In curand, Brasovul va intra intr-o perioada de dezvoltare imobiliara fara precedent.

Noi cartiere vor rasari in diferite zone ale orasului, iar unele dintre cartierele existente se vor mari. Daca tendinta ultimilor ani a fost constructia de vile, din 2007 accentul va fi pus pe ridicarea blocurilor de apartamente. In acest sens, Primaria a eliberat deja mai multe autorizatii de constructie pentru diferite proiecte rezidentiale, iar in alte cateva cazuri se lucreaza la elaborarea documentatiei necesare. Practic, se vor construi noi locuinte in aproape fiecare zona a orasului. Primaria Brasov se afla in pragul semnarii unui parteneriat cu o firma austriaca, in urma caruia, in zona Molidului, va fi realizat un adevarat cartier al Brasovului, care va avea 1.800 de unitati locative, majoritatea apartamente de bloc, dar si cateva case, in partea cunoscuta La Iepure. Discutiile dintre conducerea Primariei Brasov si firma austriaca Koch&Partener au inceput inca de anul trecut, dar acum s-a ajuns la faza de proiect de urbanism, urmand apoi sa fie negociat contractul de parteneriat pentru realizarea Parcului de locuinte ?Fontana - Brasov?. Austriecii vor ca din primavara acestui an sa inceapa lucrarile, avand termen de finalizare propus sfarsitul anului 2009. Intregul cartier va fi construit pe o suprafata totala de 11 hectare. Strazile, trotuarele si aleile vor fi amenajate pe 2,4 hectare, locuintele vor fi construite pe 3,5 hectare, iar 4,7 hectare vor fi destinate amenajarii de spatii verzi. Blocurile vor avea un regim de inaltime diferit, 4 5 6 - 8 si 10 etaje. Cladirile din primul rand de langa padure vor avea doar 6 etaje, pentru a nu strica peisajul, iar padurea va fi delimitata printr-un gard de siguranta, impotriva ursilor. Pentru acest cartier a fost necesar avizul Academiei Romane, dat fiind ca Tampa este arie protejata. Fata de suprafata propusa initial, Academia a redus simtitor terenul pe care se poate construi. In noul cartier, o garsoniera va avea suprafata de 45 mp, un apartament cu doua camere va avea 65 mp, unul cu trei camere se va desfasura pe 85 mp, iar o locuinta cu 4 camere va fi realizata pe 105 mp. Pe langa locuinte, cartierul are proiectata o gradinita, un complex comercial si un camin cu 200 de locuri pentru batrani. Primaria a impus investitorului sa realizeze mai multe locuri de parcare, cate unul pentru fiecare apartament. Totodata, Primaria spera sa obtina prin negociere 15 20% din spatiile locative, care apoi vor fi date familiilor care sunt evacuate din case retrocedate. Valoarea totala a investitiei este de 87 de milioane de euro, din care aproximativ 10% reprezinta costurile pentru infrastructura. Firma va realiza din fonduri proprii toata infrastructura zonei, adica strazi, alei, trotuare, retele utilitare, dupa care le va ceda Primariei. Trei cartiere in zona Lubrifin IUS - Lemexim In spatiul cuprins intre strazile Harmanului si Toamnei, pe terenul pe care au functionat pana de curand societatile Lubrifin, Lemexim si va fi realizata o zona rezidentiala, fiind proiectate blocuri, cladiri de birouri, supermarket-uri, gradinita, scoala si alte functiuni. Noii proprietari ai acestor terenuri s-au apucat deja de treaba, stabilind proiectele in vederea realizarii acestor mini-cartiere. Dar, cum fiecare proprietar a venit cu propriul proiect, administratia locala a propus ca cele trei parti sa isi armonizeze proiectele. Cele trei firme care trebuie sa isi puna in acord proiectele sunt Atlanta House, care detine amplasamentul fostei societati Lubrifin, firma Master Ranch Imobiliare, care detine terenul fostei fabrici Lemexim, si EFG Urban Achizitii SRL, care a realizat proiectul rezidential pentru terenul fostei IUS. Peste 3.500 de locuinte noi in Bartolomeu Cartierul Bartolomeu devine tot mai atragator din punct de vedere imobiliar, dupa ce a fost deschisa si cea de a doua trecere la nivel peste calea ferata. Planurile care s-au facut in ultimul timp in materie de constructie de locuinte arata ca in urmatorii ani se vor construi aici peste 3.500 de apartamente si case. Deocamdata exista documentatie depusa pentru realizarea unui cartier de blocuri pe strada Lanii. In prelungire, in cartierul Stupini sunt in proiect cateva ansambluri rezidentiale de case. Orasul va fi invadat de macarale Un proiect care se afla deja in derulare il reprezinta un ansamblu rezidential de vile, in Darste, pe locul fostei poienite. Si pe strada Poienelor este prevazuta constructia a doua blocuri, iar pe Carpatilor, prin Asociatia Locala pentru Locuinte (ALL) Brasov sunt proiectate a fi construite 6 blocuri. Pe strada Molidului, dupa cartierul proiectat de firma austriaca sunt prevazute a mai fi realizate doua blocuri, tot prin ALL Brasov. Alte blocuri vor fi construite pe strada Dragos Voda si B-dul Garii, acestea, insa, prin intermediul Agentiei

Nationale pentru Locuinte (ANL). Si in zona Warthe II va rasari un ansamblu de vile, precum si in zona cunoscuta ca fiind Coasta Vacii. O alta zona care va fi modificata, dupa construirea unui cartier este Tractorul VII, dupa zona Bronzului, spre unitatea militara.

Aceeasi tendinta si pentru zonele limitrofe Brasovului Tendinta de dezvoltare din punct de vedere imobiliar se inregistreaza si in cateva localitati din jurul Brasovului. Spre exemplu, in orasul Ghimbav a fost finalizat de curand un complex de 18 case tip duplex, situat chiar la intrarea in oras, dinspre Brasov. In curand, insa, vor incepe constructiile pentru trei cartiere, unul cu 180 de case, altul cu 220 de case, iar altul cu un numar apropiat de locuinte. Si pentru tineri a fost impartit teren, conform Legii 15, 210 familii urmand a-si construi acolo o locuinta. Trebuie mentionat faptul ca aceasta comuna este atragatoare din punct de vedere imobiliar deoarece are sistem de canalizare, apa si doua statii de epurare. Si comuna Prejmer devine atragatoare pentru dezvoltarea imobiliara. Chiar la intrarea dinspre Brasov, vis-is de parcul industrial care se realizeaza acum, va fi construit un mic cartier de case Brasovul va beneficia de un proiect masiv de investitii in domeniul constructiilor, informeaza News365. In spatiul cuprins intre strazile Harmanului si Toamnei, unde pana de curand existau trei societati mari, Lubrifin, IUS si Lemexim, in cativa ani va fi construita o zona rezidentiala, fiind proiectate blocuri, cladiri de birouri, supermarket-uri, gradinita, scoala si alte functiuni. Noii proprietari ai acestor terenuri s-au apucat deja de treaba, stabilind proiectele in vederea realizarii acestor mini-cartiere.

2,8 MILIOANE DE LEI PENTRU INFRASTRUCTURA BRASOVULUI

Conducerea Consiliului Judetean Brasov a primit confirmarea pentru sumele alocate de Guvern judetului nostru in cadrul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural. Potrivit HG nr. 856/2007, au fost atribuite deja 2,8 milioane de lei pentru finantarea a 15 lucrari de investitii. Au fost selectate proiecte care vizeaza amenajarea de retele de apa si canalizare, dar si reabilitari de poduri. Vor primi fonduri pentru colectarea apelor uzate menajare si construirea unor statii de epurare comunele Apata, Beclean, Bod, Bran, Parau, Sinca si Voila. Si municipiul Fagaras a fost inclus in program, desi lucrarile se adreseaza mediului rural, cu realizarea de sisteme de canalizare pentru spatiul periurban cunoscut cu numele de cartierul Galati. Pentru amenajarea de retele de apa au fost selectate comunele Bunesti si Soars, dar si orasul Predeal, care administreaza Timisul de Sus si cel de Jos si Dambu Morii. Alte sume vor fi alocate pentru reabilitarea unor poduri si podete din Mandra, Moieciu, Sercaia si Vistea. Cea mai mare suma acordata este pentru reteaua de apa-canal din satul Dridif si canalizarea satului Voila (ambele din comuna cu acelasi nume), respectiv 382.000 de lei. Guvernantii au stabilit ca in etapa a doua a programului va mai fi finantat un proiect brasovean, respectiv construirea unui podet peste paraul Netotu din comuna Recea, care necesita fonduri de 15.000 de lei.

In zonele Noua, Bartolomeu-Stupini, Craiter-Florilor si platforma Industriala Zizin-Astra vor fi promovate proiecte de dezvoltare urbana. Cel mai recent proiect al Primariei Brasov este finantat de Comisia Europeana si se va derula in cadrul Programului URBACT. Municipiul Brasov face parte, alaturi de alte 12 orase din tara, dintre localitatile care au depus proiecte privind dezvoltarea urbana in zone marginase sau cu profil industrial. "Dezvoltarea economica si sociala a municipiului depinde in mare masura si de modul cum se face regenerarea urbana a cartierelor situate la periferia orasului. Astfel, in oras au fost identificate patru cartiere care au peste 20.000 de locuitori fiecare, care au probleme legate de saracia populatiei, de infractionalitate, un nivel scazut de instruire si faima de cartiere rau famate. Primaria Brasov face eforturi de revitalizare a acestor cartiere, dar investitiile nu acopera toate necesitatile comunitatii. De aceea, utilizarea capitalului informational acumulat in cadrul unor proiecte de regenerare urbana deja finantate, o gandire strategica pentru revitalizarea cartierelor ar fi de mare ajutor", ne-a

declarat unul dintre inspectorii Biroului Strategii si Programe de Dezvoltare din Primaria Brasov, Bianca Kraila. Prioritara va fi infrastructura Prin proiectul mentionat, autoritatile brasovene vor beneficia de sprijinul unui expert, specialist pe proiecte integrate de regenerare urbana, care va colabora cu specialisti din Primarie, dar si din alte institutii pentru dezvoltarea locala a celor patru cartiere. "Sprijinul acordat va fi focalizat pe dezvoltarea pe proiecte si strategii integrate de dezvoltare urbana, acestea urmand sa fie finantate din fondurile structurale care vor veni in perioada 20072013. Strategia trebuie sa contina proiecte concrete pentru constructia infrastructurii economice, pentru viata sociala/culturala, pentru exploatarea turistica a zonelor si in ansamblu a municipiului Brasov", a mentionat Bianca Kraila. La capitolul de reabilitare a infrastructurii pentru cele patru zone se are in vedere finalizarea si renovarea cladirilor abandonate, in timp ce structurile aflate intr-o stare avansata de degradare vor fi demolate. In plus, vor fi realibilitate strazile, aleile si trotuarele si iluminatul public, dar nu vor fi omise nici institutiile de interes public. Proiectul are in vedere si dezvoltarea mediului de afaceri prin stimularea dezvoltarii infrastructurii afacerilor si a IMM-urilor prin acordarea de granturi pentru investitii in productie si servicii.

Conducerea Institutiei Prefectului Brasov va incepe din aceasta saptamana promovarea unor strategii care vizeaza atragerea de fonduri europene, precum si dezvoltarea economica a judetului. In afara componentei sociale, care vizeaza proiecte si programe privind crearea de noi locuri de munca si scaderea ratei somajului, sunt in atentia Prefecturii strategii sectoriale, orientate spre dezvoltarea oportunitatilor Brasovului, cum ar fi turismul, agroturismul si, nu in ultimul rand, redresarea unor domenii industriale de traditie. Prefectul Aurelian Danu a sustinut ca este foarte importanta aceasta etapa postaderare la UE, fiindca vor exista fonduri substantiale, dar ele trebuie rapid accesate si absorbite, fiindca in caz contrar "vom fi buni de plata". Sursa citata a precizat ca va organiza periodic intalniri cu edilii din judet, pentru a promova proiectele si a le explica in ce maniera pot fi aduse acestea la stadiul de eligibilitate In zonele Noua, Bartolomeu-Stupini, Craiter-Florilor si pe platforma Industriala ZizinAstra vor fi promovate proiecte de dezvoltare urbana. Cel mai recent proiect al Primariei Brasov este finantat de Comisia Europeana si se va derula in cadrul Programului URBACT, fondurile de care va beneficia municipiul Brasov urmand sa fie de 20 milioane de euro. Municipiul Brasov face parte, alaturi de alte 12 orase din tara, dintre localitatile care au depus proiecte privind dezvoltarea urbana in zone marginase sau cu profil industrial. In perioada 28-31 mai la Brasov, se vor afla expertii specialist pe proiecte de "regenerare" urbana, care vor colabora cu specialisti din Primarie privind dezvoltarea si reabilitarea celor patru cartiere. Potrivit dosarului depus de municipalitate, dezvoltarea economica si sociala a municipiului depinde in mare masura si de modul cum se face reabilitarea cartierelor situate la periferia orasului. In municipiu au fost identificate patru cartiere care au peste 20.000 de locuitori fiecare, care au probleme legate de saracia populatiei, de infractionalitate, un nivel scazut de instruire si renumele de cartiere rau famate. Primaria Brasov face eforturi de revitalizare a acestor cartiere, dar investitiile nu acopera toate necesitatile comunitatii. De aceea, utilizarea capitalului informational acumulat in cadrul unor proiecte de regenerare urbana deja finantate, o gandire strategica pentru revitalizarea cartierelor ar fi de mare ajutor. Sprijinul acordat va fi directionat pe dezvoltarea pe proiecte si strategii integrate de dezvoltare urbana, acestea urmand sa fie finantate din fondurile structurale care vor veni

in perioada 2007-2013. Astfel pentru cele patru zone se are in vedere finalizarea si renovarea cladirilor abandonate, iar structurile aflate in stare avansata de degradare vor fi demolate.
In ultimii ani infatisarea Brasovului a suferit mari modificari. Unii ar putea spune ca s-a modernizat, pe cand altii, ca s-a uratit. Vii discutii s-au starnit in legatura cu parcul pentru copii din Livada Postei, amenajat dupa criterii estetice indoielnice, si cu viitoarea mutilare a Parcului Titulescu, prin construirea unei parcari subterane. "Interventii brutale" Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Brasov, a facut nenumarate sesizari catre autoritatile locale, prin care se arata ca multe dintre "imbunatatirile" facute de acestea, nu corepund legii, nefiind realizate dupa proiecte avizate de Ministerul Culturii si Cultelor. Multi brasoveni sunt indignati de taierea arborilor din zona Livada Postei, de asfaltarea aleilor si ridicarea gardului imprejmuitor al parcului pentru copii INA Schaeffler, recent inaugurat. Intr-o sesizare facuta in 9 mai de Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Brasov, catre Primarie, se cerea oprirea imediata a lucrarilor din spatele Bibliotecii Judetene: "Precizam ca interventiile brutale efectuate asupra peisajului, aduc atingere cadrului natural al monumentelor istorice, distrugand conceptia edililor Brasovului din secolul al XIX-lea, privind continuitatea zonei verzi intre Parcul Central si Livada Postei, pe Dealul Warthe fiind amenajata tot atunci Promenada Regala a orasului". In data de 28 mai 2007, s-a facut o alta sesizare, in care se arata ca taierile masive de copaci si asfaltarea aleilor din spatele Bibliotecii Judetene contravin conceptiei peisagistice. Zona Livada Postei - Dealul Warthe este ocrotita prin Legea 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, completata si modificata prin Legea 259/2006. Parc controversat in Livada Postei In raspunsul oficial dat de Primarie, prin Directia Tehnica - Serviciul Amenajare Zone de Agrement, se spunea ca activitatea de igienizare a zonei Livada Postei a avut drept scop doar indepartarea exemplarelor de arbori uscati, "pentru eliminarea pericolelor iminente ce le prezentau acesti arbori in caz de prabusire sau rupere". Arborii au fost taiati de Regia Locala a Padurilor Kronstadt R.A, la solicitarea Primariei. Orantes Dinca, sef serviciu Serviciul Amenajare Zone de Agrement, spune ca actiunea de igienizare s-a facut ca urmare a multiplelor sesizari ale cetatenilor care frecventeaza zona, si ca pana acum s-au primit numai reactii pozitive. "Am primit multe telefoane prin care am fost laudati de cetateni pentru amenajarea parcului din Livada Postei. Intentionam ca in viitor sa asiguram astfel de locuri de joaca in toate cartierele orasului. Brasovul are cam 10 metri patrati de spatii verzi pe cap de locuitor. Conform normelor in vigoare, ar trebui sa avem intre 12-14 metri patrati. In toamna aceasta vom planta peste 1.500 de puieti de arbori in oras, si vom continua plantarea de flori", spune Orantes Dinca. Protest pe Internet Frumoasa padure naturala, cu pajiste ramasa neatinsa de zeci de ani, s-a transformat ca peste noapte in parc cu alei asfaltate, insa cei mai multi brasoveni nemultumiti de taierile de arbori se multumesc sa critice doar de pe margine, fara sa ia atitudine. Unul dintre brasovenii care a protestat fata de ingradirea zonei Livada Postei este arhitectul Bartha Lorand, care a realizat un blog pe internet, la adresa http://livadaposteibv.weblog.ro, unde a publicat fotografii si mesaje in care isi arata nemultumirea. Pe acest site se cere brasovenilor sa semneze un apel prin care se solicita Primariei Brasov "stoparea tuturor proiectelor de distrugere si modificare a cadrului natural ambiental, din zonele Livada Postei, Parcul Central si Rectorat si refacerea starii initiale si tragerea la raspundere a celor care au initiat aceste actiuni care aduc prejudicii viitorului comunitatii noastre". Tot pe acest site, se spune despre noul parc: "Introducerea de alei supradimensionate, de ronduri nefunctionale si inestetice (prezentand o imagine de intersectie cu sens giratoriu), de materiale neadecvate care distrug imaginea naturala a spatiului, toate duc la o diminuare substantiala a valorii spatiului natural". Cine s-a saturat de copaci? Orantes Dinca afirma ca aproape 80% din corespondenta primita la Serviciul Amenajare Zone de Agrement este legata de solicitari de avize pentru taierea de arbori, venite de la brasoveni, asociatii de locatari, institutii publice sau private. Unul dintre dosarele aflate pe biroul sau era plin cu astfel de cereri. "E nevoie de aprobarea noastra cand se taie un copac. Primim multe solicitari de la cetatenii care vor sa se elimine arborii din fata blocurilor sau caselor, din tot felul de motive. Unele intemeiate, altele nu. Unii cetateni se plang ca le tin umezeala la locuinte sau ca le intra crengile in ferestre. Daca se constata ca arborii pun in pericol sanatatea cetatenilor, se acorda aceste avize",

spune

Orantes

Dinca.

Warthe, ingropat in betoane O alta sesizare facuta de Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Brasov privea oprirea imediata a lucrarilor aflate in curs in zona Warthe Bellevue Residence, pana la obtinerea avizului Ministerului Culturii si Cultelor, necesar prin lege. Sorin Toarcea, purtatorul de cuvant al Primariei Brasov, spune ca au existat toate aprobarile necesare atat pentru amenajarile facute in Livada Postei, cat si pentru Warthe. Parcul Titulescu se va micsora Pentru parcarea subterana de sub Parcul Titulescu s-au obtinut aproape toate avizele necesare. "Mai este necesara o singura autorizatie pentru construirea parcarii subterane de sub Parcul Titulescu. Nu stiu exact ce parte a acestuia va fi afectata si cat de mare va fi suprafata, in orice caz, una in care se afla mai putini arbori. Nu cred ca mai trebuie sa spun ca orasul are mare nevoie de parcari. Lucrarile vor dura aproximativ un an si jumatate", spune Sorin Toarcea. Dealul Warthe La sfarsitul secolului al XIX-lea, in varful Dealului Warthe, care mai tarziu s-a numit Stejaris, se afla pitorescul local Hohe Warthe. Aici se ajungea pe o carare care pornea de la Livada Postei, trecea pe Aleea Regala si apoi serpuia pe langa Turnul Alb. Dupa aproximativ 20-30 de minute se ajungea in varful dealului, unde se gasea o gradina de vara. Aici era si o arena pentru dans. In perioada interbelica, strada Livada Postei era considerata prea ingusta, caci nu puteau trece doua trasuri deodata. Din acest motiv cetatenii au cedat din terenul lor pentru largirea strazii. Campul lui Marte Pe Campul lui Marte, cum se numea in trecut locul unde acum este Parcul Titulescu, in urma cu 100 de ani se tineau balciuri si se faceau instructii militare. Copiii mergeau la panorame si la menajeriile cu animale salbatice. In 1913, celebrul Buffallo Bill a sustinut un spectacol aici, alaturi de trupa sa de piei rosii. Ulterior, pe Campul lui Marte s-a amenajat un teren de fotbal unde, in 1928, echipa Coltea Brasov a castigat titlul national. (A.A.) Lipsa de spatii pentru constructia de locuinte pe raza municipiului Brasov, dar si dorinta edificarii unor spatii in zone mai linistite au generat o afacere care a prins foarte bine: cartierele rezidentiale. La ora actuala, atat in interiorul orasului, in cartierele marginase sau chiar in localitatile limitrofe se construiesc mai multe cartiere rezidentiale, ele fiind considerate si alternative ale cartierelor de blocuri vechi. Preturi destul de "piperate" Majoritatea locuintelor sunt in case, dar in cartierele rezidentiale ridicate in interiorul municipiului a fost aleasa solutia blocuri. Imobilele sunt insa mult diferite de cele construite in anii 70 -80, atat in ceea ce priveste dimensiunea spatiilor de locuit, cat si a zonelor verzi, a locurilor de parcare si a unor magazine pentru riverani etc. Un exemplu in acest sens il constituie complexurile de locuinte ce se ridica in zona cartierelor Racadau si Bartolomeu. "Pretul apartamentelor din blocurile noi, eventual situate si intr-un cartier ce poate fi numit rezidential, este mai ridicat chiar decat al celor din imobilele construite nu cu multi ani in urma sau in zone destul de centrale. Preturile sunt date acum atat de materialele folosite, cat si de spatiile oferite. Suprafata unui apartament cu doua camere construit acum poate fi cu mult mai mare decat cea a unei locuinte din blocurile vechi. Astfel s-a ajuns ca un asemenea apartament sa coste peste 85-90.000 de euro. Iar preturile nu au cum sa scada, fiindca ceea ce se construieste este extrem de putin fata de cererea pietei. Apartamentele din blocurile situate in cartierele rezidentiale nu se vand chiar ca painea calda, dar, totusi, se tranzactioneaza", spune Adrian Pop, presedintele filialei Brasov a Uniunii Nationale a Agentiilor Imobiliare. Case de un sfert de milion de euro Momentan in Brasov sau in jurul orasului se construiesc mai multe cartiere rezidentiale, in adevaratul sens al cuvantului. Astfel, in cartierul Noua, se deruleaza o investitie de circa 8 milioane de euro, constand in ridicarea de case cu suprafete de 150-220 de metri patrati, pe parcele de cate 750-1.150 de metri patrati, ale caror preturi finale pot depasi usor pretul de un sfert de milion de euro. De asemenea, in Stupini, sunt in plina constructie circa 50 de vile, cu suprafete construite de pana la 230 mp, al caror pret variaza intre 115.000 si 205.000 de euro. Pana la ora actuala, se pare ca in zona Warthe, pe Drumul Poienii, se va ridica unul dintre cele mai selecte, dar si scumpe cartiere rezidentiale, preturile chiar si numai pentru terenuri fiind acolo de ordinul a trei-cinci sute de

euro pe metru patrat. Pe langa Brasov se construiesc asemenea complexe de locuinte in Harman, in Ghimbav ori Halchiu. In ultima localitate mentionata se ridica un cartier rezidential format din cateva zeci de case din lemn, cu suprafete de 130-140 mp si preturi de pana la 50.000 de euro. Acestea sunt foarte ieftine in comparatie cu, de exemplu, casele de la Ghimbav, al caror pret trece lejer de 120.000 de euro. In interiorul Brasovului s-au ridicat deja sau urmeaza sa se construiasca asemenea cartiere selecte in zona strazilor Bronzului si Ciceu. "Afacere foarte buna" Dupa cum declara Adrian Pop, "la acest moment, ridicarea acestor cartiere rezidentiale reprezinta o afacere foarte buna. In primul rand este avantajos pentru cumparator, fiindca el va beneficia de o locuinta situata intr-o zona pentru care s-au prevazut foarte multe: strazile, utilitatile, locurile de parcare sau garajele, chiar spatii comerciale. Lumea se indreapta spre casele din aceste cartiere pentru ca acum sunt tot mai multi oameni cu bani sau care au posibilitatea de a lua credite. Pe de alta parte, nu mai este foarte avantajos sa construiesti in regie proprie, devenind atractiva varianta anterior mentionata. S-au construit zeci de case, fiecare cum a vrut si nu a prevazut nimeni un spatiu comercial, un loc pentru un birou de politie sau posta, iar aceste lucruri sunt necesare intr-un cartier rezidential". Primaria Brasov a realizat primul pas in privinta demersurilor privind accesarea de fonduri structurale, iar in aproximativ o luna va fi elaborat raportul pentru proiectele de "regenerare urbana", realizat pentru patru zone ale municipiului, respectiv Noua, Bartolomeu-Stupini, Craiter-Florilor si Uzina II. Acesta este unul dintre cele mai recente proiecte ale Primariei Brasov, fiind finantat de Comisia Europeana, urmand a se derula in cadrul Programului URBACT. Municipiul Brasov face parte, alaturi de alte 12 orase din tara, dintre localitatile care au depus proiecte privind dezvoltarea urbana in zone marginase sau cu profil industrial. Dezvoltarea economica si sociala a municipiului depinde in mare masura si de modul cum se face regenerarea urbana a cartierelor de la periferia orasului. Cartierele amintite au peste 20.000 de locuitori fiecare, au probleme privind un grad ridicat de saracie al populatiei, de infractionalitate, un nivel scazut de instruire si faima de cartiere rau famate. "Primaria a facut eforturi de revitalizare, dar investitiile nu au acoperit toate necesitatile comunitatii, astfel ca utilizarea capitalului informational acumulat in cadrul unor proiecte de regenerare urbana deja finantate, o gandire strategica pentru revitalizarea cartierelor ar fi de mare ajutor", ne-a declarat unul dintre inspectorii Biroului Strategii si Programe de Dezvoltare din Primaria Brasov, Bianca Kraila. Va fi promovat mediul de afaceri Pentru acest proiect municipalitatea a beneficiat de sprijinul expertilor Michel Sudarkis si Stephan Bienvenue, care au studiat pe teren zonele amintite. Cei doi au colaborat cu reprezentantii Primariei, dar si din alte institutii pentru dezvoltarea locala a celor patru cartiere. "Sprijinul acordat va fi focalizat pe dezvoltarea pe proiecte si strategii integrate de dezvoltare urbana, acestea urmand sa fie finantate din fondurile structurale care vor veni in perioada 20072013. Strategia trebuie sa contina proiecte concrete pentru constructia infrastructurii economice, pentru viata sociala/culturala, pentru exploatarea turistica a zonelor si in ansamblu a municipiului Brasov", a mentionat Bianca Kraila. La capitolul de reabilitare a infrastructurii pentru cele patru zone se are in vedere finalizarea si renovarea cladirilor abandonate, in timp ce structurile aflate intr-o stare avansata de degradare vor fi demolate. In plus, vor fi realibilitate strazile, aleile si trotuarele si iluminatul public, dar nu vor fi omise nici institutiile de interes public. Proiectul are in vedere si dezvoltarea mediului de afaceri prin stimularea dezvoltarii infrastructurii afacerilor si a IMM-urilor prin acordarea de granturi pentru investitii in productie si servicii.

CL Brasov a aprobat proiectul privind construirea unui patinoar olpimpic

Municipiul Brasov este singura localitate din tara unde se va construi un patinoar acoperit de talie olimpica in ultimii 17 ani. Plenul Consiliului Local Brasov a aprobat ieri un studiu de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici aferenti realizarii acestui obiectiv. In prezent, singurele pationare functionale, dar neacoperite, din municipiu sunt cel din cartierul Racadau si cel din Poiana. Locatia patinoarului olimpic acoperit va fi in zona B-dului Garii, in vecinatatea bazinului de inot si a Salii Sporturilor, un motiv in alegerea amplasamentului fiind ca se doreste realizarea unei baze sportive destinata competitiilor nationale si internationale. Fondurile necesare investitiei sunt de 3,6 milioane de euro, suma urmand sa fie alocata din creditul de 30 de milioane de euro luat de

municipalitate de la BCR. Constructia va fi pe structura metalica, legata prin centuri de beton armat. Placa de sub pista de gheata va fi turnata dintr-un material rezistent la inghet si dezghet. Patinoarul va fi prevazut cu instalatii de ultima ora privind producerea ghetii, a climatizarii, precum si de iluminat. Suprafata obiectivului va fi de 3.880 mp, iar tribunele vor avea o capacitate de 1.500 spectatori. Pista de gheata va fi de 30x60 m, va exista o tabela electronica, un sistem de sonorizare, dotari pentru echipe si arbitri, birouri, un bufet si o parcare. "Daca ne incadram in termene, in aprilie 2008 orasul nostru va putea gazdui meciuri din Campionatul Mondial de Hochei pe Gheata, grupa a treia valorica, un eveniment foarte important", a mentionat primarul George Scripcaru. Primaria nu a gasit un partener privat Singurul consilierul local care a avut obiectii in timpul dezbaterilor de ieri ale plenului CL Brasov la acest proiect de hotarare a fost reprezentantul PSD, Minerva Gurgu, care s-a declarat surprinsa ca "nu s-a avut in vedere incheierea unui parteneriat public-privat cu o firma interesata sa realizeze constructia" si care a reclamat ca investitia nu ar fi importanta. Primarul George Scripcaru i-a replicat social-democratei ca in Romania exista o problema in a gasi parteneri cu multi bani, mai ales cand este vorba despre o investitie substantiala: "Noi am cautat sa identificam investitori interesati, dar nu am gasit! Am vorbit si la Bucuresti, la Federatia de Hochei. Ne-ar fi convenit si noua sa gasim pe cineva cu bani! Daca aveti cunostinta de un astfel de partener noi vom discuta cu el cu cea mai mare placere".

Lucrari in cartiere

AUTOR: LAURA CATUNEANU DATA PUBLICARII: 16/05/2008

Cind e vorba de lucrari de infrastructura, angajatii DPC sint prezenti aproape peste tot. Dincolo de lucrarile pe care le-a contractat la cele cinci pachete de strazi, SC DPC SA continua si amenajarea parcarilor din cartiere, asfaltarea si plombarea strazilor, dar si refacerea trotuarelor. Primarul Johannis a laudat, ieri, activitatea angajatilor din subordinea Consiliului Local. Executia lucrarilor de reabilitare a strazii Vasile Aaron avanseaza in mod satisfacator, stratul de binder fiind turnat pina la intersectia cu strada Garibaldi. Constructorul a demarat lucrarile si pe celelate tronsoane ale strazii, lucrarea urmind sa fie finalizata pina la sfirsitul lunii iulie a acestui an", a spus primarul. Pe Aleea Selimbar, SC DPC SA a asfaltat aleile si a creat intrari auto catre supermarketul situat in apropiere, precum si locuri de parcare pentru locuitorii blocurilor din apropiere. Echipele lucreaza la finalizarea ultimelor detalii.

Linie ferata dezafectata

O alta lucrare importanta care a avut loc in aceasta saptamina a fost dezafectarea liniei ferate situate la baza Podului Virola (podul dinspre Targul Obor). Potrivit primarului Johannis, lucrarile au fost executate intro singura noapte pentru a nu perturba traficul intens din aceasta zona de iesire din oras. Au fost scoase sinele, a fost refacuta infrastructura stradala, iar suprafata carosabila a fost asfaltata. De altfel, SC DPC SA a finalizat marcajele de pe DN1 pina la intersectia cu Drumul Ocnei la iesirea spre Sebes si pana la European Retail Park la iesirea dinspre Brasov.

Inca mai au de lucru

Societatea din subordinea Consiliului Local a executat si lucrarile de plombare a strazilor. Deocamdata, au fost finalizate lucrarile de pe Calea Cisnadiei, dar si strazile Lunga, Rennes si Viitorului. Pentru citeva zile insa, lucrarile s-au mutat pe bulevardul Victoriei si pe strada Tiglari. Potrivit reprezentantilor municipalitatii, saptamina viitoare echipele SC DPC SA vor interveni pentru plombarea strazilor Magheranului si Calea Turnisorului. In acelasi timp se lucreaza la refacerea trotuarelor de pe strazile Stefan cel Mare si George Cosbuc, insa programat pentru astfel de lucrari este si cartierul Resita.

Asfaltari, tot in cartiere

In total, primarul Johannis sune ca, in timpul acestui an, in planurile administratiei locale sint incluse 37 de strazi, care vor fi reabiliatate complet. Cu tot cu lucrarile de rigoare la retelele de utilitati si la asfaltarea suprafetelor carosabile. Investitia se ridica la 50 de milioane de lei. Pentru repararea si intretinerea a 12 strazi din oras, municipalitatea va investi 16.200.000, bani care provin de la bugetul local

Mari, 27.05.2008, primarul George Scripcaru a inaugurat cel mai nou parc din Braov, n cartierul Astra. Amenajat pe locul unde ani de zile a funcionat bazarul de la Piaa Astra, loc ce ajunsese intr-o stare deplorabil, a devenit n dou luni i jumtate un spaiu de recreere pentru bunici i nepoi, dar i pentru cei care vin s i fac cumprturi n pia. Transformarea acestui spaiu ntr-un pietonal cu valene de parc a fost o alegere inspirat, avnd n vedere zona intens circulat, dar i nevoia unui astfel de spaiu n aceast zon. Conceptul dup care a fost amenajat acest parc a fost realizat de un arhitect peisagist care a transformat un teren fr valoare public, ntr-o zon de relaxare, un punct de ntlnire al cetenilor din cartier, o piaet n care te poi plimba cu copii sau nepoii, te poi rcori la fntna artezian. Parcul a fost prevzut cu multe oaze de verdea, copaci, flori i bncue, ideal pentru perioada aceasta a anului. ,,Sper c locuitorii din zon, i nu numai, vor aprecia i vor pstra acest loc. Fac un apel la braoveni s nu rup florile i puieii de arbori care au fost plantai. Eu l-am fcut cu gndul la ei, ca s poat fi folosit de toat lumea. Sper s dureze. Am discutat i cu comercianii din zon i le-am cerut ca n cel mai scurt timp posibil s i renoveze faadele spaiilor pe care le dein, pentru ca totul s fie frumos n zon . i atept la Primrie pentru a obine autorizaiile necesare pentru a face lucrrile de reparaii. V asigur c astfel de locuri vor mai fi amenajate n Braov. le-a declarat primarul George Scripcaru celor cteva sute de braoveni prezeni la inaugurarea acestui parc. Investiia s-a ridicat la valoare de 200.000 de lei i a fost realizat de Primria

Braov, mpreun cu firma PurLine n cadrul contractului de concesiune privind ntreinerea spaiilor verzi. Terenul pe care, pn anul trecut, erau tarabe a fost concesionat unei firme private pentru construirea unui complex comercial, dar n urma negocierilor ntre primarul George Scripcaru i conducerea acestei firme, s-a ajuns la soluia transformrii acestei zone ntr-un pietonal. Asemenea pietonale se vor mai face i n alte zone ale oraului. Urmtorul care va fi reabilitat este cel din Valea Cetii, care va suferi aceleai modificri. Vor fi montate elemente de mobilier urban, cele peisagistice, va fi refcut pietonalul, sistemul de iluminat i vor fi plantate foarte multe flori a mai declarat primarul. Sorin Toarcea Purttor de cuvnt al Primriei Braov 28.05.2008

Braovul are pori de intrare n ora

Mari, 27.05.2008, primarul George Scripcaru a inaugurat prima poarta de intrare n Braov pe oseaua DN1, la intrarea dinspre Ghimbav, urmnd ca alte 6 pori s fie montate la toate intrrile n Braov. Poarta este, n fapt, un totem de nlime de 12 metri, iar ansamblul arhitectural conine doua sulie de 12 metri pe care au fost amplasate cte un scut pe fiecare parte, de 2,5 m/1,8 m, pe scut fiind stema Braovului (coroana cu rdcini) si doua steaguri, tricolorul si cel al UE. Suliele sunt fixate ntr-un soclu de 2 m nlime, placat cu piatr, pe care este fixat denumirea oraului n trei limbi, romn, german i maghiar. La dezvelirea acestei pori de intrare, primarul a declarat: ,,M bucur c am reuit s amplasm aceast poart de intrare n Braov, pentru c este normal ca cel care intr n oraul nostru s tie de unde ncepe, cum se numete, s tie

c aici au convieuit i convieuiesc romni, germani, maghiari, s cunoasc care este stema oraului nostru. Am ales ca numele Braovului s fie menionat n cele 3 limbi (romn, german, maghiar), chiar dac legea nu ne impunea aa ceva, pentru c este vorba de istoria Braovului, o istorie din care au fcut parte cele trei comuniti, o istorie de care suntem mndri i sperm ca cei care au plecat din acest ora s nu uite c aici i au rdcinile, indiferent de ara n care triesc n prezent. Sper ca n aceast inscripie trilingv s se regseasc toi braovenii, fie ei romni, sai sau maghiari, pentru c se dorete a fi un semn de respect i de bun nelegere, deoarece Braovul a fost ntotdeauna un exemplu unde multiculturalitatea a avut un rol benefic asupra dezvoltrii oraului" Sorin Toarcea Purttor de cuvnt al Primriei Braov 28.05.2008

Lucrrile de modernizare a Teatrului Dramatic sunt n grafic

Mari, 20.05 2008, primarul George Scripcaru a invitat massmedia s verifice mpreun stadiul lucrrilor de modernizare ale Teatrului Sic Alexandrescu, la o lun dup ce acestea au nceput. Acest proiect face parte din programul municipalitii de a asigura condiii optime pentru desfurarea activitii culturale n oraul nostru, astfel c, dup finalizarea lucrrilor la Opera Braov, au nceput lucrrile la teatru, iar amenajarea slii de concerte pentru filarmonic (n fostul cinematograf Patria) este n faza de licitaie. Prima faz a acestui proiect de reabilitare i modernizare a cldirii teatrului este

nlocuirea tuturor instalaiilor, a centralelor termice i a sistemului de ventilaie. ,,Deocamdat ne axm pe partea legat de instalaii, care erau vechi de aproape 50 de ani. Pn acum nimeni nu i-a propus reabilitarea acestora, astfel c am ajuns n situaia n care funcionarea centralelor termice reprezenta un real pericol de explozie, care putea aduce pagube nsemnate sau pierderea de viei omeneti. Era ca o bomb care ticia. Investiia pentru aceast prim etap se ridic la suma de 450.000 de euro, sum care deja a fost alocat de la bugetul local a declarat primarul George Scripcaru. Dup cum au putut constata i reprezentanii presei braovene, lucrrile sunt n grafic, iar primarul a solicitat firmei care a contractat aceast lucrare s depun maximum de efort, astfel nct aceast instituie de cultur s redevin funcional n cel mai scurt timp. ,,Dac ntr-o prim faz se vor schimba centralele termice i instalaia de ventilare, ulterior se va trece la instalaiile electrice i sanitare, la refacerea acoperiului i a slii de spectacole, a slii Studio, a anexelor, iar la final faada Teatrului Dramatic a mai precizat primarul. Totalul investiiei pentru reabilitarea i modernizarea Teatrului Sic Alexandrescu se ridic la valoarea de dou milioane de euro, sum alocat din bugetul local. La finalul acestei vizite, primarul George Scripcaru a declarat ,,Consider c, pentru a putea vorbi de un act cultural care s i ating obiectivele, trebuie s asigurm condiii optime desfurrii unei astfel de activiti, iar rolul meu ca primar este de a asigura aceste condiii. Sorin Toarcea Purttor de cuvnt al Primriei Braov

22.05.2008

A nceput construcia primului patinoar olimpic

Vineri, 16.05 2008, au nceput lucrrile la Patinoarul Olimpic din Parcul Tractorul, care va fi finalizat n maxim un an de zile. Patinoarul reprezint o investiie de 3 milioane de euro, suportat de la bugetul local, iar construcia acestuia va respecta toate rigorile impuse de forurile internaionale de specialitate, astfel nct pe acest patinoar s se poat disputa competiii sportive pe ghea la nivel naional i internaional. Prezent la demararea lucrrilor, primarul George Scripcaru a declarat ,,Acest patinoar va putea gzdui i Jocurile Olimpice de Iarn ale Tineretului, din 2013. Este nc o promisiune pe care am fcut-o n faa braovenilor, la nceperea mandatului, o promisiune pe care, iat, o respect. Braovul are o echip de lig naional la hochei, care joac n alte locuri, la Sf. Gheorghe, Gheorghieni sau Odorheiul Secuiesc, Hochei Club Municipal va funciona la Braov. Patinoarul va avea o capacitate de 2.500 de locuri, va avea dimensiuni olimpice i va putea gzdui inclusiv competiii de hochei i chiar patinaj artistic. Braovul are nevoie de un astfel de patinoar. Astfel, ne inem de cuvnt i demonstrm Comitetului Olimpic Romn c aici pot fi gzduite Jocurile Olimpice de Iarn pentru Tineret din 2013. Dup ce i-a fost prezentat echipa de hochei copii, primarul George Scripcaru a mai declarat ,, pentru copii acest loc va nsemna dezvoltarea hocheiului n municipiul i judeul Braov. Credem c foarte muli copii se vor dedica acestui sport n cadrul Sport Club Municipal Braov. V urez mult succes n activitate, s facei cinste Braovului,

pentru c voi vei fi viitorii hocheiti ce vor evolua n echipa mare HCM Braov, pe patinoarul olimpic din Tractorul. Prezent la demararea lucrrilor pentru patinoar, ministrul secretar de stat Barna Tanczos, vicepreedinte al Federaiei Naionale de Hochei a mrturisit c datorit primarului municipiului Braov, echipa de hochei HCM Fenestela 68 ar putea ajunge pe podiumul naional. Singurul i principalul motiv pentru care astzi Braovul are echip de hochei care joac n campionatul naional este susinerea acordat de Primria Braov. tim foarte bine c fr infrastructur, sportul nu se poate dezvolta, mai ales hocheiul un sport costisitor. Acest sport are nevoie de o infrastructur special i nu se poate dezvolta fr sprijinul autoritilor locale. Lipsa unui patinoar era o pat neagr pe obrazul Braovului. Acum un an i ceva am avut discuie cu domnul primar n legtur cu crearea unei echipe de seniori. Eu sper ca anul viitor - sezonul 2009-2010 echipa de seniori s joace pe acest patinoar i s atace primele trei locuri, a declarat Barna Tanczos. Pe lng patinoar anul acesta vor ncepe lucrrile de reabilitare i modernizare a Sli Sporturilor i a bazinului olimpic, astfel nct pe lng performanele din sport, Braovul s dispun i de o infrastructur la un nalt nivel. Sorin Toarcea Purttor de cuvnt al Primriei Braov 21.05.2008