. Pentru a supravietui Iamiliile rmase acas opreau copii mai
mari de la scoal Iolosindu-i la diverse munci. Se mai adaug un alt element agravant marea
majoritate a nvttorilor sunt mobilizati si dusi pe Iront.
ConIorm unei situatii ntocmite de preotul din sat la 27 octombrie 1914 din Hrtgani au Iost
mobilizati 147 de brbati
57
. Autorittile statului austro-ungar transmit prin Consistoriul din Sibiu o
serie de dispozitii ctre protopopi prin care se cere preotilor si nvttorilor s ndrume elevii la
colectarea unor materiale pentru sprijinirea economiei statului sustrgnd elevii de la procesul de
nvtmnt. La 31 august 1915 este emis Circulara Consistoriului din Sibiu ctre protopopii
preotii si nvttorii din Transilvania prin care se cere ,strngerea de gogosi prin elevii scolilor
noastre
58
. Gogosile explica Circulara se produceau n urma ntepturilor viespilor pe Irunzele de
stejar si taninul ce-l contineau serveste n industrie ca bun material de argseal
59
. La 19
decembrie 1915 se cerea nvttorilor si preotilor n calitatea lor de directori scolari ,strngerea
Irunzelor de mure pe seama armatei prin scoli.
Scolile erau obligate ,s mpacheteze Irunzele adunate si s le expedieze Ministerului de
honvezi din Budapesta
60
. La 30 decembrie 1915 se transmitea Ordinul Ministerului de Culte si
Instructiune Public maghiar prin care se cerea strngerea de urzici de ctre elevi
61
. ,S struim s

51
Ibidem.
52
Ibidem.
53
54
Ibidem.
55
56
Ibidem.
57
Ibidem Dosar 3/1914 I. 5-7.
58
59
Ibidem.
60
Ibidem I. 327.
61
Ibidem I. 345.

239
se adune ct mai multe urzici destinate s Iie ntrebuintate pentru Iabricarea bumbacului (?) att de
necesar pentru armata noastr
62
.
O nou Circular a Consistoriului era expediat ctre protopopi la 5 august 1916 prin care se
transmitea ordinul Ministerului de Culte si Instructiune Public de la Budapesta cerndu-se
nvttorilor s Ioloseasc elevii la strngerea plantelor Bolondarit Corn de Secar Nalb Coada
Vacii Pelin Alb si Cintaur
63
. La 11 august acelasi an ministerul rennoieste ordinul privind
,strngerea de urzici din care s se pregteasc bumbac pentru trebuinta armatei
64
. La 19
noiembrie 1915 Consistoriul din Sibiu cerea protopopilor s ndatoreze pe directori si nvttori ca
si anul acesta s Iac colecte de Crciun ,pentru iubitii nostri ostasi de pe cmpul de lupt
65
.
La 29 aprilie 1915 preotul din Hrtgani Avram Boticiu i scria protopopului Vasile Damian
inIormndu-l c ,instructia nu s-a tinut regulat asa c examenul tot n-ar avea nici un rost din cauza
lipsei de nvttor iar parohul e zilnic ocupat n parohia aceasta mare si rsIirat
66
. El i amintea
protopopului despre situatia din anul trecut cnd am avut nvttor dar la examen s-au prezentat
vreo ctiva insi dintre cei mai slabi si mai prostuti asa c toat silinta nvttorului de a dovedi si a
arta ceva rezultat multumitor a Iost zadarnic
67
.
n Iinalul cererii sale preotul Boticiu l ruga pe protopop s ntocmeasc raportul ctre Consistoriul
din Sibiu ,n sensul acesta si examenul s nu se tin
68
. Convins de rezultatul slab al elevilor la
nvttur protopopul Vasile Damian nota pe vers-oul scrisorii: examenul s nu se tin
69
.
ProIitnd de situatia grea a locuitorilor din timpul rzboiului autorittile nIiinteaz si la Hrtgani
o scoal comunal cu limba de predare maghiar n scopul desIiintrii scolii conIesionale ortodoxe. La
29 aprilie 1915 acelasi preot Avram Boticiu i scria protopopului Damian c ,instructia nu s-a tinut nici
cu elevii de la scoala comunal asa c nici catehizatie nu s-a Icut si nici examen nu s-a putut tinea
70
.
Pentru anul scolar 1914/1915 statistica ntocmit de ctre preotul Boticiu consemna existenta
n satul Hrtgani a 302 copii de scoal cu vrsta ntre 6 si 12 ani din care 168 bieti si 134 Iete
71
.
Dar nota preotul ,n anul scolar 1914-1915 nu s-au tinut prelegeri din lips de nvttoriu prin
urmare scoala nu a Iost Irecventat
72
.
Pentru a remedia gravele lipsuri ale nvtmntului conIesional ortodox din Hrtgani comitetul
parohial n Irunte cu preotul Avram Boticiu hotrsc publicarea unui concurs n ziarul ,TelegraIul
romn. Conditiile concursului sunt trimise la Sibiu de ctre protopopul Vasile Damian la 6 iunie
1916
73
. Salariul pe care-l putea asigura comunitatea era stabilit la 600 coroane obtinute din repartitia pe
credinciosi la care se mai adugau 200 coroane ajutor din partea Consistoriului cuartir si grdin n
natur
74
. Dar la asemenea salariu oIerit la concurs nu se prezint nici un concurent oblignd
Consistoriul s aprobe suplinirea postului n mod provizoriu. La 4 noiembrie 1916 Consistoriul
expedia din Oradea Mare decizia sa protopopului Vasile Damian prin care cu ,instructia la scoala
conIesional din comuna Hrtgani se ncredinta pe anul scolar 1916/1917 absolventul de teologie
Iustinian Iacob din Crciunesti
75
. Dar se ivesc noi greutti n Iunctionarea normal a scolii.
La 10 aprilie 1917 Iustinian Iacob se plngea protopopului Vasile Damian c ,nici primarul nici
epitropia n-au voit s aduc lemne la scoal. nvtmntul a Iost ntrerupt patru sptmni o dat 2 si a
doua oar iar dou. Acum a treia oar n-au lemne si a Iost nevoit s dea drumul copiilor de srbtorile

62
Ibidem.
63
64
Ibidem.
65
66
Ibidem dosar 1/1915.
67
Ibidem.
68
Ibidem.
69
Ibidem.
70
Ibidem I. 134.
71
Ibidem I. 184.
72
Ibidem.
73
74
Ibidem.
75
Ibidem. Mentionm c n urma intrrii Romniei n rzboi de partea puterilor Antantei arhiepiscopia din Sibiu
si mut sediul la Oradea Mare de unde va coordona activitatea bisericeasc si scolar din teritoriul Ardealului.

240
nvierii Domnului
76
. nvttorul mai reclama si neprimirea salariului din care a ncasat doar 132
coroane
77
. Ceialalti oameni ,nu vor s dea zicnd c lor nu le-a trebuit nvttor
78
. l roag pe protopop
s intervin ,pentru lemne pe nc 2-3 sptmni si ncasarea salariului de 495 coroane
79
.
n anul 1917 nceta din viat nvttorul de la scoala comunal din Hrtgani. Sebastian
Rusan administratorul parohiei l inIorma pe protopop c ,murind nvttorul de la scoala
comunal instructia n aceea scoal s-a sistat examen de religie deci nu s-a tinut
80
. ncercrile
preotului administrator al parohiei Hrtgani de a determina pe oameni s plteasc repartitia pentru
nvttor n-au avut nici un rezultat pozitiv. La 18 aprilie 1917 el se adresa protopopului Damian
relatndu-i eIorturile sale zadarnice de a lmuri locuitorii din Hrtgani s plteasc nvttorul
81
.
n anul scolar 1916/17 existau 225 copii cu vrsta cuprins ntre 6 si 12 ani (150 bieti si 75
Iete) la care se mai adugau 145 cu vrsta ntre 13 si 15 ani obligati s Irecventeze Scoala de
Duminic
82
. Frecventa copiilor la scoal lsa de dorit doar 195 dintre cei cu vrsta cuprins
ntre 6 si 12 ani si respectiv 62 ntre 13 si 15 ani Irecventau scoala din Hrtgani.
n conditiile n care Iustinian Iacob nu-si primeste salariul el demisioneaz de la postul su.
Comitetul parohial este silit s accepte organizarea unui nou concurs pentru ocuparea postului de
nvttor. Anuntul este expediat de ctre protopopiat la Mitropolia din Sibiu pentru a Ii publicat n
,TelegraIul romn la 26 iulie 1917
83
. De ast dat la cele 600 de coroane din repartitia pe
credinciosi diIerenta s-a cerut de la stat si se mai acorda locuint si grdin n natur
84
.
La 10 august 1917 o nou circular consistorial publica Ordinul Ministerului de Culte si
Instructiune Public din 26 iulie conIorm cruia ,elevii scoalelor poporale de la 9-14 ani pentru
lucrri economice de cas sau de cmp sau pentru alte lucrri care stau n legtur cu rzboiul pot Ii
dispensati de la cercetarea scolii de toate zilele si anume la nceputul anului scolar pn la Iinea lui
octombrie 1917 si de la 1 mai 1918 pn la Iinea anului scolar
85
.
Inventarul scolii din Hrtgani era destul de srac constnd dintr-o tabl cteva bnci tabele
de stiintele naturale hrti ale Ungariei Europei cteva tablouri reprezentnd pe mitropolitul Andrei
Saguna Metianu si Miron Romanul SIntul Ioan Gur de Aur mpratul Francisc IosiI etc.
n timpul rzboiului trupele austro-ungare nu erau privite cu simpatie prin satele imperiului n
deplasarea lor spre Iront de ctre copii si tinerii de diverse nationalitti. La 7/20 decembrie 1917
Consistoriul din Sibiu emitea o nou Circular prin care cerea directiunilor si nvttorilor scolilor
conIesionale romnesti ,s sItuiasc si s opreasc copiii de scoal de a arunca cu pietre n urma
automobilelor militare ca Iiind obiceiul acesta un semn de rea crestere si totodat pgubitor
intereselor militare
86
conIorm ordinului ministerial.
n anul 1915 din cei 1.040 brbati si 934 Iemei din Hrtgani stiau scrie si citi doar 290 brbati si
92 Iemei reprezentnd un procent de 2788 din brbati si respectiv 985 dintre Iemei Irecventaser
scoala. Situatia aceasta arat gravele probleme ale nvtmntului romnesc din comunitatea Hrtgani.
Numrul stiutorilor de carte scade n anul 1917 din cauza suspendrii cursurilor datorit lipsei unui
nvttor dar si a renuntrii aproape totale a copiilor de a mai Irecventa scoala. Acum stiu scrie si citi
doar 265 brbati din cei 1.038 si 54 Iemei din totalul de 930
87
.
n anul 1917/18 scoala din Hrtgani Iunctioneaz regulat Iiind programat examenul elevilor
pentru data de 29 mai 1918
88
. La 14 august 1918 se primeste din partea nvttorului din Hrtgani

76
77
Ibidem.
78
Ibidem.
79
Ibidem.
80
Ibidem I. 42.
81
Ibidem I. 58.
82
Ibidem I. 98.
83
Ibidem I. 225-225.
84
Ibidem.
85
Ibidem I. 241.
86
Ibidem I. 300.
87
Ibidem.
88

241
ce Iusese mobilizat o carte postal expediat din Budapesta prin care ntreba protopopiatul dac ,a
primit ceva pe numele su de la Consistoriu
89
. La cererea sa protopopul Vasile Damian naintase
un raport Consistoriului din Sibiu nc din data de 21 aprilie prin care ,cerea dispensarea
nvttorului Gavril Matees din Hrtgani
90
. nvttorul Gavril Matees se adresa din Hrtgani la
14/27 aprilie 1918 oIiciului protopresbiteral din Brad cernd urmtoarele:
,Subscrisul Iost nvttor n Hrtgani care de prezent sunt penzionat si care cu arma n mn
mi Iac datorinta Iat de tron si patrie cu supunere rog pe Preaonoratul OIiciu Protopresbiteral ca s
binevoiasc ca aci alturata rugare s o transpuie locului competent si a m recomanda Prea Veneratului
Conzistor archidiecesan spre a Ii denumit din nou ca nvttor n sus numita comun Iiindc din cauza
lipsei de nvttor n timpurile acestea critice cresterea att intelectual ct si cea moral n aceea
comun de cnd bntuie nIricosatul rzboi a deczut ntr-un mod nemaipomenit
91
.
,Ca document pe lng alturata rugare preciza Iostul nvttor mi permit a altura diploma
de nvttor n copie. n speranta c Preaonoratul OIiciu Protopresbiteral mi va satisIace dorintei
Iierbinti de a servi eu binelui obstesc sunt al Preaonoratului OIiciu Protopresbiteral supus. Gavril
Mateies nv
92
. Dar situatia militar a nvttorului nu era pe deplin clariIicat astIel c la 4 mai 1918
Consistoriul i rspundea protopopului c nu poate interveni ,deoarece numai acei nvttori pot Ii
dispensati care din partea Iorurilor militare sunt clasiIicati pentru servicii usoare sau de paz
93
.
Pentru acoperirea postului de nvttor preotul Avram Boticiu solicita la 9 septembrie v. 1918
trimiterea de ctre oIiciul protopopesc a ,unui nvttor sau nvttoare pentru scoala noastr conIesional
care s Iunctioneze n mod provizoriu n anul scolar 1918/19
94
. Comitetul parohial Hrtgani n sedinta
sa extraordinar din 8 septembrie s-a angajat s plteasc salariul nvttorului si anume 1200 coroane
din repartitie pe credinciosi si 200 coroane s primeasc de la Veneratul Consistoriu
95
.
De asemenea comuna se mai angajeaz s dea ,grul necesar si indispensabil pentru pine pe
timpul ct Iunctioneaz la pretul maximal
96
. Preotul Avram Boticiu preciza c dac nvttoarea
Aurelia Costin nu ar Ii angajat ,am vedea-o bucuros n mijlocul nostru
97
. Consistoriul ia o alt
hotrre si ncredinteaz ,cu provederea instructiei la scoala noastr din Hrtgani pe pedagogul
teolog absolvent Ioan Berghean din Rsinari cu domiciliul n Ormindea
98
.
Pierderea rzboiului de ctre Puterile Centrale determin pe ministrul maghiar Lovaszy
Marton s anuleze unele prevederi ale legii privind obligativitatea nvtrii limbii maghiare. La 25
octombrie 1918 Consistoriul din Sibiu comunica protopopiatelor din subordinea sa ,ca n clasele I
si II ale scolilor elementare cu limba de propunere nemaghiar instructia din limba maghiar de la
primirea acestui esmis nu este obligatorie si astIel s se sisteze imediat
99
.
Dup Marea Unire din anul 1918 si n domeniul scolar din Transilvania au loc o serie de
transIormri. n anul 1919 ntre 24-26 Iebruarie are loc la Sibiu Congresul nvttorilor romni
din Transilvania Banat si Prtile ungurene. Obiectivul Congresului era de a ridica scoala
romneasc la un nivel superior scolilor strine hotrnd ca toate scolile primare cel mai trziu cu
nceperea anului scolar 1919/20 s Iie statiIicate
100
. De asemenea trebuia lichidat analIabetismul
care era predominant mai ales n lumea satelor. n Hrtgani conIorm protocolului din anul 1916
din cei 1.038 brbati si 930 Iemei stiau citi si scrie doar 265 brbati si 54 Iemei
101
.

89
Ibidem I. 77.
90
Ibidem.
91
92
Ibidem.
93
Ibidem I. 78.
94
Ibidem I. 159.
95
Ibidem.
96
Ibidem.
97
Ibidem.
98
Ibidem I. 169.
99
Ibidem I. 189.
100
Analele Asociatiunii invttorilor romani din Ardeal, Banat i Prtile Ungurene Sibiu 1919 p. 9.
101

242
ConIorm statisticii ntocmite pentru anul scolar 1921/22 scoala din Hrtgani avea statutul de
,scoal primar de stat
102
. Localul scolii e al bisericii ortodoxe dar a Iost reparat pe spesele
statului. n acest an scolar la Hrtgani erau nscrisi 189 copii de scoal
103
pentru ca n anul scolar
1922/23 aici s Iunctioneze 3 nvttori la un numr de 390 elevi
104
. Sunt lesne de observat salturile
calitative pe care le Iace scoala din Hrtgani. Numrul copiilor scolarizati nregistreaz un progres
considerabil si se reduce substantial numrul analIatetilor din comun.
n anul 1925 n Hrtgani sunt nregistrate 400 de Iamilii ortodoxe respectiv 923 brbati si
903 Iemei n total 1.826 din care stiu citi si scrie 350 brbati si 170 Iemei totaliznd 520 de
persoane stiutoare de carte
105
. Procentul brbatilor stiutori de carte se ridic la 3791 iar al
Iemeilor la 1822 . Pentru reducerea numrului nestiutorilor de carte din rndul adultilor chiar n
anul 1924 n parohia Hrtgani s-a nIiintat un curs de analIabeti ce s-a tinut ,n Duminicile din
Paresimi care a Iost cercetat de 30 de adulti cu rezultat multumitor
106
.
Functionarea scolii primare conIesionale n a doua jumtate a secolului al XIX-lea chiar cu
unele ntreruperi a dat posibilitatea unor tineri s urmeze scoli mai nalte. n cadrul Gimnaziului din
Brad au nvtat o serie de tineri din satul Hrtgani. n anul 1882/83 au absolvit gimnaziul Ioan
Radu si Ioan Neagu primul ajuns proIesor si director al Gimnaziului din Brad iar al doilea preot la
Gladna Romn
107
. Seria absolventilor de la Gimnaziul din Brad continu cu Petru Moga (1889-
1890) Dionisie Maties (1890-1891) ajuns preot n Silindia Adam Demian (1892-1893) contabil
de banc n Brad Gavril Maties nvttor si Nicolae Popa preot n Bosorod (promotia 1895-1896)
Ioan Popa (1897-1898) preot n Forndie Avram Boticiu si Avram Crisan (1900-1901) primul
devenind preot n Hrtgani iar al doilea comerciant
108
.
Marea Unire a deschis posibilitatea ca un numr sporit de tineri din Hrtgani s urmeze scoli
mai nalte licee si respectiv Iacultti cu diverse proIile.

102
103
Ibidem.
104
Ibidem I. 49.
105
Ibidem.
106
107
Ioan Radu Monografia Gimna:iului din Brad Orstie 1921 p. 72.
108
Ibidem p. 74-75 77-80 82.

243

MANUALELE FOLOSITE N $COLILE GRNICERE$TI
DE PE TERITORIUL FOSTULUI REGIMENT DE LA ORLAT (1871-
1921)
Alexandru Bucur
-

Abstract - The textbooks used in the Frontier Guards Schools on the territory of the former Regiment of Orlat (1871-
1921). The Administrative Committee oI Frontier Guard's School Funds established immediately aIter 1871 the
textbooks that could have been used in its schools some oI them Ior the use oI pupils and others Ior the use oI teachers.
A part oI the textbooks especially the History and Geography ones have been Iorbidden in the course oI time because
oI the Daco-Roman tendencies. AIter 1918 in the schools endowment there were introduced new textbooks
according to the historical situation existent aIter the moment oI the Great Union.

ncepnd cu anul 1871 activitatea vechilor scoli de grniceri va Ii continuat prin strdaniile
personalittilor provenite din Iostul Regiment de la Orlat prin intermediul celor 21 de institutii
numite coli grnitereti care au Iunctionat n urmtoarele localitti situate pe teritoriul actualelor
judete Hunedoara Alba Sibiu si Brasov: Baru Mare Crjiti Copcel Cugir Hateg Jina Lisa
Mrgineni Ohaba Orlat Racovita Ru Alb Scorei Spini Tohanu Vechi Tntari (azi
Dumbrvita) Vaida Recea (azi Recea) Vestem Vetel Vistea de Jos si Voila. Aceste institutii de
nvtmnt poporal romnesc care au Iiintat timp de o jumtate de veac (1871-1921) au Iost
sustinute din Fondul de montur al Iostului Regiment grniceresc romn de la Orlat transIormat n
anul 1861 n Fond scolastic.
n deplin concordant cu prevederile legii scolare XXXVIII din 1868 care ddea dreptul
sustintorilor de scoli poporale s le asigure cu manualele scolare necesare Comitetul administrativ al
Iondului scolar grniceresc s-a preocupat ntotdeauna de aceast problem spinoas dup cum vom
vedea din mai multe puncte de vedere parte integrant a procesului de nvtmnt. AstIel la scurt
timp dup nceperea anului scolar 1871-1872 n care s-au Iolosit manualele ntrebuintate n Iostele scoli
conIesionale Iorul scolar sibian a indicat printr-o circular care manuale scolare puteau Ii Iolosite n
viitor att de elevi ct si de nvttori pentru introducerea unui nvtmnt unitar n scolile sale.
Constient pe deplin de implicatiile si consecintele unei astIel de msuri Comitetul scria
eIoriilor scolare: Fiindc introducerea de crti nou e mprumutat ntotdeauna cu spese V rugm
a proceda n punctul acesta cu toat crutarea si circumspectiunea drept aceia unde nu se poate
altmintrelea veti tolera pentru acest an de tranzitiune si Iolosirea crtilor de pn acum paralel cu
cele introduse din nou avndu-se a se Iace desprtminte dup crtile uzuate. Problema ns s v
Iie a lucra n tot modul pentru introducerea crtilor noi ca s ajungem odat la uniIormitatea
dorit
1
.

Iat care erau aceste manuale:
a. Pentru uzul elevilor:
- Elementar sau abecedar pentru colile romaneti, compus dup principiile scriptolegiei
pure de V.Petri;
- Carte de lectur romaneasc pentru colile romane primare de V. Roman;

-
Str. Octavian Goga nr. 1 A cod 550370 Sibiu e-mail: bucuralexandruxnet.ro
1
Arivele Nationale Directia Judetean Sibiu Iondul Scoli grnicereti (citat n continuare sub sigla ANSb
FSG) doc. 188/15 noiembrie 1871.

244
- Gramatica roman de N. I. Mihlteanu n trei cursuri pentru clasa a II-a a III-a si a IV-a;
- Carte de exercitiu in computul celor patru specii, cu numeri intregi, cunoscuti i
necunoscuti, pentru colile poporale romane I II III de A. Necsia;
- Elemente de geografie de Z. Boiu;
- Elemente de istoria patriotic i universal de Z. Boiu;
- Elemente de istoria naturii i de fi:ic de Z. Boiu
2
.
b.Pentru nvttori:
- Scriptologie sau modul de a invta cititul scriind indreptar pentru invttori la tractarea
Abecedarului de V. Petri;
- Gramatica limbii romane de T. Cipariu;
- Gramatica roman, in dou prti de G. Munteanu;
- Computul in coala poporal manualul pentru invttori de I. Popescu;
- Metodica calculatiunii in cifre editat de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice din Viena;
- Elemente de geografie de M. Mihescu;
- Compendiu de istoria Transilvaniei, cu distinct privire la romani de I. V. Rusu;
- Elemente de istoria i geografia universal 3 vol. de Ptz-Mesota;
- Elemente de istoria romanilor de A. T. Laurean;
- Elemente de fi:ic experimental de B. Nanianu;
- Compendiu de istoria natural de S. Mihalescu
3
.
n vederea asigurrii unei predri unitare n toate scolile grniceresti Vasile Petri director
suprem al scolilor grniceresti si secretar al Comitetului (1871-1875) a ntocmit cunoscuta sa
nstrucjiune la care ne reIerim menit s dea nvttorilor proprii ncai niste indegetri
(ndrumri) despre modul cum ar Ii a se trata mai bine crtile scolastice introduse
4
. Instructiunea a
Iost trimis tuturor nvttorilor cu indicatia expres ca prevederile ei s se respecte ntocmai
5
.
Manualele scolare necesare elevilor se procurau de Comitet si se expediau n contul salariului
nvttorilor diriginti urmnd ca acestia s le vnd scolarilor la pretul indicat de expeditor. Cele
destinate nvttorilor erau procurate tot de Comitet costul lor Iiind retinut n rate din salariile
celor care beneIiciau de manuale. Ulterior pe parcursul anilor Comitetul a introdus n scolile sale
noi manuale scolare msur dictat Iie de asigurarea unui nvtmnt de calitate Iie de desele
interziceri ale manualelor de ctre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice.
Dup anul 1895 Comitetului i-a Iost retras dreptul de a mai hotr asupra manualelor scolare
Iolosite n institutiile de nvtmnt pe care le subventiona acesta rmnnd apanajul statului n
exclusivitate. Reproducem n continuare titlurile unor manuale scolare Iolosite n decursul anilor
n scolile grniceresti:
- Catechismul mare si Catechismul mic de I. Bob
6
;
- Istoria biblic mare si Istoria biblic mic de G. Pop
7
;
- Catechismul de V. Ratiu si I. Ratiu
8
;
- Catechismul de T. Bud
9
;
- Catechismul mic, greco-oriental;
- Istoria biblic greco-oriental
10
;
- Explicarea evangheliilor duminicilor celor mai alese precum si Apostoleriu, intocmit dup
ritul bisericii rsritene
11
;

2
B. Petri Instructiune pentru invetiatorii de la scolele centrale ale reuniunei granitieresci din fostulu regimentu
romanu I, privitoria la tractarea cartiloru scolastece, Sibiiu 1872 p. 3.
3
ANSb FSG Protocolul edintei Comiteteului din 28 octombrie 1871 doc. 311/28 decembrie 1871 si doc.
161/9 Iebruarie 1885.
4
B. Petri Op. cit. p. 4.
5
ANSb FSG doc. 90/20 Iebruarie 1872.
6
Ibidem doc. 72/10 Iebruarie 1872.
7
Ibidem; doc. 260/ 29 Iebruarie 1880.
8
Ibidem doc. 767/20 septembrie 1879.
9
Ibidem doc. 680/4 octombrie 1889.
10
Ibidem doc. 72/10 Iebruarie 1872 si doc. 280/5 mai 1873.

245
- Catechismele lui Z. Boiu;
- Abecedare maghiare i germane de P. Gnczy
12
si N. Putnoky
13
acesta din urm Iiind si
autorul unui Legendar maghiar
14
;
- Deutshces-lesenbuch i Magyar elemi alraso de P. Gnczy
15
;
- Antaia carte de lectur de I. Popescu
16
;
- Msurile metrice de S. Pop
17
;
- Curs practic de economie pentru coalele poporale de I. Georgescu
18
;
- Elemente de constitutia patriei de T. Petrisor
19
;
- Geografia pentru colile poporale si Istoria Ungariei de I. M. Moldovan;
- Istoria natural de D. Popovici Barcianu
20
.
Considerm demn de subliniat Iaptul c n scolile grniceresti au Iost Iolosite si manuale editate
peste munti. La loc de Irunte ntre acestea a stat cel de Iizic datorat proIesorului universitar E.
Bacaloglu considerat drept practic si metodic
21
. Este de retinut ns Iaptul c Iorul scolar sibian se
ridica mpotriva dotrii elevilor cu prea multe manuale chiar dac acestea erau de nivel elementar.
OIer ele n adevr se ntreba el avantaje copiilor nostri de scoal sau nu? Noi tare dubitm!
Celor mai multi copii le lipseste acas ocaziunea si comoditatea recerut s poat lua cartea n mn.
Dar s punem cazul c sunt si de aceia care au ocaziunea si ndemnul de a se ocupa si pe acas oare le
stiu trebuinta? Nu pentru c le lipseste judecata spre acest scop. Domnii nvttori vor sti c pedagogia
modern reprob ametirea pruncilor sau ndoparea |lor| cu litere moarte. Graiul viu al nvttorului-
metoda rational e |cea| care produce n copil eIectul dorit l desteapt si l Iace s cugete. Crtile din
mna copilului vor Iorma din el o masin care va sti vorbi ns nu |si a| cugeta! Aceasta se reIer mai
cu seam la comput gramatic istorie natural si geograIie care prin notite accomodate la Iinea
Iiecrei ore de instructiune s poat suplini ndeajuns |crtile| si prin aceasta am dispensat si pe printii
copiilor de spese zadarnice de care nc mai trebuie s se tin cont
22
.
ntr-adevr problema procurrii de manuale didactice pe seama copiilor lor crea mari
necazuri printilor. Nenumrate sunt documentele de arhiv care reIlect acest aspect al procesului
de nvtmnt. Ne vom mrgini doar de a relata cteva dintre acestea. Dac pentru Comitetul
administrativ al Iondului scolar grniceresc de la Sibiu achitarea costurilor manualelor scolare ctre
librriile de unde acestea erau procurate nu punea nici un Iel de probleme pentru nvttorii
diriginti care le revindeau elevilor
23
rscumprarea lor de la bietul poporu cum aIirma EIoria
scolar din Racovita
24
se Icea destul de anevoios
25
de unde si dezinteresul unora dintre ei n
aceast directie. Despre printii elevilor din Lisa se Iace mentiunea c erau att de sraci nct nu
aveau nici doi-trei cruceri necesari pentru a-si cumpra sare
26
n timp ce EIoria scolar din Ohaba
justiIica imposibilitatea cumprrii manualelor scolare de ctre printi pentru copiii lor prin
recolta mizer a anului 1873 precum si a executiunilor nemaipomenite de dare
27
! La rndul ei
EIoria din Tohanul Vechi scria cu reIerire la sumele restante pe care le datora Comitetului pentru

11
12
Ibidem doc. 72/10 Iebruarie 1872 si doc. 280/5 mai 1873.
13
O. Ghibu Din istoria literaturii didactice romaneti Bucuresti 1975 p. 135 si ANSb FSG doc. 147/28
Iebruarie 1873.
14
15
Ibidem doc. 260/29 Iebruarie 1880
16
17
18
19
Ibidem doc. 762/21 octombrie 1882 si doc. 460/11 octombrie 1891.
20
21
Ibidem doc. 993/2 decembrie 1878.
22
23
Ibidem Raportul Comitetului la adunarea general din 30 octombrie 1877.
24
Ibidem doc. 328/22 aprilie 1878.
25
Ibidem doc. 87/1873 si doc. 467/23 aprilie 1877.
26
Ibidem doc. 458/1878.
27
Ibidem doc. 726/2 noiembrie 1873.

246
manualele scolare trimise n contul ei c le vom reIui (restitui) ct numai vom veni iarsi la
parale
28
. De altIel pe seama recoltei slabe din Districtul Fgrasului pune si EIoria din Vaida
Recea restantele bnesti pe care le datora Comitetului n contul manualelor scolare
29
.
O situatie dramatic n aceast privint era cea de la scoala din Racovita. Dar s dm curs
unui document al vremii: .Printii pruncilor sunt nemultumiti deoarece acum sunt obligati s-si
procure si s plteasc ei crtile si rechizitele de scoal si necurmat se provoac la uzul de pn
acum si de sub granit
30
. Deoarece n acest an locuitorii au ptimit prin grindin si inundatii si sunt
lipsiti de toate mijloacele de sustinere dect vor oIeri cruceri pentru crtile si rechizitele de scoal
mai bucuros vor tine pruncii pe acas si noi pe lng silinta de a-i capacita la ceva neobisnuit
pentru ei nu vom Ii n stare de a ncasa suma de sus memorat (care constituia valoarea crtilor
primite) apoi cznd tblitele din mna pruncilor vom pune numai piedic nvtmntului ce pn
acum se continua cu eIect mbucurtor
31
.
Prin adresa nr. 54 din 20 iulie 1878 aceeasi eIorie scolar anunta Onoratul Comitet c
.din pretul total de 20 Ilorini si 80 cruceri al crtilor trimise nici prin zlogire si nici prin
vinderea acestora (a zloagelor) nu s-au putut ncasa mai mult de trei Ilorini
32
. Printre cauzele care
au dus la o asemenea situatie la loc de Irunte a Iost mentionat srcia starea miser a poporului
cauzat de o epizootie (pest bovin) care a bntuit cu Iurie n acel an astIel nct localnicii nu s-
au putut misca din hotar
33
. Stie Dumnezeu se spunea n ncheierea scrisorii care purta
semnturile presedintelui eIoriei cpitan pensionar Dionisie Drgoi si pe cea a nvttorului
diriginte G. Dnil cum si-au putut stmpra Ioamea csenii de pe o zi pe alta ba putem zice c
au Iost mai de pierit necum s mai Iie n stare a mai plti si crtile
34
!
n Iata unei astIel de situatii Comitetul a hotrt ca avnd n vedere motivele aduse si
progresul Icut la aceast scoal s dispenseze de plat printii pruncilor mprtsiti cu crti ns
numai de ast dat
35
. De altIel cel putin n primii si ani de activitate Comitetul a mai distribuit n
mod gratuit crti si rechizite copiilor sraci gest pe care l Iceau si unele eIorii scolare cum a Iost
cazul celei din Ohaba
36
pentru a ne opri cu exemplele aici.
n ceea ce priveste uzul din timpul granitei militare la care se reIereau Iostii grniceri
racoviceni el s-a mai mentinut n unele localitti unde Iunctionau scoli grniceresti. Ne-o conIirm
o scrisoare trimis EIoriei din Vestem n care printre altele se spunea: .n tot cazul e lucru trist
ca o comun cu provente att de Irumoase s nu procure crtile scolastice din clasa comunal pe
cnd comune cu mult mai lipsite Iace aceasta an de an din ndemn propriu
37
. n virtutea aceleiasi
cutume n anul 1889 primarul comunei Jina Constantin Strulea lund la cunostint c
nvtmntul de la scoala grnicereasc suIerea greu din cauza lipsei de crti s-a obligat s le
cumpere din Iondurile comunei
38
. Tot la Jina costurile manualelor scolare se mai acopereau si din
veniturile pe care le aducea mosia scolii
39
. n anul 1877 si comuna Spini a pltit din lada comunii
pretul legendarelor necesare scolii
40
.
Cu toate acestea lipsa manualelor scolare duna ntr-o mare msur procesului de nvtmnt.
Constatarea apartinea att unor nvttori ca D. Pandrea de la scoala din Voila care raporta
Comitetului c nvtmntul merge sclciind din cauza lipsei crtilor trebuincioase
41
ct si

28
Ibidem doc. 331/3 iunie 1873.
29
30
EIoria scolar se reIerea la gratuitatea manualelor si rechizitelor scolare din perioada granitei militare dar si
din perioada scolilor conIesionale.
31
ANSb FSG doc. 241/28 noiembrie 1871.
32
Ibidem doc. 605/26 august 1882. Asemenea zlogiri s-au Icut si la Scoreiu.
33
Aluzie la una dintre principalele ocupatii ale racovicenilor crusia prin care acestia si cstigau existenta.
34
ANSb FSG doc. 328/1878
35
Ibidem Protocolul edintei Comitetului din 28 iulie 1878.
36
37
Ibidem doc. 504/27 august 1873.
38
Ibidem doc. 814/1889.
39
40
41

247
nssi Iorului sibian care nu pregeta n a recomanda nvttorilor si eIoriilor scolare s se
ngrijeasc din timp de procurarea crtilor scolare. A cerceta cineva scoala Ir crti si rechizitele
necesare la instructiune nseamn a pierde timpul Ir nici un Iolos se preciza ntr-un document
din anul 1880. ntlnind aceast situatie la scoala din Racovita Comitetul a criticat pe presedintele
eIoriei n termeni duri preciznd c la o asemenea stare de lucruri nu numai c nu s-a asteptat
dar nici mcar nu si-a nchipuit-o
42
!!
Una din cauzele care au dunat mult procesului de nvtmnt din scolile grniceresti si care a
aIectat direct bugetul printilor si elevilor a Iost practica interzicerii unor manuale scolare de ctre
autorittile politice superioare din considerente supreme de stat uneori chiar n cursul anului scolar.
Prima victim n aceast directie a constituit-o Abecedarul lui V. Petri editiile din anii 1861 1870 si
1874 interzis prin ordinul nr. 12973 din 4 iulie 1875 emis de naltul ministeriu de culte si instructiune
public regesc maghiar, pentru tendintele sale daco-romane
43
! Interzicerea viza n special pasajele
cuprinse la paginile 44 82 si 84 unde se aIirma n sens rspicat c patria romn cuprinde toate acele
tri unde locuieste si trieste natiunea romn. Silit s se conIormeze preanaltului ordin comitetul a
dispus ca la toate scolile pn se vor nlocui abecedarele incriminate cu altele noi paginile respective
s se lipeasc solid cu hrtie cleit sau s se stearg neligibilu
44
. Pentru a veriIica aplicarea n practic
a ordinului amintit scolile grniceresti au Iost inspectate de oIicialittile politice si scolare maghiare.
AstIel cu adresa nr. 11 din 13 ianuarie 1876 EIoria din Spini a anuntat c la scoal s-a prezentat
pretorul Varady mpreun cu antistia comunal si a conIiscat nu numai 14 exemplare din Abecedarul
respectiv dar si 6 exemplare din Istoria patriei de I. M. Moldovan
45
.
n mod asemntor a procedat si inspectorul Rethy care a conIiscat de la scoala din Ru Alb
toate Abecedarele ntocmite de V. Petri ceea ce a determinat pe nvttorul Zaharie Pop s ntrebe
plin de amrciune pe Inclitul Comitet c de acum din ce s mai nvete pruncii??
Msura arbitrar a strnit vii proteste din partea eIoriilor scolare care au Iost puse astIel n situatii
deosebit de delicate. Cea din Racovita a cerut ca n locul Abecedarelor conIiscate s se dea altele n
mod gratuit Iiindc avem val destul -glsuia protestul cu cele de demult cptate si nc nepltite
46
!
Cea din Ohaba anunta si ea Comitetul c printii copiilor crtesc mpotriva msurii zicnd c au dat
bani pe respectivele crti si asa dar cine are putere a le lua
47
??! La scoala din Vetel n lipsa
abecedarelor conIiscate au nceput s Iie Iolosite din nou tabelele parietale
48
.
n anul 1876 a aprut articolul de lege nr. XXVIII care a accentuat penetratia statului maghiar n
viata scolilor romnesti. De acum. Inspectorii regesti de scoli au primit dreptul de a veriIica planurile de
nvtmnt manualele scolare si materialele didactice care se Ioloseau n procesul de nvtmnt si care
trebuiau s aib aprobarea naltului gubern n caz contrar acestea putnd Ii conIiscate.
Odat cadrul legal stabilit slujbasii autorittilor au trecut la Iapte! AstIel dup Abecedarul lui
Vasile Petri a Iost scos din scoli Legendarul lui Visarion Roman spre dauna multor printi
49
n
baza ordinului Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice nr. 14011 din 6 iunie 1877 el Iiind
nlocuit cu A doua carte de lectur de I. Popescu
50
.
Ca din senin vedem delturat Cartea de lectur de V. Roman scrie nvttorul Arseniu
Bunea de la scoala din Mrgineni rmnnd ca nvttorii s propun numai din Gynzy.
Deoarece nici printii si nici comuna nu mai vrea s cumpere nici un manual pe seama copiilor din

42
Ibidem doc. 291/3 martie 1880.
43
Ibidem doc. 337/18 martie 1876; O. Ghibu op. cit. p. 135. Pentru alte titluri interzise prin ordinul semnat de
A. TreIort a se vedea George Barit i contemporanii si vol. V Bucuresti 1981 p. 261.
44
ANSb FSG Protocolul edintei Comitetului din 6 august 1875 doc. 685/18 august 1875 si doc. 337/18 martie
1876.
45
Ibidem doc. 59/14 ianuarie 1876.
46
47
48
49
Ibidem Raportul Comitetului la adunarea general din 30 octombrie 1877.
50
Ibidem doc. 967/25 octombrie 1877 si doc. 970/25 octombrie 1877.

248
toat srcia care m apas si pe mine trimiteti-mi sapte exemplare din A doua carte de lectur de
I. Popescu ca s le mprstiu prin clase
51
!
Ca si A. Bunea s-au adresat Comitetului si alti nvttori solicitnd ndrumri pentru situatia
nou creat precum si manuale care s le nlocuiasc pe cele interzise. O asemenea problem nu o
putea rezolva nici Iorul sibian prompt si n acest context trebuie s privim rspunsul su dat
nvttorului N. T. Pop de la scoala din Copcel: .Dar prin ce mijloace s-ti ajute Comitetul n
aceast deprtare? Sau doar crezi c el are numai de a porunci ca s ploie crti
52
??
Campania interzicerii manualelor scolare Iolosite n scolile grniceresti si nu numai n ele
a continuat n ritm din ce n ce mai sustinut! AstIel la scurt timp dup Legendarul amintit au mai
Iost prohibite:
- Istoria patriei pentru coalele poporale de I. M. Moldovan;
- Elemente de istoria Transilvaniei pentru invttori i coalele poporale de I. Rusu;
- Lepturariul lui Aron Pumnul
53
.
n anul 1877 s-a interzis si Istoria romanilor de I. Tuducescu
54
iar n 1886 alte trei manuale
au Iost interzise:
- Istoria universal ales istoria natiunii romaneti i a regatului Ungaria de G. Popa
aprut n 1882 la Arad considerat n viziunea asupritorilor ca un op ce cu tendint pune istoria n
lumin Ials si prin aceasta desteapt concepte Ialse sentimente contrarii statului si ura de ras!!;
- Geografia Ungariei i elemente din geografia general de dr. N. Pop aprut la Brasov n 1877;
- Introducere in geografie de I.Tuducescu aprut la Arad n 1881. Si aceste ultime dou
manuale erau incriminate a Ii crti de nvtmnt cari contin aIirmatiuni contrare strii Iaptice a
trii si valahizeaz numele comitatelor si a oraselor
55
!!
n anul 1887 inspectorul regesc de scoli al comitatului Fgras F. Schreiber a anuntat
Comitetul c n conIormitate cu dispozitia M.C.I.P. nr. 1004 din 15 aprilie 1887 s-a interzis a se
mai Iolosi n scoli si biblioteci cartea Notiuni din istoria romanilor editat la Bucuresti de M. C.
Florentin pe motiv c aceasta cu voie este IalsiIicat. Tot cu acest prilej s-a interzis si harta
Europei de C. M. Rmniceanu aprut n editura lui G. Ioanid din Bucuresti pe motiv c n
dnsa nu este indigitat separat independenta politic a Ungariei si cum c numirile maghiare de
locuri nu sunt respectate
56
.
Nu au scpat de interzicere nici manualele dup care se preda cntul n scolile grniceresti.
Printr-un alt ordin al Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice nr. 16084 din 1888 s-au scos din
uz precum si din biblioteci urmtoarele titluri:
- Dorul romanului-colectie de cantece de N. D. Popescu;
- Arion sau culegere de canturi nationale spre intrebuintarea tinerimei de I. Dariu
57
;
- Rsunetul-culegere de cantece nationale;
- Cantece de Iro:i, la naterea Domnului;
- Amorul i patria poezie de Brutu Catone Horea
58
.
Tot n acelasi an au mai Iost interzise urmtoarele manuale: Elemente de geografie-
compendiu pentru clasele inferioare de S. V. Isopescu si Istoria universal de I. Marescu
59
.
Interzicerea manualelor scolare romnesti si n special a celor editate dincolo de Carpati s-a
intensiIicat si mai mult spre sIrsitul secolului trecut pe considerentul devenit laitmotiv c acestea
ar Ii ostile statului maghiar. n acest context an de an se publicau liste cuprinznd crtile romnesti
care nu mai puteau Ii Iolosite n scoal desi acestea se bucurau de o larg apreciere nu numai n

51
52
53
Ibidem doc. 137/28 ianuarie 1876.
54
55
Ibidem doc. 608/29 iulie 1886.
56
Ibidem doc. 513/7 mai 1887 si doc. 970/25 octombrie 1877.
57
Despre continutul acestei crti vezi C. Catrina Cantecele independentei in Transilvania Cumidava XII/I
Brasov 1980.
58
ANSb FSG doc. 680/4 octombrie 1889.
59

249
Transilvania dar si n vechea Romnie. AstIel numai n anul 1896 Ministerul Cultelor si
Instructiunii Publice a publicat o list cuprinznd peste 80 de titluri de crti romnesti interzise
60

act care s-a repetat si n anul 1906
61
.
Este evident tendinta de a se interzice cu precdere manualele de geograIie si istorie n care
se prezentau date despre romni precum si hrtile cu acest continut. Msura oglindea pregnant
politica de oprimare national promovat cu consecvent de cercurile conductoare de la
Budapesta ea viznd separarea scolii romnesti din Transilvania de valorile culturii romne si
orientarea ei Itis spre cultura maghiar
62
. Reamintim c nerespectarea dispozitiunilor date n
privinta Iolosirii unor manuale n scoli dup ce acestea au Iost interzise atrgea dup sine
cercetarea disciplinar a nvttorilor respectivi acestia putnd Ii pedepsiti cu amend nchisoare
sau chiar cu suspendarea din oIiciul nvttoresc
63
.
Odat cu destrmarea monarhiei austro-ungare n 1918 n dotarea scolilor grniceresti s-au
introdus manuale scolare noi corespunztoare noilor rnduieli ns pentru motivul c n anul 1921
scolile la care ne reIerim au Iost trecute n seama statului romn considerm c nu mai este oportun
s ne oprim si asupra acestora. Mentionm doar c prin Nota circular din 29 decembrie 1918
Consiliul Dirigent a dispus tuturor scolilor ca istoria si geograIia Ungariei ca obiecte de
nvtmnt s se nlocuiasc cu istoria romnilor si geograIia trilor locuite de romni
64
. S-au scos
astIel din uz unele manuale pe care nu le-a mai regretat nimeni ci dimpotriv!
n ncheiere dorim s scoatem n evident Iaptul c este meritul incontestabil al lui Vasile Petri
care n dubla sa calitate de director suprem al scolilor grniceresti si de secretar al Comitetului
administrativ a introdus n scolile pe care le-a nIiintat si le-a condus doar ctiva ani manuale scolare
de prima mn apartinnd unor autori consacrati att din Transilvania ct si de peste munti dup care
au nvtat generatii ntregi de elevi. Din slova acestora elevii au deprins cunostinte temeinice care le-au
deschis orizontul cultural si le-au Iormat dorinta de a sti de a cunoaste de a milita pentru nIptuirea
idealului national. Circulatia intens a literaturii didactice n ambele sensuri peste Carpati a contribuit
la pstrarea unittii de limb si de cultur ntre toti Iiii aceluiasi neam.
De asemenea merit subliniat Iaptul c unii dintre nvttorii scolilor grniceresti cu toate
greuttile pe care le-au avut de nvins ntr-o societate ostil la tot ceea ce era romnesc si-au
consacrat bruma de timp liber si pentru redactarea unor materiale didactice unele dintre acestea
Iiind Iolosite n scolile n care si desIsurau activitatea.

Explanation of the figure

Fig. 1 The textbooks used in the Frontier Guard's Schools on the territory oI the Iormer
Regiment oI Orlat (1871-1921).

60
O. Ghibu op. cit. p. 301; V. Popeang Scoala romaneasc din Transilvania in perioada 1867-1918 i lupta
sa pentru Unire Bucuresti 1974 p. 95-96.
61
Ibidem p. 97.
62
Ibidem.
63
ANSb FSG doc. 337/18 martie 1876; P. Conda Drepturile i datorintele invttorilor confesionali romani
Sibiu 1901 p. 55.
64
Ga:eta Oficial a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului i prtilor romane din Ungaria nr. 5 din 18
ianuarie 1919 p. 18.

250

Fig. 1 Manuale Iolosite n scolile grniceresti de pe teritoriul Iostului Regiment de la Orlat
(1871-1921).


251

CALENDARE OR$TIENE N COLECTIA MUZEULUI DEVEAN
Gherghina Boda-Ghena
-

Rsum Les calendriers dOrtie dans la collection de Musee de Deva. Les calendriers peut tre consideres une
page tres belle de la creation litteraire et journalistique qui a paru dans làurore de la culture roumaine.Iles reIlechent et
revelent des aspects divers de la vie quotidien de l`homme iles ont un caracter eminemment populaire. Initialement les
calendriers avaient un contenu mystique au long du temps ils se transIorment et publient des articles scientiIiques et
litteraires qualitativement superieurs qui reIlechent en Iait les changements sociales et de la mentalite des hommes.
Les calendriers roumaines ont ete imprimes dans la premiere demi du XVIII
eme
siecle bien que en manuscrit sont conus
encore du XVII
eme
siecle. La collection des periodiques du Musee de la Civilisation Dacique et Romaine de Deva
enveloppe quelques calendriers imprimes a Orstie entre lànnees 1908-1928 a savoire: 9 numeros des Le calendrier
National et Feuille interesant 2 numeros du Le calendrier interesant et 1 numero du Le calendrier National. Ces
calendriers sont importants parce quìls nous aident a connaitre de physionomie materielle et morale de notre peuple ils
etant veritables Iresques sociales. De plus ils sont sources de documentation puor les divers specialists: historiens
philoloques linguistes psycholoques socioloques etc. comme un moyen de diIusion de la creation nationale.

Calendarele pot Ii privite ca unele dintre cele mai Irumoase creatii literare si jurnalistice aprute
n zorii culturii romnesti. ReIlectnd si relevnd aspecte diverse ale vietii cotidiene ale omului ele au
un caracter eminamente popular. Initial au aprut n orasele cu o veche traditie cultural Iasi Brasov
Arad Cluj s.a. apoi n cele mai neasteptate orsele si trguri de provincie Orstie Nsud
Hunedoara Lugoj Gherla s.a. Au cunoscut o Ioarte mare rspndire ele putnd Ii gsite n cele mai
ndeprtate colturi ale trii Iiind citite individual sau lecturate de comunitti ntregi de romni.
Din punct de vedere etimologic notiunea de calendar sau almanah si are rdcinile att n
lumea latin ct si n cea arab. Aceast notiune a suscitat vii dispute n rndul specialistilor
acestia acceptnd dou Iiliatii
1
: cea latin care consider termenul o creatie a latinei medievale
,almanachus care provine din grecescul ,salmenakon si care la rndul su provine dintr-un
etimon egiptean care nseamn ,calendar. A doua Iiliatie se regseste n lumea arab presupusa sa
origine Iiind un Iel de toponim comun ,al-manach` desemnnd locul unde erau lsate cmilele
caravanelor s se odihneasc prin extensie ajungndu-se la ,popas care prin semantismul dilatat
include ideea de ,taiIas povestire s.a.. Aceste opriri ale caravanelor includeau si activitti de
cercetare a astrelor a viitorului sau a mersului vremii.
Lund n considerare aceste inIormatii este perIect explicabil compozitia primelor calendare. n
vechime acestea cuprindeau ca parte de nceput un material pur calendaristic care se reIerea la cele 12
luni ale anului cu zilele si srbtorile sale urma apoi o parte astronomic care includea prevestirea
timpului un Iel de buletin meteorologic inIormatii despre eclipse lungimea zilei si a noptii n Iiecare
lun Iazele lunii s.a. un material astrologic (pronosticuri reIeritoare la diverse evenimente istorice
politice zodiace etc.) si n Iine un material instructiv si distractiv. Cu timpul ns continutul predilect
mistic al acestor calendare se schimb se completeaz cu materiale stiintiIice si literare calitativ
superioare care reIlect n Iapt schimbrile sociale si de mentalitate ale oamenilor
2
.
Din punct de vedere istoric calendarele sunt cunoscute nc din evul mediu primele atestri Iiind
la greci apoi la chinezi si arabi. n Europa si-au Icut aparitia n secolul al XV-lea odat cu

-
1
Georgeta Rduic Nicolin Rduic Dictionar bibliografic. Calendare i almanahuri romaneti (1731-1918)
Bucuresti 1981 p. 1.
2
Mircea Tomescu Calendarele romaneti (1733-1830) Bucuresti 1957 p. 5.

252
descoperirea si rspndirea tiparului. Dac initial acestea aveau un puternic caracter mistic cu timpul s-
au detasat de misticism cptnd trsturi stiintiIice realiste laice. n Iaza de debut a calendarelor
multe au Iost publicate de ctre astrologi celebrii ai vremii cum ar Ii Bauschneider n Germania (1447)
3

Nostradamus n Franta (1506) Matheus Lausberg n Germania (1636) Lilly n Anglia (1644) s.a.
Calendarele n limba romn se tipresc n prima jumtate a secolului al XVIII-lea desi n
manuscris ele erau cunoscute nc din secolul al XVII-lea. Primul calendar n limba romn i
apartine lui Ioan Romnul sau Ioan Frncul pe care l-a realizat la comanda lui Constantin
Brncoveanu calendar n care erau incluse numeroase preziceri reIeritoare la evenimente politice
4
.
Colectia de periodice a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva cuprinde si cteva calendare
tiprite la Orstie ntre anii 1908-1928 si anume: 9 numere din Calendarul National al ,Foii interesante`
(1908 1911 1914 1923-1928) tiprite la TipograIia ,Libertatea 2 numere din Calendarul Interesant
(1917 1919) publicate de TipograIia ,Modern si 1 numr din Calendarul National (1909).
Calendarul National al ,Foii interesante` este structurat pe dou prti: partea de nceput
care include inIormatii strict calendaristice (anul cu cele 12 luni caracteristici si povete pentru
Iiecare lun srbtori si zile schimbtoare ,umblarea vremii adic date meteorologice ,vedenii
ceresti sau Ienomene astronomice cum ar Ii ,ntunecimile (eclipsele de soare sau de lun). Tot n
aceast parte gsim inIormatii despre Iamilia regal despre tri si domnitori de pe toate
continentele srbtorile nationale si bisericesti precum si o gam larg de date despre post
telegraI si teleIon att din tar ct si din strintate. Datele oIerite constituiau pentru burghezia
romn o adevrat scoal comercial. Din aceste calendare aIlau romnii lista trgurilor cursul
postelor spre diverse orase tariIele practicate ,schimbul de bani si cursul lor n diIerite tri costul
pachetelor si al timbrelor pentru diverse zone s.a.
Partea a doua a calendarelor o gsim sub denumirea de ,parte literar. Este improprie aceast
denumire deoarece aceast parte avea un caracter enciclopedic relevat de marea diversitate a
inIormatiilor oIerite. Literatura propriu-zis era reprezentat de poezii publicate att de nume
consacrate cum ar Ii Elena Farago
5
(Flori tar:ii) St. O. IosiI
6
(Inir-te mrgrite, Printului Carol,
Fragment) Zaharia Stancu
7
(Rug) Dimitrie Anghel
8
(Poporale spaniole) ct si de nume mai putin
cunoscute George Rotic
9
(Ruga r:eilor de peste Prut) George si Cornelia din Moldova
10
(La hor,
Cumpn, Toamna) Elena din Ardeal
11
(Aurel Jlaicu) s.a. Sunt prezente n numr mare povestile
12

(Brduletul, Trei sur:i, Spovedania, Rsplata arpelui etc.) cele mai multe moralizatoare Iabulele si
pildele
13
(Boul i tantarul, La spovad, Pentru un cane, Din istetimile poporului, Povestea unui caine
turbat, Intelepciunea ciobanului) ,poporalele sau poeziile populare
14
traducerile
15
din slav englez
arab rus Irancez (Roata de tors, Legend mahomedan, Lcusta i pianfenul, Legend din Tunis,
Inelul reginei din Saba, Poveste dup Tolstoi etc.).
RsIoind paginile acestor calendare observm c materialul literar era atent selectionat acest
lucru Iiind perIect plauzibil avnd n vedere scopul culturalizrii romnilor prin intermediul
calendarelor. Se urmrea educarea pturilor largi de romni n spiritul respectului Iat de munc al
responsabilittii hrniciei onestittii credintei omeniei drepttii. Pe Iondul culturalizrii aceste
calendare au modelat personalitti si caractere au ncercat schitarea unui portret psiho-etnic al
romnilor n pas cu noile vremuri.

3
Andre Blum Les origines du papyer, de limprimerie et de la gravure, Paris 1935 p. 71.
4
Nicolae Cartojan Crtile populare in literatura romaneasc Partea I Bucuresti 1929 p. 180-183.
5
Calendarul National al ,Foii interesante` (1908) p. 11
6
Calendarul national al ,Foii interesante` (1911) p. 66-69; (1914) p. 57 (1914) p. 89.
7
Calendarul National al ,Foii interesante` (1926) p. 43.
8
Ibidem (1925) p. 44.
9
Ibidem (1911) p. 52.
10
Ibidem (1911) p. 64.
11
Ibidem (1914) p. 66.
12
Ibidem (1908) p. 64-71 82-86; (1923) p. 50-54; (1924) p. 60-65 etc.
13
Ibidem (1928) p. 78 si urm.
14
Ibidem (1911) p. 97 si urm.
15
Ibidem (1911) p. 78-94; (1925) p. 30 65-75; (1928) p. 70-77 si urm.

253
Materialele cu continut istoric au urmrit cultivarea patriotismului a mndriei nationale pentru
realizrile romnilor att din tar ct si din strintate a iubirii Iat de neam si tar a constiintei
nationale. Unele materiale preamreau Iaptele strbunilor
16
(Marii notri strbuni Decebal i Traian,
Din trecutul mare al neamului, Ieit din minti, de durere pentru neamul su Avram Iancu) sau ale
eroilor nationali
17
(Biruitorul de la Beiu, Dr. Ioan Mihu, Aurel Jlaicu) altele ncercau s explice unele
evenimente politice contemporane cum ar de exemplu rzboiul mondial. n paginile calendarelor
gsim o serie de articole de rzboi n care pe de o parte sunt relatate succesele de pe Iront ale soldatilor
romni iar pe de alt parte sunt dezvluite consecintele dureroase ale acestuia pentru toti participantii la
acest rzboi cci la urma urmei si nvingtorii si nvinsii si-au pltit tributul de vieti umane pe altarul
rzboiului
18
(Romania prin:and arma pentru aprarea va:ei i mrirea hotarului su', Minunatul pod
peste Dunre la Corabia, Capel de camp, In fata Dobriciului, Japorul ,Dacia` in fata Balcicului,
Pota roman in cadrilater, Armata roman norocul obositilor soldati bulgari, Urmele vitefilor lsate
s se va: prin Bulgaria, Din prinsoare la Germani).
Articolele si ilustratele despre Iamilia regal (Regina Elisabeta la asilul de orbi, Jatra
luminoas, Cavaleria roman defiland la 10 Maiu la Bucureti inaintea regelui, Regina Maria in
fabrici cu lucrtori, Regele Ferdinand I la moartea sa)
19
relev sentimentele de care erau animati
romnii Iat de aceasta. Iat de pild cum era relatat vizita reginei Maria din anul 1928 n
Iabricile americane n care a ntlnit si lucrtori romni: ,Tot asa pe aiurea a Iost primit Regina
Romniei cu mult cldur. Parc Americanii trind n ,democratia lor adesea rece si seac le-a
Iost dor de-a mai vedea o persoan pus mai presus de celelalte cum e regina noastr mndr si
luminat si totusi att de ,democrat
20
.
Alte articole aprute n anii 1926-1927 sunt dedicate activittii si adeptilor Ligii Aprrii
National Crestine. Acestea sunt puternic apologetice si antisemite ceea ce demonstreaz orientarea
pro-legionar a autorilor articolelor.
Din aceste materiale se poate desprinde cu usurint mentalitatea oamenilor acelor vremuri
pozitia lor Iat de anumite evenimente politice perceptia acestor evenimente de ctre cei multi. Iar
n acest proces de Iormare si inIluentare a opiniei publice presa ocup un loc deloc de neglijat.
Tot n paginile calendarelor vom gsi glume anecdote curiozitti din lumea animal
stiintiIic
21
popularizarea noilor descoperiri
22
stiri despre dezastre naturale
23
povete economice
24

evenimente nationale importante
25
etc.
Calendarul National pe anul 1909 are o structur aproape identic cu cea a Calendarului
National al ,Foii interesante` cuprinznd aceleasi prti calendaristic si literar cu articole
istorice
26
(Cum a fost Sarmi:egetusa?, Locurile sfinte Ierusalimul) traduceri
27
(Istorioar din
Orient) povesti
28
(Badea Mcelarul) poezii
29
(Zile rele de O. Goga) descoperiri stiintiIice si
medicale
30
(Bravurile tiintei, minunile tiintei medicale operatii estetice) sIaturi economice
31

(Sfaturi economice, De vorb cu ai casei povete economice) etc.
Calendarul Interesant are o structur asemntoare celorlalte calendare cu deosebirea c
partea a doua se numeste ,Partea de nvttur si petrecere care cuprinde o mare diversitate de

16
Ibidem, (1908) p. 54-63; (1911) p. 30-33; (1923) p. 57.
17
Ibidem, (1908) p. 9; (1911) p. 40-45.
18
Ibidem, (1914) p. 70-85; (1923) p. 40-48.
19
Ibidem, (1908) p. 21; (1928) p. 71 p. 45; (1923) p. 9-15.
20
Ibidem, (1928) p. 71.
21
Ibidem, (1908) p. 15; (1924) p. 44 46 50 59-60; (1926) p. 44-53 76.
22
Ibidem, (1908) p. 35.
23
Ibidem, (1911) p. 55.
24
Ibidem, (1911) p. 98; (1914) p. 45-52.
25
Ibidem, (1911) p. 53-56; (1923) p. 9-15; (1924) p. 1-2 22; (1926) p. 25-41; (1928) p. 45-49-53.
26
Calendarul National (1909) p. 53-61.
27
Ibidem, p. 63-64.
28
Ibidem, p. 68-71.
29
Ibidem, p. 66-67.
30
Ibidem, p. 72-73 87.
31
Ibidem, p. 93 100.

254
inIormatii. n prima parte alturi de inIormatii calendaristice putem gsi si inIormatii utile pentru
cresctorii de animale date ordonate ntr-un tabel care se reIer la termenele de gestatie ale
animalelor domestice
32
.Partea a doua cuprinde poezii poporale
33
pilde
34
inIormatii privind
materialul rulant al cilor Ierate romne
35
inIormatii juridice
36
etc.
Pentru explicarea unor neologisme des uzitate n limbaj se oIer un ,mic dictionar explicativ.
De exemplu beligerant se explic ca ,purttor de rzboiu lozinc (nemteste Losung) ,vorb de
recunoastere ntre soldati (parol). n viata civil lozinc arat scopul unor Iapte comune ale
oamenilor societtii. De exemplu ,Totul pentru natiune si alte cuvinte Irumoase
37
etc.
Continutul acestor calendare este ntregit de glume aIorisme lista trgurilor din Ardeal si
Ungaria reclame publicitare pentru diverse Iirme materiale medicamente etc.
Dac astzi ni se par desuete sau chiar un cocktail inIormativ aceste calendare au avut
importanta si rolul lor social si cultural care nu poate Ii omis sau neglijat. Ele ne ajut la
cunoasterea Iizionomiei materiale si morale a poporului romn constituind adevrate Iresce sociale.
n aceste calendare si gsesc sursa de documentare o serie de specialisti cum ar Ii istoricii
lingvistii Iilologii istoricii presei sociologii psihologii s.a. De asemenea calendarele oIer cele
mai diverse si neasteptate date Iie c ele se raporteaz la studiul agriculturii meseriilor industriei
comertului transportului etc. Iie c se reIer la viata cotidian practic a claselor si categoriilor
sociale radiograIiind credinte moravuri mentalitti gusturi surprinznd n plenitudinea sa
procesul de nastere si dezvoltare a societtii moderne.
Si nu n ultimul rnd calendarele au constituit un mod de diIuzare a creatiei nationale o ramp de
lansare si popularizare a operei multor prozatori si poeti cunoscuti. Chiar dac uneori autenticul a stat
alturi de diletantism nimic nu stirbeste valoarea acestor publicatii. Ele au constituit totodat o Iort de
propagand deosebit rspndind cu repeziciune idei noi si idealuri datorit n primul rnd publicului
vast si eterogen precum si celei mai mari circulatii din toate timpurile.
Prin deosebita lor important social si cultural calendarele si-au ocupat locul binemeritat n
istoria culturii romnesti constituind una dintre cele mai Irumoase pagini ale sale.

32
Calendarul Interesant (1917) p. 18.
33
Ibidem p. 23 (1919) p. 28-29.
34
Ibidem p. 106; (1919) p. 41-44 47 54-55.
35
Ibidem p. 29.
36
Ibidem p. 30.
37
Ibidem p. 101.

255

REVUE DE TRANSYLVANIE,
TRIBUN A ANTIREVIZIONISMULUI ROMANESC PESTE
HOTARE
Liviu Lazr
-

Rsum Revue de Transylvanie, tribune de lantirevisionnisme roumain a letranger. Làction de combattre le
revisionnisme hongrois a devenue eIIicace apres la constitution de la Ligue Antirevisionniste roumaine en special le
Comite Regional pour la Transylvanie de Cluj. Ici est apparu Revue de Transylvanie avec le but de relever les
arguments scientiIiques contre le revisionnisme. Cette revue a ete la plus importante apparition dans ce domaine. Lìdee
a appartenu a l`historien Silviu Dragomir. La Ionction de redacteur en cheI a appartenu a deux grands hommes de
sciences de cette ville D.D.Rosca et I.Craciun. Les etudes avec caractere antirevisionniste ont etes publies dans la revue
par les specialistes reputees dans le domaine de l`histoire droit international politologie geographie economie
statistique ethnographique etc. Revue de Transylvanie est apparu entre 1934 et 1945 en 23 volumes avec 200 et 300
pages et a ete envoyee gratuit en etranger aux personnalites politiques culturelles et scientiIiques pour connatre la
verite sur ce probleme. Revue de Transylvanie et les autres publications apparues sur lègide du Comite Regional pour
la Transylvanie de la Ligue Antirevisionniste roumaine par la valeur et làutorite scientiIique et par lèIIort de diIIusion
en pays et en special en etranger a apporte de grands services au cause roumaine.

nIiintarea organizatiei regionale pentru Transilvania a Ligii Antirevizioniste Romne a
determinat sporirea eIicientei actiunilor cu caracter antirevizionist n aceast parte a trii. Din
punctul de vedere al metodelor si mijloacelor de actiune antirevizionist Iolosite de comitetul din
Cluj si de sectiile acestuia trebuie s subliniem n primul rnd diversitatea lor datorat ncercrii de
a se opune propagandei revizioniste prin toate mijloacele posibile.
Prima grij a conductorilor miscrii antirevizioniste din Transilvania a Iost determinat de
preocuparea pentru elaborarea unor materiale si publicatii proprii capabile s dea o replic puternic
propagandei revizioniste. Erau avute n vedere crtile brosurile ziarele revistele si calendarele cu
continut antirevizionist menite s combat propaganda revizionist n tar si n strintate.
Desi nu a aprut sub auspiciile Comitetului Regional din Cluj cea mai important publicatie
antirevizionist pentru strintate a Iost ,Revue de Transylvanie att prin valoarea materialelor
continute ct si prin autoritatea stiintiIic a celor care au colaborat la aceast revist.
Apreciind initiativa istoricului clujean Silviu Dragomir Comitetul Regional inIorma
conducerea Ligii Antirevizioniste Romne de la Bucuresti la 28 septembrie 1934 despre acest
eveniment editorial deosebit. Se mentiona c primul numr trimis Iorurilor conductoare din
strintate si personalittilor marcante a impresionat mult si a adus reale servicii cauzei romnesti.
1

n continuare conducerea Comitetului Regional mentiona c Ungaria a sprijinit timp de 15
ani cu cteva miliarde publicatiile revizioniste destinate strinttii si propunea ca L.A.R. s
sprijine ct mai temeinic singura publicatie stiintiIic de contrapropagand care se trimitea gratuit
n strintate la 1000 de adrese la biblioteci gazete reviste si la personalitti de seam
2
.
Din corespondenta purtat de Silviu Dragomir cu membrii Comitetului Regional rezult Ioarte
clar c acest organism a sprijinit permanent aceast tribun a antirevizionismului stiintiIic
romnesc. AstIel ntr-o scrisoare din 30 august 1934 adresat presedintelui C.R. Ioan Lupas se

-
Inspectoratul Scolar al Judetului Hunedoara str. Gh. Baritiu nr. 2 cod 330065 Deva.
1
Arhivele Nationale Filiala Cluj Fond Liga Antirevizionist Romn Dosar 54 / 1934-1939 I. 22.
2
Ibidem.

256
arta c revista si propunea s rspund actiunii de ponegrire a propagandei dusmane si s apere n
Iata opiniei europene teza Transilvaniei romnesti
3
.
Revista a Iost pus sub auspiciile ASTREI care i-a acordat Iondul initial ca s poat Iace Iat
primelor cheltuieli. Se preconiza n continuare un sprijin din partea publicului si o ncurajare a
oIicialittilor a cror datorie propriu-zis era s se ngrijeasc de asemenea publicatii care ar apra
patrimoniul national. Publicul romnesc n-a rspuns ns acestui apel iar ministerul de externe a acordat
o subventie care de abia era suIicient pentru a acoperi cheltuielile pentru un singur numr al revistei
4
.
n acest context Silviu Dragomir a Icut apel la organizatia regional a L.A.R. din
Transilvania pentru a recomanda revista membrilor ei si a Iace cte un abonament pentru Iiecare
organizatie local
5
. Abonamentul anual pentru persoane particulare si scoli era la 600 lei de la
suma de 2.000 lei ct costa revista
6
.
Rspunznd apelului Comitetul Regional din Cluj ntrunit la 17 septembrie 1934 a hotrt ca
toate comitetele judetene din Ardeal si Banat s contribuie la sustinerea revistei cu cte un abonament de
sprijin de 2000 lei iar organizatia din Cluj cu 2 abonamente.
7

Din drile de seam anuale rezult Iaptul c regionala Transilvania a L.A.R. a acordat n
urmtorii 3 ani ncepnd cu 1935 o subventie anual de 25.000 lei pentru ,Revue de Transylvanie
8
.
Subventii bnesti au mai Iost acordate n Iiecare an si buletinului antirevizionist ,Observator
care prelua si traducea n limba romn inIormatiile din presa mondial extrase de agentia de pres
,Argus International de la Geneva
9
.
Din analiza bilanturilor Iinanciare anuale rezult c organizatia L.A.R. din Transilvania a
alocat n Iiecare an sume importante pentru a ajuta presa si n general toate publicatiile cu caracter
antirevizionist
10
.
Aparitia prestigioasei ,Revue de Transylvanie nu ar Ii Iost posibil Ir struinta
proIesorului Silviu Dragomir de a obtine sumele necesar publicrii.
Functia de redactor seI a apartinut unor personalitti ale universittii clujene ca D.D. Rosca
apoi din 1936 Ioachim Crciun si din 1944 Gheorghe SoIronie .
Studiile cu caracter antirevizionist publicate n Revue Transylvanie au purtat semntura unor
reputati specialisti care au acoperit toate domeniile stiintei atacate de propaganda revizionist.
n domeniul istoriei contributiile lui I. Lupas S. Dragomir Z. Pclisanu si I. Schiopu au
Icut cunoscute lumii stiintiIice adevrurile permanentei istorice romnesti n spatiul intra-carpatic
spulbernd cu usurint argumentele contraIcute ale propagandei revizioniste.
Studiile de drept international publicate de C. I. Bardosi L. Somesan si mai ales Gh.
SoIronie au demonstrat imposibilitatea revizuirii tratatelor de pace n contextul normelor si
uzantelor internationale bazate pe principiile care stteau la baza Societtii Natiunilor.
Contributiile n domeniul politologiei semnate de D. D. Rosca O. Ghibu C. I. Codarcea si I.
Mateiu au evidentiat politica de Iort pe care a adoptat-o Ungaria n domeniul relatiilor internationale
care a contribuit la deteriorarea climatului de pace instaurat prin sistemul de la Versailles.
n domeniul geograIiei studiile lui G. Vlsan L. Somesan V. Puscariu si V. Merutiu au combtut
tezele revizioniste care sustineau c tratatul de la Trianon a distrus unitatea geograIic a Ungariei.
Aceeasi caracteristic au avut studiile reIeritoare la domeniul economic si al relatiilor sociale
publicate n ,Revue de Transylvanie de: V. Jinga N. Sulescu T. Nichiciu Al. Dobosi si V. Nistor .
Statistica a constituit domeniul n care au excelat studiile publicate de S. Manuil St.
Manciulea V. Dima si P. Vlad. Datele si ciIrele extrase din recensmintele mai vechi sau mai noi

3
Ibidem, Dosar 35 / 1934-1935 I. 3.
4
Ibidem.
5
Ibidem.
6
Ibidem, Dosar 54 / 1934-1939 I. 22.
7
Ibidem.
8
Ibidem, Dosar 46 / 1934-19037 I. 129.
9
Ibidem.
10
n darea de seam despre gestionarea Iondurilor pe 1935 la rubrica ajutoare la diIerite ziare si reviste era
trecut suma de 107.000 lei (ibidem Dosar 51 / 1934-1938 I. 7). n 1936 suma alocat acelorasi scopuri era de 96.900
lei iar n 1937 de 53.800 lei (Ibidem Dosar 51 / 1934-1938 I. 241 si 295).

257
recunoscute ca obiective n cercetarea stiintiIic international au inIirmat teoriile propagandei
revizioniste reIeritoare la vechimea si numrul romnilor n Transilvania sau la presupusul regim de
discriminare a minorittii maghiare din Romnia.
Studiile cu caracter etno-lingvistic publicate n revist de S. Puscariu N. Drganu R. Vuia I.
M. Peter P. Rmneantu au adus argumentele toponimiei hidronimiei onomasticii etnograIiei si
Iolclorului pentru a demonstra trinicia elementului romnesc n Transilvania.
Cercetrile ntreprinse n domeniul istoriei nvtmntului de A. Caliani si P. Petrinca au Iost
ncheiate cu studii argumentate asupra a ceea ce a nsemnat nvtmntul romnesc din
Transilvania nainte si dup 1918. A Iost abordat statistic si evidentiat discrepanta dintre
nvtmntul n limba matern a minorittii romne din Ungaria si cel al minorittii maghiare din
Romnia care s-a dezvoltat cu mult peste ceea ce prevedea Tratatul minorittilor.
Contributii deosebite privind critica propagandei revizioniste ungare prin art au adus
studiile publicate de C. Petranu V. Vtsianu si O. Beu. Preocuparea istoricilor de art
transilvneni s-a ndreptat si spre evidentierea contributiei romnesti la dezvoltarea Ienomenului
artistic n Transilvania pentru a combate teoriile nestiintiIice revizioniste care sustineau ideea
inIeriorittii culturale si artistice a romnilor Iat de maghiari sasi si secui.
Paginile cunoscutei ,Revue de Transylvanie au continut studii si articole si din alte domenii
ale stiintei atacate de propaganda revizionist precum si prezentri ale lucrrilor care au aprut n
revist. n cuprinsul revistei erau prezentate si critici obiective la adresa lucrrilor cu continut
revizionist publicate n Ungaria sau n alt parte a lumii.
Din cele prezentate reiese cu prisosint c ,Revue de Transylvanie si celelalte publicatii
subventionate de C.R. prin valoarea si autoritatea stiintiIic dar si prin eIortul de rspndire n tar
si mai ales n strintate au adus reale servicii antirevizionismului romnesc.
Credem c sunt suIiciente exemplele prin care am demonstrat c datorit sprijinului moral si
mai ales material al Comitetului Regional pentru Transilvania al L.A.R. din Cluj au aprut n tar si
n strintate numeroase publicatii si crti de mare valoare stiintiIic ele dnd o ripost Ierm si
autorizat propagandei revizioniste. n continuare vom prezenta lista celor mai importante crti de
acest gen aprute n tar si n strintate n perioada interbelic.
Lista reproduce ntocmai un inventar al crtilor cu continut national antirevizionist si
anticomunist prezentat n calendarul pe 1937 al Comitetului Regional pentru Transilvania al L.A.R.:
- T. Albani ,Leul de la Sisesti viata si luptele nationale ale printelui Vasile Lucaciu;
- I. BltariuInstitutii juridice n Transilvania;
- R. Cernea ,La Roumanie et le revisonnisme;
- Al. Cisar ,Romnia atlas;
- C. I. Codarcea ,Le littige roumano-hongrois;
- V. Cornea ,Miscarea revizionist din Anglia si chestia Transilvaniei;
- I. Crciun ,Activitatea stiintiIic la Universitatea Regele Ferdinand din Cluj n primul
deceniu (1920-1930);
- G. Ferenczy ,Mi az igazsag Az Erdely magyarosag es revizionismus;
- S. Fenyes ,Ungaria revizionist (traducere de L. Iliescu si E. Dianu);
- O. Ghibu ,Revizionismul maghiar ;
- ,Activitatea catolicismului unguresc si SIntul Scaun n Romnia ntregit;
- A. Gociman ,Romnii si revizionismul maghiar;
- ,Mcelul de la Belis din 1918;
- ,Probleme romnesti;
- ,Chemarea istoric a Romniei si pericolul comunismului;
- I. LupasUnitatea etnic a Romniei Iat de revizionism;
- ,Temeiurile unirii tuturor romnilor;
- ,La chutte de la monarchie Austro-Hongroise et la liberation de Transylvanie;
- ,L' individualite historique de la Transylvanie;
- ,The revisionist movement shown to be illusory and without substance;
- St. Manciulea ,Granita de vest a Romniei (studiu istorico-geograIic);

258
- St. Metes ,Le probleme des Sicules en Roumanie;
- G. Moroianu ,Les luttes des roumains transylvains pour la liberte et lòpinion europeenne;
- Al. Nicorescu ,Pmntul strbun (poezii);
- D. Passalega ,Revizuirea tratatelor;
- A. Popescu C. Orsianu , Vechimea romnilor n Transilvania si comunismul ungar;
- I. Popescu ,Un ami de la Roumanie Louis Marin;
- V. Scurtu ,Probleme nationale la granita de vest;
- R. Seisanu ,La Roumanie. La terre Roumaine a travers les ges (atlas istoric geograIic
etnograIic si economic);
- G. SoIronie ,Principiul nationalittilor n Tratatele de pace din 1919-1920;
- ,Stat national n revizionism sub regimul Societtii Natiunilor;
- ,Actele de liber determinare din 1918 Iundament juridic al unittii nationale;
- G. Sulescu ,Tratatul de la Trianon si actiunea antirevizionist
11
.
Un numr nsemnat din aceste crti au Iost trimise gratuit celor 647 organizatii
antirevizioniste din Transilvania bibliotecilor stesti si diIeritelor societti culturale din alte prti
ale trii n special cminele culturale ale Fundatiei regale ,Regele Carol al II-lea din Basarabia
12
.
Ele au Iost trimise personalittilor politice culturale si stiintiIice din strintate pentru a contracara
propaganda revizionist ungar.
,Revue de Transylvanie si asemenea lucrri au constituit un aport deosebit la dezvoltarea
antirevizionismului stiintiIic romnesc n perioada interbelic n tar si n strintate.

11
Calendar al L.A.R. pe 1938 Comitetul Regional pentru Transilvania Cluj p. 149.
12
Ibidem.

259

NVTMANTUL SECUNDAR DE FETE
N ORA$UL OR$TIE N PERIOADA INTERBELIC
Marius Brlianu
-

Abstract The secondary Girl School System in Orastie town during the inter war period. The secondary Romanian
school system Irom Transylvania beIore December Iirst 1918 represented a complex and diverse Iresco being
inIluenced by the policy oI the Austro-hungarian guvernamental groups. The Romanian people were represented only
by Iour high schools Ior boys and Iive non-conIessional secondary schools Ior girls all oI them being supported by
the Church. The years aIter the First World War represented a hard-working period Ior the reconstruction oI the country
and the administrative union oI the Romanian nation. Following the decision adopted by the Principle Council there
was a raise oI the number oI secondary schools in Transylvania. The Irame oI the development oI this type oI
instruction is established by the ,Law Ior the secondary school system Irom May 15
th
1928. It is remarkable in this
way in the Hunedoara district the evolution oI the ,Despina Doamna Middle School Ior Girls Irom orastie town. This
school had a continuos development thanks to the local authorities and its citizens too there was the desire Ior culture
assisted by the Governments oI the united Romania. It was promoted a good quality scientiIic system oI education so
the she-graduates were well prepared to attend a superior school level.

nvtmntul secundar romnesc din Transilvania de pn la 1 decembrie 1918 prezenta un
tablou complex si variat purtnd amprenta politicii cercurilor guvernante austro-ungare. Romnii
erau reprezentati doar prin patru licee (Blaj Beius Brasov Nsud) un gimna:iu (Brad) si cinci
coli civile de fete toate create si sustinute de ctre cele dou biserici nationale: ortodox si greco-
catolic. Nu exista nici o scoal romneasc de stat n timp ce statul austro-ungar sustinea 25 de
licee si 66 de scoli civile cu limba de predare maghiar.
Anii care au urmat primului rzboi mondial au constituit o perioad de munc pentru
reIacerea si dezvoltarea economic a trii si pentru uniIicarea administrativ a statului romn. n
perioada 1918-1920 problemele nvtmntului au intrat n sIera de activitatea a Consiliului
Dirigent pentru Transilvania. n consecint n cadrul Consiliului a Iost creat Resortul Cultelor si
Instructiunii Publice n competenta cruia au intrat toate chestiunile privitoare la educatia din
Ardeal organism condus de Vasile Goldis (decembrie 1918 martie 1919) si Valeriu Braniste
(martie 1919 aprilie 1920). Dup desIiintarea Consiliului Dirigent problemele nvtmntului trec
n competenta Directiei Generale a Instructiunii Publice din Cluj care Iunctiona n cadrul
Ministerului Instructiunii Publice din Bucuresti. Aceast Directie este desIiintat n 10 Iebruarie
1923 n acel an ncepnd epoca uniIicrii si legiIerrii nvtmntului n general.
Revenind la perioada guvernrii Consiliului Dirigent trebuie mentionate msurile luate de
Resortul Instructiunii pentru organizarea unui sistem de nvtmnt care s corespund conditiilor
istorice noi. Trebuia s Iie mentinut ceea ce devenise un bun cstigat n nvtmntul transilvnean
nlturat ce nu era n concordant cu necesittile prezentului totul de o asa manier nct treptat s se
ajung la uniIormizarea nvtmntului din Ardeal cu cel din vechea Romnie. Pentru ca aceste principii
s-si gseasc aplicabilitatea trebuiau nvinse o serie de impedimente de ordin material ca: lipsa de
localuri scolare material didactic pierdut o lips acut de personal didactic lipsa manualelor scolare.
n conIormitate cu principiul general Resortul Instructiunii a decis la 3 ianuarie 1919 trecerea
sub controlul su a tuturor scolilor secundare de stat cu ntreg inventarul lor. Prin circulara din 29

-
Liceul Teoretic Traian Str. Titu Maiorescu nr. 30 cod 330126 Deva.

260
decembrie 1919 Resortul dispune introducerea limbii romne ca obiect obligatoriu pentru elevii
romni precum si nlocuirea istoriei si geograIiei Ungariei cu ale Romniei
1
.

n urma discutiilor purtate ntre 23-28 Iebruarie 1919 de Comitetul Uniunii ProIesorilor
ardeleni cu reprezentantii Resortului de Instructiune s-au stabilit urmtoarele tipuri de scoli: liceul
cu 8 clase de pn atunci scolile reale si scolile secundare inIerioare (gimnaziul inIerior si scoala
civil). Programa analitic elaborat n toamna lui 1919 realiza o apropiere de scolile din vechea
Romnie. Pentru liceele de Iete s-a adoptat chiar programa similar din vechiul Regat
2
.

Pentru a sprijini material scolile secundare prin circulara din 31 iulie 1919 s-a dispus nIiintarea
EIoriilor Scolare a cror sarcini erau: ntretinerea n bune conditii a localurilor scolare crearea
conditiilor Iavorabile de studiu si trai pentru elevi ncadrarea scolilor cu cadre didactice pregtite
3
.
Pentru recrutarea corpului didactic Resortul de Instructiune s-a adresat proIesorilor ardeleni
trecuti n Romnia celor aIlati n serviciul statului maghiar proIesorilor pensionari studentilor ce
au urmat cel putin patru semestre la Facultatea de Litere sau de Stiinte absolventilor Academiilor
teologice nvttorilor si preotilor care n urma unor cursuri puteau deveni proIesori
4
.
Toate aceste msuri s-au dovedit beneIice pentru dezvoltarea acestui tip de instructie si n
Transilvania. Resortul de Instructiune a nIiintat noi licee de stat pentru bieti la Alba Iulia Orstie
Sighet Simleu Cluj Trgu Mures. Numrul liceelor de stat pentru Iete este mai mic: se preiau
liceele din Arad Cluj Oradea Sighet Timisoara Trgu Mures si se nIiinteaz nc dou prin
transIormarea n licee a Scolii civile a ,Astrei din Sibiu si a celei de stat din Brasov. nvtmntul
secundar conIesional are si el o liber dezvoltare n anul scolar 1919-1920 Iunctionnd 7 licee
conIesionale romnesti 33 maghiare 9 ssesti si 3 evreiesti
5
.
Pentru organizarea nvtmntului secundar s-au purtat vii dezbateri n deceniul trei
concretizate prin adoptarea n 15 mai 1928 a ,Legii pentru nvtmntul Secundar
6
lege n care se
sublinia c nvtmntul secundar Iace parte din al doilea grad de nvtmnt. El are ca scop s
oIere absolventilor primilor patru ani de nvtmnt primar elemente esentiale ale unei culturi
generale pregtindu-i n acelasi timp pentru a putea urma n nvtmntul superior. nvtmntul
secundar se mparte n dou cicluri care se succed: inIerior (3 ani) si superior (4 ani). Cnd scoala
secundar Iunctioneaz numai cu ciclul inIerior se numeste gimnaziu; cnd ea Iunctioneaz numai
cu ciclu superior sau cu amndou ciclurile unite se numeste liceu. Vor Iunctiona scoli numai
pentru bieti si scoli numai pentru Iete. Ministerul Instructiunii va putea autoriza Iunctionarea de
gimnazii mixte acolo unde se va simti nevoia
7
.
Anul scolar n scolile secundare dureaz de la 1 septembrie pn la 25 iunie. Cursurile se tin
n toate zilele aIar de duminici si srbtorile bisericesti si nationale enumerate prin regulament.
Vor Ii dou vacante: vacanta Crciunului (22 decembrie 7 ianuarie) si vacanta Pastilor (Duminica
Floriilor Duminica Tomei). EIectivul unei clase secundare nu poate trece de 50 de elevi n clasele
ciclului inIerior si de 40 n clasele ciclului superior. Manualele didactice Iolosite sunt cele aprobate
de Ministerul Instructiunii
8
.
Gimnaziul avea drept scop dezvoltarea inteligentei si aptitudinilor elevilor continund a le da
cultura general elementar si ndrumrile de ordin educativ ncepute n primele 4 clase primare
pregtindu-i Iie pentru a urma cursul superior al liceului Iie pentru a urma scoli speciale de grad
corespunztor. Materiile de studiu ce se predau n gimnaziu erau: a) materii literare si stiintiIice
(religie limba romn limba latin istorie limba Irancez geograIie instructie civic matematic
stiinte Iizice chimic naturale si agricole notiuni de igien); b) arte si dexteritti (comune muzic

1
Ga:eta oficial publicat de Consiliul Dirigent nr. 5 din 5/18 ianuarie 1919 p. 19.
2
Revista Uniunii Profesorilor Ardeleni Sibiu an I nr. 1-2 din aprilie-mai 1919 p. 6-7.
3
Patria Cluj an II nr. 1 din 1 ianuarie 1920.
4
Ga:eta oficial publicat de Consiliul Dirigent nr. 7-12 din 1 6 8 12 19 22 Iebruarie 1919 p. 2-3.
5
Gh. Iancu Invtmantul primar i secundar in Transilvania in perioada activittii Consiliului Dirigent (1919-
1920) Anuarul Institutului de Istorie Cluj XIII 1970 p. 262-263.
6
C. Hamangiu Codul general al Romaniei. Legi nuoi de unificare. 1926-1929 vol. XV-XVI Bucuresti p. 3.
7
Ibidem p. 1064.
8
Ibidem p. 1065.

261
caligraIie desen si modelaj educatie Iizic; speciale la bieti lucru manual n ateliere iar la Iete
lucru de mn si gospodria)
9

Materiile de nvtmnt teoretic erau predate de proIesori iar maestrii se ocupau de nvtmntul
artelor si al dexterittilor. Pe lng Iiecare scoal Iunctiona un Comitet scolar prin grija cruia se vor
executa lucrri relative la constructia reparatia nzestrarea si ntretinerea localurilor si ntreaga
gospodrie material a scolii. Scoala secundar avea si institutii anex: bibliotec laborator atelier
muzeu internat cantin serviciu medical scolar
10
. Prin legea din 15 mai 1928 s-au creat posibilitti de
dezvoltare a unui nvtmnt de bun calitate. Aceast lege va sta la baza reIacerii si modernizrii
nvtmntului secundar romnesc cu unele mici modiIicri n toat perioada interbelic.
n cadrul eIortului general de dezvoltare a nvtmntului secundar si n judetul Hunedoara
situatia se va mbuntti prin cresterea si modernizarea acestui sector al educatiei mrindu-se n
primul rnd numrul scolilor secundare. Dintre lcasurile de nvtmnt si cultur care au nsemnat
att de mult n viata spiritual hunedorean vom prezenta cu ajutorul surselor documentare
evolutia Gimnaziului de Iete ,Despina Doamna din orasul Orstie.
Aceast scoal a Iost nIiintat n anul 1881 ca scoal primar de stat cu curs supra-primar. n
anul 1894 clasele primare se despart de cele superioare Iormndu-se dou scoli deosebite: Scoala
primar de Iete si Scoala civil de Iete. n anul 1919 Scoala civil trece sub oblduirea statului si
Iunctioneaz pn n anul 1926 ca scoal medie de Iete a statului. n acel an devine scoal secundar de
gradul nti. Din anul 1928 s-a transIormat n gimnaziu cu trei clase iar din 1931 cu patru clase
11
.
n perioada 1894-1918 Scoala civil de Iete a avut 2127 eleve 30 Iiind romnce maghiare
983 romnce 649 germane 264 izraelite 224 alte etnii 7. Dup ocupatia printilor situatia
se prezenta astIel: oIiciant (760) econom (186) negustor si industrias (854) pensionar si privatist
(138) servitor (74) alt ocupatie (117). Corpul didactic a Iost compus n majoritate de alte
nationalitti (slovaci germani srbi ruteni maghiari) neIiind prezent nici mcar un romn
12
.
La 20 Iebruarie 1919 aceast scoal a trecut n posesia statului romn si s-a instalat ca director
proIesor Ion Vleanu. n 15 martie 1919 corpul didactic care a reIuzat s depun jurmntul Iat de
statul romn a Iost nlocuit cu proIesori romni. n 17 martie se redeschid scolile de stat cu noile
cadre didactice la Scoala civil de Iete Iiind numiti 6 proIesori la scoala primar 4 nvttoare iar
cu conducerea internatului e nsrcinat Leontina Munteanu. ntre 17-24 martie lectiile s-au
desIsurat n limbile romn si maghiar. Cum ns ntre 20-24 martie elevele maghiare s-au retras
de la scoal ncepnd cu 24 martie 1919 s-au predat doar lectii n limba romn
13
.
n anul scolar 1919-1920 localul Scolii civile de Iete este ocupat de elevii liceului ,Aurel
Vlaicu astIel c Scoala civil se instaleaz n cldirea Scolii de ucenici aIlat sub conducerea lui
Ioan Cheri director si al Liceului de bieti. Din anul scolar 1920-1921 liceul de bieti se mut n
vechiul local al Colegiului maghiar ,Kun iar Scoala civil de Iete revine n cldirea ei. n
septembrie 1920 este numit directoare Hermina Mihuletu care din motive obiective se prezint la
post doar ctre sIrsitul anului scoala Iiind condus de proIesoara Maria Mosora. Din anul 1929
directoare este Maria Mosora nlocuit n 1938 de ctre Letitia Iacob
14
.
Localului scolii si celui al internatului li s-au Icut n decursul anilor numeroase completri si
lucrri de reparatie. Internatul sustinut de Comitetul Scolar a Iost nIiintat n anul 1929. Media
anual a elevelor interne a Iost de 80. Localul scolar avea 28 de ncperi dintre care 14 erau ale
internatului iar subsolul era amenajat pentru aprare pasiv. Curtea scolii avea o supraIat de 1890
m
2
la care se adugau o mic grdin si o curte separat pentru animale si psri. n anii 1936-
1938 localului scolii si internatului li s-au Icut completri care au costat n total 1.044.293 lei: s-

9
Ibidem p. 1068.
10
Ibidem p. 1087.
11
Gimna:iul teoretic de fete al statului ,Despina Doamna` din Ortie. Anuar pe anul colar 1940-1941
Publicat de Letitia Iacob directoare Orstie 1941 p. 3.
12
Anuar colar al Scoalei Civile de Stat pentru fete din Ortie pentru anul colar 1918-1919 Redactat de
proIesor Ion Vleanu director Orstie 1919 p. 4.
13
Ibidem p. 5.
14
Anuarul Gimna:iului. p. 3.

262
au construit un dormitor pentru internat o sala proIesoral o baie cu sase dusuri si 12 lavabouri o
inIirmerie dou sli pentru dulapuri si dou camere pentru servitoare
15
.
Comitetul scolar ncepe s activeze odat cu 1 septembrie 1923 cnd acest organism ,care
constituie o Iort mai mare n conducerea unei scoli cci se intereseaz de nevoile ei materiale si
completeaz si neajunsurile bugetului Iiindc ia sub ocrotirea sa pe elevele lipsite de mijloace- a
nceput s lucreze dup un buget aprobat de Casa Scoalelor. Avea atunci ca Iond de rezerv
43.89870 lei. Veniturile proveneau din taxe scolare cotizatiile membrilor taxe de cldire subventii
de la stat alte diIerite ncasri. Pentru a-si mri Iondurile Comitetul a organizat dou serbri
scolare: o productie teatral n 30 decembrie 1923 cu piesa ,Pasrea albastr de Maeterlink cnd
a obtinut ca venit 3.08450 lei si o petrecere n curtea scolii pe 29 iunie 1924 realiznd din ncasri
2.94425 lei. n anul scolar 1923-1924 comitetul a ntreprins mai multe actiuni: reparatii la local
(27.20732 lei) cumprarea materialelor didactice (3.50860 lei) crti si reviste pentru
bibliotec(3.64350 lei) publicarea Anuarului Scolii (5.454 lei). Printre membrii constanti ai
Comitetului cu un aport deosebit amintim pe Aron Demian Letitia Iacob Aurora Dobo Maria
Lienerth Emil Balomiri Ilie Ciurdrescu Alexandru Herlea etc. De asemenea pentru o ct mai
bun inIormare a elevilor si a cadrelor didactice Comitetul scolar a realizat abonamente la diIerite
reviste din tar ( ,Viata Romneasc ,Natura ,Educatia ,Vatra Scolar ,Cele trei Crisuri) si
din strintate (,Les Annales Paris)
16
.
Media anual a numrului elevelor care au urmat cursurile scolii ntre anii 1919-1941 a Iost de
150. Aceste eleve au Iost n numr covrsitor romnce de religie ortodox. Procentul de
promovabilitate n acest interval se situa n jurul a 90. Majoritatea elevelor aveau domiciliul n Orstie
si mprejurimi (Turmas Beriu Vaidei Teliuc Romosel Orstioara Cstu Geoagiu) dar ntlnim Iete
si din alte judete ( Alba Mures Slaj Timis Maramures Cluj Nsud Somes Sibiu)
17
.
Scoala s-a bucurat de aportul unor cadre didactice caliIicate si Ioarte bine pregtite. nceputul
cursurilor n 1919 a Iost destul de greu asa cum sublinia directorul de atunci al scolii Ion Vleanu:
, De dimineat de la 8 ore pn seara trziu e o miscare vie: prelegeri conversatii scriere
litograIiere pregtire de cor si muzic elevele cu proIesorii la un loc. Elevele au lucrat cu rvn si
cu plcere vznd c si proIesorii sunt cu atta dragoste si ostenesc att de mult pentru ele.
ProIesorul Vleanu a Icut un apel ctre comunitatea local solicitndu-i ajutorul: ,Pretios public
orstian! Sprijiniti cu totii acest Iocar de cultur aceast vatr de crestere a tinerelor romnce
sprijiniti prin Iapte si sIaturi bune dasclii care au s-l conduc pe viitor ca s poat deveni scnteia
de dragoste si iubire a neamului lumina bineIctoare a unei generatii noi
18
. Initial au Iost Iolositi
vechii proIesori dar treptat au venit proIesori noi bine pregtiti care si-au dedicat multi ani din
viat slujirii acestei scoli: Letitia Iacob (matematic Iizic chimie) Brtescu Adela (muzic)
Brtescu Victoria (lucru de mn) Handa Emilia (educatie Iizic) Lupan Olimpia (istorie)
Malinovschi Alexandrina (stiintele naturii) Mircea Octavia (limba romn limba latin) Necsa
Lucretia (geograIie) Vasile Domsa si Samoil Ciumasiu (religie). Acestor cadre didactice li s-a
alturat personalul administrativ la Iel de bine pregtit: Tobescu Rozica (contabil) Titian Elena
(casier) Lorenz Aurelia (economist) si Medrea Marioara (pedagog)
19
.
Baza material a scolii a Iost an de an mbogtit de ctre conducerea acestei institutii de
nvtmnt astIel c n 1940 situatia se prezenta n Ielul urmtor:
- mobilier (2.275 bucti) 478.200 lei;
- biblioteca proIesorilor (2.144 volume) si cea a elevilor (2164 volume) 128.853 lei;
- colectia de Iizico-chimice (365 bucti) 43.924 lei;
- colectia geograIic (19 bucti) 4.540 lei;
- colectia de stiinte naturale (269 bucti) 20.122 lei;

15
Ibidem p. 4.
16
Scoala medie de fete a Statului Ortie. Anuarul IJ, an colar 1923-1924 Publicat de Hermina Mihuletu
directoare Orstie p. 16-17.
17
Anuarul Gimna:iului. p. 18.
18
Anuarul Scolii civile. p. 16 si 18.
19
Anuarul Gimna:iului. p. 16 si 17.

263
- colectia de desen-caligraIie (417 bucti) 1.553 lei;
- colectia de educatie Iizic (400 bucti) 10.485 lei;
- un aparat de radio un pian o pianin 37.300 lei;
- colectii la limba german istorie matematic lucrri gospodresti 24.681 lei.
n total valoarea bunurilor cuprinse n inventarul scolii se ridic la 747.658 lei
20
.
Tinerele eleve s-au maniIestat pe lng nvttur si n cadrul unor societti culturale din
oras. AstIel ele erau membre ale ,Societtii culturale romne a Ietelor din Orstie. nIiintat n
1906 aceast societate datorit legturilor ei cu scoala a Iost preluat de directorul Ion Vleanu n
5 aprilie 1919 mpreun cu averea care se ridica la 2.51778 coroane.
Au Iost redactate si aprobate noile statute n care se speciIic scopul societtii: dezvoltarea
simtului estetic si artistic. n acest sens s-a stabilit un program de munc variat si complex:
- ntruniri literare sptmnale subiecte literare morale etice sociologice stiintiIice artistice etc.
- aranjarea cursurilor de limbi moderne economie casnic igien muzic cor etc.
- aranjarea de serate literare artistice teatrale
- aranjarea de Iestivaluri nationale colecte caritative pentru ocrotirea orIanilor sracilor
vduvelor etc.
21
.
Avnd o bun pregtire dobndit n cadrul ntlnirilor societtii tinerele eleve se maniIestau
cu talent n public n special cu ocazia srbtorilor nationale si religioase ( 24 Ianuarie 10 Mai
Ziua Eroilor SI. Pasti Crciun). AstIel scoala ,punnd la cale productii artistice si culturale cu
elevele a pregtit si o drglas echip de Ietite care s joace voinicescul joc national Cluserul
conduse de un vtaI tot dintre ele. Copilele au jucat Ioarte Irumos sprinten si Ir gres voinicescul
joc la o mare productie dat n orasul nostru nota ziarul ,Foaia Interesant n numrul su din
20 aprilie 1922
22
. La sIrsitul Iiecrui an scolar naintea desIsurrii sesiunii de examene de
absolvire avea loc Iestivitatea de ncheiere si premierea elevelor. n vara lui 1924 aceasta a cuprins
urmtoarele puncte:
1. C. Rink ,Imn de slav cor;
2. V. Alecsandri ,Legenda lcrmioarei recitare;
3. Bucti la pian;
4. Alexandru Vlahut ,Mama recitare;
5. I Brtianu ,Se nsereaz cor;
6. G. Cosbuc ,Regina ostrogotilor recitare;
7. Florian ,Les deux voyageurs Iabul;
8. Cuvnt de ncheiere al directorului;
9. Acordarea premiilor;
10. Kreutzer ,Credint iubire sperant cor;
11. Vizitarea expozitiei de desen lucru manual si a viermilor de mtase.
Banii si crtile pentru premierea elevelor au Iost oIeriti de ctre ,Reuniunea Femeilor Banca
,Ardeleana oameni de bine si Casa Scoalelor (50 volume)
23
.
O activitate extra scolar plcut si util o constituie excursiile. La aceast scoal a devenit o
obisnuinta organizarea unei excursii la ncheierea anului scolar. Dar aveau loc astIel de evenimente
si n timpul anului scolar cu ocazia unor aniversri importante sau n scopuri practice. AstIel n 20
octombrie 1923 o echip de cercetase din cohorta ,Ecaterina Teodoroiu a Scolii medii de Iete din
Orstie sub conducerea proIesoarei Roza Lepsi au eIectuat o excursie la Ierma din Fcdin (druit
de guvernul romn generalului Henri M. Berthelot). Elevele au poposit si n comuna Tustea la
printele Nicolescu apoi au vizitat Valea Hategului
24
. n acelasi an scolar (1923-1924) au mai Iost
eIectuate nc alte trei excursii interesante: ntre 23-30 septembrie 1923 la Avrig s-a srbtorit
centenarul mortii lui Gheorghe Lazr cu aceast ocazie desIsurndu-se pelerinajul la mormntul su.

20
Ibidem p. 4.
21
Anuarul Scolii civile. p. 24-25.
22
Foaia Interesant Orstie an XVI nr. 12 din 20 aprilie 1922 p. 29.
23
Anuarul Scolii medii. p. 6.
24
Libertatea Orstie an XXI nr. 45 din 8 noiembrie 1923 p. 3.

264
Elevele scolii conduse de proIesoara Hermina Mihuletu au strbtut Sibiul si Valea Oltului ajungnd la
Avrig unde au primit , o lectie de educatie national vznd cum se slvesc oamenii mari ai
Romniei.
25
. n 15-16 aprilie 1924 un grup de 47 de eleve conduse de proIesorii Hermina Mihuletu
Letitia Iacob si Petre Tnsoiu au eIectuat o excursie pe traseul Orstie Lupeni Petrosani Orstie.
Cltorind cu trenul elevele au putut admira perspectiva muntilor Sebes Hateg Retezat si Parng. La
Lupeni a Iost vizitat instalatia de separare a minereului s-a asistat la prepararea cocsului si
amoniacului. Dup prnz s-a vizitat Pestera Dracului bogat n stalactite si stalagmite. A doua zi s-a
mers la Petrosani unde s-au vizitat Mina de Est instalatia de separare si uzina electric
26
.
n 15 mai 1924 cu ocazia prznuirii zilei de 3/15 mai 1848 elevele scolii din Orstie merg la
Blaj ,ca s se adape la izvorul ideii nationale la spiritul de jertI national si la idealismul curat la
Blajului. Srbtoarea a debutat cu serviciul divin oIiciat de .P.S. Mitropolitul Vasile Suciu care ,a
ndemnat tinerimea la pstrarea credintei respectul celor mai mari si venerarea acelora care s-au
jertIit pentru neamul lor si ne-au hrzit nou zile de mrire si praznic. Dup acest moment
elevele purtnd costume de pdureanc au luat parte la conductul etnograIic au prezentat un
moment artistic si au asistat la cuvntrile de pe Cmpia Liberttii. n Iinal Ietele au vizitat
cimitirul Mitropolia si monumentele reprezentative ale Blajului. Pentru aportul adus la desIsurarea
serbrilor scoala din Orstie a primit Diploma de recunostint din partea organizatorilor
27
.
Dup ce am prezentat pe baza inIormatiilor culese din documente situatia nvtmntului
secundar de Iete din Orstie putem Iormula concluzii pozitive. Acest grad de instructie s-a
dezvoltat si modernizat permanent prin eIorturile deosebite ale autorittilor si populatiei locale
dorinta de cultur avnd sprijinul guvernelor Romniei ntregite. S-a practicat un nvtmnt de
bun calitate si nivel stiintiIic absolventele Iiind bine pregtite pentru a urma trepte superioare de
educatie. An de an nu a Iost evitat nici un eIort de ctre Iactorii responsabili dar si de ctre
intelectualitatea si populatia orasului pentru ca nvtmntul secundar s se dezvolte s se
modernizeze s Iie dotat material si sustinut Iinanciar n vederea instruirii tinerei generatii la cel
mai nalt nivel pentru a deveni oameni Iolositori orasului judetului si ntregii tri.

25
Anuarul Scolii medii. p. 7-8.
26
Ibidem p. 8-9.
27
Ibidem p. 9-10.

265

MONUMENTUL ,IN MEMORIAM,
CREATIA SCULPTORULUI IOSIF FEKETE
Doina Ionescu
-

Rsum Le monument ,In Memoriam`, une creation du sculpteur Iosif Fekete. Il y a 100 ans dans le 15 juin 1903 est
ne a Hunedoara le sculpteur IosiI Fekete cette annee cèst lànniversaire. Il reste pour le monde artistique une
personalite dèxception. IosiI Fekete est entre dans la memoire du public et a la creation artistique comme un auteur
dùne vaste ouvre par laquelle on Iait inscrise un certoin chapitre dans l`histoire de la sculpture moderne et
contemporaine roumaine. Au long de 5 decenie dàctivite le sculpteur IosiI Fekete a realise un grand nombre dòuvres
parmi lesquelles de làrt monumental occupent un lieu important dans lòuvre du maitre. Parmi ces ouvres nous
mentionnons le monument ,In Memoriam une oeuvre peu connue realise dàpres le sculpteur dans lànnee 1977 a
l`hommage de ses parents amplace dans le cimetiere romain-catholique de Hunedoara. Aujourd`hui cette ouvre
monumentale que la cretique ne mentionne pas domine par sa presence et par la grandeur du message lèspace ou a ete
emplace en veillant au chevet de ceux qui lui ont ete si chers. Lòuvre a ete cisele en pierre de Bampotoc dans son
atelier de Oradea. De point de vue stilistique le monument a les caracteristiques des ouvres en pierre et marbre. Execute
apres lànnee 1960 quand dans sa creation de làrt monumentale on voit une nouvelle conception ou on met en evidence
la liberte dìnscription dans lèspace des groups sculpturals conIermement aux schemes legerement geometriques qui
groupe les volumes en ensembles compacts monolitiques.

n acest an se mplinesc 100 de ani de la nasterea sculptorului IosiI Fekete personalitate artistic
de exceptie ce a vzut lumina zilei la 15 iunie 1903 n Hunedoara. A intrat n constiinta publicului si a
criticii de art ca autor al unei vaste opere nscriind un capitol de seam n istoria sculpturii moderne si
contemporane romnesti. De-a lungul a peste cinci decenii de activitate sculptorul IosiI Fekete a realizat
un numr impresionant de lucrri dintre care cele de art monumental ocup un loc important n opera
maestrului. Prin ele autorul si-a adus substantiala contributie la mbogtirea statuarei monumentale.
n cele ce urmeaz ne vom reIeri la o lucrare de art monumental mai putin cunoscut realizat
n memoria printilor si si a celor dou surori amplasat n cimitirul romano-catolic din Hunedoara.
Astzi aceast oper de art monumental pe care critica de specialitate nu o mentioneaz domin prin
prezenta ei si prin mretia mesajului spatiul nconjurtor veghind la cptiul celor care i-au Iost att de dragi.
Monumentul pe care l-am intitulat ,In memoriam a Iost realizat de IosiI Fekete n anul 1977. Lucrarea a
Iost cioplit n piatr de Banpotoc n atelierul su din Oradea. n toamna aceluiasi an sculptorul a transportat
blocurile de piatr si marmur la Hunedoara unde a rmas pn la montarea lucrrii n spatiul destinat.
Dup cum relateaz sotia sculptorului n memoriile sale legate de viata si activitatea lui IosiI
Fekete ,Executarea statuii printilor sculptorului a devenit o problem de constiint mai ales dup
moartea Iratelui su mai mic (arhitectul SteIan Fekete) devenise chiar o obsesie ca nu cumva s
moar si el si s nu Iie pus statuia la cptiul printilor lui. n creatia sa lucrrile n piatr si
marmur ocup un loc nsemnat. Ceea ce caracterizeaz toate creatiile sale cioplite n piatr este un
coplesitor sentiment al perenittii o vocatie si o constiint a dinuirii convertite n munc
istovitoare tenace care oIer luminii armonii cu proIunde rezonante.
Stilistic monumentul ,In memoriam poart caracteristicile lucrrilor n piatr si marmur
executate dup 1960 cnd creatia sa trece printr-o nou etap. Noua conceptie a artistului asupra
monumentalului se relieIeaz prin libertatea nscrierii n spatiu a grupurilor sculpturale conIorm
unor scheme usor geometrizate care adun volumele n ansambluri compacte monolitice.

-


266
Sculptorul degaj din blocul de piatr volume Iorme si gesturi esentiale oIerind ns date suIiciente
pentru a sugera privirii universul complex din structura dens a materiei.
Lucrarea realizat de IosiI Fekete se prezint sub Iorma unui monolit de un tulburtor mesaj plastic.
O privire asupra lucrrii ne duce cu gndul la tririle sale luntrice scrise care corespund
ntocmai cu mesajul monumentului.
Dm citire acestui gnd scris:
,Ceva se ntmpl n spatiu
,Un volum si schimb Iorma
,Din indiIerenta ce o mprstia n jur se desIace si se aseaz un dreptunghi. Partea vertical e
simbolul tririi: Viata.
Partea culcat este odihn poate pentru totdeauna: Moartea.
Omul priveste n el nsusi aceast oglindire a lui ,a Ii sau a nu Ii.
Pune jos dalta si ciocanul iar suIletul se umple cu tristetea actului ncheiat.
Monumentul este compus din dou prti ce reprezint simbolic Viata si Moartea (Iig. 1).
Partea vertical reprezint Viata personiIicat ntr-o tnr (sora sculptorului) cu corpul prelung ce
st semeat nIruntnd negurile mortii. De dimensiuni destul de mari (210 cm) cioplit n piatr pe
o baz paralelipipedic statuia se aseaz puternic pe sol prin intermediul unui postament de
marmur nalt de 47 cm. Sculptorul ilustreaz admirabil acest simbol al demnittii umane n Iata
mortii prin puterea de sintez creatoare a unui limbaj plastic sobru n care deIinirea sculptural a
Iormelor are loc printr-o Ioarte Iin marcare pe adncime a planurilor. Personajul Ieminin si cstig
atributul de monumental nu att prin proportii ct prin ordinea studiat a volumelor si a
supraIetelor sumar cioplite cu usoare asperitti rustice. Capul personajului este arhaizant cu elipsa
perIect nscris ntr-un ptrat. Chipul cu detaliile Iizionomice redate ntr-un relieI atenuat se
apropie de expresivitatea imobil a unei msti. Masivitatea trupului aparent static ascunde n
realitate concentrarea si dominarea unor mari energii. A doua parte a monumentului se desIsoar
pe orizontal si este asezat n Iata personajului Ieminin la baza soclului de marmur (Iig. 2).
Aceast parte a lucrrii monumentale se prezint sub Iorma unui trapez cu muchiile usor rotunjite.
Pe o supraIat usor nclinat sunt dltuite cu discretie ntr-un relieI atenuat siluetele celor decedati:
tatl artistului mama mpreun cu sora lui cea mic (2 ani) si ultimul personaj Ieminin sora cea
mare decedat la vrsta de 27 de ani. Acest grup de personaje este redat Irontal. Adncimea acestui
basorelieI este creat n special de alternrile abia perceptibile ale planurilor verticale. Figurile
personajelor sunt parc inspirate din mitologia crestin. Stilizarea detaliilor Iizionomice si a
vesmintelor este subliniat de Ierma si coerenta alternare a motivelor geometrice. Exist n aceast
compozitie o subtil legtur cu un Iond traditional de spiritualitate cu sensul stilizrii din sculptura
bizantin. O tendint a decorativului este subliniat de eleganta cu care se transcriu ritmurile
accentelor verticale si orizontale ale Iormelor ce comunic reciproc.
Aceast lucrare monumental are pe verso pe postament o plac de marmur n care sunt
gravate numele si anii celor decedati (Iig. 3).
Ceea ce impresioneaz n mod deosebit la acest monument este expresivitatea Iormelor ce
sunt investite n spatiu cu o existent real ca de organism viu n care se simte implicarea unor
sentimente umane puternice dar Iiresti. Privitorul devine prtasul dramei vietii. La elaborarea
lucrrii monumentale artistul si-a adunat toat energia spiritual si Iorta suIleteasc pe care de altIel
le-a Iolosit cu aceeasi intensitate la mai toate creatiile sale pe tot parcursul vietii.


267


Fig. 1 Creatia ,In memoriam
Fig. 2 Soclul monumentului


Fig. 1 The sculpture ,In memoriam
Fig. 2 The socle oI the monument

Bibliografie

- Octavian Harosa Dictionarul artitilor romani contemporani Bucuresti 1976 p. 180;
- Tudor Octavian Retrospectiva Iosif Fekete Flacra august 1978;
- Adrian Petringenaru Retrospectiva Iosif Fekete Contemporanul 12 octombrie 1973;
- Mircea Toca Iosif Fekete Bucuresti 1970;
- Mircea Toca Iosif Fekete Bucuresti 1977.

268

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4


269

MUZEUL, INSTITUTIE A MEMORIEI COLECTIVE
Gherghina Boda-Ghena
-

Rsum Le musee, linstitution de la memoire colective. Cèst lìmportant pour la museographie le Iait que les musees
ont continue les traditions greco-romaines a la longue ils ont eu des Iormes divers dàctivite ils sont devenues des
institutions sociale actives organises au but culturel-educatiI. En ce sens nous pouvons regarder les musees comme des
objectives de la memoire collective. Les musees ont tresorise ont garde ont conserve et ont restaure les preuves du
passe qui ont ete valorise par une certaine societe et ils ont transmis vers les generations prochaines. Ainsi la memoire
est importante autant comme une synthese des evocations du passe tant que dòbjectiver et etre une institution avec
làide du musee qui Iait dàcquisition de la memoire colective dans sa Iorme materielle dans les produits spirituelle.
Ainsi le musee est lìnstitution qui conserve le passe dùne colectivite le moyen de transmision les valeurs culturelles
vers les generations suivants qui transmettent cette ,dot culturelle en etant le garant ainsi la continuite en temps de la
memoire colective dùne societe speciale aussi comme lènrichissement permanent avec des nouveaux valeurs et des
acumulations culturelles-educatives.

Pornind de la deIinitia muzeului putem aIirma c n sens restrns muzeul este institutia
permanent creat cu scopul de ,conservare cercetare punere n valoare prin diverse mijloace si
mai ales expunere pentru ncntarea instruirea si educarea publicului a colectiilor de obiecte de
interes artistic istoric stiintiIic si tehnic
1
mijlocul institutional activ stiintiIic si cultural-educativ
cel mai naintat de pstrare a operelor culturale materiale si spirituale ale trecutului pe ct posibil
n Iorma lor original ca unul dintre mecanismele sociale obiective cele mai eIiciente ale memoriei
colective
2
. n sens larg muzeul include toate institutiile care colectioneaz si pstreaz bunuri
culturale (picturi sculpturi ceramic tapiserii crti unelte arme monede mobilier etc.) cu
ajutorul si prin intermediul crora desIsoar o intens activitate stiintiIic si cultural-educativ.
n antichitatea greco-roman ns muzeul era un sanctuar al muzelor un templu nchinat
artelor si stiintelor locul de ntlnire al IilosoIilor si nvtatilor avnd totodat si rolul de institutie
superioar de nvtmnt si cercetare. De-a lungul timpului numrul muzelor a variat Iiind cnd
trei cnd sapte Iixndu-se n perioada clasic dar mai ales n cea elenistic la nou. Fiecare muz
era nzestrat cu trsturi proprii reprezentnd un domeniu bine stabilit astIel: Clio era muza
istoriei; Euterpe muza muzicii; Thalia muza comediei; Melpomene a tragediei; Terpsichore a
dansului; Erato a elegiei Polymnia a poeziei lirice; Urania a astronomiei; Caliope a elocintei si
poeziei eroice. Genealogic muzele erau Iiicele lui Zeus si ale Mnemosynei zeita memoriei
3
.
Relatia dintre muze si muzeu nu se reduce la o simpl aparent asemnare de nume ci este
mult mai proIund mai adnc viznd intimitti nebnuite. ReIerindu-se la originea muzelor
Hegel aIirma c ,naiadele sau izvoarele constituie nceputul din aIar al muzelor
4
. Acestea posedau
darul de a cnta totul ncepnd cu aparitia lumii geneza zeilor nasterea umanittii. AstIel trecutul ne
este dezvluit el nsemnnd mult mai mult dect antecedentul prezentului el Iiind chiar izvorul su
5
.
De-a lungul timpului gndirea greac a ridicat o serie de probleme IilozoIice dintre cele mai
serioase o parte dintre ele viznd si domeniul muzeologiei. AstIel mitul Mnemosynei si al muzele

-
1
Lorganisation des musees. Conseils pratiques, vol. IX seria ,Musees et monuments Paris 1959 p. 31.
2
T. Herseni Mu:eul, fenomen de contiint social Revista Muzeelor nr. 3 Bucuresti 1965 p. 23.
3
Ibidem.
4
G. W. F. Hegel Prelegeri de filosofie a istoriei Bucuresti 1968 p. 228.
5
J. P. Vernant Mit i gandire in Grecia antic, Bucuresti 1995 p. 141.

270
se regseste att n antropologia IilozoIic ct si n psihologie IilozoIia culturii si a istoriei iar prin
intermediul acestora n muzeologie n sensul ei autentic de stiint a muzeelor. Aici este relevat
rolul memoriei n aparitia si dezvoltarea constiintei att a celei individuale ct si a celei sociale
precum si rolul acestora n activitatea muzeistic.
I. Meyerson ntr-un studiu asupra memoriei sublinia Iaptul c memoria prin ceea ce are
deosebit reprezint o inventie diIicil o cucerire progresiv de ctre om a trecutului su individual
dup cum istoria este pentru grupul social cucerirea trecutului su colectiv
6
. In panteonul grecilor
Iigureaz o divinitate care poart numele unei Iunctii psihologice si anume Mnemosyne adic
Memoria. Louis Gernet relevnd valoarea Mnemosynei n civilizatia antic greac ntre secolele XII-
VIII .Hr. arta c puterea de rememorare era o cucerire pur oral des uzitat naintea rspndirii
scrisului
7
. Sacralizarea Mnemosynei marcheaz tocmai valoarea ce i era conIerit de acea societate. n
ntmpinarea acestui Iapt vine si explicatia existentei Iunctiei de mnemon oIerit unui individ care avea
sarcina sacr de a pstra amintirea intact a trecutului initial n vederea unei decizii de justitie cu timpul
cunoscnd extensii si n alte domenii ale vietii sociale. Aceast Iunctie se baza n acea vreme cnd nu
exista nc scrierea pe ncrederea n memoria individual omul Iiind considerat o adevrat ,arhiv
vie. n legend mnemonul apare ca slujitor al erorilor el avnd sarcina de a-i aminti mereu stpnului
su consemnul divin dup care uitarea aduce cu sine moartea
8
. Ni se relev astIel importanta deosebit
conIerit memoriei de ctre indivizii acelei epoci istorice rolului su de pstrtoare a ,tezaurului
spiritual colectiv a trecutului colectivittii. Uitarea acestui ,tezaur colectiv era echivalent cu moartea
spiritual a colectivittii. Putem aIirma chiar c odat cu aparitia Iunctiei sociale a mnemonului
societatea constientizeaz existenta memoriei colective comune.
ConIorm mitologiei grecesti Mnemosyne era o zeit titanid sor a lui Cronoss si Okeanos
mam a Muzelor al cror cor l conduce si cu care uneori se conIund. Ea patroneaz darul poetic.
Interpretul Mnemosynei posedat de Muze este poetul asa cum proIetul inspirat de zeu este
purttorul de cuvnt al lui Apollo. Aedul si proIetul au n comun darul de ,a vedea privilegiu pe
care l-au pltit Ioarte scump cu propria lor vedere. Orbi n Iata luminii ei vd ns invizibilul. Zeul
care i inspir le dezvluie ntr-un Iel de revelatie realitti care scap privirii umane. Aceast dubl
vedere se concentreaz n special asupra acelor prti din timp inaccesibile muritorilor si anume
trecutul si viitorul. Mnemosyne mprtseste alesilor si stiinta sau ntelepciunea sohpia, care este o
,autostiint de tip divinatoriu. Mnemosyne stie si cnt tot ceea ce a Iost tot ce este tot ce va Ii
9
.
Se presupune c deprinderea artei poetice punea un accent deosebit pe exercitiile
mnemotehnice n special pe recitarea pe de rost a unor bucti Ioarte lungi. O asemenea inIormatie
ne-o d Homer n invocatia ctre Muze care introduce o enumerare interminabil de nume de
oameni tinuturi popoare cunoscut sub numele de Cataloage. Aceste liste aveau de Iapt rolul de
a Iixa si de a transmite mai departe repertoriul cunostintelor care permiteau colectivittii s-si
desciIreze trecutul. Ele constituiau ntr-un Iel arhivele unei societti arhive pur legendare.
Strns legat de Mnemosyne ne apare zeita uitrii Lethe. Pe aceasta o gsim prezent la
oracolul din Lebadeea unde era mimat n pestera lui Trophonius o coborre n Hades si unde apare
alturi de Mnemosyne Iormnd un cuplu de puteri religioase complementare. ConIorm mitologiei
antice nainte de a ptrunde n Hades suIletul mortului dup ce era supus unor ritualuri de
puriIicare era dus lng dou izvoare numite Lethe si Mnemosyne. Bnd din primul el uita totul
despre existenta sa uman si asemeni unui mort intra n Intuneric. Constiinta i era astIel mutilat
rupt de trecutul ei redus la o existent trist si goal secat de toate amintirile o umbr
rtcitoare incapabil s recunoasc si s retriasc ceva din experienta de altdat. Dar apa celui
de-al doilea izvor i permitea s retin toate cele vzute si auzite n lumea cealalt. La ntoarcere
suIletul nu se mai limita la cunoasterea prezentului ci contactul cu lumea de dincolo i revelase
trecutul si viitorul. AstIel el si pstreaz memoria si constiinta nevtmate conditie primordial a
unei vieti depline si Iericite. Uitarea este deci o ap a mortii. Nimeni nu poate ajunge pe trmul

6
I. Meyerson Le temp, la memoire, lhistoire Journal de Psychologie 3 1956 p. 335.
7
L. Gernet Le temp dans les formes archaques du droit Journel de Psychologie 3 1956 p. 404.
8
Plutarh Questiones graecae 28.
9
J. P. Vernant op. cit. p. 139.

271
umbrelor Ir s Ii but din ea adic Ir a-si Ii pierdut memoria si constiinta. Memoria n schimb
apare ca un izvor al nemuririi care i asigur celui decedat supravietuirea n lumea de dincolo
10
.
Tocmai pentru c moartea este deIinit ca un domeniu al uitrii cel care si pstreaz memoria n
Hades transcende conditia de muritor.
Izvorul uitrii si al memoriei este analog cu apa vie si cu apa moart din basmele romnesti.
Cu timpul ns memoria si va pierde prestigiul cu care Iusese aureolat la origini. La
Aristotel de exemplu memoria si amintirea sunt deja diIerentiate memoria Iiind doar puterea de
pstrare a trecutului iar amintirea evocarea sa voluntar eIectiv
11
. Dar ambele si pstreaz n mod
necesar legtura cu trecutul. Mnemosyne apare astIel n noi nu att ca izvorul unei cunoasteri
autentice ct semnul nemplinirii noastre ea reIlectnd lipsurile conditiei de muritor incapacitatea
noastr de a Ii inteligent pur.
Dar dincolo de mitul Mnemosynei si al lui Lethe ne Irapeaz adevrul IilozoIic ce rzbate din
acesta cci n el se oglindeste una dintre problemele de baz ale IilozoIiei: dac exist stiint si
constiint Ir memorie. FilozoIia antic greac a rezolvat aceast problem valabilitatea ei
regsindu-se si astzi n teoria constiintei. ConIorm acesteia nu exist stiint constiint si mai ales
constiint de sine Ir memorie. Mnemosyne apare ca principiul alegoric al stiintei si al constiintei
iar Lethe apare ca principiul alegoric al ignorantei si al inconstientului
12
.
Antichitatea a personiIicat muzele acestea reprezentnd dorinta Iierbinte care ndeamn omul
s caute adevrul binele si Irumosul. Dar cea care ddea omului posibilitatea de a cuta si de a gsi
aceste valori era Mnemosyne mama muzelor privit ca principiul de baz al Iacerii n sens de
creatie cci doar ea avea darul de a asigura omului amintirea prin puterea de a ndeprta uitarea.
n antichitatea greco-roman muzeul avea sensul de sanctuar al muzelor care erau
personiIicri ale artelor si stiintelor. Dar acest nteles avea si conotatii moderne deoarece n incinta
sa se gseau pe lng imaginile muzelor protectoare si inspiratoare si numeroase si variate obiecte
de art si stiint alturi de statuile marilor poeti nchinate muzelor. Spre exemplu n sanctuarul
muzelor de pe muntele Helicon se aIla n vrI altarul lui Zeus nconjurat de statuile lui Dionysos si
ale muzelor alturi de statuile poetilor celebri realizate de sculptori renumiti ca Lysipp
Cephisodote Myron Strongylion etc. Acel loc se numea ,Valea Muzelor iar n pdurea sacr de
acolo se celebrau din patru n patru ani Museele serbri dedicare muzelor n cadrul crora se
organizau concursuri renumite de poezie. Cu aceste ocazii se primeau numeroase daruri pretioase
care se pstrau n muzeu iar mprejurimile erau decorate cu o multime de monumente artistice.
Dar noutatea nu const n colectionarea operelor culturale de ctre muzeele antice ci Iaptul c
ele exprimau pe plan institutional ,constiinta la care a ajuns omenirea despre propria ei activitate
cultural despre valoarea ei nssi ca productoare de cultur
13
. T. Herseni crede c mai nti s-au
nscut artele si stiintele apoi au Iost create muzele si abia apoi au Iost ntemeiate muzeele. Printr-un
proces complex de alienare artele si stiintele au Iost divinizate si atribuite unor Iiinte imaginare
care nu valoreaz dect ca opere ale Ianteziei umane. Pe aceast cale ntortocheat ,omenirea si
exprim ns poate pentru prima dat n lunga ei istorie entuziasmul Ir margini pn la cult si
veneratie pentru propria ei putere de creatie
14
. Cci lumea greco-roman nu a mers cu misticismul
att de proIund nct s-si nzestreze zeii cu propriile lor merite. Hegel a surprins n plenitudinea sa
acest proces atunci cnd aIirm c ,oamenii venereaz divinul n sine si pentru sine dar n acelasi
timp ca Iapt a lor ca productie si ca Iiint a lor: astIel divinul si dobndeste onoare mijlocind
onoare omenescului iar omenescul mijlocind onoare divinului
15
. ReIerindu-se la lumea elin
Hegel spune c ,...grecii au venerat divinitatea ca pe ceva spiritual... n sensul c acest continut este
nsusi spiritul iar naturalul nu constituie dect punct de plecare... Divinul la greci nu este nc
spiritul absolut liber ci spiritul de un anumit Iel spiritul zgzuit n limite omenesti depinznd de o

10
E. Rohde Psyche, traducere Irancez de Raymond Aron Paris 1953 p. 583.
11
Aristotel Despre memorie 449 b6 si 451 a20 Bucuresti 1965.
12
T. Herseni Mu:eul fenomen de contiint social Revista Muzeelor 3 1965 p. 222.
13
Ibidem p. 223.
14
Ibidem p. 229.
15
G. W. F. Hegel op. cit. p. 232.

272
individualitate nc determinat de conditii externe. Individualittile obiective Irumoase sunt zeii
grecilor
16
. Si mai mult ,noii zei pstreaz n sine momentele naturii precum si raportul determinat
Iat de puterile naturii... Helios este soarele ca element al naturii. Aceast lumin n analogie cu
spiritualul a Iost transIormat n constiint de sine... tot astIel naiadele au devenit muze
17
. Cci
,zeii grecesti exprim ceea ce simt ei nsisi... Zeii sunt subiecte individualitti concrete; ...mai mult
zeii sunt caractere deosebite ntruct n Iiecare dintre ei exist o determinare preponderent
caracteristic
18
si ,concomitent cu particularittile caracterului lor zeii grecesti sunt reprezentati ca
oameni...omul ntruchipare a spiritului exprim caracterul autentic al zeilor grecesti si c prin
aceasta zeii ajung s se ridice deasupra tuturor zeilor naturali si deasupra tuturor abstractiilor Iiintei
supreme unice... ei sunt priviti ca oameni ceea ce ar lipsi Dumnezeului crestin... zeul grecesc are
pentru elini atribute perenice el este numai sculptat n marmor metal sau lemn sau n reprezentare
o imagine a Ianteziei. Pentru ce n-a aprut Dumnezeu n carne si oase ? Deoarece numai omul avea
valoare numai el se bucura de cinstirea si demnitatea cuvenit unei Iiinte nltate prin munc si
creat pentru libertatea aparitiei Irumoase
19
. Si tot Hegel ne oIer explicatia acestei atitudini a
grecilor Iat de divinitate: ,Grecii au animat lumea zeilor dndu-i un continut adnc si spiritual
mpodobind-o cu idei scnteietoare si senine; ea constituia pentru ei obiectul unei continue
inventivitti si al unei constiinte pline de cugetri. AstIel a Iost creat n mitologia lor o vast si
nesecat comoar pentru simtire sentiment si minte
20
.
n virtutea acestei atitudini Iat de divinitate grecii n-au ezitat s aseze n temple alturi de
zeitti imaginile propriilor ei artisti si IilozoIi precum si operele acestora.
Toate aceste date mitologice si istorice reIeritoare la muzeele antice scot n evident trei
procese principale: 1). aparitia constiintei marilor valori culturale; 2). institutionalizarea acestei
constiinte culturale; 3). Iolosirea institutiilor muzeale pentru dezvoltarea mai departe a culturii
21
.
Desi elemente de cultur gsim nc din paleolitic meritul grecilor este acela c ei sunt primii
care au ajuns la constiinta deplin a valorilor culturale nti ncadrndu-le n mitologie si cult mai
apoi n conceptii si institutii culturale tot mai emancipate de religie. Dar grecii nu s-au limitat doar
la a ajunge la constiinta valorilor culturale ci au contribuit si la rspndirea acestei constiinte a
culturii n toat lumea elenistic si romanic mostenire care ne-a parvenit si nou.
Important pentru muzeograIie este Iaptul c muzeele au continuat traditiile greco-romane n
timp ele si-au diIerentiat Iormele de activitate devenind institutii sociale active organizate n
scopuri cultural-educative. n acest sens putem privi muzeele ca obiectivri ale memoriei colective.
Ele au tezaurizat pstrat conservat si restaurat mrturiile trecutului valorizate de o anume societate
si au transmis viitoarelor generatii ,zestrea spiritual si material creat de colectivitate.
Instrumentele principale ale memoriei colective sunt mostenirea cultural traditiile pstrarea
operelor culturale din trecut monumentele comemorative educatia si instructia cunoasterea ct mai
exact a trecutului a dezvoltrii sociale creatia national memoria oIicial si memoria vie privat
istoria oral si istoria scris transmiterea si reconstructia traditiei si a valorilor ediIicarea
monumentelor memoriei memorialul si mitul national
22
. Mecanismul constructiei memoriei
comune colective nu este simplu ci presupune o intimitate complex de-a lungul unei mari
perioade de timp. De aceea putem aIirma c si miturile legendele religiile si credintele sunt
elaborri ale memoriei colective.
Orice grup comunitate sau societate uman conserv anumite experiente evenimente practici
sociale etc. pe care le include n memoria sa ntr-o conIiguratie proprie. n cadrul acestei
conIiguratii indivizii se deosebesc ntre ei prin modul de pstrare si activare a acestor depozite
comune. Prin relatiile interindividuale stabilite are loc un anumit schimb de idei prin intermediul

16
Ibidem p. 236.
17
Ibidem p. 237.
18
Ibidem p. 238.
19
Ibidem p. 240-241.
20
Ibidem p. 281.
21
T. Herseni op. cit., p. 229.
22
A. Neculau Memorie colectiv i uitare, Buletinul Laboratorului ,Psihologia cmpului social Universitatea
Alexandru Ioan Cuza Iasi 3 1999.

273
anumitor mijloace de transmisie social care determin mprtsirea amintirilor la un numr ct
mai mare de oameni. AstIel aceste amintiri devin un bun comun care Iormeaz memoria colectiv a
societtii. Finley consider c ,memoria colectiv nu este altceva dect transmiterea ctre un mare
numr de indivizi a amintirilor unui singur om sau ale ctorva oameni repetate n mai multe
reprize
23
. Iar Halbwachs aIirm c prezentul restructureaz trecutul
24
. Aici avem a Iace cu ceea ce
numim memorie recurent o ,memorie a memoriei. Din aceast perspectiv trecutul ne apare ca
obiect de munc care declanseaz construirea unei retele de cadre ale memoriei utilizat apoi n
reconstruirea si localizarea amintirilor. Dup Halbwachs gndirea colectiv nseamn si gndirea
ntregii societti exprimat adesea prin traditii legende povestiri proverbe reprezentarea colectiv
aprnd astIel ca o gndire social. Dar nu putem avea certitudinea c aceast gndire social n
ansamblul ei este ,mostenitoarea tuturor societtilor anterioare si dac ncorporeaz tot ce au
produs generatiile care s-au succedat. ntr-adevr memoria social este selectiv aceast selectie
Icndu-se n Iunctie de prezent care adesea ,comand trecutul care-i convine. Prin
particularizare la trecutul nostru istoric aceste aIirmatii pot Ii dovedite de anumite Iapte si
evenimente istorice. De exemplu zmislitorii muzeului romnesc din Transilvania secolului al
XIX-lea insistau pe colectionarea expunerea si popularizarea unor valori culturale care veneau n
ntmpinarea si sustinerea unor idei vehiculate n epoc cum ar Ii originea latin a poporului si a
limbii romne descendenta noastr daco-roman ideea constiintei nationale si istorice a romnilor
transilvneni unitatea national a tuturor romnilor etc. Prezentul secolului al XIX-lea purttor al
unei situatii socio-politice speciIice pentru romnii din Transilvania ,comanda trecutul care-i
servea interesele nationale n lupta mpotriva antiromnismului precum si a atingerii scopurilor sale
politice dar Ir a denatura cu nimic adevrul istoric.
Formarea memoriei sociale n conceptia lui Halbwachs se bazeaz pe distinctia ntre cadru
mecanism si mijloc. Ideea central este c ,munca prin care se ajunge la o ,memorie-natiune se
sprijin pe anumite mecanisme de Iabricatie. Un prim proces este cel de globali:are de constituire
a unei imagini generice care sintetizeaz anumite momente experiente lecturi povestiri sau
amintiri. Particulariznd la societatea romneasc aici putem evoca de exemplu momente istorice
marcante care au rmas ntiprite n traditiile populare Iiguri de eroi populari sau nationali care au
Iost mitizati de constiinta colectiv devenind eroi n basme legende sau povestiri etc. Al doilea
proces este simboli:area, care inverseaz globalizarea asa nct o imagine particular permite
ntoarcerea la un cadru structural. AstIel conIruntarea cu o IotograIie un discurs o relatare despre
obiectul memoriei reitereaz ntreaga constructie. Iar comemorarea prin evocarea unor Iapte
istorice a unor locuri sacre sunt mijloace de a Ionda ,iluzia de eternitate. Toate aceste trei procese
au Iost uzitate cu succes de muzeul secolului al XIX-lea. Chiar dac muzeul romnesc transilvnean
nu s-a materializat complet si nu si-a deschis portile larg ctre public dect n 1905 nceputurile
sale eIorturile de constituire si au rdcinile n a doua jumtate a secolului al XIX-lea. Si aici
merit mentionate renumitele adunri anuale ale Astrei adevrate srbtori nationale care-si
comemorau istoria si eroii neamului valorile cultural-nationale. Aceste srbtori erau adevrate
Iapte de cultur care aveau menirea de a Iace educatie poporului de a ntri constiinta de neam de
a mbogti memoria colectiv prin noi acumulri si de a o transmite generatiilor urmtoare asa cum
si ei la rndul lor o primiser mostenire de la naintasi.
Andre Micoud sublinia Iaptul c ,locurile singulare celebrate public de comunitti au ,rol
catalitic prin diIuzarea exemplului si dezvoltarea unui ,consens entuziast de interese. Acest punct
de vedere a Iost demonstrat de serbrile Astrei adevrate ,lectii de istorie balsam pentru suIletul
chinuit si umilit al romnilor. Aceste spatii istorice invitau la un ,alt viitor diIerit de prezentul
sumbru traditia Iiind manipulat n Iolosul schimbrii. Cci exemplul are virtutile demnittii ce
poate Ii si trebuie imitat.
ntorcndu-ne la Holbwachs acesta gseste c memoria colectiv are si o Iunctie nostalgic
aIectiv uniIicatoare prin care memoria colectiv valorizeaz continuitatea social si construieste

23
M. Finley Mythe, memoire, histoire Paris 1981 p. 32.
24
M. Halbwachs Les cadres sociaux de la memoire Paris 1994 p. 48.

274
un model de societate actual prin analogie cu un trecut atrgtor. Acesta este si cazul
romantismului romnesc curent care a impulsionat nasterea muzeului romnesc transilvnean.
Anne Muxel analiznd Iunctiile memoriei Iamiliale identiIic trei Iunctii principale care
contribuie la realizarea unei legturi puternice a individului cu trecutul su
25
. Desi aceste Iunctii
sunt particularizate la Iamilie prin extensie unele dintre ele si gsesc aplicabilitate si la comunitti
mai largi. Desi necunoscute n secolul al XIX-lea aceste Iunctii se regsesc n actiunile si scopurile
muzeului romnesc transilvnean. O prim Iunctie este cea de transmisie. n cadrul acestei Iunctii
memoria este mobilizat pentru a restitui istoria individului grupului comunittii sau n sens mai
larg societtii ntr-un ansamblu de legturi genealogice sau istorice care unesc ntre ei membrii
comunittii dndu-le constiinta apartenentei. AstIel individul este nvtat s gndeasc sub semnul
lui ,noi s se reIere la strmosi la mituri si traditii evocnd relatiile dintre generatii. Atunci cnd
individul este situat ntr-un context istoric ntr-o istorie grupal comunitar sau societal si nscris
sub semnul temporalittii memoria devine explorare arheologic incursiune n timp si prilej de
raportare la strbuni ca repere modale. Trimitnd la experientele strmosilor memoria constituie
un pol de reIerint educativ o mostenire convocat pentru a corecta prezentul. Ea particip la
reproducerea apartenentei socio-culturale devine memorie-reper memorie Iondatoare.
Memoria este si ritualic n sensul c Iunctioneaz prin accentuarea expresivittii
aIectivittii prin ritualizarea amintirilor. AstIel Iestivittile ntlnirile srbtoresti repetate si
standardizate opereaz un anumit gen de transmisie care mobilizeaz grupul l uneste ntretine
legturile ntre generatii. Toate acestea se regsesc n srbtorile Astrei care au suplinit cu succes
Iunctiile muzeului. n acest context muzeul Astrei a constituit materializarea obiectivarea
institutionalizat a aspiratiilor sociale si nationale a memoriei colective a constiintei nationale si
istorice a romnilor transilvneni.
Amintindu-ne mereu trecutul ne ndeplinim o obligatie moral Iat de acesta ncercm s
mentinem mereu treaz legtura cu naintasii realizm o reconciliere cu ,constructiile anterioare.
Societtile evoluate au re-descoperit astIel gestul simbolic al conservrii al identittii si au asezat
Iorta si demnitatea cunoasterii trecutului contra neantului pe care-l reprezint uitarea.
Cci pentru a ne pstra trecutul trebuie s ne pstrm traditiile si obiceiurile pe care se
bazeaz conIormismul social si care ne sunt impuse de societate Iiind considerate ca mostenire a
trecutului istoric. Din cauza aceasta obiceiul apare drept ceva coercitiv pe care l urmm chiar dac
uneori ni se pare nerational si nepractic. Obiceiul seamn cu instinctul deoarece este mostenit de la
naintasi nu este de origine individual si ntocmai ca la instinct nici n obicei nu exist de cele
mai multe ori constiinta scopului cruia i-a servit el. Jodl explic obiceiul n mod psihologic.
Obiceiurile comune indivizilor dintr-un grup social constituie o puternic legtur ntre ei si explic
multe dintre actiunile lor asemntoare.
Traditia este transmiterea ideilor impulsurilor si a Ielului de a judeca lucrurile de la naintasi
la urmasi. Noi simtim si gndim ntr-un anume Iel nu numai pentru c toti cei din jurul nostru simt
si gndesc asa ci si pentru c asa au gndit si simtit strmosii nostri. Forta traditiei const n Iaptul
c noi interiorizm tot ceea ce ne-au lsat predecesorii si l considerm nu ca pe ceva trecut ci ca pe
ceva ntotdeauna prezent. Trim n trecut si cu trecutul Ir s ne dm seama de acest lucru. De aici
rezult si pietatea Iat de persoane si lucruri care au Iost odat precum si dorinta de a continua
gndul si vointa lor. Traditia explic legtura n timp si continuitatea relatiilor sociale. Prin ea
putem ntelege conservarea societtii dincolo de granitele vietii individuale.
Pentru Traian Herseni traditia este ,Iundamentul nsusi al dezvoltrii socio-culturale...cu
precizarea c nu este vorba de traditie n sensul de pstrare Ir vreo modiIicare a ceea ce a Iost ci
de o mbogtire nencetat prin noi inventii si noi creatii. Traditiile vii si Iecunde nu sunt cele care
pun zgaz dezvoltrii ci cele care constituie un stimulent si e baz de plecare pentru noi achizitii si
deci pentru noi progrese. Evident Ir dubla capacitate a oamenilor pe de o parte de a nvta pe
altii pe de alta de a nvta de la altii genul acesta de traditie nu ar Ii posibil
26
. Trebuie subliniat
Iaptul c individul de la nastere are activitatea ndrumat sustinut si sporit prin traditia culturii n

25
A. Muxel Individu et memoire familiale Paris 1996 p. 54-56.
26
T. Herseni Sociologie Bucuresti 1982 p. 348-349.

275
care trieste. De aceea dac ,este inteligenta lui slab atunci traditia vine si-l sustine. El pluteste pe
aripile acesteia cum pluteste pe ap cu ajutorul colacului de salvare. Este inteligenta lui vie
inventiv atunci traditia l va ajuta s se ridice si mai sus. Acela care continu munca nceput de
altii proIit de experienta acestora; contributia lui cstig n valoare Iiindc soseste cu plusul de
munc la momentul oportun dup un exercitiu ndelungat. Dar traditia culturii aduce ceva mai
mult. Nu numai c ajut la dezvoltarea individului ea si nnobileaz suIletul acestuia
27
. C.
Rdulescu-Motru relev Ioarte bine aici inIluenta traditiei n plan individual.
Dup cum am vzut traditia ocup un loc si un rol deosebit de important n cadrul memoriei
colective muzeul la rndul su institutionaliznd aceast traditie si Iolosindu-i valentele
educative intr n constiinta oamenilor si le modeleaz aceast constiint.
Sintetiznd putem conchide c memoria prezint important att ca sintez a amintirilor
trecutului ct si ca obiectivare si institutionalizare a sa prin intermediul muzeului care
achizitioneaz ,memoria colectiv n Iorma sa material n produsele spirituale. AstIel muzeul se
erijeaz n institutia pstrtoare a trecutului unei colectivitti mijlocul de transmitere a valorilor
culturale urmtoarelor generatii care la rndul lor vor transmite aceast zestre cultural asigurnd
astIel continuitatea n timp a memoriei colective speciIice unei anume societti precum si
mbogtirea sa permanent cu noi valori cu noi acumulri cultural-educative valorizate social.
Dac cu ajutorul memoriei omul si pstreaz trecutul su individual prin memoria colectiv
societatea si pstreaz trecutul su comun. n acest sens muzeul s-a impus ca institutia care a
colectionat tezaurizat conservat si restaurat mrturiile trecutului lsnd aceast mostenire cultural
din generatie n generatie cu scopul clar de a nu ne pierde originile si de a ne eterniza creatiile
culturale sIidnd timpul si spatiul. C desi creatorul operei dispare existenta sa n timp Iiind
eIemer n schimb opera sa transcende timpul devenind nemuritoare.
Poate c ntr-un anume sens muzeul a institutionalizat orgoliul nostru uman (n sens pozitiv)
de a arta lumii sIidnd timpul latura noastr artistic Irumusetea si sensibilitatea suIletului uman
materializat n creatii culturale valorizate social.
Iar pe de alt parte poate c omenirea a creat muzeul din dorinta de a-si pstra emanatiile
spirituale concretizate n opere de cultur si civilizatie pentru a contracara latura negativ a
suIletului uman prin care ,omul tinde s drme propriile lui creatii... el devine cel mai periculos
dusman al lumii spirituale. Care doar e numai a lui! Adevrat Saturn n anumite momente ale sale
omul si devoreaz propriile lui vlstare
28
.

27
C. Rdulescu-Motru Curs de psihologie Bucuresti 1996 p. 372.
28
D. D. Rosca Existenta tragic Cluj-Napoca 1995 p. 116.

276


277

Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Dragoy Diaconescu, Cercetri arheologice n
Peytera Cauce (sat Ceriyor, comuna Lelese, judejul Hunedoara), Vol. I, Cu
contribu(ii de Eugen Orlandea, Cosmin Suciu yi Corneliu Beldiman, Universitatea
Lucian Blaga, Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea Patrimoniului
Cultural Transilvnean n Context European, Bibliotheca Septemcastrensis IV
(editor Sabin Adrian Luca), Editura Economic, Sibiu/Bucureyti, 2004, 286 p., 7
hr(i, o schem, 12 planuri, 57 planye alb-negru, 40 foto color.

Diana-Maria Sztancs
-

Volumele din seria deja binecunoscut intitulat Bibliotheca
Septemcastrensis initiat de proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca n cadrul
Universittii Lucian Blaga din Sibiu Institutul pentru Cercetarea si
ValoriIicarea Patrimoniului Cultural Transilvnean n Context European s-
au impus imediat ca un aport consistent la studierea siturilor arheologice si
istorice de pe teritoriul Romniei n lumina celor mai recente cercetri si
conIorm orientrilor si metodologiei actuale.
Lucrarea pe care o prezentm cu prilejul de Iat si avnd titlul de
mai sus se constituie n volumul IV al seriei si a vzut lumina tiparului
Ioarte recent n conditii graIice excelente la Editura Economic prin
grija deosebit a dlui director Dan Tudor Marinescu; domnia sa este de
altIel si redactorul volumului. Ceea ce se oIer actualmente mediului
stiintiIic romnesc si international este doar prima parte a unei lucrri
ample proiectat n dou volume; partea a doua aIlat n pregtire este
prevzut a aprea n anul 2005.
Cartea se relieIeaz ca rezultatul meritoriu al unui demers interdisciplinar Iocalizat asupra unui sit
arheologic pluristratiIicat cantonat n mediul endocarstic. Pornind de la tratarea riguroas a tuturor
datelor culese asupra acestuia n majoritate inedite autorii extrapoleaz si bazndu-se pe cercetrile
anterioare ca si pe cele personale din ultimii ani de amploare variabil dar cu rezultate ntotdeauna
notabile reusesc n Iapt s oIere o prim sintez a importantelor descoperiri de epoc preistoric si
protoistoric din regiunea Muntilor Poiana Rusc.
Capitolul nti Cadrul fi:ico-geografic (p. 9-20) Iixeaz coordonatele complexe ale mediului
n care este amplasat Pestera Cauce; el are rolul de a crea o viziune de ansamblu asupra genezei
evolutiei geologice resurselor si situatiei actuale. Un alt obiectiv pe care si-l propune acest prim
capitol este acela de a contura inIluentele si conditionrile pe care parametrii ecologici complecsi
(de la relieI la regimul hidrograIic soluri vegetatie Iaun conditii microclimatice s.a. resurse
naturale minerale vegetale si animale) le-au exercitat asupra implantrii locuirii vechi si a dinamicii
sale: tipuri de habitat exploatarea potentialului de materii prime etc.
Al doilea capitol Descrierea cercetrilor sistematice (p. 21-65) clariIic aspectele legate de
derularea cercetrilor arheologice n microregiunea vizat respectiv sectorul estic al Muntilor
Poiana Rusc; sunt trecute n revist cu toate datele disponibile expuse sintetic (amplasare
secvente de locuire atestate etapele si caracterul cercetrilor etc.) 17 pesteri n care de-a lungul
timpului (sec. al XIX-lea si al XX-lea pn n anii 90) au Iost sesizate vestigii arheologice
databile din paleoliticul mijlociu si pn n evul mediu. Autorii Iac reIerire la contributiile aduse de

-

278
ZsoIia von Torma si Marton Roska initiatorii cercetrilor arheologice n regiune; n anii `50
colectivul condus de proI. Constantin S. Nicolescu-Plopsor initiaz spturile de la Nandru
,Pestera Curat si ,Pestera Spurcat precum si cele de la Ohaba-Ponor ,Pestera din Bordu
Mare. Analizele palinologice ale sedimentelor prelevate din primul sit au permis dr. Marin
Crciumaru deIinirea complexului interstadial Nandru. n cadrul etapei cercetrilor recente un loc
esential ocup activitatea Cercului Speologilor Proteus din Hunedoara desIsurat n colaborare
cu specialistii Muzeului Castelul Corvinestilor si Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. n Iapt
suntem n Iata unui real model pozitiv de conlucrare ntre institutii si asociatii reunind proIesionisti
valorosi si amatori pasionati din domeniile arheologiei si speologiei; este subliniat importanta
capital a acestei colaborri prin prezentarea programelor si rezultatelor stagiilor anuale de
arheologie speologic Icute deja cunoscute la reuniunile de proIil si apreciate ca atare (Premiul
,Emil Racovit la Congresul National de Speologie din anul 2000). AstIel s-a conturat proiectul
unor investigatii sistematice asupra habitatului preistoric si protoistoric n regiune care a permis
identiIicarea a 55 de pesteri si abri-uri Iosile; n unele dintre acestea au Iost eIectuate sondaje de
veriIicare a potentialului arheologic. Un loc aparte detin n cadastrul carstului local cele cinci
cavernamente din zona satului Cerisor: Pestera Nr. 1 (Pestera Mare); Pestera Nr. 2 (Pestera Mic);
Pestera Nr. 3; Pestera Nr. 4 (Pestera de la Crciuneasa); Pestera Cauce (sau Pestera de la Cauce).
Cunoscut nainte de 1976 Iiind inserat n cadastrul carstului din Romnia Pestera Cauce nu a
beneIiciat de o explorare si de o cartare exhaustive pn n 1994 cnd aceste deziderate sunt atinse
de membrii Cercului Speologilor Proteus din Hunedoara condus de Marin Baicoan. ncepnd
din 1997 n paralel cu organizarea stagiilor de arheologie speologic aici au Iost demarate
cercetrile arheologice n regim controlat sub Iorma eIecturii unor sondaje si a deschiderii unor
supraIete; beneIiciind de participarea direct si de supervizarea permanent a proI. dr. Sabin Adrian
Luca ele au Iost realizate de un colectiv ndrumat de arheologii Cristian Roman si Dragos
Diaconescu (Muzeul Castelul Corvinestilor Hunedoara) din care au Icut parte Marin Baicoan
si speologii Clubului Proteus precum si studentii Universittii Lucian Blaga Facultatea de
Litere Istorie si Jurnalism. Cercetrile au Iost continuate Ir intermitente pn n 1999; conditiile
naturale diIicile aprute (pestera a redevenit sit activ n urma regimului pluvial n exces din anul
respectiv) ca si restrngerea drastic a supraIetei accesibile unei spturi pertinente au impus
sistarea investigatiilor sistematice n anul mentionat. Chiar si astIel situl n discutie a oIerit una
dintre cele mai consistente secvente stratigraIice cavernicole nederanjate de epoc holocen
cunoscute pn acum la noi cu o succesiune de locuire complex si bogat n vestigii diverse
prelevate n conditii optime din toate punctele de vedere; acestea constituie ntre altele atu-urile
majore indiscutabile ale Pesterii Cauce si i deIinesc individualitatea n ansamblul siturilor
arheologice de acest gen. Autorii ne oIer datele reIeritoare la sistemul de sptur aplicat n
conditiile speciIice ale sitului care asa cum s-a precizat deja are o umplutur (pachet de
sedimente) de vrst holocen Ir deranjamente majore cu bogate vestigii arheologice. Sptura a
vizat initial practicarea unor casete de veriIicare apoi demararea cercetrii sistematice prin
supraIete n vederea obtinerii unui proIil longitudinal apt s oIere imaginea global a succesiunii
depunerilor si s permit recoltarea tuturor categoriilor de vestigii n conditii optime. Subcapitolul
Principalele repere ale stratigrafiei peterii etaleaz coordonatele stratigraIiei generale precum si
descrierea Iiecrei unitti stratigraIice cu elementele geologice si arheologice speciIice; este vorba
de opt niveluri de ocupare a acestui sit cavernicol: neolitic si eneolitic (nivelul I: complexul cultural
Starcevo-Cris Iazele IC IIA; nivelul II: cultura Turdas; nivelul III: cultura Petresti; nivelul IV:
cultura Tiszapolgar; nivelul V: cultura Bodrogkeresztur III; nivelul VI: cultura CotoIeni); epoca
bronzului (nivelul VII: cultura Wietenberg); evul mediu (nivelul VIII). n ultima parte a acestui
capitol sunt prezentate si discutate pe microregiuni siturile preistorice si protoistorice n aer liber si
de pester cunoscute actualmente n Muntii Poiana Rusc si zonele adiacente; ni se pune astIel la
dispozitie un Ioarte util si necesar microrepertoriu arheologic nsumnd 40 de puncte unele deja
Ioarte cunoscute (Nandru-,Pestera Curat Hunedoara-,Grdina Castelului si ,Dealul Snpetru
etc.) iar altele cele mai multe inedite. De mare interes sunt sursele de materii prime litice (silexite
opaluri cuartite etc.) identiIicate n aceste regiuni la Bos Cerisor Pestisu Mare Roscani si

279
exploatate n preistorie; lor li se acord o important particular punndu-se n circulatie datele de
ultim or relative la localizare si caracteristicile geologico-mineralogice.
Capitolul al treilea Descrierea materialului arheologic (p. 65-97) vine s completeze
imaginea asupra importantei cercetrilor desIsurate n sit prin descrierea pe unitti stratigraIice si
culturi a lotului complex de arteIacte recuperat. Structura acestui capitol reIlect eIortul meritoriu
al coordonatorului proiectului proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca pe planul abordrii
multidisciplinare prin reunirea contributiilor mai multor specialisti. La alctuirea acestui capitol se
nregistreaz aportul ing. Eugen Orlandea care oIer descrierea utilajului litic cioplit si sleIuit; la
rndul su dr. Corneliu Beldiman a studiat inventarul arteIactelor din materii dure animale si pune
la dispozitie o list tipologic preliminar n volumul II urmnd s se rezerve un capitol amplu
acestui domeniu particular al cercetrii preistorice; Cristian Roman descrie n continuare obiectele
de plastic n lut ars ca si podoabele. Cum era de asteptat un spatiu major este rezervat analizei
amnuntite a materialului ceramic (recte vasele ceramice) eIectuate de proI. univ. dr. Sabin Adrian
Luca Cristian Roman si Dragos Diaconescu. Se au n vedere numai loturile provenind din
nivelurile I-V (Starcevo-Cris Bodrogkeresztur) materialul ceramic din restul nivelurilor urmnd
s Iie prezentat n volumul al doilea. Concluziile acestui demers riguros stau la baza ncadrrilor
cultural-cronologice ale nivelurilor ocupationale decelate; Ioarte sugestiv este etalarea datelor
generale legate de categoriile tipologice dar si sintetizarea inIormatiilor minutioase de ordin tehno-
tipologic tratate statistic dup metodologia propus de dr. Gheorghe Lazarovici si redate n
numeroase tabele si histograme cu aportul unei echipe de studenti coordonate de asist. Cosmin
Suciu. Abordarea porneste de la nregistrarea sistematic exhaustiv a parametrilor Iragmentelor de
vase ceramice: culoare ardere netezire amestec ornamentare. Subliniem nc o dat ca salutar
initiativa proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca de abordare complex a investigatiilor prin reunirea unui
colectiv de specialisti n diverse domenii: speologie geologie-mineralogie industria materiilor dure
animale tratamentul statistic al datelor; astIel prin intermediul acestui prim volum al monograIiei
sitului din Pestera Cauce avem un exemplu actual si unic de studiu pluridisciplinar (orientare care
ncepe s se maniIeste si n cadrul arheologiei din Romnia n ultimul timp) Iocalizat n mod optim
pe un obiectiv arheologic de vrst holocen implantat n mediul endocarstic.
Al patrulea capitol si cel mai consistent al crtii Incadrarea cronologic i cultural a
nivelurilor I-J din Petera Cauce (p. 99-143) datorat proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca insereaz
inIormatiile obtinute prin cercetrile din situl mentionat n ansamblul datelor sistematizate
cunoscute la nivel regional si supraregional reIeritoare la: complexul cultural Starcevo-Cris
culturile Turdas Petresti Tiszapolgar si Bodrogkeresztur III. Ni se oIer n Iapt o valoroas
panoram de ultim or a problematicii culturilor preistorice respective reper al oricror abordri
ulterioare. Remarcm tratarea detaliat a Iiecrui nivel cultural discutarea trsturilor perioadei
vizate relatiile interculturale si cronologice dar mai ales analogiile ample si Ioarte recente pentru
materialele si situatiile constatate n scopul argumentrii pertinente a ipotezelor Iormulate.
Vestigiile din depunerile atribuite complexului cultural Starcevo-Cris Iazele IC IIA conduc la
concluzia unei locuiri de caracter permanent. Este prilejuit discutarea aspectelor legate de cea de-a
doua migratie neolitic timpurie ajungndu-se la concluzia conIorm creia calea de ptrundere a
comunittilor respective n Transilvania dinspre Banat a inclus si zona Muntilor Poiana Rusc. n
nivelul atribuit culturii Turdas se disting dou subniveluri IIa (prezenta vaselor pictate cu bitum de
tip Tualas) si IIb (ceramic apartinnd grupului Foeni-Mintia importuri Precucuteni); observatiile
din teren indic existenta unor depuneri de caracter ritualic aceast concluzie Iormulat ipotetic
Iiind valabil si pentru vestigiile nivelului III apartinnd culturii Petresti. Analiza arteIactelor
relative la cultura Tiszapolgar Iaza trzie conduce la concluzia unei ocupri sezoniere a pesterii
sugerat de caracterul restrns al tipologiei vaselor ceramice; descoperirile din Pestera Cauce vin s
conIirme unele constatri anterioare si anume Iaptul c aceast cultur nu a ocupat ntreg spatiul
intracarpatic; centrul Transilvaniei a Iost locuit de comunittile petrestene contemporane cu acelea
care se implantaser n mediul endocarstic din Muntii Poiana Rusc zon marcnd marginea estic
a arealului culturii Tiszapolgar. De asemenea se ridic problema important a tranzitiei de la
cultura Tiszapolgar la cultura Bodrogkeresztur subliniindu-se n acest sens importanta

280
descoperirilor tipice pentru acest Ienomen din asezarea de la Deva-,Ciangi. Singurul sit n care
s-au surprins relatii stratigraIice directe ntre cultura Bodrogkeresztur si cele anterioare sau
ulterioare este acela de la Bile Herculane-,Pestera Hotilor; n Pestera Cauce avem ns
demonstrat continuitatea cultural prin suprapunerea orizontului apartinnd ceramicii cu torti
pastilate de un nivel (IV) Tiszapolgar. Se prezint n detaliu ultimele concluzii legate de originea si
evolutia culturii Bodrogkeresztur ca si variantele sale regionale; sunt de asemenea inserate datele
si opiniile reIeritoare la cronologia relativ si absolut a acestei culturi.
Capitolul al cincilea rezervat Anexelor (p. 145-180) cuprinde etalarea rezultatelor analizelor
mineralogice asupra utilajului litic cioplit eIectuate de ing. Eugen Orlandea; este redat continutul a
patru Buletine de experti: geologic i mineralogico-petrografic elaborate n urma studiului
macroscopic si microscopic a: 18 esantioane apartinnd complexului cultural Starcevo-Cris; 24
esantioane apartinnd culturii Turdas; 36 esantioane apartinnd culturii Tiszapolgar; 12 esantioane
apartinnd culturii Wietenberg. Concluziile sunt de important capital pentru precizarea naturii
Iiecrei materii prime si mai ales pentru identiIicarea precis a surselor ceea ce permite
circumscrierea habitatului preistoric din estul Muntilor Poiana Rusc si unor imperative de ordin
paleotehnologic respectiv procurarea periodic/sezonier a materiilor prime litice a cror
prelucrare si diIuziune pot Ii sesizate si urmrite n conditii incomparabile cu situatia anterioar.
Volumul este completat de: Lista abrevierilor bibliografice (p. 181-184); Bibliografia
exhaustiv a problematicii generale si speciIice tratate (p. 185-198); Lista ilustratiilor (p. 199-212);
Re:umatul si Lista ilustratiilor n limba englez (p. 213-229).
Sectiunea de ilustratii Ioarte consistent si variat este Iormat din: 7 hrti geologice si
arheologice ale regiunii; o schem si 12 planuri ale siturilor (toate n text); la sIrsitul crtii sunt inserate:
57 planse cu desene alb-negru ale materialelor (utilaj litic din materii dure animale piese de podoab
ceramic); de Ioarte bun calitate acestea au Iost realizate de Cristian Roman; notabil este si realizarea
a 40 Ioto color datorate aceluiasi arheolog rednd aspecte ale peisajului zonei vederi exterioare si
interioare ale siturilor unele materiale ceramice si piese unicat atribuite culturii Wietenberg legate de
practicarea metalurgiei bronzului (dou tipare si un polizor toate litice o suIlant ceramic).
Concluzionnd putem aIirma c volumul IV al seriei Bibliotheca Septemcastrensis rezervat
Pesterii Cauce oIer un set de date complexe n majoritate inedite de ordin geologic speologic
arheologic supuse eIortului abordrii interdisciplinare si conducnd la conturarea unei sinteze
exemplare a domeniului cercetrii preistorice din tara noastr prima de acest gen rezervat unui sit de
tip cavernicol cu depuneri de vrst holocen. EIortul meritoriu al eIicientului colectiv coordonat de
proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca a Iost astIel ncununat de un binemeritat succes. Suntem ncredintati
de pe acum c publicarea volumului al doilea rezervat Pesterii Cauce precum si a altora asteptat cu
acelasi justiIicat interes n cadrul seriei mentionate creia i dorim o existent ct mai lung va
contribui n mod semniIicativ si notabil la progresul general si specializat al cercetrii de proIil.


281

cta 1errae Septemcastrensis. rheologie, Studii Clasice, Medievistic,
Universitatea Lucian Blaga, Institutul pentru Cercetarea yi Valorificarea
Patrimoniului Cultural Transilvnean n Context European, Redactor yef Sabin
Adrian Luca, Editura Economic, Sibiu/Bucureyti, Nr. I, 2002, 224 p.

Diana-Maria Sztancs
-

Anuarul Acta Terrae Septemcastrensis care apare ncepnd cu anul
2002 sub egida Universittii Lucian Blaga din Sibiu Institutul
pentru Cercetarea si ValoriIicarea Patrimoniului Cultural
Transilvnean n Context European a ajuns n 2004 la al treilea numr.
Acest eveniment a Iost posibil datorit consecventei pe care editorul si
redactorul seI proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca alturi de colectivul
redactional o dovedeste n identiIicarea si reunirea contributiilor
stiintiIice ale colaboratorilor mai vechi sau recenti cercettori si cadre
didactice universitare dar nu mai putin eIorturilor de surmontare a
inerentelor diIicultti Iinanciare legate de tiprire. Avem astIel n Iat
cazul notabil al unui periodic Ioarte recent aprut dar integrat imediat
n peisajul revistelor de proIil cu traditie din Romnia gsindu-si
cuvenitul locul de Irunte si devenind o reIerint a domeniului. n acest
sens st mrturie ntre altele si componenta de marc a consiliului
stiintiIic din care Iac (sau au Icut pn de curnd) parte: proI. univ. dr. Paul Niedemayer (membru
corespondent al Academiei Romne) proI. univ. dr. Iuliu Paul proI. univ. dr. Thomas Ngler proI.
univ. dr. Nicolae Branga proI. univ. dr. Gheorghe Lazarovici.
La aceast perIormant au contribuit standardele nalte Iixate de la aparitia primului numr
att pe planul temelor abordate continutului dar si al normelor redactionale. AstIel a Iost posibil ca
aceste prime trei volume s se remarce att prin excelenta calitate stiintiIic pstrat la un nivel
unitar ca o conditie sine qua non a aparitiei dar si prin tinuta tipograIic Ioarte bun asigurat de
tehnicienii Editurii Economice prin grija personal a dlui director Dan Tudor Marinescu. Nu n
ultimul rnd trebuie mentionat contributia meritorie a sponsorilor: S.C. Clio Consult din Sibiu
Vasile Augustini din Cluj-Napoca si S.C. EuroIarm Rm. Vlcea.
Articolele studiile alte contributii sunt grupate n urmtoarele sectiuni distincte: Arheologie preistoric;
Studii clasice. Arheologie greco-roman i daco-roman; Medievistic. Arheologie medieval; Recen:ii.
Numrul I editat n anul 2002 a crui prezentare o Iacem cu aceast ocazie este dedicat memoriei
celui care a contribuit n mod esential la consolidarea bazelor cercetrii istorice sibiene n a doua jumtate a
secolului trecut proI. univ. dr. Nicolae Lupu eminent arheolog si istoric (1921 2001). n Cuvntul nainte
al redactiei intitulat sugestiv Ars historica archaeologicaque (p. 7-8) se abordeaz deIinirea conceptelor de
istorie si arheologie se contureaz obiectivele cercetrilor arheologice derulate n spatiul intracarpatic cu
relieIarea realittilor si a imperativelor zilelor noastre n domeniu: ,.integrarea cultural european nu mai
este un mit; ,.suntem parte din motorul acesteia; ,.renvierea spiritului critic sntos. Pornind de la
aceste considerente anuarul sibian si jaloneaz orientarea si si deIineste aria cronologico-tematic abordat
(preistorie protoistorie epoca clasic evul mediu) lansnd apelul ctre specialistii domeniului de a se

-

282
altura eIorturilor membrilor colectivului redactional de ,revigorare a cercetrii istorico-arheologice
activitate derulat n conditii nc diIicile cu ,bani putini dar .cu suIletul deschis si inima cald.
Urmeaz Necrologul prof. univ. dr. Nicolae Lupu (p. 9-12) semnat de Corvin Lupu care
pune n lumin coordonatele majore ale vietii si activittii meritorii n plan stiintiIic si didactic a
personalittii sibiene recent disprute: actiunile sustinute desIsurate constant pentru consolidarea
postbelic a nvtmntului superior istoric n cetatea cibinens activitatea de cercetare si
rezultatele sale ca si aceea legat de exercitarea Iunctiei de director al Muzeului Brukenthal.
Prima sectiune Arheologie preistoric se deschide cu articolul proI. univ. dr. Sabin Adrian
Luca intitulat Date despre statueta de la Liubcova II, fud. Cara-Severin (p. 15-29) n care este
analizat aceast recent si important descoperire evidentiindu-se importanta vietii spirituale n
epoca neolitic; totodat sunt inserate si discutate analogiile si interpretrile legate de plastica n lut
ars; lucrarea este nsotit de reprezentrile graIice ale arteIactului (desene si IotograIii).
Articolul semnat de Nicolae Ursulescu Dumitru Boghian Sergiu Haimovici Vasile Cotiug si
Anca Coroliuc se reIer la Cercetri interdisciplinare in ae:area precucutenian de la Tg. Frumos (fud.
Iai). Aportul arheo:oologiei (p. 29-54); este descris zona si situl de provenient a descoperirilor situatia
spturii ncadrarea cronologic si cultural (cultura Precucuteni Iaza III); materialul arheozoologic
recoltat a Iost supus analizei iar importanta datelor rezultate rezid n Iaptul c permit reconstituirea unor
aspecte ale vietii comunittilor de aici mai ales sub aspectul paleoeconomic (ocupatii diverse legate de
obtinerea mijloacelor de subzistent ponderea surselor de hran sau de practicarea unor mestesuguri cum
sunt prelucrarea pieilor si industria materiilor dure animale); autorii s-au oprit dar numai n mod Iugitiv si
asupra arteIactelor din materii dure animale (unelte si podoabe) realizate din elemente anatomice precum
oasele lungi si coarnele de cervide dintii si valvele scoicilor culese din mediul local; ele nu sunt de Iapt
analizate n text dar beneIiciaz de o ilustrare util din care constatm prezenta unor tipuri semniIicative;
la Iinal este inclus partea graIic: planul general al sitului cu amplasarea spturilor planurile unor
complexe desenele si IotograIiile arteIactelor discutate.
Al treilea articol al primei sectiuni apartinnd lui Cristian Roman si lui Dragos Diaconescu trateaz
Un complex apartinand culturii Basarabi descoperit la Hunedoara ,Grdina Castelului` (p. 55-68); se
supune analizei continutul unei gropi complex considerat initial ca Iiind un cuptor de redus minereul de Iier;
cercetarea atent a peretilor acestei gropi a permis Iormularea unei alte concluzii legat de existenta unei
gropi menajere care a servit si la depozitarea resturilor unui cuptor de redus minereul; inventarul complexului
impune ncadrarea cultural-cronologic ntr-o Iaz timpurie a culturii Basarabi; lucrarea este nsotit de
planul spturii proIilul stratigraIic desenele materialului ceramic recoltat din umplutura gropii.
Sectiunea de Studii clasice. Arheologie greco-roman i daco-roman debuteaz cu lucrarea ampl
a regretatului proI. univ. dr. Nicolae Lupu reIeritoare la Statiunea roman de la Boita (fud. Sibiu) (p. 71-
106); dup Iixarea coordonatelor spatiului geograIic n care se plaseaz situl se oIer istoricul cercetrilor
urmat de descrierea detaliat a diverselor structuri monumentale descoperite aIerente termelor palestrelor
statiei vamale constructiilor de caracter gospodresc; sunt prezentate datele legate de inventarul mobil
precum ceramica uneltele piesele de port si de podoab materialul numismatic din cuprinsul asezrii; n
urma spturilor arheologice eIectuate autorul Iormuleaz ncheierea c ,statiunea Caput Stenarum
(Boita) a Iost prsit n urma tulburrilor pricinuite de invazia carpilor din anul 245 Ir a mai Ii reIcut
si repus n Iunctiune mai trziu; din pcate ilustratia studiului a Iost pierdut n mare parte pstrndu-se
doar patru planse cu monedele din tezaurul descoperit aici inserate la Iinal.
n continuarea sumarului este inserat articolul datorat lui Costin Croitoru purtnd titlul Sudul Moldovei in
cadrul sistemului defensiv roman. Contributii la cunoaterea valurilor de pmant (p. 107-120); autorul expune
problematica legat de cadrul general si de sistemul Iixrii granitelor n lumea roman n absenta cursurilor de
ap cu traseu convenabil (vallum fossa); sunt evidentiati parametrii diversi ai acestui tip de amenajri cu
exemple sugestive extrase din arealul precizat: Valul Galatilor (Traian Tulucesti) Valul InIerior al Basarabiei
(Vadul lui Isac Lacul lui Sasc); Valul Moldovei InIerioare (Valul lui Athanaric); Valul Lacul Cahul Lacul
Cartal; concluziile subliniaz Iaptul c rolul acestor limitibus era acela de hotar conventional realizate numai
sub Iorma acestor valuri Ir a Ii dotate cu turnuri (turres sau specula) sau acela de IortiIicatii (castra sau
castella); lucrarea este nsotit de o hart pe care sunt Iigurate traseele valurilor mentionate.

283
Alexandru Sonoc contribuie la acest numr al anuarului cibinens cu articolul Cateva interpretri prilefuite
de studiul unei inscriptii funerare romane tar:ii de la Savaria (S:ombathely, Ungaria) (p. 121-128); se supune
discutiei o epigraI databil n sec. al IV-lea e.n. ridicat de cetteana roman Domnica n memoria sotului su
Aurelius Diodorus si a copiilor lor; n opinia cercettorului sibian termenul civis la care se adaug etnonimul
Graecus exprim identitatea cultural-politic a supusilor grecoIoni pgni ai Imperiului Roman de Rsrit.
ConI. univ. dr. Dumitru Popa realizeaz n lucrarea sa Consideratii privind habitatul rural din spatiul
intracarpatic al Daciei romane (p. 129-144) o ,inventariere a asezrilor rurale din Transilvania sec. II-III e.n. si
ajunge la concluzia c avem de-a Iace pe de o parte cu asezri rurale dezvoltate posibil centre administrative
populate de colonisti iar pe de alta cu asezri modeste n plan economic apartinnd populatiei autohtone.
Ioan Marian Tiplic deschide seria articolelor din sectiunea Medievistic. Arheologie medieval Iormulnd
Consideratii cu privire la liniile intrite de tipul priscilor din Transilvania (sec. IX-XIII) (p. 147-164); autorul
porneste de la baza pe care au Iost construite aceste linii de aprare (vechile castre romane) si arat c primele
sisteme de IortiIicatii ardelene medievale timpurii au aprut ca o consecint inerent a transIormrilor de natur
politic si social-economic produse n perioada de reIerint inclusiv colonizarea sasilor si exercitarea autorittii
maghiare; n stilul obisnuit al autorului n cadrul articolului se insereaz Iormularea unei deIinitii a priscii
Iundamentat pe o bibliograIie bogat; astIel se arat c acest sistem de IortiIicatie presupune existenta unei Isii
,de pmnt de 10-40 km ltime lsat n paragin cu pduris des. controlat Iiind la porti. prin cetti de
pmnt si asezri ale unor grupuri de aprtori de granit; se urmreste evolutia acestui tip de IortiIicatie
propunndu-se n Iinal individualizarea a trei etape n construirea si utilizarea priscilor.
Domeniul numismaticii este reprezentat de articolul intitulat Descoperiri monetare pe antierul de la
Hunedoara, punctele ,Sacristia Capelei` i ,Grdina Castelului`. Campania 2001 (p. 165-170) semnat de
Silviu Istrate Purece Cristian Roman Dragos Diaconescu si Andrei Gonciar; sunt etalate toate datele relative
la un numr de 10 piese precum si discutia asupra ncadrrii lor cronologice si a semniIicatiei pentru evolutia
siturilor de provenient; piesele descoperite n ,Sacristia Capelei emise de regatul maghiar apartin sec. al
XV-lea n mare parte iar cele din ,Grdina Castelului au Iost emise pentru Austria de Jos Ungaria si Stiria
datndu-se n sec. al XVIII-lea (cu o exceptie); cele dou planse cuprind imaginile pieselor si planul
Castelului Corvinestilor cu marcarea locului spturilor si al descoperirilor monetare.
Maria Crngaci-Tiplic si aduce contributia la sumarul acestui volum cu articolul care trateaz
Unele controverse privind datarea monumentelor romanice din regiunea Sibiului (p. 171-174); n care
se prezint opiniile diversilor cercettori care s-au ocupat de aceast problem.
Sectiunea Recen:ii este dominat de contributiile proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca care analizeaz
lucrrile: Eugen Comsa Jiata oamenilor din spatiul carpato-danubiano-pontic in mileniile 7-4 i.Hr.
Bucuresti 1996 (p. 177-181); idem Figurinele antropomorfe din epoca neolitic pe teritoriul Romaniei
Bucuresti 1995 (p. 181-185); Doina Ignat Grupul cultural neolitic Suplacu de Barcu Timisoara 1998 (p.
185-189); Zoia Kalmar-Maxim Neo-eneoliticul din Transilvania. Date arheologice i statistico-matematice
Cluj-Napoca 1999 (p. 189-203); aceste recenzii se remarc prin accentele critice ntemeiate si prin
documentarea actualizat de Ioarte bun calitate inserat la Iinal. Urmeaz recenzia lucrrii lui Raul
Gleirscher Keltensiedlung auf der Gracarca. Eine archologisch-historische Spurensuche um den
Klopeiner See mit Ausblicken auf den Krntner Raum und bis ins Mitelalter St. Kanzian 1997 semnat de
Alexandru Gh. Sonoc (p. 203-215). Ultima recenzie este datorat lui Ioan Marian Tiplic si are ca obiect
cartea lui Alexandru Madgearu Romanii in opera Notarului Anonim Cluj-Napoca 2001 (p. 215-219).
La Iinalul volumului se regseste Lista abrevierilor bibliografice (p. 221-224).
Acta Terrae Septemcastrensis s-a impus de la primul su numr prin valoarea materialelor
publicate semnate de reprezentanti de marc ai istoriograIiei romnesti de azi prin rigoarea
abordrilor si exigentele ridicate la nivelul maxim al standardelor editoriale de inimosul colectiv
redactional condus de proI. univ. dr. Sabin Adrian Luca.
Urm viat lung acestui nou anuar cibinens de prestigiu n cmpul cercetrii arheologice si
istorice romnesti si internationale. Totodat adresm tuturor contributorilor (autori redactori
editori) Ielicitrile noastre si urri de noi succese!

Corviniana VIII

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Corviniana VIII

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Corviniana - Acta Musei Corvinensis, V, 2004

Вам также может понравиться