THE BUCHAREST ACADEMY OF ECONOMIC STUDIES FACULTY OF ACCOUNTING AND MANAGEMENT INFORMATION SYSTEM

Valuation of company Petrom S.A.

Avram Ana Maria Busuioc Andrei Victor Ciribasa Cristian Eugen Teodorescu Raluca Ioana 3rd year E series 660 group

BUCURESTI, AN UNIVERSITAR 2008-2009

Cuprins
Cuprins............................................................................................................................................1 1

Rezumat...........................................................................................................................................3 I. Prezentarea general a societaii comerciale...............................................................................4 II. Activitatea intreprinderii sub toate aspectele ei .........................................................................6 II.1. Diagnostic juridic.................................................................................................................6 II.2 Diagnosticul comercial........................................................................................................12 II.2.1 Politica de aprovizionare..............................................................................................12 II.2.2 Politica de desfacere.....................................................................................................16 II.2.3 Politica de preuri a Petrom..........................................................................................19 II.2.4 Politica de distributie...................................................................................................20 II.2.5. Petrom vs mediul concurential....................................................................................21 II.2.6. Publicitate si imagine vizuala......................................................................................22 II.3 Diagnosticul resurselor umane...........................................................................................23 II.4 Diagnostic tehnic.................................................................................................................25 II.5 Diagnostic de mediu............................................................................................................26 III Analiza financiara a intreprinderii............................................................................................28 III.1. Analiza pozitiei financiare a companiei............................................................................28 III.2. Analiza contului de profit si pierdere................................................................................32 III.3 Analiza pe baza ratelor financiare......................................................................................36 III.4 Analiza fluxurilor de trezorerie 2007 - 2008.....................................................................41 Metoda directa: determina fluxurile de numerar ale fiecarei activitati a intreprinderii:........41 Valorile fluxurilor de numerar calculate prin metoda indirecta.............................................42 IV. Analiza Swot............................................................................................................................44 IV.1 Principalele puncte forte ale companiei .......................................................................44 IV.2 Principalele puncte slabe ale companiei ..........................................................................46 ...............................................................................................................................................46 IV.3 Oportunitati........................................................................................................................46 IV.4 Riscuri aferente intreprinderii............................................................................................48 Managementul riscului...........................................................................................................50 Concluzii si sugestii.......................................................................................................................51 Bibliografie....................................................................................................................................52

Rezumat

Acest proiect dezvolta un subiect de a carui aplicare depinde atingerea performantelor in rezultatele oricarei companii. Garantarea succesului si a performantelor, fie ca vorbim de o intreprindere cu o extindere mica, fie de o intreprindere de talia PETROM, depinde de anumiti factori esentiali carora multe companii nu le acorda atentia necesara, factori pe care ii vom dezbate de-a lungul acestei lucrari. Printre acestia mentionam relatiile cu clientii, furnizorii, gradul de eficacitate al angajatilor, politica de desfacere si aprovizionare, politica de marketing. Prin intermediul acestui proiect ne-am propus sa prezentam performante, evolutie si strategie, elemente care formeaza principalele puncte forte ale companiei Petrom S.A, dar si sa evidentiem riscurile la care sunt supuse intreprinderi de dimensiunea Petrom. In prima parte a proiectului este prezentat un scurt istoric al organizatiei, cu principalele evenimente pana in ziua de astazi. In continuare sunt dezbatute diagnosticul juridic, diagnosticul comercial care include politica de aprovizionare si desfacere, diagnosticul resurselor umane, tehnic si mediu. Un capitol esential al acestui proiect il reprezinta analiza financiara, in care sunt incluse calculul si interpretarea principalilor indicatori care ajuta la buna intelegere a gestiunii financiare a intreprinderii. Finalul este dedicat analizei SWOT a companiei prezentarea punctelor forte, a punctelor slabe, a oportunitatilor si riscului, si modul in care organizatia isi gestioneaza managamentul pentru a evita riscurile prevazute.

I. Prezentarea general a societaii comerciale

n data de 15 septembrie 1997 a fost nfiinat Societatea Naional a Petrolului PETROM - S.A., o societate puternic, modern i complet integrat. Guvernul Romniei a emis atunci Ordonana de 4

Urgen nr. 49 privind nfiinarea SNP PETROM - S.A., persoan juridic romn, prin reorganizarea REGIEI AUTONOME A PETROLULUI PETROM SA BUCURETI, care se desfiineaz. In 1998 au fost infiintate filiala PETROM Ungaria KFT si reprezentantele Petrom din Azerbaidjan si Republica Moldova. In 1999 a fost anuntata public descoperirea celui mai mare zacamant petrolier romanesc din ultimii 25 de ani, pus in evidenta in Platoul continental al Marii Negre prin sonda Pescarus 60, s-a semnat contractul cu Universal Oil Products SUA in vederea modernizarii sucursalelor Arpechim si Petrobrazi si sa deschis primul Complex comercial din Ungaria, complex care include benzinarie, motel, restaurant, spalatorii auto, magazin de produse complementare, parcari. In 2000 s-au demarat negocierile pentru infiintarea unei aliante strategice intre PETROM, KAZAHOIL si KAZTRANSOIL pentru realizarea unui coridor de transport titei din Kazahstan catre Europa Centrala si de Est. In aprilie 2002 are loc demararea procesului de privatizare prin publicarea in presa internationala si din Romania a anuntului pentru selectarea consultantului, 12 banci de investitii depunand expresii de interes dintre care au fost selectate 7. In mai 2003 are loc finalizarea primei etape a procesului de privatizare, concretizata intr-un studiu de fezabilitate a privatizarii, inclusiv evaluarea Companiei, prezentarea optiunilor de privatizare si a planului de privatizare. Un moment important n istoria Petrom l reprezint achiziionarea n 2004 de ctre compania austriac OMV a pachetului majoritar de aciuni, prezentnd o ofert mai bun dect a celeorlalte dou companii selectate pentru negocieri, MOL i Occidental. Activitatea Societii Naionale a Petrolului Petrom - S.A. Bucureti se desfoar pe baz de buget propriu de venituri i cheltuieli. Petrom este cea mai mare companie romneasc, deine o cot de pia de aproximativ 35% pe segmentul de rafinare i distribuie, avnd un numr de 553 benzinrii, fiind urmat de Lukoil (25%) si Rompetrol (20%). Petrom este cel mai important operator integrat n domeniul petrolier din Romnia i din sud estul Europei, desfoar activiti de explorare a zcmintelor i producie de iei i gaze naturale, rafinare i petrochimie precum i comercializare de carburani i produse complemetare. Rezervele de petrol i de gaz ale companiei sunt de 940 mil. bep, cu o capacitate maxim de rafinare de 8 milioane tone metrice pe an.

Pe lng rezervele nsemnate de petrol, compania deine pentru exploatare zone petroliere importante, precum Tasbulat, Turkmenoy i Aktas din Kazahstan. Societatea Comercial Petrom - S.A. Bucureti are ca obiect de activitate: - obinerea produselor petroliere i petrochimice; - exploatarea zcmintelor de petrol i gaze naturale de pe uscat i din platoul continental al Mrii Negre; - transportul petrolului i al produselor petroliere; - comercializarea produselor prin reelele proprii de distribuie - importul i exportul de iei, produse petroliere, utilaje, echipamente i tehnologii specifice; - rafinarea ieiului; - alte activiti stabilite i detaliate prin statutul societii comerciale.

II. Activitatea intreprinderii sub toate aspectele ei

II.1. Diagnostic juridic

Societatea Naional a Petrolului Petrom Bucureti este persoan juridic roman, avnd form juridic de societate comercial pe aciuni. Sociatatea pe actiuni (S.A.) pastreaza limitarea raspunderii la capitalul subscris de fiecare actionar. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative sau la purtator se transmite liber, fara consimtamantul celorlalti actionari. Sediul societii comerciale este n Romnia, municipiul Bucureti, Calea Victoriei nr. 109, sectorul 1. Capitalul social al societii este mprit n 56 644 108 335 aciuni nominative, fiecare aciune n valoare nominal de 0.1 RON. Structur acionariat 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20,64% Ministerul Economiei 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaz diverse participaii n cadrul mai multor companii din Romnia, creat de Statul Romn pentru a despgubi persoanele expropriate abuziv n urma 6

naionalizrilor din perioada regimului comunist) 2,03% BERD (Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare) 6,21% Ali acionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice i juridice din Romnia i din strintate) Nr. 1. 2. 3. 4. 5. Acionari OMV AKTIENGESELLSCHAFT Ministerul Economiei Fondul Proprietatea S.A. Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare Persoane Fizice i Juridice TOTAL 3.520.046.256 56.644.108.335 352,004,625.60 5.664.410.833,50 6,214 100 Numr de aciuni Capital social (lei) Procent [%] 28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,011 11.690.694.418 11.391.130.186 1.147.770.061 1.169.069.441,80 1.139.113.018,60 114.777.006,10 20,639 20,110 2,026

a) Patrimoniul-Terenuri Patrimoniul companiei atinge 24927 mil ron in 2008. Cele trei combinate petrochimice care apartin Petrom - Petrobrazi, Arpechim si Doljchim - au fost construite dupa anul 1960, iar pentru terenurile aferente acestora s-au obtinut titluri de proprietate. Petrom este o societate comerciala care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana in vigoare, care stipuleaza clar ca bogatiile subsolului apartin statului, legislatie care include si Legea Petrolului. Petrom are incheiate cu statul roman, prin ANRM, contracte de concesiune pentru zacamintele pe care le exploateaza, iar, in baza acestora, investeste pentru dezvoltarea productiei si plateste taxele si impozitele datorate. Petrom nu a primit nici o solicitare de retrocedare din partea vreunei persoane juridice, in conformitate cu Legea 10/2001. In prezent, Petrom detine titluri de proprietate pentru mai mult de jumatate din imobilele pe care isi desfasoara activitatea. Celelalte imobile, pentru care nu s-au obtinut inca titluri de proprietate, nu sunt implicate in eventuale solicitari de retrocedare; pentru ele au fost deja demarate procedurile legale de obtinere a titlurilor de proprietate, acestea fiind in diverse stadii procedurale. 7

Societatea Nationala a Petrolului Petrom SA Bucuresti este o companie stabila, puternica, in plina dezvoltare.

Activele ce formeaz patrimoniul sunt constituite din active imoblilizate corporale i active circulante inregistrate in contabilitatea intreprinderii pe baz de documente justificative de intrare care reprezinta din punct de vedere juridic acte de proprietate. Deoarece firma a inregistrat profit, patrimoniul inscris in contabilitate i apartine in totalitate.

b) Contracte privind finanarea Petrom a contractat in martie 2009 prin intermediul BERD un mprumut corporativ nesecurizat n valoare de pn la 300 de milioane de euro Creditul va fi utilizat pentru introducerea de standarde crescute n industrie ceea ce privete mediul, sntatea i sigurana, garantnd sustenabilitatea operaiunilor de petrol i gaze. mprumutul va finana o serie de proiecte care includ decontaminare, nlocuirea conductelor vechi, msuri de sntate i siguran, precum i msuri de cretere a eficienei energetice. Contribuia BERD este de 150 de milioane euro din creditul total, restul sumei mprumutului urmnd s fie sindicalizat de ctre BERD unui grup de bnci comerciale i ar putea include un mprumut paralel acordat de Banca de Comer i Dezvoltare a Mrii Negre. mprumutul de 150 de milioane de la BERD are o maturitate de 7 ani, iar mprumutul sindicalizat, reprezentnd diferena pn la 300 de milioane de euro, are o maturitate de 5 ani. mprumutul poate fi tras n euro, ntr-un interval de 2 ani. n ultimii trei ani i jumtate investiiile au fost susinute din majorarea de capital realizat de OMV la momentul privatizrii i prin cash-flow-ul generat de activitile companiei. mprumutul contractat este parte a unui program de finanare mai amplu agreat n luna iunie a anului trecut. n conformitate cu acest program, n octombrie 2008 Petrom a obinut o linie de credit pe termen mediu, n valoare de 375 milioane euro i beneficiaz de susinerea acionarului majoritar, OMV, pentru finanarea i realizarea obiectivelor de dezvoltare ale companiei, dela care a obtinut in ianuarie 2009 o linie de finantare de tip revolving, de pana la 500 milioane de euro, de la actionarul sau majoritar, grupul austriac OMV.

Acordarea unui credit pe termen lung ntr-o perioad n care accesul la finanare este restrns reconfirm poziia consolidat a companiei i orientarea acesteia pentru o dezvoltare sustenabil. De la momentul privatizrii i pn n prezent Petrom a investit circa 4 miliarde de euro, pentru modernizarea i creterea performanelor companiei. Circa 480 mn euro au fost utilizai pentru protecia mediului.

Petrom a inregistrat, in primele noua luni ale lui 2008, un profit de 2,29 mld. lei (629 mil. euro), in crestere cu 48%, rezultat obtinut in conditiile unei puternice ascensiuni a cotatiei petrolului pe pietele internationale. Cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3,64 mld. euro, dupa primele trei trimestre ale anului trecut, depasind astfel tinta bugetata pentru intreg anul, de 3,26 mld. euro. Depozitarul Central a operat, recent, transferul pachetului de actiuni detinut de stat la Petrom, reprezentand 20,63% din capitalul social, de la AVAS in portofoliul Ministerului Economiei. Petrom este cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa de Valori Bucuresti, cu o capitalizare de 10,13 miliarde lei (2,35 miliarde euro).

c) Contractele cu furnizorii Contractul incheiat intre SC Petrom SA Bucuresti si SC Rompetrol Rafinare SA Constanta, privind schimburi de carburanti, nu contine prevederi de natura anticoncurentiala si nu are ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata carburantilor din Romania sau pe o parte a acesteia, lucru decis de Consiliul Concurentei in urma unei analize. Obiectul contractului este reprezentat de schimbul dintre Petrom si Rompetrol a unei cantitati totale de 60.000 tone de carburanti, timp de un an de zile, partile urmarind aprovizionarea statiilor proprii de distributie de carburanti din apropierea rafinariei celeilalte parti. Prin implementarea acestui contract, partile urmaresc imbunatatirea timpilor de aprovizionare a statiilor de distributie carburanti, eliminarea dificultatilor determinate de reparatiile si restrictiile privind transportul feroviar de produse petroliere precum si reducerea cheltuielilor de transport.

Avand in vedere clauzele contractului analizat, precum si modificarile aduse acestuia de catre parti la solicitarea Consiliului Concurentei, prevazute in actele aditionale la contract, s-a constatat ca acesta nu contine prevederi care sa influenteze politica de preturi, a discounturilor sau a altor conditii comerciale stabilite de catre fiecare parte in relatia cu proprii sai clienti. De asemenea, contractul nu va influenta direct sau indirect volumul investitiilor realizate de catre parti in cadrul activitatilor desfasurate si nici nu contine prevederi care sa determine limitarea productiei sau distributiei de carburanti. Mecanismul de schimb de carburanti, ce urmeaza a se realiza in baza contractului nu restrictioneaza libertatea partilor de a-si dimensiona in mod unilateral productia carburantilor sau de a decide asupra extinderii retelei de statii de distributie pe piata. In vederea monitorizarii modului in care va fi implementat contractul, cele doua companii au obligatia de a transmite, trimestrial, Consiliului Concurentei situatia schimburilor de carburanti efectuate. Contractele de schimb produse petroliere (swap/exchange agreements) reprezinta o practica la nivel global (SUA, Marea Britanie, Italia), care functioneaza si in alte domenii de activitate (gaze naturale, industria chimica, industria farmaceutica).

d) Contractele de munca Asociaia Salariailor Petrom, propune ca pachetul de 8% din aciunile companiei s fie vndut ctre salariai, dar nu n mod direct, motivnd c transferul direct poate fi interpretat ca fiind "o ngrdire a dreptului garantat de Constituia Romniei la libera asociere". Procesul de vnzare a unui pachet de 8% din aciunile Petrom ctre salariai va fi realizat la acelai pre pltit de grupul OMV la momentul privatizrii, de 0,0525 euro/titlu, dreptul de a achiziiona aciuni fiind deinut de persoanele care la data de 26 august 2003 deineau calitatea de angajat al companiei, se arat ntr-un proiect de ordonan de urgen lansat n dezbatere public pe site-ul Autoritii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), proiect ntocmit de Asociaia Salariailor Petrom. AVAS, care deine un pachet de 20,6% din capitalul Petrom, a iniiat n ultimii ani mai multe proiecte referitoare la vnzarea unui pachet de 8% din aciunile companiei ctre salariai, conform OG 55/2003, ns actele normative nu au fost aprobate, ntruct au existat mai multe opinii privind sfera 10

persoanelor care au dreptul de a deveni acionari la Petrom. Ultima variant propus de AVAS, la nceputul acestui an, prevede ca vnzarea titlurilor s se fac n mod direct ctre salariaii companiei de la 26 august 2003. Asociaia Salariailor consider, potrivit proiectului depus, c vnzarea aciunilor n mod direct ctre salariai poate fi interpretat ca fiind a ngrdire a dreptului garantat de Constituie la libera asociere. Pentru a beneficia de aciuni Petrom, persoanele ndreptite s cumpere titluri vor fi obligate s dovedeasc c dein acest drept prin prezentarea unor documente. Actele necesare menionate n proiectul de act normativ sunt o copie legalizat a crii de munc/contractului individual de munc, o copie a crii de identitate, o cerere tip i o declaraie pe proprie rspundere, autentificat de un notar, din care s reias c nu se afl n nici una din situaiile de incompatibilitate prevzute de legea privind valorificarea unor active ale statului, se mai arat n proiect. Numrul de titluri scoase la vnzare de ctre AVAS va fi 4,480 miliarde uniti, reprezentnd 7,99% din capitalul social al Petrom la 31 decembrie, conform sursei citate.

SC Petrom SA se confrunta cu actiuni in instanta deschise de angajatii nemultumiti de partea finaciara a relatiei cu societatea, deoarece exista un numar de fosti si actuali angajati care doresc sa obtina, prin actionare in instanta, avantaje personale, printr-o interpretare a unor prevederi ale Contractului Colectiv de Munca. Compania este acuzata ca ar fi incalcat contractul colectiv de munca si nu ar fi acordat fostilor angajati primele promise. e)Litigiile intrprinderii Rezultatele companiei au fost afectate de constituirea de provizioane masive pentru procesele cu angajati si fosti angajati. Piata a reactionat rapid, scaderea titlurilor Petrom pe bursa fiind de 4,5%, provocand o reducere a capitalizarii companiei de aproape 350 mil.euro f)Licente

11

SNP Petrom desfasoara activitati de exploatare pe uscat si pe platoul continental al Marii Negre, in baza a doua licente acordate de Agentia Nationala pentru Resursele Minerale pentru : -Dezvoltarea si exploatarea zacamintelor de titei si gaze naturale din 225 de perimetre ; -Exploatarea si dezvoltarea a 18 blocuri petroliere. SNP Petrom detine impreuna cu Elf Acquitaine licenta de exploatare, dezvoltare si productie a blocului Neptun din Marea Neagra

f) Obligaii fiscale Pana in 2007 societatea si-a onorat platile in ciuda informatii eronate aparute in presa cu privire la Lista societatilor comerciale care inregistreaza obligatii restante catre bugetul de stat, publicata pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). Petrom este cel mai mare contribuabil din Romania la bugetul de stat, aportul companiei reprezentand peste 10% din veniturile totale ale bugetului statului roman. Compania aplica o politica riguroasa de plati in relatiile comerciale cu partenerii sai si in relatiile cu bugetul de stat.

II.2 Diagnosticul comercial

II.2.1 Politica de aprovizionare Principalele materii prime utilizate sunt titeiul, gazele naturale, pacura. In prezent in cadrul sectorului de fabricare a produselor obtinute prin rafinarea petrolului din Romania opereaza 10 rafinarii, din care Petrobrazi si Arpechim apartin SNP Petrom, fiind calificati ca fiind unul din cei mai mari procesatori de titei din Romania alaturi de companii de renume ca Rompetrom, Lukoil si Imperial Oil.

12

Cele doua rafinarii au o capacitate de rafinare anuala nominala de aproximativ 14 milioane tone pe an, capacitatea activa fiind de aproximativ 8 milioane tone pe an, fiecare rafinarie avand cate o unitate de productie inchisa.

Ambele rafinarii sunt conectate la reteaua nationala de energie electrica si cumpara 100% din electricitatea consumata de la Electria S.A. Petrom a semnat un contract cu Hyundai Engineering& Construction Co. Ltd pentru constructia unei centrale de co-generare la Petrobrazi in vederea reducerii costurilor cu electricitata. Centrala va avea in componenta sa doua grupuri energetice de cate 25 MW, turbinele de gaz urmand a fi furnizate de firma Nuovo Pignone din Italia. Valoarea totala a investitiei este cotata la circa 40 milioane de dolari. Rafinaria Petrobrazi are o capacitate de prelucrare de 5 milionae tone/an titei provenit din productia interna si import, capacitate comparabila cu cea a rafinariilor din Europa De Vest si SUA. Sectorul de petrochimie a fost conceput astfel incat sa utilizeze ca materii prime in principal, produse provenite din rafinarie, fara a exclude insa utilizatea materiilor prime provenide din surse externe, incluzand procese ca fabricarea de fenol si acetona, de cloruri de colina, produse etoxiliate.

Principalii furnizori

13

SAP- Petrom a introdus in iunie 2007, cel mai important sistem de planificare a resurselor (ERP) SAP, ca principal aplicaie software. Integrarea sistemului de planificare a resurselor este necesar pentru ndeplinirea cerinelor pieelor internaionale, cum ar fi standardele de raportare financiar internaionale (IFRS). Prin stabilirea unui Centru intern de competene SAP i prin includerea consultanilor locali n echipa proiectului, Petrom susine dezvoltarea i calificarea pieei romneti a locurilor de munc. Ca lider de pia la nivel mondial n ceea ce privete aplicaiile software, SAP furnizeaz i susine standardele internaionale pentru soluii i procese de afaceri. De aceea, introducerea SAP este una dintre premisele pentru ca Petrom s devin lider al pieei de iei i gaze din Sud Estul Europei. Aplicaia va fi introdus pentru a susine procesele de baz din domeniile financiar, control, managementul materialelor, vnzri i distribuie ca i resurse umane. Cisco Systems - Petrom S.A. a ales o soluie Cisco pentru implementarea unui sistem de telefonie IP (Internet Protocol), pentru a contribui la optimizarea proceselor de lucru, la sporirea eficienei operaionale i la reducerea costurilor de comunicaii. Instalarea soluiei Cisco de telefonie IP reprezint una dintre componentele programului complex de modernizare a companiei Petrom, dup privatizarea din anul 2004. Procesul de modernizare este susinut de dezvoltarea unei infrastructuri IT performante, bazat pe IP i pe elemente standardizate, capabile s suporte aplicaii convergente de date i voce pentru toate activitile companiei Petrom. Sistemul Cisco de telefonie IP pentru Petrom este conceput n vederea unei configurri i a unei administrri centralizate, permind supervizarea de la distan a instalrii aplicaiilor necesare la nivelul tuturor locaiilor. Adoptarea acestei soluii a avut drept consecin reduceri semnificative de costuri, de timp i de resurse, att pentru instalarea i iniializarea sistemului de comunicaii IP, ct i parcursul proceselor administrative aferente schimbrii locaiilor utilizatorilor i adugrii de noi posturi telefonice. Dup finalizarea primei faze de instalare a sistemului Cisco de comunicaii IP, Petrom a eliminat costurile aferente apelurilor efectuate ntre cele opt locaii conectate, deoarece ntregul trafic de voce se realizeaz prin reeaua IP. n plus, soluia Cisco contribuie la evitarea duplicrii resurselor pe parcursul procesului de modernizare, deoarece telefoanele IP Cisco pot fi reinstalate cu uurin oriunde n reea. Energy Holding- reprezinta furnizorul de energie electrica a companiei Petrom, insa contractual cu acest furnizor expira la sfarsitul lunii aprilie, motiv pentru carei compania controlata de OMV, a organizat o licitatie pentru selectia furnizorului de energie. Printre potentialii furnizori de energie amintim Grupul CEZ - actionarul majoritar al fostei sucursale Electrica Oltenia, Enel- cel mai mare 14

distribuitor privat de electricitate din Romania, E.ON, Electrica - cel mai mare distribuitor de stat si Petpro -aflat in lista primilor zece comercianti cu electricitate de pe piata libera autohtona. ExxonMobil Explorare- Petrom (SNP) si ExxonMobil Explorare si Productie Romania Ltd, o sucursala a grupului american ExxonMobil, au semnat o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi al zonei de mare adanca din perimetrul Neptun, de pe platforma continentala romaneasca a Marii Negre. Exxon este recunoscuta pentru experienta in explorarea zonelor de mare adanca in intreaga lume si au dezvoltat o serie de tehnologii. Petrom va conduce operatiunile fazei initiale de explorare care va include achizitia seismica si studiile geologice efectuate in zona de mare adanca, in timp ce ExxonMobil va finanta cea mai mare parte a lucrarilor si va furniza expertiza in procesul de evaluare a datelor seismice nou achizitionate.

Relatiile parteneriale Profesionalismul i parteneriatul sunt reperele care ndrum aceasta companie ctre performan, dar pentru a deveni adevrate valori ale Petrom trebuiesc lsate s inspire i s creasc. Parteneriatul implic mai mult colaborare intern lucru n echipe, dar i ntre departamente i divizii -, precum i extern - construirea unor bune relaii cu furnizorii de servicii, cu autoritile, dar i cu sindicatele. Coopereaza ndeaproape cu partenerii, contractanii i furnizorii sai , recunoscnd beneficiile reciproce ale unor relaii durabile. Desi in cont de avantajele unei legturi de lung durat cu furnizorii, evit orice acord care ar putea leza corectitudinea concurenial. Cred n folosirea tuturor mijloacelor adecvate i legitime pentru promovarea intereselor de afaceri i pentru a obine un nivel nalt de calitate al produselor i serviciilor, dar n acelai timp sunt dedicai integritii absolute n toate relaiile noastre de afaceri.Petrom se angajeaz n parteneriate doar cu furnizori i contractani care le mprtesc valorile. Profit de colaborarea cu partenerii, furnizorii i contractanii sai pentru a introduce drepturi fundamentale ale omului n practica lor de afaceri i pentru a le spori gradul de cunoatere a standardelor etice i ecologice.

15

II.2.2 Politica de desfacere Compania Petrom se adreseaza atat persoanelor fizice, detinatoare de autoturisme, cat si persoanelor juridice, fiind cea mai mare companie din Romania producatoare de petrol si gaze natural. Prin investiii semnificative in activitatea de marketing, de cca 450 milioane euro pn n anul 2010, Petrom se pregtete pentru stabilirea unor noi standarde de calitate, siguran, ncredere i confort pentru clieni. Conceptul de staie PETROMV, inaugurat n 2005, reprezint expresia orientrii ctre client a companiei. Facilitile pe care le ofer sunt inedite pentru segmentul de distribuie, variind de la serviciile de baz ale unei benzinrii la servicii suplimentare (restaurant, terasa, loc de joac pentru copii), precum i un amplu portofoliu de produse. Designul i caracteristicile moderne, serviciile complexe, precum i prezena unui brand consacrat cum este Viva, reprezint atuurile noilor benzinrii. Clienti Persoane Fizice Petrom pune la dispozitia clientilor sai cea mai mare reea de staii de distribuie. Cele aproximativ 500 de staii de distribuie de pe teritoriul Romniei v vor oferi toate produsele de care avei nevoie n cltorie. Serviciile sunt oferite fr ntrerupere, majoritatea acestor staii fiind deschise non-stop. Gama de produse pentru Persoane Fizice: Carburanti Noul portofoliu de produse din carburani Petrom lansat n Ianuarie 2009 este creat pentru o mai mare satisfacie a clientului, cu grij deosebit pentru mediu. Carburanii Petrom mbuntii ajut la protecia motorului, stimulnd puterea maxim de funcionare printr-un consum redus de carburant. Mai mult, coninutul redus de sulf (pn la 10 ppm pentru toi carburanii Petrom) reduce poluarea, contribuind la protecia mediului. Lubrifianti Compania ofera o gam larg de lubrifiani destinai att sectorului auto, ct i sectorului industrial sau diverselor aplicaii n domeniul feroviar. Gama cuprinde 15 tipuri de ulei de nalt calitate, de la uleiuri multigrad sau monograd, care protejeaz motorul, la uleiuri hidraulice sau de transmisie care fluidizeaza funcionarea componentelor mainii tale. Spalatorie auto 16

Petrom acord o atenie deosebit calitii serviciilor pe care le ofer clienilor, folosind astfel echipamente performante i produse de curat de ultim generaie. Procesul de curare din cadrul spltoriilor auto include tratament cu cear fierbinte ce protejeaz caroseria indiferent de vreme, pentru o perioad suficient de ndelungat pn la urmtoarea splare. Prin curarea cu spum, care este un proces necesar dat fiind starea drumurilor din Romnia, particulele de praf sunt ndeprtate indiferent de ct sunt de ntrite. Peria rotativ asigur protecie printr-o curare uniform automat ntr-un timp mult mai scurt dect cel alocat procesului manual. Prin procedurile de tratament cu cear i cele de uscare, se creeaz un strat de protecie rezistent mpotriva tuturor intemperiilor. Prin opiunea de curare a mainii pe dedesubt, sunt eliminate punctele ascunse de coroziune, garantnd astfel o ntreinere continu a mainii.

Clienti Persoane Juridice Petrom s-a organizat pe specializri tehnice, pentru a oferi clienilor cea mai bun asisten, toate serviciile provenind dintr-o singur surs. Marfa transportata trebuie s ajung la destinaie n cel mai rapid, economic i sigur mod cu putin. Petrom.ofera produse de nalt calitate carburani, lubrifiani precum i serviciile de prim clas asociate cu PetromCard. Dezvoltarea i fabricarea de produse din cadrul Petrom asigur un standard nalt i consecvent, precum i sigurana furnizrii. Organizarea produselor se face n funcie de proprietile tehnice, pentru a putea asigura astfel cea mai adecvat asisten clienilor i pentru a putea oferi totul din aceeai surs. Combustibili i lubrifiani Petrom de cea mai nalt calitate, motorin diesel i benzin, ulei de motor, ulei hidraulic, ulei de transmisie, lubrifiani, pcur i ageni antigel. Produsele Petrom rspund cerinelor internaionale, iar calitatea acestora este verificat n mod constant.

17

Industrie, Agricultur i Construcie Transport rutier comercial i parcuri auto Autoriti i Municipaliti Aviatie- produsele aviatice sunt livrate utilizatorilor finali prin intermediul unei reele de parteneri ce

folosesc propriile sisteme logistice n cadrul aeroporturilor, respectiv prin propria sa reea. Pe lng faptul c este principalul furnizor de combustibil pentru avioane cu reacie n Romnia, Petrom se implic i n cercetarea i dezvoltarea de noi produse i mbuntirea calitii. Gaze naturale - Divizia Gaze Naturale a fost nfiinat n anul 2005 cu scopul dezvoltrii afacerii de gaze naturale Petrom n Romnia i n rile vecine, i s poziioneze Petrom ca unul dintre liderii de pe piaa de gaze naturale din Romnia. Divizia Gaze Naturale comercializeaz gazele naturale asigurate de ctre Divizia E&P Petrom i de ctre furnizorii externi de gaze naturale locali i din import. n anul 2007 Divizia Gaze Naturale a raportat un profit operaional de 123 mil. lei, peste nivelul anului 2006, datorit cantitilor vndute de gaze naturale. Volumul de gaze naturale vndute de ctre Petrom n 2007 a crescut cu 6% fa de 2006 dei nivelul consumului total de gaze naturale n Romnia a sczut. Petrom demonstreaz o mare responsabilitate n ceea ce privete protecia mediului nconjurtor.Divizia Gaze Naturale dezvolt un proiect care va converti deeurile biodegradabile casnice i excrementele animale, n biogaz - un combustibil ecologic. Alte produse Produse petrochimice de calitate Petrochimia din Arpechim are capacitatea de a produce o gam larg de produse petrochimice obinute prin procesarea fraciilor petroliere din rafinrii. n Romnia, Arpechim este cel mai important distribuitor de produse petrochimice i unicul distribuitor de etilen. nalta calitate a produselor petrochimice contribuie la renumele internaional al mrcii Petrom.

Produse Chimice

18

Activitile principale ale Doljchim constau n producerea i comercializarea: produselor anorganice de baz: amoniac, acid azotic; ingrmintelor chimice: azotat, nitrocalcar, uree (cu posibilitatea de producere i a ngrmintelor lichide cu azot); produselor organice de baz: metanol. ngrmintele chimice produse de Combinatul Doljchim sunt cunoscute i apreciate calitativ att pe piaa intern, ct i pe cea extern. Produsele Doljchim sunt n principal exportate n ri nvecinate, precum Ungaria, Bulgaria, Serbia, dar i n Slovacia, Austria, Macedonia, Italia, Spania i Turcia.

Produse speciale pentru cerine speciale Pentru a ndeplini n mod optim cerintele clienilor, produsele Petrom sunt la fel de variate

precum sfera lor de aplicaie i produsele derivate care se pot obtine. Cocsul de petrol are un rol important n producia de anozi pentru industria aluminiului i oelului. Sulful este utilizat n industria hrtiei i n agricultur, pentru producerea fertilizatorilor.

Pe langa toate produsele prezentate anterior Petrom a creat special pentru clientii sai Petrom Card, o tehnologie care faciliteaz utilizarea sigur i managementul eficient al flotei auto, economisind timp si bani.

II.2.3 Politica de preuri a Petrom ncepnd cu ianuarie 2005, Petrom a introdus o politic de preuri n concordan cu standardele internaionale. Politica de preuri introdus de Petrom este similar cu cele din rile Uniunii Europene i reflect competiia de pe pia. Preurile Petrom au o evoluie dinamic bazat pe cotaiile internaionale ale carburanilor dar i pe competiia de pe pia. Preurile reflect situaia conjunctural de pia din Romnia i Europa de Sud-Est i n acelai timp se aliniaz la evoluia cotaiilor internaionale ale produselor petroliere (Platt's Mediteranean*). Cotaia 19

Platt`s indic preurile pieelor internaionale pentru produse petroliere n ntreaga lume. Platt`s European este mprit n trei zone astfel: Platt`s Northern, Platt`s Mediterranean i Platt`s Rotterdam. Platt`s Mediterranean este cea mai relevant cotaie pentru Romnia. Pentru a fi transpareni fa de clienii sai, preurile de referin Petrom sunt publicate pe pagina de internet a companiei i sunt actualizate permanent.

Cotatii intenationale Cum afecteaz cotaiile internaionale ale ieiului preurile carburanilor Petrom? Factorii geopolitici precum i evoluiile economice i ale pieei din zone diferite ale lumii au influen asupra cotaiilor internaionale ale ieiului. Att cererea mondial de iei ct i producia care au un impact semnificativ asupra preului ieiului sunt puternic influenate de factori geopolitici dar i de situaia economic din anumite regiuni, condiiile de vreme, nchiderea unor zcminte, revizii ale unor rafinrii. La nivel internaional, n cazul unor modificri ale preului ieiului, acestea au impact asupra preului internaional al carburanilor. Prin urmare, cotaiile internaionale ale combustibililor sunt reflectate n preul de referin al Petrom.

Info cotaii internaionale n perioada februarie 2008 februarie 2009, cotaiile internaionale au avut o evoluie puternic ascendent pn n august, pentru ca apoi s sufere o scdere accelerat. n luna februarie 2009, comparativ cu februarie 2008, benzina a sczut cu 50 %, motorina cu 54% iar ieiul cu 53.5%. Fa de luna ianuarie 2008, cotaiile s-au plasat pe un trend uor ascendent pentru benzin (+2.52%) i decresctor pentru motorin (-11.5%) i iei (-23%). II.2.4 Politica de distributie

20

Divizia Marketing din cadrul Petrom reprezint interfaa companiei cu clienii. Prin intermediul unei largi reele naionale de staii de distribuie, dar i prin canale specializate de vnzri, Divizia Marketing furnizeaz produse de nalt calitate att clienilor privai ct i comerciali. Petrom este lider pe piaa romneasc de vnzri cu amnuntul, avnd o reea de aproximativ 500 de staii de distribuie. n cadrul unei piee n care exist o concuren din ce n ce mai mare din partea Rompetrol, Lukoil, Mol i Agip, Petrom are un avantaj categoric prin faptul c ofer cel mai bun raport calitate-pre n cadrul celor mai bine plasate staii de distribuie. Pe piaa En gross, Petrom este un partener major pentru companiile i instituiile din cadrul sectoarelor economice cum sunt Transporturile, Industria, Construciile i Mineritul, Agricultura sau Autoritile Publice i Civile. Prin reeaua depozitelor regionale sau direct prin cele 2 rafinrii, Petrom livreaz produse petroliere ctre mai bine de 5500 de clieni comerciali.

II.2.5. Petrom vs mediul concurential Petrom vs. Rompetrol Evolutia celor doua companii a fost legata strans de evolutia pretului pentru barilul de petrol si de perspectivele pe care le are aurul negru pe pietele internationale. Influenta pe care a avut-o petrolul s-a manifestat in sens invers pentru SNP si RRC. In vreme ce Petrom a avut de castigat din cresterea cotatiei titeiului, prin intermediul diviziei de explorare si productie, Rompetrol Rafinare si-a adancit pierderile in primul trimestru al acestui an, de la 21 de milioane de lei in perioada similara a anului trecut la circa 34 de milioane in primele trei luni ale acestui an. RRC va afisa pierderi si in cel de-al doilea trimestru al acestui an, iar SNP va continua sa afiseze profituri record, in principal datorita diviziei de exploatare si datorita procesului de restructurare si eficientizare a companiei. In aceste conditii, evolutia bursiera a celor doua companii a reflectat exact performantele economice ale fiecareia. Petrom a avut cea mai buna evolutie dintre companiile cu lichiditate crescuta (scadere de numai 10%, mult mai mica decat a indicelui BET), in vreme ce Rompetrol Rafinare a avut una dintre cele mai mari scaderi dintre toate companiile cotate, de peste 50%. Politica de preuri a Petrom, adoptat la nceputul anului 2008, ine seam de evoluiile internaionale ale preului produselor petroliere dar i de contextul pieei interne. 21

II.2.6. Publicitate si imagine vizuala Logo-ul Petrom Logo-ul este un simbol unic prin care se asigur recunoaterea mrcii Petrom. Sloganul Esenta miscariieste expresia competenei i succesului. Prin forma sa, logo-ul creeaz tot unitar de cuvinte i imagini, fix i independent. Petrom pune la dispozitia clientilor sai si Manualul de Identitate vizuala pentru a ii ajuta pe acestia sa isi faca o idee generala despre elementele de baza din cadrul designului corporativ. Printre cele mai importante campanii publicitare amintim: Pro bun sim- de anul acesta, Petrom va vorbi romnilor pe un ton mai aproape de sufletul lor, un

asumndu-i un teritoriu de comunicare pe care nu l deine n acest moment niciun brand romanesc. Campania vorbeste despre oameni i valorile pe care foarte muli par s le uite. Acest mesaj va aduce n timp aprecierea i respectul celor din jur. Vox populi- Campania Vox Populi vorbete despre evoluia i succesul companiei n urma privatizrii. De atunci, Petrom s-a dezvoltat ca o companie modern, eficient i profitabil. Cele 3 spoturi sunt realizate sub forma de testimoniale, cu oameni obinuii din Romania care vorbesc despre contribuia Petrom la dezvoltarea economiei romneti - cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cel mai mare buget de investiii i cea mai mare cifr de afaceri.

Nu trebuie sa uitam faptul ca aceasta companie, prin campanile publicitare, activitatile in care se implica si tehnologii care i-au dovedit eficiena din punct de vedere economic, ii asum responsabilitatea pentru sntatea, sigurana i securitatea angajailor, precum i pentru integritatea mediului nconjurtor. Obiectivele lor sunt ambiioase, dar realizabile pentru conservarea resurselor de care dispun, n beneficiul lor i al mediului. Au n curs de derulare proiecte att pentru creterea eficienei energetice i a gradului de reciclare, ct i pentru reducerea la minim a cantitii emisiilor i a deeurilor.

22

Instalaiile i procesele Petrom implic folosirea unor tehnologii de protecie a mediului i siguran n munc de ultim generaie, fapt ce permite meninerea unui echilibru ntre grija pentru mediu i asigurarea unei performane operaionale optime. Calificarea angajailor este mbuntit n mod constant prin programe de instruire care includ metode de protecie a mediului. Personalul nu numai c i asum responsabilitatea pentru sigurana operaiunilor i pentru protejarea mediului, dar i particip n mod voluntar i activ la programele Petrom de responbilitate social. Responsabilitatea social corporatist este parte integrant a strategiei Petrom. Astfel, se asigur c se pot ridica la nlimea responsabilitii sociale fa de societate, prin programe care genereaz, nu doar rezultate pe termen lung, ci i o atitudine. n primul rnd, fiecare angajat al companiei s aib un comportament social responsabil i s mbunteasca practicile de business prin ntrirea politicii de Guvernare Corporatist. n acelai timp, fiind cea mai mare companie din Romania, Petrom este angajat activ pentru a contribui la dezvoltarea societii romneti. Art, astfel Respect pentru Viitor! Acesta este, de altfel, i numele platformei de CSR. Respect pentru Viitor este o platform complex dezvoltat de Petrom prin intermediul creia rspunde nevoilor societii i mediului nconjurtor. Platforma include, de asemenea, campaniile interne de contientizare privind un comportament responsabil social, standarde nalte de etic n afaceri, sntate, siguran i securitate. n cadrul platformei Respect pentru Viitor, Petrom a dezvoltat i a susinut o serie de programe de responsabilitate social. Printre acestea mentionam Parcurile Viitorului, Resurse pentru viitor, Habit for Humanity, Programul Petrom Olympics.

II.3 Diagnosticul resurselor umane

Oamenii i cerinele lor personale de dezvoltare sunt un factor decisiv pentru succesul companiei Petrom. Scopul este de a atinge cel mai inalt nivel de pregtire att n domeniul tehnic ct i n cel ce ine de conducere.

23

Se acord o atenie deosebit dezvoltrii n conformitate cu competenele ce susin succesul companiei noastre. Acestea sunt capacitatea de cooperare, de inovaie, de conducere, modul de a pune ideile n practic i de rentabilitate. Obiectivul este de a promova un management profesionist, dar i un spirit ntreprinztor. Strategia Petrom i propune ca fiecare loc de munc din companie s fie o provocare, iar acest lucru necesit un studiu constant din partea fiecruia dintre noi. Att directorii companiei ct i specialitii n Resurse Umane i ofer sprijin n alegerea unei cariere. Compania i extinde n mod constant portofoliul de locuri de munc din care angajaii notri pot alege. Au parteneriate cu colile de afaceri recunoscute internaional, cu companii ce asigur cursuri de pregtire, dar i cu consultanii locali de vrf pentru programele de dezvoltare managerial i domeniile de pregtire. Pentru o dezvoltare eficace a carierei conform cerinelor companiei, combinm procesul de rotaie intern a locurilor de munc, procesul de mbuntire i de pregtire cu privire la programele locurilor de munc la nivel de grup cu cele mai bune programe de pregtire de pe piaa local i global.

Resursele umane pot fi abordate din cel puin dou puncte de vedere. Pe de o parte, ca dimensiune i structur i pe de alt parte, de pe poziia eficienei utilizrii personalului. n intervalul celor trei ani, numrul de persoane a nregistrat o scdere, scdere care este normal datorit numrului mare de disponibilizri pe care societatea le-a ncheiat n 2006 i n 2007 si a crizei financiare, lucru ce a determinat i acoperirea unora dintre pierderilor anilor precedeni. Politica de disponibilizri a fost implementat o dat cu privatizarea companiei, Petrom fiind n momentul 2004 o companie supradimensionat din punct de vedere al salariatilor. Angajaii PETROM sunt integrai ntr-un sistem organizatoric care permite operarea instalaiilor, echipamentelor, marketing, activitate financiar-contabil, management, protecia mediului, centrul de calcul i alte sectoare, dnd o importan deosebit calitii muncii n toate domeniile, cum ar fi: - creterea performanelor tehnice i economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal fiind calitatea produselor i eficiena lor; 24

- conservarea resurselor de materii prime i secundare; - protejarea mediului nconjurtor prin promovarea unor modernizri tehnologice corespunztoare; - protejarea resurselor umane prin motivaie, pregtirea, formarea i dezvoltarea acestora; - asigurarea de servicii de calitate ridicat i prompte tuturor clienilor interni i externi.

Influena numrului de salariai asupra cifrei de afaceri Indice Cifra de afaceri Fond de salarii Numar salariati UM Mil. ron Mil.Ron Mil.ron 2007 12 284 1 268 26 397 2008 16 750 1 807 33 311 2008/2007 (%) 136.35 142.5 126.19

Din corelaiile de mai sus se observa o crestere a numrului de salariai care a avut un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri, care a crescultlui. Relaia dintre indicele cifrei de afaceri i cel al numrului de salariai indic faptul c productivitatea muncii a influenat pozitiv cifra de afaceri, astfel putndu-se afirma c influena favorabil asupra ei a venit pe ci intensive i nu extensive.

II.4 Diagnostic tehnic

a) Dotarea tehnica Petrom investeste substantial n noi sisteme de tehnologie informatica. Investitiile sunt destinate infrastructurii, aplicatiilor, respectiv organizarii IT, n vederea mbunatatirii operatiunilor comerciale si financiare ale Petrom. Tehnologia informatiei este un domeniu cheie ce va facilita companiei indeplinirea viitoarelor cerinte de afaceri si financiare, precum si consolidarea pozitiei pe piata. Aceste investitii sunt destinate att sistemelor ct si perfectionarii angajatilor. Astfel pentru a raspunde cerintelor clientilor si frunizorilor dispune de cel mai performant sistem de telefonie ( internet si protocol) si planificare a resurselor, implementari care contribuie la optimizarea proceselor de lucru, la sporirea eficienei operaionale i la reducerea costurilor de comunicaii. Petrom a investit 200 milioane n 2005 pentru activitati de explorare si productie. Investitiile au fost destinate implementarii unei vaste strategii de explorare, ce a avut n vedere att modernizarea tehnologiilor, respectiv introducerea studiilor seismice 3D ct si managementul performant al sondelor.

25

De asemena benediciaza de sisteme care reduc gradul de poluare al mediului, avand in curs de derulare proiecte att pentru creterea eficienei energetice i a gradului de reciclare, ct i pentru reducerea la minim a cantitii emisiilor i a deeurilor.

II.5 Diagnostic de mediu

Managementul mediului Managementul mediului n Petrom se bazeaz pe o abordare prudent i are ca scop minimizarea impactului proceselor i produselor asupra mediului. Petrom se angajeaz s protejeze mediul. Prin urmare, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de ser se msoar n mod sistematic, cu scopul de a genera informaiile necesare pentru dezvoltarea strategiei durabile a companiei i a unei strategii specifice n domeniul emisiilor cu coninut de carbon.

Eficiena energetic Utilizarea eficient a energiei face parte, n mod evident, din categoria msurilor menite s susin dezvoltarea durabil i s limiteze schimbrile climatice. Eficiena energetic este un domeniu de interes major n toate diviziile companiei. Iniiative din operaiunile de explorare i producie O condiie prealabil pentru mbuntirea eficienei energetice s-a realizat n 2008, prin punerea n aplicare a unui nou sistem de monitorizare a energiei. Acesta implic peste 1.200 de contoare de energie electric de mare performan, conectate prin sistemul global de comunicaii mobile la serverele centrale. Datele furnizate de ctre sistem ajut managerii n luarea deciziilor de a ine sub control consumul de energie. mbuntiri semnificative n domeniul eficienei energetice sunt realizate progresiv n divizia E&P, pe parcursul procesului de modernizare a infrastructurii. De exemplu, cteva sute de cazane vor fi nlocuite n urmtorii ani, cu impact semnificativ asupra eficienei energetice i a emisiilor de gaze cu efect de ser. Pe lng nlocuirea cazanelor, aciunile din domeniul eficienei energetice includ dezvoltarea instalaiilor de cogenerare, precum i utilizarea n scopuri energetice a gazelor ce nu pot fi comercializate. 26

Iniiative din operaiunile de rafinare Creterea eficienei energetice reprezint un element principal al proceselor de transformare din cadrul diviziei Rafinare . n 2008, s-a implementat o serie de programe de eficien energetic, care au inclus reducerea consumului de utiliti, optimizarea reelelor de aburi din rafinrii, repararea reelelor de nsoire a aburului, nlocuirea oalelor de condens, precum i creterea eficienei cazanelor. Efectul cumulativ al programelor din 2008 s-a materializat n reducerea consumului propriu de iei la 11,5 %, comparativ cu 12,5% n 2007. Alte programe de mbuntire a eficienei energetice se refer la punerea n funciune, n toate instalaiile din rafinrie, a unui sistem de control digital, cu o capabilitate de msurare mbuntit, care s optimizeze producia i s reduc consumul de energie, instalarea de arztoare cu emisii sczute de oxizi de azot, la generatoarele de aburi, incluznd mbuntirea conservrii cldurii, aparatur de msur i control, dar se mai refer i la optimizarea proceselor de rafinare.

Pentru a finaliza acest proces de transformare i, implicit, pentru a-si atinge obiectivele de eficien energetic pe termen mediu, vor combina rezultatele unei mbuntiri continue a activitii curente, cu rezultatele unei mbuntiri semnificative, ca urmare a implementrii programului de investiii. Prevenirea scurgerilor i managementul deeurilor Pentru a minimiza daunele aduse mediului, ca urmare a scurgerilor accidentale (coroziunea reprezint nc o cauz major), divizia E&P a dezvoltat un plan specific de intervenie, pentru fiecare grup de zcminte i a constituit echipe locale de intervenie, n caz de scurgeri. Programul de modernizare a sondelor a contribuit semnificativ la reducerea impactului asupra mediului. Acesta s-a aplicat la 5.000 de sonde n toate perimetrele de uscat i a inclus curirea locaiei, remedierea solului, tratarea lamului, gestionarea i eliminarea deeurilor. n octombrie 2008, programul a primit Premiul Naional Romn pentru Excelen n Proiect.

27

Conformitatea cu cerinele legale Eforturile de conformare la legislaia european au continuat i n 2008. Prenregistrarea substanelor periculoase, conform reglementrilor REACH (nregistrarea, Evaluarea i Autorizarea substanelor chimice), s-a realizat n timp util. O atenie deosebit s-a acordat mbuntirii sistemului de monitorizare a conformitii cu cerinele reglementrilor de mediu, prin intermediul unor platforme IT moderne. n Petrom, mai mult de 50% dintre punctele de lucru au autorizaii de mediu, iar celelalte sunt n proces de autorizare. Petrom va depune toate eforturile pentru a realiza conformitatea total n 2009.

III Analiza financiara a intreprinderii

III.1. Analiza pozitiei financiare a companiei
Bilanul contabil
Bilanul pe scurt (mil lei) Active Active imobilizate Imobilizri corporale i necorporale Imobilizri financiare Active circulante Stocuri Creane i alte active Investiii pe termen scurt Casa i conturi la bnci Total active Capitaluri proprii si datorii Capitaluri proprii Datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an mprumuturi pe termen lung Alte datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an Provizioane Datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mic de un an mprumuturi pe termen scurt Datorii comerciale Alte datorii ce trebuie pltite ntr-o perioad mai mic de un an Total capitaluri proprii si datorii 2006 % 2007 % 2008 %

10336 2756 4916 1360 900 20268 12324 123 5067

51 14 24 7 4

10868 5508 1922 2109 753 21160 13184 200 5196 1786 794 21160 -

51 26 9 10 4 100 62

14786 5021 2394 1741 724 261 24927 13569 1486 164 6262 301 2290 855 24927

59 20 10 7 3 1 100 55 6 1 25 1 9 3 100

60 1 25

1 25

2257 497 20268

11 3 100

8 4 100

28

Fondul de rulment are in vedere comparatia intre capitalurile permanente si activele imobilizate. Din aceasta perspective, fondul de rulment net corespunde excedentului de capitaluri permanente asupra activelor imobilizate. Comparatia intre cele doua marimi s-a reflectat in cadrul analizei realizate asupra bilantului companiei Petrom astfel: FR = Resurse permanente Alocari permanente = Datorii financiare + Capitaluri

Proprii Active Imobilizate FR 2006 = 4422 mil RON FR 2007 = 2204 mil RON FR 2008 = 1674 mil RON Se evidentiaza faptul ca in toti cei trei anii fondul de rulment a fost pozitiv => capitalurile proprii finanteaza integral activele imobilizate si o parte din activele circulante. Nevoia de fond de rulment a intreprinderii In cadrul activitatilor sale curente, o intreprindere efectueaza operatiuni repetitive, a caror reluare constituie activitatea de exploatare a intreprinderii. Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoii de finantare numita nevoie de fond de rulment. NFR = Utilizari ciclice Resurse ciclice = Stocuri + Creante Datorii de exploatare NFR 2006 = 4019 mil RON NFR 2007 = 1451 mil RON NFR 2008 = 990 mil RON Se poate observa ca in toti anii, nevoia de fond de rulment a fost pozitiva, ceea ce inseamna ca ca alocarile de exploatare nu sunt acoperite in totalitate de datoriile de exploatare, ci o parte din ele sunt acoperite de resursele pe termen lung. Trezoreria neta

29

In timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curenta si de activitatea de exploatare, componentele trezoreriei sunt legate de operatiuni financiare pe termen scurt realizate de intreprindere. Pe de-o parte intreprinderea se vede constransa sa caute resurse de finantare pe termen scurt, pe care le solicita bancilor sau/si altor parteneri financiari. Pe de alta parte, cand intreprinderea are disponibilitati banesti pe o perioada mai mica sau mai mare de timp, ea are posibilitatea sa efectueze plasamente financiare diverse, realizand astfel utilizari ale trezoreriei. TN = Utilizari de trezorerie Resurse de trezorerie = Disponibilitati Credite trezorerie TN 2006 = 403 mil RON TN 2007 = 753 mil RON TN 2008 = 684 mil RON Se evidentiaza faptul ca in fiecare dintre cei trei ani trezoreria neta a fost pozitiva, ceea ce inseamna ca intreprinderea constituie plasamente financiare pentru o suma care o depaseste pe cea a resurselor obtinute pe termen scurt obtinute de la partenerii financiari. Situatia exprima o trezorerie indestulatoare, pentru ca intreprinderea dispune de lichiditati abundente care ii permit sa ramburseze datoriile pe termen scurt. Se poate vorbi de autonomie financiara pe termen scurt . Relatia de trezorerie:

TN = FR NFR Anul 2006 : 403 = 4422 4019 Anul 2007: 753 = 2204 1451 Anul 2008: 684 = 1674 990 Se poate observa ca relatia este respectata . La data de 31 decembrie 2008, activele totale nsumau 25 mld lei, cu 18% mai mult fa de sfritul anului 2007, n special datorit creterii activelor corporale i necorporale, activelor financiare i a stocurilor, valoare contrabalansat de scderea creanelor, precum i de 30

diminuarea soldului contului casa i conturi la bnci. Ieirile de numerar mai mari pentru investiii, creditele acordate filialelor i plata dividendelor ctre statul romn, OMV i acionarii minoritari au determinat un nivel mai sczut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008. Activele imobilizate au crescut cu 21% pn la 20 mld lei, n special ca rezultat al investiiilor semnificative efectuate n activitatea de E&P: achiziia activitii de servicii petroliere a Petromservice, dezvoltarea i modernizarea sondelor, a instalaiilor de suprafa i a echipamentelor de producie au fost parial contrabalansate de reducerea activelor financiare, n principal ca urmare a vnzrii plasamentelor n fonduri umbrel (investiii n fonduri mutuale i alte investiii financiare prin intermediul fondurilor umbrel). Stocurile au crescut fa de anul precedent din cauza cantitilor ridicate de materiale i gaze. Creterea stocurilor a fost depit de scderea activelor circulante, cum ar fi numerarul i creanele. n consecin, nivelul activelor circulante totale (inclusiv cheltuielile n avans) a crescut cu 7%, ajungnd la 5.121 mil lei, comparativ cu sfritul anului 2007. Mediul economic din ultimele luni ale anului 2008 a dus la o scdere a creanelor, comparativ cu aceeai perioad a anului precedent. Principalul factor de influen a fost scderea preului, coroborat cu scderea cantitilor vndute. Totalul datoriilor a crescut cu 42% atingnd, la 31 decembrie 2008, valoarea de 11.358 mil lei, n principal ca urmare a creterii mprumuturilor pe termen lung i scurt i a provizioanelor mai mari. Capitalurile proprii au nsumat 13.569 mil lei la data de 31 decembrie 2008, cu 3% mai mult fa de sfritul anului 2007 (13.184 mil lei) ca rezultat al profitului net n valoare de 1.022 mil lei din anul 2008, efect al operaiunilor strategice de acoperire a riscurilor, care au generat 518 mil lei, a distribuirii n 2008 a dividendelor n valoare de 1.082 mil lei i reversrii reevalurii la valoarea just a fondurilor umbrel vndute n primul trimestru din 2008, nsumnd 74 mil lei.

31

III.2. Analiza contului de profit si pierdere

Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Indicator Cifra de afacerii (mil lei) Venituri totale (mil lei) Venituri din exploatare (mil lei) Venituri financiare (mil lei) Venituri excepionale Cheltuieli totale Cheltuieli de exploatare (mil lei) Cheltuieli financiare (mil lei) Cheltuieli excepionale Profit brut (mil lei) Profit net (mil lei)

2006 13 078 13 933 13 415 517 11 386 10 638 748 2 546 2 285

2007 12 284 12 983 12484 498 10 833 10 520 313 2 149 1 778

2008 16750 19331 17399 1931 17725 16090 1635 1605 1022

*Situatii financiare mai detaliate se regasesc in Anexa Analiza soldurilor intermediare de gestiune:

a) Marja comerciala = arata rezultatul activitatii strict comerciale a intreprinderii MC = Venituri vanzari marfuri Cheltuieli cu marfurile b) Valoarea adaaugata = surplusul de valoare pe care firma il aduce peste surplusul de la furnizori

VA = MC + Prod ex Ch furnizori VA 2006 =5341 VA 2007 = 12165 7397 = 4768 VA 2008 = 15737 - 9843 = 5894 c) Excedentul brut de capital = reprezinta un rezultat monetar al activitatii de exploatare EBE = VA + Subv expl Ch sal Ch fisc si soc. EBE 2006 = 5341 1745 = 3596 mil RON EBE 2007 = 4768 - 1658 = 3110 mil RON 32

EBE 2008 = 5894 - 2329=3565 mil RON d) Rezultatul de exploatare RE = V expl Ch expl RE 2006 = 13415 10638 = 2777 mil RON RE 2007 = 12484 10520 = 1964 mil RON RE 2008 = 17399 16090 = 1309 mil RON e) Rezultatul curent RC = RE + V fin Ch fin RC 2006 = 2777 + 517 748 = 2546 mil RON RC 2007 = 1964 + 498 313 = 2149 mil RON RC 2008 = 1309 + 1931 1635 = 1605 mil RON f) RB = Rezultatul brut RB = RC + V extra Ch extra RB = RC pentru toti anii, deoarece nu s-au inregistrat venituri si cheltuieli extraordinare. g) RN = Rezultatul net RN = RB I/ RN 2006 = 2546 261 = 2285 mil RON RN 2007 = 2149 371 = 1778 mil RON RN 2008 = 1605 583 = 1022 mil RON e) PN = Profit net PN = V- Ch PN 2006 = 2285 mil RON PN 2007 = 1778 mil RON PN 2008 = 1022 mil RON f) EBT = Earning before tax EBT = PN + Imp/ EBT 2006 = 2546 mil RON EBT 2007 = 2149 mil RON EBT 2008 = 1605 mil RON 33

g) EBIT = Earning before interest and tax EBIT = EBT + Dob EBIT 2006 = 2546 + 231 = 2777 mil RON EBIT 2007 =2149 185 = 1964 mil RON EBIT 2008 =1605 296 = 1309 mil RON h) EBITDA = Earning before interest, tax, depreciation and amortisation EBITDA = EBIT + Amo + (Prov) EBITDA 2006 = 2777 + 819 = 3596 mil RON EBITDA2007 = 1964 + 1146 = 3110 mil RON EBITDA 2008 = 1309 + 2256 = 3565 mil RON i) CAF = Capacitatea de autofinantare (metoda aditiva) CAF = PN + Ch calc expl V calc expl + Ch calc fin V calc fin + Ch extra calc Ven extra calc CAF 2007 = 1778 + 1146 35 42 = 2847 mil RON CAF 2008 = 1022 + 2256 + 644 + 143 = 4065 mil RON Interpretari: Cifra de afaceri net a companiei a crescut in 2008 cu 36% comparativ cu anul 2007, nsumnd 16.751 mil lei, datorit mediului favorabil al preurilor la iei, precum i creterii vnzrilor de combustibili (att pe piaa intern ct i la export). O situaie mai puin bun pentru companie s-a nregistrat n 2007, cnd cifra de afaceri a sczut cu aproximativ 6%, lucru datorat n principal scderii vanzariilor. O influen important a avut-o i disponibilizarea angajailor, care nu a putut fi acoperit de creterea productivitii muncii. La fel ca i veniturile, cheltuielile au nregistrat o scdere n 2007, datorit reducerii vnzrilor, influenate de reducerea produciei. Cheltuielile de exploatare au crescut cu 53% in 2008 fa de 2007, nsumnd 16 mld lei, n principal ca urmare a creterii costurilor cu materiile prime, efect al preurilor mai mari la ieiul de import i a costurilor ridicate cu personalul. Cheltuielile de operare au crescut de asemenea i ca urmare a creterii activelor corporale i necorporale determinat de investiiile semnificative i de reducerea valorii contabile nete a rafinriei Arpechim. n plus, provizioanele 34

pentru riscuri i cheltuieli au crescut semnificativ n cursului anului, ca urmare a necesitii de a constitui provizioane adiionale pentru litigiile cu angajaii. EBIT-ul Petrom a nsumat in 2008 1.309 mil lei, cu 33% sub nivelul de 1.965 mil lei din 2007. Activitatea de E&P a avut o contribuie pozitiv, nregistrnd o cretere a EBIT-ului de la 2.848 mil lei n 2007, la 3.228 mil lei n 2008, cu 380 mil lei n plus fa de anul 2007, datorit evoluiei favorabile a preului ieiului. Acest impact pozitiv a fost parial diminuat de contribuia la Fondul Social de Gaze, nfiinat n urma unui protocol ncheiat n martie 2008 ntre Petrom i Ministerul Economiei i Finanelor. Prin acest protocol Petrom a contribuit voluntar la Fondul Social de Gaze cu suma de 80 mil lei, susinut n ntregime de E&P. EBIT-ul din activitatea de R&M a reflectat n acest an mbuntiri datorate optimizrii proceselor, reducerii costurilor i livrrilor mai mari att pe piaa intern ct i la export. Totui, rezultatul din R&M n anul 2008 a fost mai sczut dect cel din 2007, fiind influenat de deprecierea valorii contabile nete a activelor rafinriei Arpechim. Acesta a fost factorul determinant al scderii EBIT n R&M cu 830 mil lei, de la valoarea de -1.065 mil lei n 2007, la valoarea de -1.895 mil lei n 2008. EBIT-ul n segmentul G&E a nsumat 104 mil lei, mai sczut fa de 2007, cnd a nregistrat valoarea de 182 mil lei (rezultate cumulate ale activitilor de Gaze i Produse Chimice), n principal ca urmare a faptului c n 2007 a fost reversat provizionul pentru mediu nregistrat la Doljchim, care nsuma 120 mil lei. ncepnd cu 2008, rezultatele Doljchim sunt raportate n cadrul acestui segment. Rezultatul financiar al companiei a crescut in 2008, ajungnd la valoarea de 296 mil lei, fa de 185 mil lei n 2007, n principal datorit nivelului mai mare al dividendelor ncasate i ctigului din evoluia ratei de schimb valutar. Dei profitul brut a nregistrat o scdere de 544 mil lei n 2008, ajungnd la 1.605 mil lei, impozitul pe profit a crescut, ca urmare a cheltuielilor nedeductibile legate de deprecieri i provizioane. Ca urmare a activitilor desfurate de Petrom, contribuia fiscal la bugetul statului a fost de 6.476 mil lei in 2008, cu 14% mai mare fa de anul 2007. Impozitul pe profit a nsumat 35

583 mil lei, redevenele 725 mil lei i contribuiile sociale au atins valoarea de 509 mil lei. Contribuia Petrom la bugetul statului prin intermediul impozitelor indirecte a fost reprezentat n principal de accize, n valoare de 3.325 mil lei, i TVA, n valoare de 691 mil lei.

III.3 Analiza pe baza ratelor financiare

Ratele financiare reprezinta niste indicatori de sinteza ai situatiilor financiare, cu putere de explicatie foarte ridicata. a) Ratele de rotatie = cat de mare este rotatia elementelor de activ sau pasiv prin cifra de afaceri. Viteza de rotatie: C afaceri / Elementul A sau P

Viteza de rotatie a activelor imobilizate: 2006 : 2007: 2008: = 0.84

Se poate observa ca cea mai mare viteza de rotatie a fost in 2006, iar cea mai mica in 2007, avand in vedere ca in acest an si cifra de afaceri a fost mai redusa decat in ceilalti ani. In 2008 s-a inregistrat o crestere atat in valoarea cifrei de afaceri cat si in valoarea activelor imobilizate si o crestere a vitezei de rotatie comparativ cu 2007. Viteza de rotatie a activelor circulante: 2006: 2007: 2008: Se evidentiaza cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante in cadrul ifrei de afaceri, ceea ce inseamna o crestere a numarului ciclurilor de productie si o intensificare a activitatii.

36

Viteza de rotatie a disponibilitatilor financiare: 2006: 2007: 2008: Se poate observa o crestere a vitezei de rotatie a disponibilitatilor banesti, care sunt in stransa legatura cu ciclurile de productie. Viteza de rotatie a datoriilor pe termen lung: 2006: 2007: 2008: Se poate observa in 2008 o scadere a vitezei de rotatie a datoriilor pe termen lung, deoarece Petrom a apelat la un imprumut foarte mare pentru a-si sustine proietele investitionale. Viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt: 2006: 2007: 2008: In 2008 a crescut viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt, ceea ce arata o activitate intensa si profitabila a companiei. Durata de rotatie: Elem A sau P / C afac*360 Durata de rotatie a activelor imobilizate: 2006 : 0.002 2007: 0.003 2008: 0.003 Durata de rotatie a activelor circulante: 2006: 0.001 2007: 9.13 37

2008: 6.85 Durata de rotatie a datoriilor pe termen scurt: 2006: 5.84 2007: 5.83 2008: 5.221 b) Ratele de lichiditate: capacitatea intreprinderii de a face fata platilor scadente pe termen scurt

2006: 2007: 2008:

Lichiditate generala: (Stocuri + Creante + Disponibilitati)/Dat <1 an

= 1.85

Se poate observa ca in toti anii, rata are o valoare mai mare decat 1, ceea ce inseamna ca firma face fata platilor scadente pe termen scurt. 2006: 2007: 2008: Rata de lichiditate curenta: (Creante + Disponibilitati)/ Dat <1 an

Rata de lichiditate imediata (testul acid): Disponibilitati / Dat < 1 an

2006: 2007: 2008:

38

Se poate observa ca testul Acid are niste valori foarte bune, aceasta insemnand ca firma face fata necesitatilor de lichiditate imediata. c) Rate de indatorare: capacitatea intreprinderii de a face fata tuturor datoriilor.

Grad indatorare generala: Dat totale / Total pasive

2006: 0.18% 2007: 0.22% 2008: 11.09% Valorile in fiecare dintre cei ani sunt sub 50%; se evidentiaza o crestere in anul 2008, avand in vedere ca s-a contractat un imprumut pentru o suma foarte mare, insa situatia este satisfacatoare. Gradul de ndatorare la sfritul anului 2008 era de 11,09% (2007: 0,22%). Creterea este urmarea mprumuturilor pe termen lung angajate n 2008 (1.468 mil lei), necesare finanrii programelor prioritare de investiii. Grad indatorare financiara: Dat fin / (Dat fin + Cap proprii)

2006: 0.9% 2007: 1.5% 2008: 11.67% Levier financiar: Dat fin/Cap proprii

2006: 0.009 2007: 0.009 2008:0.066 Toate valorile sunt mai mici decat 1. Rata capacitatii de rambursare: Dat fin/CAF

2007: 0.07 2008: 0.4

39

In ambii ani, ratele capacitatii de rambursare evidentiaza o buna capacitate a companiei de a face fata datoriilor sale. 2006: 2007: 2008: In toti anii, ratele au fost <1, de aceea putem afirma ca firma este capabila sa-si plateasca dobanzile. d) Ratele de rentabilitate Rata capacitatii de plata a dobanzilor: Dob / EBIT

2006: 2007: 2008:

Rata de rentabilitate comerciala: Profit net / C afaceri

Rata rentabilitii comerciale are importan n evidenierea funciei comerciale a firmei. Factorii ce au influenat oscilarea sa au fost modificarea structurii vnzrilor produselor, a costului unitar ct i a preului de comercializare al produselor firmei. Astfel aceasta a nregistrat o scdere succesiva de aproape 3% n 2007, respectiv 7% in 2008. 2006: 2007: 2008: Rata rentabilitii economice are importan n evidenierea gradului de ndatorare al firmei. Fluctuaiile ratei economice sunt explicate de necesitatea obinerii de capital strin pentru Rata de rentabilitate economica ROA = (EBIT Imp/)/(Imob + ACN)

40

investiii, ceea ce a determinat contractarea de credite bancare, astfel crescnd gradul de ndatorare al firmei. Rata de rentabilitate financiara ROE = Pn/ C pr

2006: 20% 2007: 14% 2008: 8% Se poate observa ca atat ROA cat si ROE au suferit scaderi succesive, cele mai mari rentabilitati inregistrandu-se in 2006.
Fiecare din ratele rentabilitii exprim n mod diferit interesele economice ale principalilor stakeholderi. Managerii i asociatul unic, precum i reprezentanii salariatilor sunt preocupai de rentabilitatea costurilor. Asociatul unic este preocupat i de rata rentabilitii economice, iar managerii de rata rentabilitii comerciale. Astfel, ntreprinderea i demonstreaz pe parcursul celor 3 ani analizai potenialul de viabilitate economic, obtinand profit.

III.4 Analiza fluxurilor de trezorerie 2007 - 2008

Metoda directa: determina fluxurile de numerar ale fiecarei activitati a intreprinderii:
Cf expl: C af Creante Pl furn Pl sal Dob Imp/ Var st = 16750 + (1704 2015) (5112+ 2290 1786) (2329 + 855 - 794) 231 583 366 = 8261

Cf financiar: Dat fin + C pr PN Div (1650 200) + (13569 - 13184) 1022 = 813 Cf investitional: Incas din vz mij fixe Plati imob + V fin

41

Valorile fluxurilor de numerar calculate prin metoda indirecta

Situaia privind fluxul de numerar al Petrom a fost ntocmit pe baza metodei indirecte, conform creia au fost operate ajustri pentru acele tranzacii care nu au caracter monetar. Numerarul net generat de activitile de operare a crescut cu 1.898 mil lei sau 76% de la 2.486 mil lei la 4.383 mil lei. Reconcilierea profitului brut pentru anul 2008 cu numerarul net din activitile de operare (naintea modificrilor n capitalul circulant) a avut ca rezultat o ajustare net pozitiv de 2.892 mil lei pentru 2008 (2007:725 mil lei). Principala cretere n aceast ajustare se datoreaz deprecierii i amortizrii n valoare de 1.171 mil lei (2007: 860 mil lei), scderii valorii de ajustare a activelor fixe nsumnd 1.085 mil lei (2007: 284 mil lei) i creterii valorii nete a provizioanelor pentru litigii nsumnd 693 mil lei n 2008 (2007: 180 mil lei). 42

Ieirile de numerar din activitatea operaional au fost, de asemenea, generate de plata impozitului pe profit n sum de 684 mil lei (2007: 263 mil lei). Evoluia pozitiv a fluxului de numerar generat de micrile n capitalul circulant se datoreaz creterii datoriilor i a scderii creanelor. Ieirile nete de numerar din activitile de investiii au fost de 5.528 mil lei (2007: 3.761 mil lei). Creterea este datorat n special investiiilor n imobilizri corporale i necorporale, nsumnd 6.218 mil lei (2007: 3.638 mil lei) i, de asemenea, ieirilor mai mari de investiii n imobilizri financiare, care au nsumat 686 mil lei (2007: 359 mil lei), reprezentnd n principal credite acordate companiilor Grupului Petrom. n 2008, activitile de investiii au generat venituri mai mari n principal ca urmare a vnzrii plasamentelor n fonduri umbrel. Intrrile de numerar din activiti de finanare au nsumat 654 mil lei (n 2007 au fost nregistrate ieiri de numerar n valoare de 1.423 mil lei). n 2008 intrrile de numerar din activiti de finanare au provenit din creditele contractate de-a lungul anului, n sum de 1.768 mil lei, depind plile pentru dividende n sum de 1.114 mil lei (2007: 1.423 mil lei). n concluzie, pe parcursul ntregului an 2008, intrrile pozitive de numerar din operare i creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiiile semnificativ mai mari i plile pentru dividende, acest lucru avnd ca rezultat o scdere a poziiei de numerar la sfritul anului. Investiii

* ncepnd cu 1 ianuarie 2008, Produsele Chimice sunt incluse n activitatea de G&E. Investiile aferente Produselor Chimice din perioadele precedente acestei date nu sunt ilustrate n indicatorii 43

financiari ai G&E, dar sunt incluse n total. ** Investiiile din tabelul de mai sus includ achiziii de active corporale i necorporale i achiziii de active financiare reprezentnd aciuni n alte companii. Investiiile Petrom S.A. n 2008 nsumeaz 6.404 mil lei, cu 68% mai mult fa de anul 2007. Investiiile n E&P reprezint 71% din totalul investiiilor pe anul 2008, n special ca efect al concentrrii pe activitile de dezvoltare i foraj de producie, precum i al programului de modernizare a sondelor, aflat n derulare, dar i ca urmare a achiziiei activitii de servicii petroliere a Petromservice. Aproximativ 20% din totalul investiiilor au revenit segmentului R&M. n Rafinare investiiile au fost folosite cu precdere pentru construcia instalaiei de hidrofinare a benzinei de la Petrobrazi. Investiiile din divizia de Marketing s-au concentrat pe modernizarea i extinderea reelei de benzinrii, dar i a depozitelor de produse petroliere. Investiiile din G&E au fost direcionate n principal ctre centrala electric de la Brazi.

IV. Analiza Swot

IV.1 Principalele puncte forte ale companiei

Nr. Ctr.

Puncte forte Situatia economicofinanciara de ansamplu pozitiva: compania a inregistrat profit in perioada analizata.

Termen de comparatie Rezultatele din anii precedenti

Cauze Orientarea managementului societatii spre noi piete Asigurarea unei calitati care sa raspunda cat mai bine exigentelor clientilor

Implicatii Cresterea economica si comerciala a firmei; Imbunatatirea imaginii pe piata interna, in ciuda intensificarii concurentei. 44

Cresterea numarului de metode si tehnici manageriale: managementul prin proiecte, managementul prin obiective, managementul prin bugete, delegarea.

Inregistrarea unei dinamici pozitive a productivitatii muncii in intervalul de timp analizat Imbunatatirea eficientei utilizarii resurselor materiale Existenta unui personal de inalta calificare , cu experienta in prelucrarea titeiului. Pe piata externa, PETROM s-a impus cu produse pe toate tipurile de piete din punct de vedere al gradului de dezvoltare

Implicarea activa si Cresterea gradului de Cerintele responsabila a fundamentare a managementului conducerii in deciziilor strategice si stiintific promovarea si practice. utilizarea unor Utilizarea mai buna a instrumente timpului de munca al manageriale evoluate; managerilor. intensificarea concurentei nationale in domeniul productiei si comercializarii de produse petrochimice accentul pus pe latura Asigurarea calitativa a proceselor premiselor necesare Nivelul realizat de munca pentru respectarea in anii cresterea productivitatii corelatiilordintre precedenti orare a muncii principalii indicatori cresterea volumului de economici productie Nivelul realizat dinamica ascendenta a Premise favorabile de cheltuielile la cifrei de afaceri pentru consolidarea 1000 lei CA in reducerea cheltuielilor economica a firmei. anii analizati Situatia din alte societati.
Personalul acorda asistenta tehnica de 15 ani in strainatate.

Situatia altor societati

Existenta unor compartimente in cadrul sucursalei care realizeaza un contact direct cu piata externa.

Ridicarea calitatii produselor; fiind integrati intr-un sistem organizatoric care permite operarea instalatiilor;protectia mediului, etc. Faciliteaza cresterea vitezei operatiunilor financiar comerciale cu efecte favorabile asupra eficientei activitatii societatii.

45

IV.2 Principalele puncte slabe ale companiei

Nr. Crt. Puncte slabe Capacitatea de productie nu este in totalitate folosita (ex:Rafinaria de la Pitesti, proiectata pentru a prelucra 7 mil. t titei/an; ea functioneaza la o capacitate de 3,5 mil. t titei/an. Evolutii contradictorii ale unor indicatori economici, pe fondul unei situatii economice considerat favorabil Reducerea duratei de lucru de la 7,82 ore / zi in 2005 la 7,49 ore / zi in 2007 Pondere ridicata a cheltuielilor materiale. Termen de comparatie Capacitatea de productie pentru care a fost ea initial fabricata. Impactul nefavorabil al unor factori ai mediului ambiant, n special legislativi Timpul de lucru aferent unei zile lucratoare. Nivelul realizat in anii precedenti. Cauze principale Datorita lipsei de materie prima, titei si a dezechilibrului creat dupa 1990 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului economic general. Nivelul realizat al principalilor indicatori economici cantitativi si de eficient Reducerea randamentului activitatii personalului, situatie desprinsa din balanta timpului de munca. Evolutia inflatiei ; Influenta determinate a unor factori exogeni, firmei; Concurenta scazuta pe unele piete ale furnizorilor; Aprovizionare neritmica; Dotarea tehnica in domeniu inca deficitara; Existenta altor prioritati in ceea ce priveste derularea activitatilor firmei; Insuficienta implicare a managerilor in rezolvarea problemelor specifice firmei. Disponibilizarile masive care s-au facut; Contestarea corectitudinii acestor disponibilizari de catre fostii angajati. Efecte S-a redus productia existenta de etilena la instalatiile de piroliza, care la rindul lor sunt principalul furnizor de materii prime pentru petrochimie. -dificultti n conturarea viitorului firmei ; -greutati in conturarea strategiei ulterioare. Reducerea productivitatii muncii mediu anuala cat si reducerea productivitatii medie orare. Dimensionarea ratei de eficienta a cheltuielilor.

1. 2

3.

4.

Grad inca redus de informatizare a managementului firmei

Cerintele managementului firmei

Dificultati in fundamentarea deciziilor strategice si tactice.

Probleme cu fostii salariati 6

Situatia din anii 2000-2004

Scaderea motivatiei actualilor angajati; Afectarea imaginii publice a companiei

IV.3 Oportunitati
Avnd un flux de numerar operaional bun, o structur financiar solid i un grad redus de ndatorare, i fiind o parte important a Grupului OMV, Petrom este bine poziionat pentru a face fa provocrilor i oportunitilor pieei curente. Ca parte dintr-un program de finanare mai amplu agreat n 46

iunie 2008, Petrom va continua s atrag finanare extern pentru a sprijini obiectivele de dezvoltare ale companiei. Astfel, Petrom a obinut la nceputul lui 2009 o linie de finanare de tip revolving de la OMV i sunt n discuii cu instituii financiare internaionale n vederea angajrii de credite pentru proiectele de investiii i pentru acoperirea necesitilor financiare ale companiei. Investiiile planificate ale Petrom sunt monitorizate i prioritizate n vederea reducerii lor la un nivel adecvat posibilitilor financiare actuale i mediului economic problematic. Vor continua amplul program investiional, dar la un nivel considerabil redus fa de cel din 2008, avnd n vedere condiiile economice nefavorabile din Romnia i din industria petrolier n general. Pentru a asigura fondurile necesare pentru finanarea bugetului de investiii deja redus fa de anul anterior, propunerea managementului este de a nu distribui dividende pentru anul 2008. Aceast propunere, precum i bugetul pentru investiii al companiei, vor fi naintate spre aprobare n Adunarea General a Acionarilor, din data de 28 aprilie. n vederea protejrii fluxului de numerar al companiei mpotriva potenialului impact negativ al scderii preului la iei, Petrom a apelat la instrumente de acoperire a riscului pentru a asigura veniturile din segmentul E&P. n segmentul de Explorare i Producie (E&P), va exista o concentrare pe creterea portofoliului de rezerve, stoparea declinului natural, asigurarea produciei pe termen lung, precum i pe mbuntirea eficienei. Programul de investiii n E&P va continua n 2009, cu accent pe programul intensiv de foraj i dezvoltarea celor mai promitoare zcminte, dar nivelul investiiilor a fost revizuit n scdere din cauza crizei financiare i a volatilitii preului internaional al ieiului. Dezvoltarea zcmntului de gaze Mamu i a zcmntului marin de iei, Delta, vor contribui considerabil la producia anual. Zcmntul de iei din Kazahstan (Komsomolskoe) va ncepe producia n prima jumtate a anului 2009. Una dintre activitile cheie va fi creterea eficienei activitii de servicii petroliere a Petromservice, achiziionate n februarie 2008 i deja integrate. Programul de modernizare a sondelor finalizat cu succes i sporirea eficienei operaionale vor influena pozitiv costurile de operare ale companiei n 2009. Accentul se va pune n continuare pe controlul strict al costurilor i prioritizarea proiectelor n segmentul E&P, pentru a face fa mediului economic volatil. n Rafinare i Marketing (R&M) vor fi continuate programele de restructurare ale activitii, cu accent pe creterea eficienei operaionale. n Rafinare, se urmreste mbuntirea continu a eficienei energetice i a mixului de produse. Rata de utilizare a rafinriilor va fi optimizat innd seama de condiiile actuale de pia pentru a rspunde cererii de produse. Se urmareste n continuare strategia pe termen mediu, axat pe transformarea ieiului romnesc n combustibil de nalt calitate pentru transport, 47

destinat pieei sud-est europene. Se va revizui coninutul i graficul lucrrilor prevzute n programul nostru de extindere i modernizare a rafinriei Petrobrazi i vom continua investiiile n mod corespunztor n vederea adaptrii la situaia actual macroeconomic. De asemenea, urmrim finalizarea vnzrii Petrochemicals Arge. Investiiile n sectorul de Marketing se vor concentra pe optimizarea operaiunilor i creterea eficienei.

IV.4 Riscuri aferente intreprinderii

Rezultate din operare Productie totala Gradul de utilizare a capacitii de rafinare (%) Vnzri de produse petroliere (mil tone) Numrul de staii de distribuie operaionale Numrul de angajai 2006 73.06 86 5.46 489 32.837 2007 70.27 74 4.71 450 26.397 2008 68.98 77 5.21 448 33.311

Compania se confrunta cu o serie de probleme care necesita atentie sporita. Una dintre acestea este legata de fostii angajati, disponibilizati dupa privatizare. Astfel, de la momentul preluarii Petrom si pana in prezent, aproape jumatate din personal a fost disponibilizat. In prezent, Petrom este implicata intr-o multime de procese cu fostii angajati care fie cer despagubiri, fie evoca legititatea disponibilizarii. Cu toate ca reducerea personalului era un lucru necesar pentru existenta companiei si ca procedura de disponibilizarea s-a facut conform legii, imaginea Petrom s-a deteriorat foarte mult in randul clasei muncitoare. Este recomandat sa se accentueze efectele positive ale acestor masuri, in functie de salarii, pregatirea personalului performanta firmei, dezvoltarea acesteia. Dupa cum se poate observa, activitatea firmei este in scadere. Cu toate ca a reusit sa inregistreze profit, situatia este ingrijoratoare, deoarece daca aceasta scadere va persista, profitul se va diminua si in curand se va ajunge la inregistrarea de pierderi. Solutia ar fi o diagnosticare globala a activitatii firmei si identificarea cauzelor principale ce au dus la micsorarea profitului. O atentie sporita trebuie acordata cheltuielilor de productie care detin o

48

pondere importanta in cheltuielile totale ale companiei. Ar fi indicata, de exemplu, o reanalizare a contractelor de furnizare si renegociere a acestora, luandu-se in calcul si contractarea unor noi furnizori. De asemenea, procesele care nu sunt esentiale activitatii de productie si care sunt desfasurate de salariati Petrom ar trebui externalizate catre firme mici, specializate, activitati precum paza, contabilitate, curatenie, reparatie si mentenanta. Reducerea cheltuielilor de productie nu poate fi facuta fara instruirea personalului direct productiv. Astfel, prin organizarea de cursuri in care sa se prezinte cazuri de succes in productia mondiala de produse petroliere se vizeaza cresterea performantei in munca. O alta recomandare ar fi contactarea de firme specializate in analiza costurilor. Aici trebuie avute in vedere realizarile in reducerea cheltuielilor cu energia electrica. Astfel, apeland la compania de consultanta Horvth & Partners, Petrom a reusit sa faca economii totale de circa 20% in ceea ce priveste costurile cu energia electrica datorita analizei retelei si a imbunatatirilor aduse la retelele conexe. Mai mult, un centru de management al energiei nou implementat la recomandarile Horvath & Partners ajuta in prezent Petrom sa isi imbunatateasca estimarile de consum de energie electrica si consumul in sine. Cresterile salariale ar trebuie corelate cu cresterea productivitatii, lucru care nu s-a facut in 2007, salariul mediu crescand cu 18.2% in timp ce productivitatea a crescut cu doar 16.84%. Acest lucru s-a concretizat in cresterea nejustificata a fondului de salarii. O solutie ar putea fi implementarea unui sistem de recompensare a angajatilor in functie de gradul de indeplinire al obiectivelor individuale. O alta problema identificata este folosirea capacitatii de productie si dragul capacitatii de rafinare. De exemplu, Rafinaria de la Pitesti a fost proiectata pentru a prelucra 7 mil. tone titei/an, ea functionand in present la o capacitate de 3,5 mil. tone titei/an. Efectul a fost de reducere a productiei de etilena la instalatiile de piroliza, care la rindul lor sunt principalul furnizor de materii prime pentru produsele petrochimice. De asemenea s-au identificat unele deficiente metodologice in conceperea si functionarea sistemului de management si a componentelor sale, care a avut drept cauza principala cunoasterea superficiala a aspectelor metodologice de catre persoanele implicate in derularea demersurilor. Acest lucru a dus la adaptarea cu greu la exigentele pietei. Situatia trebuie remediata prin pregatirea intensa a personalului managerial care sa duca la diversificarea instrumentarului managerial folosit. Avand in vedere datoriile mari ale unor clienti (S.C.Oltchim Rm.Vilcea; S.C.Corom SA Onesti, o solutie ar fi intocmirea unor grafice de urmarire a incasarilor de la clienti cu datorii foarte mari, care sa

49

duca la o mai buna aranjare a datelor societatii si o mai buna gospodarire a timpului personalului administrativ. Managementul riscului Pentru a identifica factorii de risc, Petrom, n conformitatecu politica OMV, are o abordare prudenial i evalueaz impactul posibilelor riscuri, innd cont de indicatorii financiari pe termen mediu. Riscurile cu impact asupra EBIT-ului pentru o perioad de trei ani sunt introduse ntr-un sistem denumit "Monitor de Risc, astfel nct riscurile sunt continuu monitorizate i gestionate. Principalele riscuri identificate sunt: riscul de schimb valutar (n principal cel asociat fluctuaiilor USD), riscurile de pia, riscul de lichiditate,riscurile operaionale, riscuri legate de personal, riscul legislativ, precum i riscul politic i cel climatic. Activele financiare care ar putea conduce Societatea la o expunere de risc de credit, constau n special n creane (clieni i alte creane asimilate), insa avnd n vedere numrul mare de clieni ai Societii, riscul de credit este destul de limitat. n scopul reducerii anumitor riscuri, au fost ncheiate asigurri corespunztoare acolo unde a fost posibil. De asemenea, n vederea protejrii fluxului de numerar al companiei mpotriva impactului negativ al scderii preului la iei, am apelat la instrumente de acoperire a riscului pentru a asigura parial veniturile din segmental E&P, pentru aproximativ 40.000 bbl/zi n 2009. Pentru atingerea acestui obiectiv au fost utilizate marje pentru opiuni de vnzare, prin care este asigurat un nivel minim al preului de 80 USD/bbl n cazul n care preul ieiului depete 65 USD/bbl. n eventualitatea meninerii preului mediu la iei sub nivelul de 65 USD/bbl n 2009, prin instrumentul de acoperire a riscului vor primi o sum de 15 USD/bbl peste preul curent. Costul opiunilor de vnzare a fost finanat prin opiuni de cumprare, pentru a evita o investiie iniial (structur de cost zero), ns, prin aceasta, Petrom nu va putea beneficia de creterea preului ieiului de peste aproximativ 110 USD/bbl n 2009. 50

n ceea ce privete expunerea la fluctuaiile USD, Petrom se caracterizeaz printr-un echilibru relativ al intrrilor i ieirilor de numerar n USD, ceea ce confer companiei o protecie natural contra riscului valutar. Datorit acestui aspect i avnd n vedere lichiditatea pieei romneti, s-a decis s nu se apeleze la instrumente specializate de acoperire a riscului valutar. Cu toate acestea,monitorizeaza constant att riscul de pia, ct i cel de curs de schimb. Avnd n vedere procesul continuu de dezvoltare a companiei se urmrete implementarea procesului de risc management n noile activiti. De aceea,contientizarea riscurilor, analiza riscurilor, precum i controlul acestora fac parte din activitatea zilnic, susinnd astfel strategia companiei. Urmrind aceeai analiz, riscurile asociate schimbrii climatice sunt evaluate n contextul fiecrui segment de activitate, la nivelul oricrei faze a proiectelor majore sau la nivelul fiecrui segment strategic. De asemenea,atenia va fi ndreptat n aplicarea de metodologii consistente pentru riscurile ferente noilor afiliate n vederea alinierii la practica Petrom, folosind de cte ori este nevoie programe de asigurri adecvate.

Concluzii si sugestii
Analiza financiara realizat n cadrul acestei lucrri a evideniat o situaie favorabil n care se afl compania, situaie ce trebuie meninut i n urmtorii ani, pentru a reui s i menin cota de pia nregistrat actual i chiar creterea acesteia. Trebuie avut n vedere i situaia concureniala de pe piaa petroliera, unde concurena este tot mai acerb datorit creterii permanente a preului petrolului. Investiiile OMV i-au atins scopul, reducnd costurile de producie. Analiza economicofinanciar efectuat a relevat c, dup preluarea sa de ctre grupul austriac OMV, PETROM a nregistrat n fiecare an profit, condiia primordial a oricrui agent economic. Petrom este unicul productor de iei i asigur jumtate din producia de gaze din Romnia. Ca urmare a intensificrii activitii de foraj i a eforturilor de modernizare, nivelul produciei de iei a fost meninut cu succes n 2008. 51

Ca parte dintr-un program de finanare mai amplu agreat n iunie 2008, Petrom va continua s atrag finanare extern pentru a sprijini obiectivele de dezvoltare ale companiei. Activitatea firmei n anul 2008 a nregistrat o scdere n rezultate fa de cele avute n 2007. Cu toate c a reuit s nregistreze profit, situaia este ngrijortoare. Dac ea va persist, profitul se va diminua i n curnd se va ajunge la nregistrarea de pierderi. Soluia ar fi o diagnosticare global a activitii firmei i identificarea cauzelor principale ce au dus la micorarea profitului. O atenie sporit trebuie acordat cheltuielilor de producie care dein o pondere important n cheltuielile totale ale companiei. Ar fi indicat, de exemplu, o reanalizare a contractelor de furnizare i renegocierea acestora, lundu-se n calcul i contractarea unor noi furnizori.

Bibliografie
Prof. univ. dr. Stroe, Radu Gestiunea financiara a intreprinderii , Ed ASE Note de curs www.petrom.ro www.bvb.ro www.mfinante.ro

52

53