PROIECT TEMATIC Cosmosul in mileniul III Pmntul, Soarele i Luna

Obiective Dezvoltarea capacittii copiilor de a inelege i percepe ce se intmpl cu noi cei mici intr-un Univers gigantic. Stimularea curiozitii pentru investigarea i descoperirea unor fenomene din univers in vederea formrii unor premise ale concepiei despre lumin i viaa. Exemple de comportament - S-i imbogaeasc cunotinele despre sitemul nostru solar - S inteleag c Pmntul nu este singura planet din Univers. - S-i imbogaeasc cunotinele lor despre galaxii, planete, soare i lun. - S-i imbogaeasc cunotinele despre lumin i intuneric. - S pun intrebri despre ceea ce vor s afle referitor la temele propuse (in vizit la planetariu). - S enumere unele aciuni pe durata unei zile i nopi. - S cunoasc rolul luminii i intunericului - S cunoasc cine i ce produce lumina. - S menioneze anumite fenomene specifice anotimpurilor, durata zilei i a nopii - S cunoasc efectele rotirii Pmntului in Univers (alternaa anotimpuri, zinoapte). - S ia parte la discuii informale, s intrebe i s rspund la intrebari. Resurse materiale Enciclopedii Memo, globul pmntesc, ilustrate, binoclu, imagini pe internet, aparat foto, video proiector, hrtie, foarfece, aracet, lumnare, ochelari fumurii, diferite materiale Resurse umane Grupa pregtitoare, specialiti de la planetariu, profesor de geografie, parini, bunici, educatoare Resurse temporale O sptmn Metode Brainstorming-ul, observarea spontan i dirijat, discuii, explicaia, demonstraia, invarea prin descoperire, problematizarea, experimentul, jocul de rol, studiu de caz, metoda mozaic.

Eveniment de deschidere Cnd fceam ordine impreun cu copiii la materialele de la centrul tematic mi-a czut jos o imagine cu sistemul solar. Copiii au fost impresionai de imagine, nu mai vzuse pn atunci reprezentarea planetelor in sistemul solar. Prin metoda brainstorming-ului am incercat s obin de la ei ceea ce vd. Unii au zis mingi, alii inele, alii bilue mari i mici i un singur copil a spus planete. Sursa alegerii subiectului Atunci mi-a venit ideea de a concepe un proiect tematic Cosmosul in mileniul III Pmntul, Soarele i Luna i le-am propus prinilor i copiilor s facem pentru inceput o vizit la Plantariu. Ideea a fost imbriat cu bucurie de ambele pari. Scrisoare ctre prini Dragi prini In aceast sptamn am convenit impreun cu copiii dumneavoastr s derulm proiectul tematic cu tema Cosmosul in mileniul III Pmntul, Soarele i Luna. Fiind o tem mai abstract, vrem ca impreun, s-i facem s ineleag aceste fenomene, s cunoasc ct mai multe lucruri despre cosmos. Pentru o bun reuit a acestui proiect dorim s facem o vizit la Planetariu. Pentru derularea cu succes a acestui proiect v cerem ajutorul i implicarea direct a celor care credei ca ne putei sprijinii. V rog sa ne ajutai cu jocuri, cari, imagini, povestiri ilustrate, observri spontane, aspecte din experienele dumneavoastr, deducii, discuii i imprtiin-e i din prerile copiilor dumneavoastr. V mulumeste anticipat, Educatoarea Rai Letiia

Scrisoare ctre conducerea Planetariului Baia Mare Ministerul Educaiei si Cercetrii, Grdinia cu program prelungit Mihai Eminescu, Baia Mare Ctre conducerea Planetariului Baia Mare, domnului director Ioan Bob

Educatoarea Rai Letiia de la grdinia Mihai Eminescu, Baia Mare apeleaz la bunvoina dumneavoastr cerndu-v sprijinul s ne primii in vizit la Planetariu i s ne imprtii din activitatea dumneavoastr necesar in derularea proiectului tematic Cosmosul in mileniul III Pamantul, Soarele i Luna. Cu mulumiri Educatoarea Centru tematic Centrul tematic va fi afiat pe un loc vizibil, pe un panou, msu, rafturi unde materialele vor fi expuse astfel inct copiii s le poat privi, manuii, s se joace cu ele sau s adauge altele noi. Pentru inceput se vor aseza plane, tablouri, enciclopedii, globul pmntesc, cari, reviste, pliante, video proiector, diapozitive, etc. Pe parcursul sptmnii in timpul derulrii proiectului centrul tematic se va imbogi cu lucrri ale copiilor i diverse materiale aduse de ctre parini sau achiziionate in urma vizitei la Planetariu. Inventar de probeleme Ce tiu copiii ? Soarele i luna sunt singuri pe cer i nu se intlnesc niciodat; Cnd e soare pe cer este zi, cand sunt lun i stele este noapte; Cnd e zi lucrm, mncm, ne jucm; Noaptea dormim ca s cretem mari, ne odihnim; Cunosc cteva planete; Ce obiecte produc lumin; Impactul luminii asupra plantelor i animalelor; Impactul intunericului asupra plantelor i animalelor. Ce pot afla copiii ? Care este micarea pmntului, alternana zi-noapte, anotimpuri? Cum sunt aliniate planetele? Ce sunt galaxiile ? De ce este posibil viaa pe Pmnt ? Ce se observ pe cer noaptea? De ce nu cad stelele? Ce apare pe cer noaptea i ii modific forma ? (Luna) De ce cnd la noi este zi in America este noapte ? (experiment cum se intampl acest lucru ?) Cine ne d lumin noaptea ? (becul, luna, lumnarea, alte surse) Evoluia luminii artificiale din cele mai vechi timpuri (cremene, opai, tore, fclii, lumnare, lamp, felinar, lantern, bec, etc.) Ar fi bine s fie numai lumin sau intuneric?

Dac putem trai fr lumin? Corpurile care ne dau lumin i caldur ? Stelele dau lumin ? Cum circul mijloacele de transport, pe ap, pe uscat, prin aer, pe intuneric ? (orientarea) De ce alterneaz zi-noapte? De ce alterneaz lumin-intuneric? Care este starea plantelor pe lumin? Care este starea animalelor pe lumin? Ce activitai se pot desfsura noaptea-ziua? HARTA PROIECTULUI

Activiti alese, jocuri i alte activiti desfaurate cu copiii tiinta: - lumina solar curcubeul - pmntul i luna - tiai c ? - lumin i intuneric pe Pmnt

Activiti comune Cunoaterea mediului: - Mic de tot intr-un Univers att de mare vizit la Planetariu Educaie muzical: - Repetare Stela Stelina (cntec

Program recreatv Vizit la Planetariu: - educaie sanitar Soarele izvor de sntate - joc de micare Labirintul - ghicitori despre corpuri cereti

(experiment: globul pmntesc, lantern) Bibliotec: - citim imagini despre univers - vizionare de diapozitive - ferestre deschise spre univers - soarele, steaua care ne lumineaz - exerciii grafice: stelue Joc de mas: - alege i grupeaz - ziua i noaptea - din jumti intreg Art: - colorm obiecte care dau lumin - indoire rachet - soarele modelaj decupm dup contur corpuri cereti -cerul instelat colaj - noapte instelat tehnic cu pic sau lumnare - dactilopictur - Universul Construcii: - soarele din cerc si beioare - navete spaiale din lego Joc de rol: - de-a astronauii - de-a grdinarii

italian) - Joc ritmic Lun, lun nou din folclorul copiilor Educarea limbajului: - Legenda ilustrat Soarele i Luna creaie proprie Activitate matematic: - Colecie de stele exerciii cu material individual compunere i descompunere in limitele 1 10 Educaie pentru societate Pmntul planeta vie Activitate artistico-plastic - Pictur curcubeul lumina solar ROGVAIV Activitate matematic: - A cta stelu a czut ? numeralul ordinal 1 10 Educaie fizic: - Euritmie Bucuria de a fi copil Educarea limbajului: - Propoziii cuvinte, silabe (planete, soare, lun, stele, noapte, zi, lumin, intuneric) Activitate practic: - Noapte instelat aplicaie

i anumite fenomene cereti - activitate opional Limba Englez - activitate opional Pictura mai mult dect o joac - Tip top minitop cntecele copilriei - srbatorirea zilei de natere a unui copil din grup

Scenariul unei zile activitai integrate In aceast zi mi-am propus s realizez urmtoarele activiti: I. Jocuri i activiti alese: Bibliotec - vizionare de diapozitive - soarele, steaua care ne lumineaz Art - soarele modelaj decupm dupa contur corpuri cereti - colorm obiecte care dau lumin - dactilopictur - Universul Joc de mas - din jumatai intreg - ziua i noaptea tiina - lumina solar curcubeul Construcii

- soarele din cerc i beioare II. Activiti comune Cunoaterea mediului: - Mic de tot intr-un univers att de mare vizit la Planetariu Educaie muzical: - repetare Stela Stelina (cntec italian) - joc ritmic Lun, lun nou - din folclorul copiilor III. Program recreativ Vizit la Planetariu: - ghicitori despre corpuri cereti si anumite fenomene cereti - srbatorirea zilei de natere a unui copil din grup

Evaluare Evaluarea proiectului s-a realizat printr-o expoziie cu lucrrile copiilor, prin prezentarea in faa parinilor a unui film didactic din acea sptmn, prin realizarea unui album cu fotografii din timpul aciunilor. Satisfacia copiilor, prinilor si educatoarei, in timpul derulrii acestui proiect a fost mare. Copii au fost interesai de tem si au descoperit multe lucruri noi. Bibliografie Aplicaii ale metodei proiectelor 2007, Editura CD PRESS, MMO Enciclopedie pentru cei mici Editura AQUILA

Intocmit Educatoare Rai Letiia Grdinia Mihai Eminescu, Baia Mare

Adugarea de detalii: Sugestii de cntece, poezii, povestiri, proverbe, ghicitori:

Cntece/audiii: Copilul politicos , Gr. Teodosiu; Soarele, Dimitrie Culin; Dimineaa vesel, Corneliu Meres; Luci, soare!, N. Ionescu; Cntecul soarelui, folclorul copiilor. Poezii: Imn soarelui, Victor Tulbure; Soarele ctre copilul lene, Virgil Carianopol; Copil catre luna, Virgil Carianopol; Zi si noapte, Lidia Constantinescu; Noaptea, Monica Lenos; Soarele i copii, Elena Drago; Stelele, Luna, Mariana Pandaru. Povestiri/legende: Povestea florii soarelui, *** ; O raza, Emil Grleanu; Pna la stele, Umbra, Copilul i soarele, Marin Radu Ene; Unde s-a dus Soarele?, Silvia Dima. Proverbe: Ziua buna se cunoate de dimineaa", Cine se scoala de dimineaa departe ajunge Chicitori: E un disc mare, rocat Si pe bolt aruncat, In zori cnd apare el, Stelele se ascund pe cer. (Soarele)

Galben i luminat Sau ca un corn-arat Pe cer cnd se zrete Lumea toat o iubete. (Luna) Dup deal, dintr-un tezaur Au tanit sgei de aur. (Razele soarelui) El desparte zi i noapte Si-mi aduce roade coapte Cnd a prins pe cer s vin Peste tot este lumin. (Soarele) E rotunda cate-o data Sau ca secera arat Regina ne-ncoronat Sus pe bolta instelat. (Luna). Potocoav de cal Ca o minge aruncat. (Luna noua)

Sugestii cu informaii utile: Ce se intmpl pe cer ? Foarte departe sus, pe cer exist corpuri mari i rotunde. Se numesc planete. Sunt nou planete (Mercur, Venus, Pmnt, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun i Pluto) intr-un loc numit spaiu. Ele se invrtesc in jurul Soarelui. Pe planeta Pmnt traiesc oameni. Din cte tim, este singura planet pe care exist viat. Cteodat, unele dintre aceste planete pot fi vzute cu ochiul liber, pe cerul nostru. Dar, de cele mai multe ori, nu le putem vedea dect in timpul nopii cu telescopul. Cel mai uor de vzut sunt Venus i Jupiter. Ele strlucesc ca nite stele. Luna este foarte departe, dar nu la fel de departe ca soarele. Ea strluceste pe cer i ne lumineaz nopile. Pe cerul nopii mai strlucesc i stelele. Stelele ca i soarele sunt alctuite din materie incandescent. Le vedem ca pe nite puncte luminoase, pentru c ele se afla foarte, foarte departe, mult mai departe dect Soarele. Cea mai mare stea de pe cer este Sirius. Unele stele par s alctuiasca diferite desene pe cer, care se numesc constelaii. Aceste desene se obin ca la jocurile in care trebuie sa unesti punctele. Oamenii care leau descoperit le-au dat nume, ca s poat fi recunoscute: Carul Mare, Taurul, Sgetatorul, Scorpionul etc. Toate stelele pe care le vedem fac parte din galaxia noastra: Calea Lactee (Calea Laptelui). In Univers exista miliarde de alte galaxii, alctuite din miliarde de stele. Stelele sunt pe cer i in timpul zilei, doar soarele stralucete att de puternic incat nu le putem vedea. Astronomii, ca s exploreze planetele si stelele, se folosesc de telescoape uriae, de satelii i de roboi. Ce tim despre soare? Dimineaa, privete catre est! de acolo rsare soarele si strluceste toat ziua. La sfaritul zilei, soarele apune la vest. Atunci se face noapte. Chiar dac nu-l vedem noaptea, el se afl inc pe cer. Toate vieuitoarele i plantele au nevoie de soare. El ajut vieuitoarele s se incalzeasc, iar plantele (florile, copacii etc.) sa creasca. Oamenii au i ei nevoie de soare! Ce se intampl ziua? Cnd rsare soarele, incepe o nou zi. E dimineat! Va fi lumin multe ore. Ai o grmad de treburi de facut in timpul zilei! Ziua este timpul in care esti treaz si faci o mulime de lucruri. In prima parte a zilei iei micul dejun, te joci, singur sau cu colegii la gradinia, etc. In a doua parte a zilei, la prnz, serveti dejunul (masa de prnz), te odihneti puin, te plimbi, poi sa mergi cu bicicleta sau cu rotitele. Ultima parte a zilei se numete sear. Seara se servete cin si mergi la culcare. Poate ai timp i de o poveste! Multe animale sunt active in timpul zilei. Altele ins, sunt active numai noaptea. La fel se in intampl si cu alte vieuitoare, cum ar fi psrile. Ziua sunetele se aud de peste tot: cinii latra, albinele bzie, psrile cant etc.

Ce se intampl cu luna ?

Luna este satelitul natural al Pmntului. Ea face un ocol in jurul Pmntului in 29 de zile i jumatate. In timpul rotaiei in jurul Pmntului, Luna nu este luminat in acelai fel de Soare. De aceea, pe cer, ea se vede diferit: luna plin, cornul lunii etc. Ce tim despre lun ? Cteodata luna este ca o minge uriaa. Alteori vedem numai jumtate. In fiecare sear se schimb puin cte puin si urmeaz un cilcu (Crete sau descrete). Pe lun exist numai muni i vi i de aceea o vedem cu umbre (in nuane diferite). In timpul zilei luna este tot pe cer. Nu pleac nicaieri. Dar, este mai uor s vezi luna strlucind in timpul nopii, cnd cerul este intunecat. Ce sa intampl noaptea? Cnd apune soarele, cerul se intunec. Vine noaptea. Luna stralucete pe cer. Este timpul s ne odihnim. Multe animale merg la culcare. Unele animale stau treze pe timpul nopii i caut hran. La fel se intampl i cu psrile. Merg la culcare cnd se lumineaz de ziu. Noaptea, sunetele sunt mai sczute. Unele vieuitoare, cum sunt greierii, cant i in timpul nopii. tiai c ? Iarna, noaptea este mai lung dect ziua. Vara, ziua este mai lung dect noaptea. De dou ori pe an, in timpul echinociilor, ziua este egala cu noaptea. Echinociu de toamn are loc in 22 sau 23 septembrie i echinociu de primvar in 20 sau 21 martie. Lumina solar este un prieten al sntaii tuturor. Vitamina D, att de necesar dezvoltrii oaselor, dinilor i sitemului imunitar, se sintetizeaz in piele, numai in prezena luminii. Totui, prea mult soare duneaz sntaii. Multe vieuitoare (denumite nocturne) sunt active numai in timpul nopii. Unele ies din ascunziuri la asfinit, altele apar mai tarziu i inspecteaz imprejurimile pn in zori. De exemplu: bufnia este o pasare nocturn, ziua se odihnete i noaptea vegheaz si vneaz oareci i alte animale mici. Cnd bufnia zboar foarte incet prin pdure, mica silenios aripile atunci isi caut hran. Ea nu-i poate mica ochi dintr-o parte in alta i, ca sa vad in jur, trebuie sa-i intoarc capul; greierii se plimb i cnt in nopile de var pentru a atrage femela greier ariciul este un animal zgomotos si mormie in timp ce ii caut prada. Dac vezi vreunul poi s-l convingi s revin punndu-i o farfurie cu ap sau mncare pentru cei sau pisici; oarecele de pdure iese afar numai atunci cnd este foarte intuneric. Se hranete in special cu semine i se urc in arbuti pentru a ajunge la fructe; vulpea vaneaz noaptea psri i mici vietti; liliecii sunt activi de la asfinit pn-n zori. Ei se hrnesc cu insecte; licuricii sunt nite gndcei. In nopile de var strlucirea femelelor (fr aripi) atrage masculii care zboar prin preajm;

noaptea, moliile se ghideaz dup lumin lunii ca s poat zbura in linie dreapt, zburnd astfle inct lumina lunii s rmn de aceeai parte a corpului, astfel ele zboar in cerc;

Florile unor plante cum ar fi Regina nopii, caprifoiul au la asfinit un parfum puternic care atrage insectele. De exemplu: Regina-nopii se deschide in timpul nopii i inmiresmeaz aerul nopilor de var, iar pe timpul zilei st inchis. Ea este originar din America de Sud.

Intocmit Educatoare Rai Letiia Grdinia Mihai Eminescu, Baia Mare