Drept civil Curs 9 Potrivit art.

.966 Cod civil cauza nu este valabila atunci cand actul juridic este incheiat de o persoana fara discernamant si atunci cand exista eroarea obstacol si violente prin constrangere fizica. Sanctiunile aplicabile actului juridic sunt simetrice cu cele de la consimtamant astfel : a). In cazul lipsei discernamantului , sanctiunea este nulitatea relativa a actului juridic. b). In cazul erorii obstacol , sanctiunea este nulitatea absoluta a actului juridic c). In cazul violentei fizice , sanctiunea este nulitatea relativa a actului juridic.Cauza trebuie sa fie reala si nu falsa.Aceasta conditie se refera la scopul imediat. Scopul imediat nu poate fi fals , deoarece el este abstract si invariabil la aceeasi categorie de acte juridice. Scopul imediat este fals atunci cand exista eroarea viciu de consimtamant (eror in substanie ; eror in personom). Scopul imediat este deasemenea fals pentru identitati de ratiune si atunci cand consimtamantul este viciat prin DOL. In al treilea rand cauza trebuie sa fie licita (aceasta conditie trebuie prevazuta expres in art.966-968 Cod civil) Caracterul lict se refera deasemenea la scopul imediat. Scopul imediat nu poate fi ilicit deoarece izvorul sau este chiar legea.Astfel legea reglementeaza actul juridic civil si deci un anumit scop imediat. Sanctiunea care intervine atunci cand cauza este ilicita este nulitatea absoluta a actului juridic civil. Forma actului juridic civil Prin forma actului juridic civil intelegem modalitatea de exteriorizare a consimtamantului.In aceasta materie functioneaza un principiu si doua cerinte speciale de forma. Principiul care se aplica este acela al consensualismului.Potrivit acestui principiu un act juridic civil este valabil incheiat si produce efecte juridice prin simpla manifestare de vointa a partilor indiferent de formele pe care o imbraca aceasta vointa. Temeiul juridic al acestui principiu il constituie interpretarea art.948 Cod civil , care printre conditii de valabilitate ale actului juridic civil nu enumera si forme.

De la acest principiu exita o exceptie : atunci cand legea sau partile impun o forma speciala pentru chiar validitatea actului juridic civil. In aceste situatii , forma este ceruta AD VALIDITATEM ,respectiv forma este ceruta pentru validitatea sau valabilitatea actului juridic. Sanctiunea care intervine atunci cand lipseste forma de ad validitatem ete nulitatea absoluta a actului juridic. Exista motive pentru care legiuitorul instituie forma ad validitatem : 1). Prin forma se urmareste asigurarea controlului statului asupra unor acte juridice care prezinta interes general (ex: forma autentica pentru actele juridice care au ca obicet terenurile) 2). Prin forma se urmareste asigurarea caracterului cert si liber al consimtamantului (ex: formele prevazute de legete pentru testament) 3). Prin forma se urmareste uneori ocrotirea intereselor uneia dintre parti (contractul de inchiriere asupra unei suprafete/locatii)a 4). Prin forma se urmareste atentionarea partilor asupra importantei deosebite a actului juridic care il fac (ex: contractul de donatie)

Modalitatile formei solemne In majoritatea cazurilor este forma autentica. Inscrisul autentic este acel inscris intocmit de catre agentul indrumator (notar) in formele cerute de lege in limitele atributiilor sale. In unele cazuri forma solemna imbraca si alte infatisari decat forma autentica (ex: testamentul mai poate fi olograf , mistic ,etc). In consecinta , forma solemna este o notiune mai larga decat cea autentica rezultand o corelatie de la gen la specie. Uneori forma solemna poate sa fie si voluntara in sensul ca partile ridica forma actului juridic la rangul unui element esential , desi legea nu prevede forma solemna AD VALIDITATEM (ex: in cazul vanzarii unui bun mobil , partile pot conveni ca actul juridic sa se incheie in forma autentica , desi legea nu impune acest lucru). In unele cazuri , legea sau partile , impun respectarea unor cerinte de forma numai pentru probarea actului juridic.In acest sens , vorbim despre forma AD PROBATIONEM.Aceasta regula consta de regula in cerinta formei scrise sub sanctiunea imposibilitatii dovedirii actului prin alte mijloace de proba. Legea foloseste doua sisteme de impunere a formei scrise ad probationem : 1). Legea prevede ca anumite acte juridice privite in mod individual trebuie intocmite in forma scrisa ad probationem (ex: contractul de locatiune , contractul de tranzactie)

2). Legea impune forma scrisa ad probationem pentru o intreaga categorie de acte juridice (ex: art. 1152 Cod civil potrivit cu care nu se poate dovedi cu martori un act juridic care are o valoare mai mare de 250RON) Exista situatii in care legiuitorul prevede indeplinirea anumitor formalitati pentru opozabilitatea actului juridic fata terti.Scopul acestora este acela de a aduce la cunostiinta tertilor prin instituirea unui sistem de publicitate acte juridice prin care se constitutie sau se transmit drepturi reale asupra unui imobil. Aceasta forma este reglementata de legea 7/1996 a Cadastrului si publicitatii imobiliare. Sanctiunea neindeplinirii acestor formalitati consta in inopozabilitatea actului fata de terti. MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL Prin modalitatile actului juridic intelegem acele evenimente de care depinde insasi existenta actului juridic sau executarea acestuia. Actele juridice civile se clasifica in functie de existenta modalitatilor in componenta lor astfel : 1). Actele juridice care sunt incompatibile cu modalitatile (ex: actul de optiune succesorala) 2). Actele juridice in cuprinsul carora modalitatile constituie elemente obligatorii (ex: termenul ca modalitate a actului juridic este un element esential in contractul de locatiune , de imprumut , de intretinere ,etc ; conditia este un element esential in contractul de asigurare) 3). Acte juridice care pot cuprinde sau nu modalitati ale actului juridic , aceste modalitati constituind elemente neesentiale ale actului juridic. Termenul (dies) Reprezinta acel eveniment viitor si sigur ca realizare , pana la care este amanata fie inceperea , fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile. Este institutia juridica prin care timpul dobandeste valoare juridica.Termenul este reglementat de la art.1022 la art.1025 Cod civil. Precizare terminologica exista doua sensuri ale notiunii de termen : 1). Termenul semnifica data de la care incepe sa curga , se indeplineste sau se sfarseste un interval de timp 2). Termenul reprezinta intervalul de timp cuprins intre doua date

Clasificare Termen 1). Dupa efectele care le produce : a). Termen suspensiv suspenda executarea drepturilor si obligatiilor pana indeplinirea lui (ex: se inchiriaza un apartament de la 1 martie 2009 ; se ofera un imprumut de 1000RON pana la 1 martie 2009) b). Termen extensiv este acel termen la care are loc stingerea executarii drepturilor si obligatiilor izvorate dintr-un act juridic (ex: contractul de inchiriere este valabil pana la 31 decembrie 2009)

2). Dupa cum in momentul incheierii actului juridic se cunoaste sau nu data la care se va indeplini termenul : a). Termenul cert a carui data de implinire e cunoscuta in momentul indeplinirii contractului. Termenul cert este direct (indicat printr-o data calendaristica) si indirect (indicat prin data cand incepe sa curga si prin durata lui) b). Termenul incert acel termen a carui data de implinire nu este cunoscuta in momentul implinirii actului (ex: moartea unei persoane in cazul contractului de renta viagera)

3).

In functie de izvorul termenului : a). Termenul voluntar stabilit intre parti intr-un act juridic b). Termenul legal stabilit de lege (ex: termenul de prerogare legala a contractelor de inchiriere a suprafetelor locative din fondul locativ de stat) c). Termen judiciare acele termene acordate de instanta pentru indeplinirea unei obligatii (ex: termene de gratie)

4).

In functie de partea care se bucura de beneficiul termenului : a). Termene stabilite in favoarea debitorului in aceasta situatie , debitorul poate plati incinte , de buna voie dar nu poate fi obligat la aceasta (art.1024 Cod civil instituie o prezumtie relativa in sensul ca toate termenele sunt stabilite in favoarea debitorului) b). Termene stabilite in favoarea creditorului creditorul poate cere executarea obligatiei inainte de termen fara ca debitorul sa se poate opuna (ex: in aceasta situatie , executarea inainte de termen nu poate fi facuta decat prin acordul partilor)

Efectele termenului suspensiv Din faptul ca drepturile si obligatiile afectate de termenul suspensiv exista , dar nu pot fi indeplinite , decurg urmatoarele consecinte : 1). Daca debitorul face plata inainte de implinirea termenului de scadenta el face o plata valabila. 2). Creditorul poate ca pe parcursul curgerii termenului sa ia masuri de conservare a dreptului sau. 3). Intr-un contract translativ de prescriptie privind un bun individual determinat , termenul suspensiv in lipsa de stipulatie contrara nu emana transmiterea dreptului de proprietate , ci numai predarea lucrurilor. 4). Creditorul nu poate face plata. 5). Pana la implinirea termenului suspensiv , prescriptia extintitva a dreptului material al creditorului de a cere plata nu curge.