MCCP 1 Focus-grup este un tip de: 1. observatie dirijata 2. interviu stiintific 3. chestionar cu intrebari deschise 4. interviu de grup 5.

observatie nedirijata a. 1+2+3 b. 3+4+5 c. 2+3 2 Printre dezavantajele unui focus - grup se numara: 1. metoda cantitativa 2. datele nu au relevanta statistica puternica 3. raspunsuri ce nu pot fi inregistrate 4. calitatea informatiilor depinde de abilitatea moderatorului 5. influenta efectelor de grup a. 1+3 b. 2+4+5 c. 4+5 3 Efectul polarizarii in focus - grup este datorat: a. influentei moderatorului b. presiunii grupului c. cunostintelor stiintifice 4 Etapele focus - grupului sunt: 1. formarea grupului de discutie 2. alegerea datei si a orei de desfasurare si alegerea locului de desfasurare 3. pregatirea conditiilor de desfasurare 4. desfasurarea propriu - zisa 5. prelucrarea si analiza informatiilor a. 1+2+3+4+5 b. 2+3+5 c. 4+5 5 Alegerea datei, orei si locului de desfasurare a focus - grup se: 1. face oricand este dispus moderatorul 2. planifica evitandu-se sarbatori religioase 3. planifica evitandu-se evenimente sportive 4. organizeaza in orice spatiu avut la dispozitie 5. organizeaza pentru ca participantii sa se simta cat mai confortabil a. 4+5 b. 2+3+5 c. 1+2

1. 15 minute 2. ora 3. 1 ora 4. 2 ore 5. 3 ore a. 3+4+5 b. 1 c. 2 8 Moderatorul in focus - grup: 1. trebuie sa aiba competente de comunicare 2. trebuie sa aiba competente de negociere 3. trebuie sa cunoasca domeniul metodologiilor calitative de cercetare 4. asista fara a deranja interlocutorii 5. nu necesita o pregatire suplimentara a. 4+5 b. 1+2+3 c. 3+5 9 Cate persoane pot fi supuse analizei prin testele individuale ? a. una b. cinci c. oricate 10 Care este numarul de examinatori necesari in testele individuale ? a. unul b. doi c. trei 11 Care este marele avantaj al testelor individuale ? 1. observarea directa a subiectului 2. observatia comportamentului subiectului 3. nu are avantaj a. 3 b. 1+2 c. 2+3 12 Testele individuale sunt folosite in: 1. psihodiagnoza clinica 2. consiliere 3. psihologia organizationala a. 1+2 b. 2+3 c. 2 13 Instructajul testelor individuale este: a. adaptabil b. standardizat c. nu este necesar

6 Pregatirea conditiilor de desfasurare a reuniunii in focus - grup: 1. nu este necesara deoarece se merge pe adaptare 14 Conditiile de desfasurare a testului de grup trebuie spontana sa fie: 2. implica pregatirea ghidului de interviu a. adaptabile 3. implica pregatirea chestionarelor ce urmeaza a b. speciale fi completate de c. Standardizate - nu e validat??? participanti 4. pregatirea altor instrumente in completarea 15 n cadrul testelor de grup examinatorul: chestionarelor a. comunica timpul acordat pentru rezolvare 5. pregatirea aparaturii si echipamentului b. nu spune nimic electronic ce urmeaza a fi utilizat c. comunica doar momentul in care sunt rugati subiectii pe parcurs sa lase a. 1+4 instrumentele jos b. 2+3+4+5 c. 4+5 16 Testele de grup au avantajul: a. pot fi examinati mai multi subiecti in acelasi timp 7 Durata desfasurarii reuniunii intr-un focus - grup b. costul scazut este de: c. permite observarea comparativa a subiectilor

17 Standardizarea - este caracteristica principala a testului care exprima: 1. proba e identica din punct de vedere al continutului 2. proba e identica din punct de vedere al formei de prezentare 3. proba e identica din punct de vedere al modului de aplicare 4. proba e identica din punct de vedere al modului de cotare a. 2+3+4 b. 1+2+3+4 c. 1+3+4

b. de oricine a inteles instructajul c. psihologi 26 Dupa modul de executare a sarcinii de catre subiect, testele se pot clasifica in: 1. teste orale 2. teste scrise 3. teste de performanta 4. teste de aptitudini speciale a. 1+2+3 b. 2+4 c. 2+3

27 Testele de eficienta cuprind: 1. teste de aptitudini multiple 18 Caracteristica importanta in urma careia indiferent 2. teste de inteligenta de examinatorul prezent se obtin aceleasi scoruri la 3. teste situationale aceeasi persoana este: a. 1+2+3 a. validitatea b. 2+3 b. fidelitatea c. 3 c. standardizarea 28 Dupa modul in care variaza continutul testului de 19 Gradul in care un test masoara ceea ce si-a la o administrare la alta, putem propus sa masoare reprezinta: intalni: a. standardizarea 1. teste cu continut fix b. fidelitatea 2. teste de randament c. validitatea de construct 3. teste adaptive 4. teste idiografice 20 Modalitatea in care scorurile unui test sunt in a. 1+4 acord cu unititatea masurata, b. 1+3+4 reprezinta c. 2+4 a. standardizarea b. fidelitatea 29 Cauzele erorilor de masurare in testarile c. validitatea de construct psihologice pot fi: 1. starea de oboseala 21 n cazul in care pe baza unui test se poate preciza 2. starea de boala o performanta, reactie sau 3. mediul in care are loc testarea comportament este vorba de: 4. forma de prezentare a testului a. fidelitatea a. 3+4 b. validitatea de construct b. 2+3+4 c. validitatea predictiva c. 1+2+3+4 22 Eroarea in cazul unui test contribuie la: a. scaderea subiectilor pe care poate fi aplicat b. marimea numarului de subiecti pe care poate fi aplicat testul c. scaderea preciziei testului 23 Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii in: 1. orientarea alegerii unei cariere 2. selectia profesionala 3. autocunoasterea 4. diagnoza psihologica a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 1+3+4 24 Testele sunt utilizate pentru a lua cele mai bune decizii: 1. diagnoza psihologica 2. dezvoltarea diferitelor cercetari 3. autocunoastere 4. selectie profesionala a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 1+4 25 Testele psihologice pot fi utilizate de: a. personal calificat 30 Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi: 1. starea de oboseala 2. starea de boala 3. mediul in care are loc testarea 4. forma de prezentare a testului a. 2+4 b. 1+2+3+4 c. 3+4 31 Prin intermediul studiului de caz se investigheaza: a. fenomenul desprins din context b. fenomenul in context social c. caracteristice contextului 32 Studiul de caz presupune o strategie atotcuprinzatoare de cercetare incluzand: 1. logica design-lui 2. tehnica de colectare a datelor 3. tehnica de analiza a datelor a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3 33 Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de: 1. a pune intrebari relevante 2. a interpreta raspunsurile obtinute

3. a evita capcana propriilor prejudecati 4. a dovedi flexibilitate a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 2+4 34 Cercetatorul in cazul studiului de caz trebuie sa aiba capacitatea de: 1. a se adapta la noile situatii intalnite 2. a dovedi flexibilitate 3. a evita propriile prejudecati 4. a pune intrebari relevante a. 1+2+3+4 b. 1+2 c. 2+3+4 35 Protocolul unui studiu de caz contribuie la: 1. ingreunarea urmaririi evenimentelor 2. ghid de colectarea datelor 3. fidelitatea crescuta a investigatiei a. 1 b. 2+3 c. 3 36 Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. documente 2. arhive 3. fotografii 4. best-seller a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 2+3+4 37 Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. interviuri 2. casete audio 3. casete video 4. observatie directa a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 1+3+4 38 Datele la care se apeleaza intr-un studiu de caz pot proveni din: 1. arhive 2. artefacte fizice 3. interviuri 4. observatie participativa a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 2+4 39 Principiile necesare in vederea obtinerii unui bun studiu de caz sunt: 1. folosirea dovezilor multiple 2. folosirea unei singure dovezi 3. mentinerea succesiunii logice 4. realizarea unei baze solide de date a. 1+3+4 NU A FOST V? b. 1+2+3+4 c. 3+4 40 Pentru a elimina pe cat posibil subiectivitatea cercetatorilor in studiul de caz se pot efectua: a. mai multe verificari in timp b. mai multe verificari in paralel c. se reia cercetarea de catre aceiasi cercetatori la un

interval de timp 41 Metoda experimentala este o modalitate de investigare a. provocata b. alternativa c. singulara 42 Esentialul metodei experimentale consta in: a. stabilirea variabilelor b. stabilirea relatiilor dintre variabile c. controlul variabilelor 43Controlul variabilelor insumeaza conditiile necesare pentru asigurarea repetabilitatii rezultatelor: 1. indiferent de cate ori se reia cercetarea 2. numai la reluarea cercetarii de doua ori 3. independent de persoana cercetatorului a. 2+3 b. 1+3 c. 3 44 Variabila reprezinta o influenta masurabila asupra comportamentului si poate fi 1.o caracteristica a subiectilor 2. o caracteristica a situatiei la care subiectii trebuie sa raspunda 3. o caracteristica a stimulilor la care subiectii trebuie sa raspunda a. 1 b. 2 c. 1+2+3 45 Variabilele exploratorii creeaza conexiunea dintre: a. cauza si efect b. situatie si fenomen c. subiecti si relatia intersubiecti 46 Variabilele independente sunt date de factorii introdusi in experiment de catre cercetatori ai caror parametri modificati in timp: 1. intensitate 2. durata 3. frecventa a. 1 b. 2 c. 1+2+3 47 Variabilele au valori diferite datorita influentei asupra lor a: a. variabilei independente b. variabilei de continut c. variabilei interdependente 48 Controlul variabilei independente poate fi realizata prin: 1. manipularea stimulului de catre cercetator 2. manipularea contextului 3. manipularea consemnului a. 1 b. 2+3 c. 1+2+3 49 Controlul variabilei independente poate fi realizata prin: 1. manipularea indicatorilor fiziologici 2. manipularea consemnului 3. folosirea complicilor a. 1+2+3

b. 2+3 c. 3 50 Un bun experiment presupune ca variabila dependenta: a. sa poata fi instabila b. sa aiba grad mare de stabilitate c. sa poata lua valori diferite in experimente diferite 51 Grupul experimental cuprinde totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza: a. . variabila dependenta b. variabila independenta c. nu actioneaza 52 Grupul de control este grupul martor ce serveste pentru compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza: a. cercetatorul b. variabila dependenta c. variabila independenta 53 Totalitatea subiectilor asupra carora cercetatorul actioneaza variabila independenta este: a. grup de control b. grup experimental c. grup de participare 54 Grupul martor ce serveste la compararea rezultatelor si asupra caruia nu actioneaza variabila independenta este: a. grup experimental b. grup de control c. grup de participare 55 Situatia experimentala cuprinde: 1. cercetatori 2. personal auxiliar 3. conditiile desfasurarii experimentului a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3 56 Experimentul natural presupune: a. realizarea unei situatii identice naturale b. proiectia video c. situatia sa fie oferita de natura 57 In cadrul experimentului de teren, cercetatorul manevreaza o variabila independenta in situatie: a. reala b. de laborator c. sociala reala 58 In experimentul de teren pasiv cercetatorul se limiteaza la: 1. sesizarea situatiei 2. inregistrarea reactiilor subiectilor 3. provoaca reactiile subiectilor a. 1+2 b. 2+3 c. 3 59 Studiul de caz in care investigarea este efectuata minutios fara tendinte de generalizare este: a. instrumental b. intrinsec

c. General 60 Studiul de caz instrumental in care pentru a lamuri un aspect general, cazul particular este: a. este analizat b. nu este analizat c. este analizat cu alte cazuri asemanatoare 61 Studii de caz in vederea intelegerii unui fenomen social scurt: 1. studii de caz particulare 2. studii de caz multiple 3. studii de caz colective a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3 62 Raportul de cercetare cuprinde: a. descrierea metodelor si rezultatele b. metodele utilizate si rezultatele c. introducere, metode rezultate, concluzii si referinte bibliografice 63 Pagina de titlu cuprinde: 1. formularea clara cu variabile si relatiile studiate 2. poate avea mai multe cuvinte 3. nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 cuvinte a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3 64 Rezumatul lucrarii va fi introdus: a. dupa pagina de titlu b. dupa introducere c. la sfarsitul lucrarii 65 Rezumatul contine: 1. scurta descriere a cercetarii 2. prelucrarea statistica 3. rezultate obtinute prin prelucrarea statistica a. 1+3 V b. 2+3 c. 1 66 Textul din rezumat va fi scris: a. cu aliniat b. fara aliniat c. cu prescurtari 67 Referintele bibliografice vor fi inscrise: a. in ordinea in care apar in text b. in ordine alfabetica c. nu conteaza 68 Metoda incidentului critic presupune: 1. culegerea de informatii 2. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt pozitiv 3. culegerea de informatii despre situatii sau factori care determina un salt negativ a. 1 b. 1+2 c. 2+3 69 Orice gen de actiune umana observabila si completa pentru a permite efectuarea de inferente si perceptii este: a. incident critic b. cauza

c. analiza structurala 70 Testul sociometric este instrumentul de lucru al: a. testului psihologic b. anchetei c. metodei sociometrice 71 Testul sociometric: 1. nu este standardizat 2. se construieste 3. este standardizat a. 1+2 b. 2 c. 3 72 Teleelementul - este: a. element de coeziune b. element de comunicatie c. element de coeziune si comunicatie la nivelul grupului 73 Ansamblul de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa masoare intensitatea si intinderea curentelor psihoafective in cadrul unei populatii, constituie: a. studiul de caz b. metoda interviului c. metoda sociometrica 74 Reactiile defensive ale subiectului fata de testul sociometric pot avea cauze: 1. constientizarea pozitiei sale reale 2. constientizarea sentimentelor altora 3. teama de a face publice preferintele si respingerile proprii a. 1+2+3 b. 2+3 c. 3

a. 1+3 b. 2+3 c. 3 80 Sociograma individuala reda relatiile individului cu: a. restul grupului b. familia c. societatea 81 Sociograma colectiva surprinde: a. reteaua relatiilor interpersonale b. relatia individului cu restul grupului c. relatia intergrupuri 82 Sociograma este considerata de Moreno: 1. instrument 2. metoda de exploatare 3. harta a grupului a. 2 b. 1+2 c. 2+3 83 In momentul existentei coincidentelor in alegerea facuta si perceperea alegerii de catre subiecte avem: a. transpatrundere b. onestitate c. lider 84 Existenta coincidentelor intre subiectii care se cred alesi de un subiect anume si alegerile efective vorbim de: a. transparenta b. sinceritate c. comunicare in cerc

85 Cand subiectul este ales fara a constientiza acest lucru avem: 75 Harta ce pune in evidenta configuratia partiala sau a. transparenta totala - dintr-un grup este: b. lacune perceptive a. testul sociometric c. iluzii perceptive b. matricea sociometrica c. sociograma 86 Cand subiectul se crede preferat fara a fi preferat in realitate de ceilalti membri ai grupului avem: 76 Sociograma pune in evidenta: a. transparenta 1. configuratia partiala a unui grup b. lacune perceptive 2. configuratia totala a unui grup c. iluzii perceptive 3. fenomenul social a. 1+3 87 Esantionarea aleatoare corespunde selectiei b. 1+2 umane sau mai multor grupuri de subiecti din: c. 2+3 a. aceeasi populatie b. populatie diferita 77 Sociograma indica: c. aceleasi grupuri 1. liderii 2. exclusii 88. Prin esantionarea aleatoare se asigura: 3. izolatii 1. validitatea interna a experimentului a. 1 2. calitatea rezultatelor b. 1+2 3. reprezentativitatea grupurilor c. 1+2+3 a. 1+2+3 b. 2+3 78 Dinamica grupului poate fi surprinsa prin: c. 3 a. repetarea in timp b. nu poate fi surprinsa 89 Esantionarea aleatoare este specifica: c. prin relatarile unor membri ai grupului a. psihologiei descriptive b. psihologiei introspectioniste 79 Sociograma permite evidentierea: c. psihologiei creativitatii 1. relatiilor interpersonale 2. dinamicii grupului 90 Esantionarea multistadiala este specifica: 3. configuratia stabila a. psihologiei experimentale

b. psihologiei creativitatii c. psihologiei organizationale 91 Rezultatele unui singur experiment pot fi considerate valabile si generalizate daca: 1. componentele umane sunt relativ constante 2. componentele umane sunt reprezentative 3. in conditiile repetabilitatii rezultatele sunt comparabile cu ale celui initial a. 1+3 b. 2+3 c. 1+2+3 92 Numarul de subiecti poate fi variabil din: 1. cauze naturale 2. cercetatorilor 3. asa trebuie a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3 93 Cercetari colaterale presupun: a. analiza corelatiei lor existente intre caracteristicile subiectului si performantele sale b. rationamete de inferenta c. analiza statistica 94 Documentul reprezinta test sau obiect ce: 1. reprezinta o informatie 2. scrisoare 3. bilete a. 1+2+3 b. 1+2 c. 3 95 Dupa natura lor documentele se pot clasifica in: 1. scrise 2. nescrise 3. planificate a. 1 b. 1+2 c. 1+3 96 Dupa destinatar documentele se pot clasifica in: 1. documente personale 2. publice 3. cifrice a. 1+2 b. 1+3 c. 2+3 97 Dupa emitent, documentele se pot clasifica in: 1. oficiale 2. neoficiale 3. cifrice a. 1+2 b. 1+3 c. 3 98 Foile de zestre ca documente personale neoficiale reprezinta o valoare pentru: a. reconstituirea vietii din trecut b. stabilirea arborelui genealogic c. publicare 99 Analiza de continut cantitativa se refera la descrierea: 1. obiectiva 2. sistematica 3. cantitativa

a. 1+3 b. 1+2 c. 1+2+3 100 Prin analiza de continut cantitativa se urmareste evidentierea: 1. tendintelor 2. atitudinilor 3. valorilor a. 1+3 b. 1+2+3 c. 2+3 101 Analiza de continut prezinta drept avantaje: 1. rigurozitate in interpretarea documentelor 2. poate reliefa tendinte din interiorul documentelor 3. costul relativ scazut in raport cu alte metode a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 102 Analiza de continut calitativa permite generarea inductiva a unei teorii prin: 1. conceptualizare 2. relationare propriu-zisa 3. relationare valida a datelor empirice a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3 103 Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la: 1. trecutul unei persoane 2. reconstituirea istoriei personale a acesteia 3. prezentul unei persoane a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3 104 Biografiile de grup reliefeaza pentru personaje cheie: 1. motivele 2. valorile 3. trasaturile de personalitate si caracter a. 1 b. 2+3 c. 1+2+3 105 Limitele biografiei: 1. afectate de interventia autorilor 2. relatarile subiectilor sunt reprezentari ale acestora 3. lipsa autenticitatii documentelor a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+3 106 Produsele activitatii pot constitui: 1. desene 2. compuneri proprii 3. constructiile proprii a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3 107 Testul de desen Goodenough - Haris urmareste sa masoare: 1. maturitatea intelectuala 2. perceptie

3. abstractie si generalizare a. 1+2+3 b. 1+3 c. 2+3 108 Desenul casei contine ca simboluri: 1. adapost 2. caldura familiala 3. deschidere spre lumea exterioara a. 2+3 b. 1+2 c. 1+2+3 109 Metoda biografica implica analiza tuturor datelor referitoare la trecutul unei persoane reconstituind: a. istoria personala a acesteia b. profilul personalitatii c. actualizarea documentatiei 110 Interpretarea biografica urmareste precizarea: 1. situatiei care a influentat 2. cauzelor care au influentat 3. conturarea caracterului 4. cultura 5. relatiile economico-sociale a. 3+4+5 b. 2+3+4 c. 1+2+3 111 Metoda biografica contribuie la: 1. descrierea raportului personalitate - cultura 2. intelegerea din perspectiva individului a fenomenelor sociale majore 3. releva procesul de cristalizare a identitatii personale si sociale 4. relatiile economico - sociale 5. relatiile culturale a. 2+4+5 b. 3+4+5 c. 1+2+3 112 Tipuri mai semnificative de bibliografii sociale sunt: 1. provocate 2.neprovocate - spontane 3.dirijate 4.obligatorii 5.altele a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 3+4+5 113 Biografia provocata defineste: a. momentul in care persoanele sunt solicitate sa-si relateze viata b. descrierea raportului personalitatea-cultura c. descrierea raportului personalitatea-cultura 114 Biografia neprovocata reprezinta: a. relatia spontana a subiectului b. obligativitatea relatarii vietii personale c. descrierea raportului personalitate cultura 115 Culegerea datelor in cadrul constituirii biografiei apeleaza la: 1. analiza documentelor 2. convorbirea cu subiectul 3. convorbirea cu familia 4. convorbirea cu prietenii

5. analiza produselor activitatii a. 2+3+4+5 b. 1+3+5 c. 1+2+3+4+5 116 Biografiile de grup reliefeaza: 1. motivele 2. valorile 3. trasaturile de personalitate si caracter 4. relatiile interpersoana si de grup 5. interactiunile intereselor personale cu ale societatii a. 1+2+3 b. 3+4+5 c. 2+3+5 117 Biografiile literare au: 1. valoare estetico-intelectuala 2. sunt documnete pentru starea de spirit a unei perioade 3. sunt documnete pentru mentalitatea unei perioade 4. model de analiza pentru cercetarile de tip calitativ 5. poate clarifica trasaturi de caracter a. 3+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4+5 118. Biografia de tip erudit istoric acorda o importanta: 1. fundalului istoric 2. fundalului social 3. legatura fundalului social cu profilul personalitatii 4. descrierii relatiei cu ceilalti 5. creaza scene si conversatii a. 1+4+5 b. 1+2+3 c. 2+3+5 119. Limitele biografiei sunt afectate de: 1. interventia autorilor pentru selectarea documentelor 2. reprezentarile subiectilor despre lumea inconjuratoare si propria persoana 3. istorisirea distorsionata a comportamentelor 4. lipsa autenticitatii documentelor 5. acces restrictionat la documente scrise a. 2+4+5 b. 1+2+3+4+5 c. 2+3+4+5 120 Biografia narativa este directionata catre: 1. productia literar artistica 2. crearea scenelor si conversatiilor 3. descrierea fundalului istoric 4. descrierea fundalului social 5. minima interpretare din partea biografului a. 1+2 b. 2+3+4 c. 4+5 121. H. Thomae propune analiza materialului biografic prin prisma categoriilor: 1. formale 2. cognitive 3. existentiale 4. relationale 5. fictionale a. 1+2+3+4

b. 2+3+4+5 c. 3+4+5 122 Omul poate fi supus cercetarii si prin produsele activitatii sale care dezvaluie: 1. insusiri 2. capacitati psihice 3. trasaturile de personalitate 4. trasaturile fizice 5. relatiile sociale a. 1+4+5 b. 1+2+3 c. 3+4+5 123 Semnatura ascendenta marcheaza: 1. ardoarea 2. ambitia 3. dorinta de afirmare 4. expresia oboselii 5. melancolia a. 1+2+3 b. 3+4+5 c. 2+4+5 124 Analiza textului conduce la o ilustrare a: 1. senzatiilor 2. imaginilor resimtite 3. tandretea 4. nu poate contura un profil 5. relatia socio-efectiva a. 1+2+3 b. 2+3 c. 4+5 125 Forma ascutita, taioasa a literelor demasca: 1. aptitudini critice 2. nerabdarea 3. rapiditatea de reactie 4. sensibilitate 5. sociabilitate a. 2+3+5 b. 1+2+3 c. 3+4+5 126 Posesorul unui scris cu forme inegale poate fi inzestrat cu: 1. simtul artei 2. gust pentru poezii 3. imaginatie 4. forta de a trai 5. nu e concludent a. 3+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4 127 Inclinatia literelor caracterizeaza persoana: 1. intreprinzatoare 2. activa 3. sociabila 4. dornica de comunicare 5. nu e concludenta a. 1+2+4+5 b. 1+2+3+4 c. 2+3+5 1. 2. 3. 4. 128 In analiza semnele grafice sunt grupate dupa: aspect general continuitate viteza apasare

5. directie, inclinare si forma a. 2+3+4+5 b. 2+3+4 c. 1+2+3+4+5 129 Marginile inguste conduc la o persoana cu urmatoarele caracterisitici: 1. prudenta 2. rezerva 3. timiditate 4. sobrietate 5. suspiciune a. 2+3+4+5 b. 1+4+5 c. 1+2+3+4+5 130 Desenul la copii constituie 1. limbaj privilegiat 2. metoda psihodiagnostica 3. nu este o metoda psihodiagnostica 4. maturitate intelectuala 5. proba rapida si usor de administrat a. 3+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4+5 131 Pentru a fi concret interpretat simbolismul culorii trebuie sa tina seama de: 1. influente culturale 2. moda 3. linii 4. juxtapunerea culorii 5. afectivitate a. 1+4+5 b. 2+3+4+5 c. 1+2+3+4 132 Creatiile literare precum compunerile sau jurnalul, contureaza nevoia catre confesiune, fiind marturie a: 1. trairii conflictelor autorului 2. sentimentelor autorului 3. iubirii, pasiunii autorului 4. creativitatii autorului 5. nu se pot lua in considerare a. 1+4+5 b. 1+2+3 c. 2+4+5 133 Focus-grup este: 1. metoda calitativa 2. din categoria interviurilor semistructurate 3. din categoria interviurilor clinice 4. din categoria anchetei de opinie 5. din categoria chestionarului a. 1+2 b. 3+4 c. 4+5 134 . Utilitatea focus grupurilor s-a dovedit in: 1. evaluarea produselor de pe piata 2. crearea de noi produse 3. evaluarea nevoilor 4. imbunatatirea programenlor existente 5. urmarirea satisfactiei si elementelor componente ale satisfactiei a. 1+2+3+4+5 b. 2+3+4 c. 2+3

135 La focus-grup participantii trebuie: 1. sa se cunoasca intre ei 2. sa fie rude 3. sa fie de varste diferite 4. sa doreasca sa participe la discutii 5. sa prezinte o relativa omogenitate din punct de vedere a varstei a. 1+2+3 b. 4+5 c. 3 136 . Focus - grupul constituie o metoda calitativa din categoria interviurilor: a. structurate b. nestructurate c. semistructurate 137 Prin focus - grup se obtin a. date sociale de profunzime b. informatii nerelevante c. informatii greu de structurat 138. Focus - grup trebuie: 1. sa respecte metodologia specifica interviurilor clasice 2. sa nu aiba reguli 3. sa respecte un proces special de moderare 4. sa nu fie influentat de intervievator 5. sa fie liber a. 1+3 b. 2+3 c. 1+2+3 139 Intrebarile formulate in cadrul focus-grup trebuie sa fie: 1. scurte 2. clare 3. deschise 4. in limbajul comun al participntilor 5. inchise a. 1+3+4+5 b. 1+2+3+4 c. 4+5 140 Parametrii psihologici observabili in cadrul testului de atentie baraj sunt: 1. capacitatea de adaptare 2. capacitatea de orientare in sarcina 3. susceptibilitatea de oboseala psihica 4. capacitatea de memorare 5. capacitatea de concentrare a. 1+2+3+5 V b. 1+2+3 c. 2+3+4 141 Testul Raven este folosit pentru: a. stabilirea gradului de atentie b. masurarea inteligentei generale c. masurarea capacitatii de memorare 142 Cauzele erorilor de masurare in testarile psihologice pot fi: 1. stresul 2. mediul in care are loc testarea 3. formularea pretentioasa a itemilor inaccesibila subiectului 4. amabilitatii excesive a cercetatorului 5. lipsei cercetatorului a. 1+2+3 b. 2+3

c. 3+4+5 143 Metodele sociometrice reprezinta ansambluri de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa: 1. masoare intensitatea si intinderea curentelor psihologice 2. intensitatea relatiilor de grup 3. masoare capacitatea de analiza a membrilor grupului 4. masoare gradul de atentie al grupului 5. masoare gradul de memorare a grupului a. 2+3+4 b. 1+2 c. 2+3+5 144 Matricea sociometrica reprezint: 1. structura social efectiva a grupului 2. relatiile preferential manifestate in cadrul grupului 3. oglinda devenirii vietii sociale 4. imaginea vietii colective 5. structura de personalitate colectiva a. 1+2+3 b. 2+3 c. 1+2+3+4

10