NOTIUNI GENERALE Catauzit de relevatile spiritual si practice, omull a depus si depune incontinuuy eforturi dea patrunde sensul viefi. La diferite etape de dezvoltare a gindiri el a desprins cele ‘mai fine legit ale existenfei materie vi, Anticii nu incetau si se minuneze de frumusetea simisterele naturi finfelor vii remareind noi sino fenomene, exprimar ale perfectiunit ci, dar nu erau in stare si explice esenfa si armonia lumii inconjurdtoare. Marele adevat era interpretat ck Mintuitorul a creat aceasta lume. Calea de acumulare a cunostintelor a fost lunga si complicat’, Aspectul stiintific ist croia drumul prin scolastica simetafizica materialistlor din epoca timpurie. Descoperirea lui C. Danwina contribuit la descdtusarea spiritului uman. In baza unor date modeste si a analizei profunde in domeniu! paleontologiei, el formuleazi cea mai vasti si universali conceptie in biologie - evolutia biologic continu. Studiile savantilor din jumatatea a doua a secolului XIX sunt inspirate de aceas- ta conceptie. Dezvoltarea impetuoasi a chimiei organice, anorganice si fizice a permis si cercetarea unor sisteme vii - creste si numarul compusilor extrasi din organismele vii ‘Complcxitatca obicctclor matcrialc a condus la diferenticrca cercetirilor stiin- fifice. Emil Fisher a determinat structura multor glucide, a elaborat metode de extragere a aminoacizilor din hidrolizate proteice, a stabilit configuratiile optice ale aminoacizilor si glucidelor, a demonstrat specificitatea actiunii enzimelor. Aceste studii au stat la baza biochimici. ‘Termenul biochimie a fost aplicat pentru prima dati in 1903 de etre Carl Neiberg, Astfel, pomind de la piloni chimiei organicesifiziologiei noua stint s-a stucturatin mai multe aspecte: enzimologie, imunologie, genetic’, etc -incit astizi optica cercetarilor eclipseaza oportunitii din cele mai strigente ale problemelor actuale, Ce reprezinta azi Biochimia moderna? 1. Savanti, in calitate de criteriu, in investigatile lor au in considerare marimea particulelor studiate, Biochimie’ i corespunde aranjamentul atomilorin moleculd, adicd lanivel molecular. Biosin limba greaca inseamna viafd. Prin urmare, biochimia este stiinta_ care studiaz’ bazele moleculare ale vietii 2. Compusii organici simpli, constituentele organismelor apartin doar lumii vii i sunt produse ale activitatii biologie. Acesti compusi sunt numiti biomolecule si aurol functional dea servi drept blocuri de constructii in formarea structurilorbiologice. Eleau fost selectate evolutiv datorita capacitifii de a indeplini funcfi strict determinate in celulele vii. {n toate organismele vii acesti compusi sunt similari, interdependent, care interactioneazS, participa la procesele de transfer al energiei si ale transformirilor de substante. Prin urmare, aceste biomolecule pot fi caracterizate din doua puncte de vedere: chimic 51 biologic, ceea ce denoti ci biochimia este o superchimie a materiet organizat perfect, fapt ce ofera largi posibilititi in studiul tainelor organismelor Vii, 0 chimie a celei mai perfect organizate mate Biochimia este una dintre sferele slinjfice cele mai atragitoare in aplicarea rafiunii umane, a talentului si fortelor creatoare ale tineretului. Ea inregistreazi succeseremarcabile si o evolutie continu ince rezida suecesul acestei stiinte? 1. Biochimia a reusits& clucideze bazele chimice ale unui sir de probleme referitoare Ja structurile biomoleculelor si proceselor metabolice ca: dublul helix al DNA, codul ‘genetic, stuctura tridimensionala a unor proteine, cdile generale ale metabolismulu. 2..Datoriti biochimiei au fost determinate caile generale de transformare a molecule- lor sia principiilor ce stau la baza diferitelor forme de exprimare a vietii. Omul si bacteriile au mult in comun fa nivel molecular - aceleasi blocuri de constructii pentru formarea macromoleculelor, identitatea transmiteritinformatiei genetice delaDNA —= RNA —» proteind, iar ATP, valuta energeticd, este folosita in ambele cazuri 3. Biochimia are oinfluenfi tot mai surprinzitoare asupramedicinei, mai ales instabilirea diagnosticului clinic in baza activitatii enzimelor. Confinutul (prezenta) unor enzime in serul sanguin poate servi drept criteriu determinant al diagnosticului infarctului miocardic, hepatitelor etc. Amume biochimia este suportul medicatiei.. O important deosebiti o are elucidarea mecanismelor moleculare ce stau la baza unor afectiuni ereditare, a anomaliilor metabolismului. Biochimiaare o vastd aplicare, fiind destinat& ati studentilor, medicilor, biologilor, chimistilor, cit gi oricdrui om inteligent. Putini constientizeazi cd un termen, azi simplu pind la banalitate, contine un revers - munca titanic a multor savanfi, uni dintre care au fost distingi cu premiul Nobel. 4, Evolutia rapid a biochimiei le-a permis savantilor si cerceteze probleme cruciale inbiologie, medicina, cumar fi: diferentiereacelulelorsireglarea crestenilor, eterminarea rolului celulelor la formarea organismului, la dezvoltarea mecanismului memoriei, in determinarea cauzelor cancerului si schizofreniei etc, Deocamdata rispunsuri complete la multe intrebari nu avem, dar un hicru e cert- toate aceste probleme sunt determinate de factorii moleculari ce se modifica continu. Charles Darwin Emil Fisher 1809 - 1882 1852-1919PARTICULARITATILE MATERIEL VIL Constituentiimateriei vii sunt compusi din moleculele materiei moarte. Ele inparte, se supun legilor ce caracterizeaz comportarea obiectelor inanimate, cu toate ed intrunesc calititineordinare, Cea mai concludenta particularitate este complexitatea gi gradul inalt de organizare ce se caracterizeazA prin structura intema compusa si diversitatea de molecule. Onganismele vii suntreprezentate prin milioane de speci. O al particularitate consti in faptul ci orice parte componenti iyi are sensul sau specific $i indeplineste o fimctie strict determinaté, Aceasta se refer nu numai la structurile macroscopice, dar sla stucturileintracelulare microscopice, cum ar finucleul. Structurile acestea sunt inzestrate cu functi speciale si compusi ce se contin n celula -proteine, lipide. A treia particularitate care ne apropie de sensul proceselorvitale const in faptul c& organismele vii sunt capabile sii extraga, sii transforme si sit utilizeze energia mediului ambiant fie sub forma conpusitor organici nutritivi, fie sub forma energiei solare. Ultima particularitate permite organismelor sa-si genereza sursa lor proprie de energie si si-si asigure integritatea. Pe contul acestei energii se efectueazA lucrul mecanic, se realizeazi transferul membranar al substanfelor. Organismele vii niciodatd nu se afld in stare de echilibru in ceea ce priveste procesele declansate de organismul propriu-zis, precum si ‘in interactiunea cu mediul ambiant. Dar cea mai surprinzitoare particularitate a opanismului, este capacitatea de a se reproduce, a se inmulfi, a se procrea, insusire ce poate fi consideratd drept chintesenta lui. Este evident cd organismele vii sunt compuse din aceleasi molecule, dar care ar fi totusi cauza ca materia vie se deosebeste radical de cea moarti? De ce organismul viu este ceva mai mult decit totalitatea componengilor avitali? Anume aceasta este problema principal ce releva sensu! biochimiei. Scopul final al stiintei biochimia rezida in pereeperea enigmelor vietii sub toate formele ei. Si, ca ezultat, avemnevoie deun student, viitor medic specialist care si: nu fie doar un “dictionar” al termenilor biochimiei, dar si apt si aprecieze critic $i constructiv datele experimentale pe care se bazeaza cunostinfele noastre despre procesele vitale, Jn studi disciplinei deosebim tri compartimente: 1. Biochimia statica - studiaza in exclusivitate analiza, componenta chimica a organismelor. 2. Biochimia dinamica - elucideaza complexitatea modificarilor de substante in organism. 3. Biochimia functionali - cerceteaza procesele chimice ce stau la baza diferite- lor manifestari ale vitalitit Biochimia este o stiinta experimentala, succesul careia e legat indispensabil de capacitatea de a experimenta, bazata pe cunostintele moderne, utilizind 0 tehnicd avansaté de laborator, precum gi de sinteza datelor inregistrate,o interpretare gi analiza veridicd a exploririlor efectuate. In ierarhia structural a milioanelor de proteine diferite, de exemplu, deosebim, mai multe niveluri de organizare: atomar, molecular, celular. Pentru activitatea organului respectiv e caracteristic nivelul corespunzaitor, iar pentru organismul integru - forma ‘superioar de organizare a materiei vii. Be