Duritatea apei

Apa dura contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa foarte dura sau excesiv de moale este inutilizabila nu numai pentru potabilizare, dar si pentru deservirea tehnica. Duritatea apei reprezint proprietatea imprimat acesteia de coninutul total de sruri solubile de calciu i magneziu. In funcie de natura acestor sruri se deosebesc dou tipuri de duriti: 1. Duritate temporar - duritatea temporar (dT) este dat de coninutul de hidrobicarbonat de calciu i hidrobicarbonat de magneziu care prin fierbere se transform n cabonai insolubili, ce se depun: dT =
2. Duritate permanent - duritatea permanet (dP) este dat de coninutul de sruri de

calciu i magneziu care nu se ndeprteaz prin fierbere (cloruri, sulfai, azotai). Duritatea total a apei se exprim prin suma duritilor temporar i permanent: d = dT + dP Duritatea apei se exprim n grade de duritate. Un grad de duritate reprezint convenional o anumit concetraie de sruri, exprimat sub forma unor compui de calciu. Exist ns mai multe definiii pentru gradul de duritate. Exemplu: 1 grad francez de duritate: coninutul de sruri de Ca si Mg echivalent cu 1 mg CaO la 100 ml ap. Formula pentru transformri este: 1 grad german = 1,79 grade franceze = 1,25 grade engleze Aceasta apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut, nu face spuma cu sapunul, transforma spalatul rufelor intr-o procedura dificila si nu fierbe bine legumele. Ea depune prin fierbere, pe peretii vaselor si in sistemele de apeducte o crusta aderenta, care micsoreaza transmisia caldurii, determinand astfel o crestere a consumului de combustibil. Un strat ori cat de mic de calcar, depus la fierbere, conduce la pierderi mari de caldura si la consumul suplimentar al combustibilului. Particulele mici de calcar sunt nu numai impuritati mecanice, dar au si rolul de componenti activi ai apelor naturale. Ele deterioreaza garniturile, contribuind la defectarea aparatelor de uz casnic. Savantii americani denota ca grosimea de 1,5 mm de calcar micsoreaza conductibilitatea termica cu 15%, daca calcarul are grosime de 7 mm, conductibilitatea scade cu 40%, calcarul cu grosime de 10 mm reduce schimbul de caldura cu 50%. Duritatea este o proprietate care influeneaz o serie de alte proprieti fizico-chimice ale apei i soluiilor sale, cum ar fluiditatea, vscozitatea dinamic, tensiunea superficial, temperatura de solidificare i de fierbere. Valoarea acestor mrimi contribuie la producerea unor efecte fizice i chimice care determin evoluia unor procese naturale, biologice i tehnologice. O valoare neadecvat a duritii apei poate duce la evoluii nefavorabile ale unor procese sau la producerea unor deteriorri ale mediului natural, ambiental sau chiar a unor agregate, maini i utilaje. Din acest motiv controlul duritii apei prin metodele de dedurizare sau de durizare are o mare nsemntate practic. Apa dura este compusa din concentratii mari de minerale nedizolvate. Desi apa dura contine aceste elemente, ea nu este rea pentru sanatatea noastra, dar este daunatoare pentru

pielea noastra. Apa dura poate sa distruga celulele sanatoase ale pielii. Elementele precum zincul, magneziul si calciul gasite nedizvolvate in apa dura vor distruge elastina si colegenul din celulele sanatoase ale pielii. Atunci cand acest lucru se intampla, pielea devine vulnerabila la razele ultraviolete ale soarelui. Din moment ce apa dura este compusa din minerale nedizolvate, acneea poate aparea. Apa dura usuca pielea, cauzand iritatii si acnee. Mineralele insolubile din apa dura poate cauza inflamareia in considerare a si sangerarea pielii.

Coroianu Marius Alexandru Grupa 114B