Вы находитесь на странице: 1из 20

Facultatea de Matematica, Universitatea Al. I.

CuzaIasi
Logica si teoria mult imilor
de
Claudiu Volf & Ioan I. Vrabie
2005
NOTE DE CURS
CAPITOLUL 1
Elemente de logica
Spune ntotdeauna adevarul si
nu va trebui sa t ii minte nimic.
Mark Twain
1. Introducere
1.1. Scurta prezentare. Logica este stiint a demonstrat iei, avand drept obiecte de studiu
legile generale de rat ionament corect. Pe scurt, logica se ocupa de studiul sistematic al
adevarului. Obiectele cu care ea opereaza sunt propozit iile si predicatele, iar mijloacele de
lucru utilizate sunt limbajul si regulile de deduct ie. Mai precis, logica opereaza cu denit ii,
propozit ii, predicate, operatori logici, cuanticatori si reguli de deduct ie.

Incepem prin a formula patru principii fundamentale ale logicii matematice:


Principiul identitat ii
Principiul non-contradict iei
Principiul tert ului exclus
Principiul rat iunii suciente
Conform principiului identitat ii, n cadrul oricarui proces de rat ionament, not iunile,
propozit iile, predicatele, notat iile, operatorii logici etc., trebuie utilizat i ntr-o singura accept iune
si numai una. Orice abatere de la aceasta regula este o sursa de neadevar si confuzie. Este bine-
cunoscuta replica cred ca vorbim de spre lucruri diferite pe care unul dintre participant ii la
o discut ie o da altuia atunci cand, cel put in aparent, pornind de la aceeasi premisa adevarata,
ajung la concluzii contradictorii. Aceasta replica este de fapt o atent ionare asupra unei posi-
bile ncalcari a principiului identitat ii, ncalcare cunoscuta drept cea mai frecventa sursa de
contradict ii. Un rat ionament eronat de tipul Cainele este mamifer. Mamifer este sub-
stantiv. Deci cainele este substantiv. este bazat pe ncalcarea principiului identitat ii prin
utilizarea termenului mamifer n doua accept iuni diferite: prima de nume de not iune si cea
de-a doua de parte de vorbire. Subliniem ca acest principiu are drept consecint a ca un acelasi
simbol, n cadrul unui rat ionament, nu poate nota obiecte diferite. Drept consecint a, avem
regula substitut iei , care arma ca substituirea unei variabile ntr-o expresie trebuie facuta
peste tot unde apare cu unul si acelasi simbol.
Pe de alta parte, tradit ia gandirii corecte ne spune ca o propozit ie nu poate si adevarata
si falsa, cerint a cunoscuta sub numele de principiul non-contradict iei.
Propozit iile pot adevarate sau false, iar logica matematica se bazeaza pe cerint a ca o a
treia posibilitate nu exista. Acesta este principiul tert ului exclus.
Logica pretinde justicari fundamentate si complete. Aceasta cerint a este formulata
de principiul rat iunii suciente: exceptand axiomele, toate armat iile acceptate drept
adevarate se bazeaza doar pe demonstrat ii corecte, care folosesc numai adevaruri deja cunos-
cute, sucient de ntemeiate.

In plus, concluziile trebuie obt inute doar pe cale deductiva. Cu
alte cuvinte, pentru a stabili faptul ca o propozit ie este adevarata sau falsa trebuie sa ne spri-
jinim pe o argumentat ie riguroasa, deductiva, bazata pe o cantitate sucienta de adevar.
Aceasta revine la a spune ca logica nu accept a argumente care se bazeaza pe: propozit ii false,
argumente de autoritate de tipul pentru ca asa vreau, nici argumente care pot corecte,
dar sunt incomplete precum cele inductive.
4 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
Aparit ia n cadrul limbajelor naturale (mai tarziu, chiar n interiorul unor teorii matem-
atice) a unor propozit ii ce nu respecta principiul necontradict iei, propozit ii numite e anti-
nomii
1
termen folosit cu precadere de loso e paradoxuri
2
, a impulsionat atat logica
cat si matematica spre rezolvarea cu prioritate a problemelor proprii de fundament.
Matematica este cu sigurant a disciplina care, pana la un anumit punct, s-a format, dez-
voltat si formalizat pe baza logicii, ulterior observandu-se si o inversare de roluri: logica s-a for-
malizat utilizand metode matematice. Demn de subliniat este faptul ca exista o corespondent a
perfecta ntre calculul propozit iilor si operat iile cu submult imile unei mult imi nevide date. De
exemplu, disjunct iei a doua propozit ii i corespunde reuniunea a doua mult imi, si reciproc.
Din acest motiv, nu de put ine ori, elementele de logica matematica se prezinta mpreuna cu
cele de teoria mult imilor, suportul intuitiv al celei din urma ind de un real folos nnt elegerea
si aprofundarea a numeroase construct ii logice abstracte. Nu este lipsit de interes sa subliniem
ca au existat logicieni precum Bertrand Russell care au sust inut teza ca matematica este
o ramura a logicii.
1.2. Rolul limbajului. Un prim scop al cursului de Logic a si teoria mult imilor este de
a trece de la limbajul natural, obisnuit, la limbajul matematic, modern. Instrumentul principal
cu care opereaza orice tip de stiint a, n particular si logica, este limbajul.

In afara de limbajul
natural n cazul nostru limba romana exista multe alte limbaje specice diferitelor stiint e.
Aceaste limbaje au fost create din mai multe rat iuni dintre care amintim:
Evitarea problemelor de natura logica: antinomiile semantice vezi mai jos antino-
mia mincinosului si cea a lui Grelling; formularile echivoce; utilizarea dublei negat ii
cu rol de negat ie simpla folosita n multe limbi naturale precum romana si franceza,
dar nu n engleza utilizare care este de natura sa perverteasca gandirea corecta. La
ntrebarea: Ce faci ? cei mai mult i prefera sa aleaga varianta de raspuns, ilogic: Nu
fac nimic!, n locul celei perfect logice: Nimic
3
. Alaturarea lui nu cu nimic, vrem, nu
vrem, are drept nt eles ceva. Ca urmare, Nu fac nimic! se traduce n termenii logicii
aristotelice prin Fac ceva! Ceea ce trebuie sa ret inem din acest exemplu simplu este
ca, daca n limbajul comun, din motive tradit ionale
4
, nu putem renunt a la unele ex-
primari care utilizeaza dubla negat ie pe post de negat ie simpla, n cadrul limbajului
matematic aceasta practica este interzisa cu desavarsire. Oricum, este de dorit ca
si n limbajul de toate zilele sa evitam, prin intermediul unor formulari echivalente
pe deplin corecte, utilizarea dublei negat ii pe post de negat ie simpla. Un exemplu
de maniera exotica de utilizare a dublei negat ii cu rol de negat ie simpla este:

In
total, o persoana nu poate urma n acest regim nu mai mult de 50% din cursurile
unui domeniu de licent a.
5
Este clar ca o asemenea formulare nu-si poate atinge
scopul (probabil) de a accentua negat ia, reusind doar sa perplexeze prin ambiguitate
si confuzie.
Simplicarea si standardizarea exprimarii, e.g.
6
chimia foloseste o simbolistica pro-
prie pentru a scurta expunerea si a descrie cat mai precis obiectele cu care opereaza.

In loc de termenul sare de bucatarie chimistul foloseste termenul simbolic NaCl


care descrie foarte precis si, n acelasi timp, concis compozit ia chimica a substant ei
mai sus ment ionate. Tot n scopul simplicarii si al standardizarii exprimarii, atat
matematica cat si logica fac apel la o mult ime de simboluri proprii precum: , ,
1
Const and dintr-o contradict ie aparent insolubila dintre doua teze, legi sau principii care, desi se exclud
reciproc, pot demonstrate, ecare n parte, la fel de conving ator.
2
Termenul de paradox este utilizat n special de logica matematica si denumeste orice propozit ie corect
construit a care este adevarat a daca si numai daca este falsa.
3
Si care, din pacate, pentru unii, exprima un adevar incontestabil.
4
La care s-ar putea renunt a cu o foarte mare dicultate si cu pret ul unor costuri educat ionale enorme.
5
REGULAMENT PRIVIND DESF

ASURAREA ACTIVIT

AT II DIDACTICE studii universitare de


licent a proiect, UNIVERSITATEA AL. I. CUZA, RECTORATUL PROGRAME DIDACTICE,
2300/5.X.2005.
6
Prescurtarea e.g. provine de la expresia latina exempli gratia si nseamn a: de exemplu, ca exemplu, spre
exemplu.
1. INTRODUCERE 5
, , , , , , , , si multe altele pe care le vom deni si despre care vom
discuta mai tarziu.
Este locul sa subliniem important a utilizarii corecte a limbii, o atent ie speciala trebuind a
acordata semnelor de punctuat ie. Lipsa sau prezent a acestora (i.e.
7
plasarea lor neinspirata)
pot modica dramatic nt elesul unei propozit ii. Sa luam drept exemplu propozit ia (culeasa
dintr-o emisiune televizata): Stam de vorba cu Florin, de 19 ani student n anul ntai.
Lipsa virgulei ntre ani si student virgula care t ine locul conjunct iei si modica radical
nt elesul dorit, anume ca: Florin are 19 ani si este n anul ntai precizand fara nici un dubiu ca:
perioada n care Florin a fost si nca mai este student n anul ntai este de 19 ani, ceea ce . . .
este cu totul altceva. Un alt exemplu de acelasi tip (cules chiar dintr-o carte de matematica)
evident iaza nu numai important a plasarii corecte a virgulei, dar si dependent a nt elesului unei
propozit ii de ordinea termenilor: Teorema de uniforma convergent a a lui Weierstrass doreste
sa exprime de fapt Teorema lui Weierstrass de uniforma convergent a. Putem exprima corect
acelasi lucru plasand virgula la locul cuvenit, adica Teorema de uniforma convergent a, a lui
Weierstrass.
1.3. Denit ii, propozit ii. Logica opereaza cu denit ii , propozit ii (pe care le vom mai
numi si enunt uri ), predicate (numite si funct ii propozit ionale), operatori logici , cuanticatori
si reguli de deduct ie. O denit ie este o delimitare precisa a unei familii particulare de obiecte
dintr-una mai ampla, deja cunoscuta (numita gen proxim), prin intermediul unei proprietat i
comune tuturor obiectelor nou denite si numai acestora (proprietate numita diferent a spe-
cica). Desigur, aceasta este o descriere a ceea ce se nt elege printr-o denit ie si nicidecum
o denit ie a denit iei. Numele generic dat unui obiect din familia nou denita este numele
conceptului (not iunii) denit(e).

In denit ia: Se numeste triunghi dreptunghic un triunghi care are un unghi drept., nu-
mele conceptului denit este triunghi dreptunghic, genul proxim este triunghi iar diferent a
specica este proprietatea de a avea un unghi drept. O cerint a esent iala pe care trebuie
sa o respecte o denit ie este de a consistent a. Aceasta nseamna ca genul proxim trebuie
sa cont ina macar un obiect care sa aiba toate proprietat ile cerute de diferent a specica. Un
astfel de obiect se numeste exemplu pentru denit ia respectiva.

In cazul denit iei not iunii de
grup un astfel de exemplu este grupul (Z, +).
Este usor de nt eles ca, din moment ce pentru a deni un nou concept, e.g. cel de triunghi
dreptunghic, trebuie sa ne bazam pe un altul deja denit, e.g. cel de triunghi, mergandnapoi,
din denit ie n denit ie, vom ajunge la concepte (not iuni) pentru care nu putem gasi nici un
gen proxim pre-existent la care sa ne raportam, i.e. de la care sa construim denit ia. Asadar,
trebuie sa consideram n cele din urma not iuni care nu se denesc (not iuni primare); cu
ajutorul lor vom putea deni alte obiecte. Aceasta este un principiu de baza n orice teorie
axiomatica. Cele mai importante not iuni primare pe care le vom utiliza n cadrul acestui curs
sunt not iunea de mult ime si de relat ie de apartenent a. Pentru descrierea acestora suntem
nevoit i sa apelam la intuit ie.
O propozit ie sau un enunt este o constatare spusa, scrisa, gandita, sau exprimata n orice
alt mod, care este e adevarata e falsa. Adevarul, notat pe scurt cu a sau 1 si falsul, notat
pe scurt cu f sau 0, poarta numele de valori de adevar ale unei propozit ii. De exemplu:
Mihai are parul blond. este o propozit ie n accept iunea logicii, a carei valoare de adevar, a
sau f, poate stabilita e prin vericare directa observarea subiectului, Mihai, e indirect
prin observarea unei fotograi color a subiectului. Dimpotriva, formularile: Cand ploua?,
Du-te acasa! nu sunt propozit ii n sensul logicii, desi, n accept iunea gramaticala, prima
este o propozit ie interogativa iar cea de-a doua o propozit ie imperativa. Trebuie sa ment ionam
de la bun nceput ca, pentru ca o anumita formulare sa e o propozit ie, nu este necesar sa
m n stare a-i stabili valoarea de adevar. De asemenea, este foarte important sa subliniem
ca exista o distinct ie ntre modul de exprimare, i.e. expresia unei propozit ii si propozit ia
nsasi. Mai precis, una si aceeasi propozit ie poate exprimata n mai multe moduri. De
exemplu propozit ia Mihai are parul blond. admite formularea echivalenta Parul lui Mihai
7
Prescurtarea i.e. provine de la expresia latina id est si nseamn a: altfel spus, cu alte cuvinte, adica.
6 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
este blond. Este usor de constatat ca, desi aceste doua formulari sunt distincte, ele exprima
aceeasi constatare.
Exercit iul 1.1. Pentru denit iile de mai jos sa se puna n evident a:
(i) numele conceptului denit;
(ii) genul proxim;
(iii) diferent a specica;
si apoi sa precizeze cateva forme echivalente. Exemplu.

In cazul denit iei Triunghiul
este un poligon cu trei laturi. avem
(i) numele conceptului denit:triunghi
(ii) genul proxim: poligon
(iii) diferent a specica: cu treilaturi.
Formulari echivalente: Poligonul cu trei laturi se numeste triunghi. Numim triunghi
un poligon cu trei laturi. Aceasta din urma formulare este preferabila deoarece evident iaza
de la bun nceput ca avem de-a face cu o denit ie si nu cu o teorema.
(1) Se numeste dreptunghi un patrulater cu trei unghiuri drepte.
(2) Se numeste funct ie injectiva o funct ie cu proprietatea ca transforma orice doua puncte
distincte din domeniu n doua puncte disticte din codomeniu.
(3) Se numeste grup comutativ un grup (G, ) cu proprietatea ca pentru orice doua
elemente x, y din G avem x y = y x.
(4) Se numeste numar prim un numar natural, mai mare decat 1, ai carui singuri divizori
sunt 1 si numarul nsusi.
(5) Se numeste mult ime nchisa o mult ime de numere reale care este complementara unei
mult imi deschise.
Exercit iul 1.2. Care dintre urmatoarele expresii sunt propozit ii si care nu?
(1) Pomii sunt verzi.
(2) Fie ABC un triunghi isoscel.
(3) Patratul are toate laturile congruente.
(4) Patratul are exact doua laturi congruente.
(5) Cine este autorul teoremei: o paralela dusa la una din laturile unui triunghi deter-
mina pe celelalte doua laturi segmente proport ionale?
(6) De ce ABC este echilateral?
(7) Orice funct ie continua este derivabila.
(8) Toate funct iile continue sunt derivabile.
(9) Exista o funct ie continua care nu este derivabila.
(10) Nici o funct ie continua nu este derivabil a
(11) Nu exista o funct ie continua care sa e derivabila.
(12) Nu exista o funct ie continua care sa nu e derivabila.
(13) Daca x 3 atunci x
10
> 10.
(14) x 3.
(15) (a +b) (a b) = a
2
b
2
.
(16) Pentru orice a C, (a +b) (a b) = a
2
b
2
.
(17) Pentru orice a, b C, (a +b) (a b) = a
2
b
2
.
(18) Daca x 3 atunci y
2
> 0.
(19) x x
1
= 1.
2. Operat ii cu propozit ii. Operatori logici
Fiind date doua propozit ii p, q, putem forma altele noi prin intermediul operatorilor logici
de: disjunct ie, conjunct ie, negat i e si implicat ie.
2.1. Disjunct ia. Propozit ia p q, care se citeste p sau q, poarta numele de disjunct ia
propozit iilor p si q, propozit ie care este adevarata exact atunci cand cel put in una dintre
propozit iile p sau q este adevarata. Asadar, p q este falsa exact atunci cand atat p cat si q
2. OPERAT II CU PROPOZIT II. OPERATORI LOGICI 7
sunt false. Aceasta denit ie a valorii de adevar a lui p q se poate da cu ajutorul tabelului de
adevar:
p q p q
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
S-au scris pe linii toate combinat iile posibile de valori de adevar pentru p si q. Tabelul se
citeste pe linii: de exemplu, linia 3 a tabelului spune, ca, daca p are valoarea de adevar 0, iar
q are valoarea de adevar 1, atunci p q are valoarea de adevar 1.
Exemplul 2.1.
Florin nu este acasa sau telefonul lui este defect este un enunt de forma pq, unde
p este Florin nu este acasa, iar q este Telefonul lui Florin este defect.
Patrulaterul ABCD este patrat sau patrulaterul ABCD este romb. Aceasta propozit ie
este adesea enunt ata mai pe scurt Patrulaterul ABCD este patrat sau romb. Este
important de identicat structura logica a unei propozit ii compuse de acest tip.
2.2. Conjunct ia. Propozit ia p q, care se citeste p si q, poarta numele de conjunct ia
propozit iilor p si q, propozit ie care este adevarata exact atunci cand ambele propozit ii p si
q sunt adevarate. Deci, p q este falsa exact atunci cand macar una dintre ele este falsa.
Corespunzator, avem tabelul de adevar:
p q p q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
Exemplul 2.2.
Trenul opreste si calatorii coboara.
Patrulaterul ABCD este romb si are un unghi drept.
2.3. Negat ia. Data o propozit ie p, putem forma propozit ia p, numita negat ia propozit iei
p, care este adevarata exact atunci cand p este falsa. Deci, p este falsa daca p este adevarata.
Propozit ia p se citeste non p sau nu este adevarat ca p.
p p
1 0
0 1
Exemplul 2.3.
Negat ia propozit iei Orice om este muritor este Nu orice om este muritor. Forme
echivalente: Exista un om care nu este muritor preferata si Nici un om nu
este muritor pe care o vom evita. Vezi comentariul de mai jos.
Negat ia propozit iei Exista triunghiuri cu doua unghiuri drepte este Nu exista
un triunghi care sa aiba doua unghiuri drepte preferata sau formele echivalente
Orice triunghi nu are doua unghiuri drepte preferata si Nici un triunghi nu
are doua unghiuri drepte pe care o vom evita.
Comentariu.

In ambele exemple, ultima forma, desi folosita si acceptata n limbajul
curent, va evitata n limbajul matematic tocmai pentru a nu permite utilizarea dublei
negat ii cu rol de negat ie simpla, utilizare avand drept scop de a accentua caracterul negativ
al constatarii, dar generatoare de posibile ambiguitat i.
Sa analizam cateva exemple.
8 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
Exemplul 2.4. Negat ia propozit iei: dreptele d
1
si d
2
sunt paralele sau necoplanare
este dreptele d
1
si d
2
nu sunt paralele si nu sunt necoplanare, ceea ce, n virtutea pricipiului
dublei negat ii, se reformuleaza: dreptele d
1
si d
2
nu sunt paralele si sunt coplanare de
unde deducem ca dreptele d
1
si d
2
sunt concurente. Aceeasi negat ie mai poate exprimata
si sub forma: dreptele d
1
si d
2
nu sunt paralele si nici necoplanare.
Exemplul 2.5. Negat ia propozit iei: patrulaterul ABCD este romb si are un unghi
drept este patrulaterul ABCD nu este romb sau nu are un unghi drept sau, echivalent:
patrulaterul ABCD nu este romb sau orice unghi al sau nu este drept saunca: patrulaterul
ABCD nu este romb sau nu exista un unghi al sau care sa e drept.
2.4. Implicat ia. Denim propozit ia p q, care se citeste p implica q ca ind o
notat ie prescurtata pentru propozit ia (p) q. Scriind tabelul de adevar pentru (p) q, se
vede imediat ca p q este adevarata daca q este adevarata sau atat p cat si q sunt false, si
falsa numai daca p este adevarata si q falsa.

In expresia p q, p poarta numele de ipoteza,
iar q de concluzie. Operatorul logic se numeste implicat ie. Tabelul sau de adevar este:
p q p q
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1
Se justica intuitiv ca p q este acelasi lucru cu (p) q, astfel: p q nseamna daca
p este adevarata, atunci q este adevarata. Altfel spus, sau p este falsa (adica are loc p),
sau p este adevarata si atunci automat q este adevarata (adica are loc q); pe scurt, (p) q.
Faptul ca p q este acelasi lucru din punct de vedere logic cu (p) q este foarte important
si util cand trebuie negata o implicat ie (lucru care intervine frecvent, de exemplu n cazul
demonstrat iilor prin reducere la absurd).
Exemple:
Daca plecam ntr-un minut atunci vom ajunge la timp.
Daca ABC este triunghi cu toate laturile congruente doua cate doua atunci unghi-
urile triunghiului ABC sunt congruente doua cate doua.
Propozit ia p q se mai poate exprima prin frazele urmatoare, des ntalnite n textele
matematice sau n limbajul natural:
daca p atunci q
n ipoteza p are loc q
p este o condit ie sucienta pentru q
q este o condit ie necesara pentru p
q daca p
p numai daca q
q n ipoteza ca p
este sucient ca p pentru ca q
q este o consecint a a lui petc.
Invitam cititorul sa reformuleze n limbaj natural exemplele de mai sus, folosind toate
variantele posibile. De pilda, Daca plecamntr-un minut atunci vom ajunge la timp se mai
poate exprima prin Plecam ntr-un minut implica ca vom ajunge la timp
8
, Este sucient
sa plecam ntr-un minut pentru ca sa ajungem la timp, Vom ajunge la timp daca plecam
ntr-un minut etc.
Sa denim riguros cum putem construi noi propozit ii din propozit iile deja existente.
Pornim de la trei mult imi de simboluri: 1 = p, q, . . . , numita mult imea variabilelor propozit ionale,
O = , , , numita mult imea operatorilor logici si / = (, ), numita mult imea sim-
bolurilor auxiliare. O expresie propozit ionala, sau, pe scurt, expresie
9
, este un sir de simboluri
alese din mult imile 1, O sau /, construit dupa regulile de mai jos:
8
Din multiplele moduri de exprimare, este indicat totusi sa le alegem pe cele care evita cacofoniile...
9
Sau formul a.
2. OPERAT II CU PROPOZIT II. OPERATORI LOGICI 9
(E
1
) orice variabila propozit ionala este o expresie;
(E
2
) daca E si F sunt expresii atunci (E) (F), (E) (F), (E) (F) si (E) sunt
expresii;
(E
3
) singurele expresii corecte sunt cele construite respectand regulile (E
1
) si (E
2
).
Pentru un plus de claritate, se admite folosirea, n afara de parantezele rotunde, si a
parantezelor patrate [, ] si a acoladelor , .

In cele ce urmeaza vom numi cuvant o succesiune
de elemente din cele trei mult imi precizate mai sus.
Pentru simplitatea scrierii, ori de cate ori nu apare pericol de confuzie, n loc de (E) (F)
vom scrie, mai simplu, E F. Aceeasi observat ie se aplica pentru (E) (F), (E) (F) si
(E). De asemenea, operatorul act ioneaza numai asupra expresiei imediat urmatoare. De
exemplu, p reprezinta scrierea simplicata a (p). Analog, pq este scrierea simplicata
a (p) q.
Exemplu.

In conformitate cu cele precizate mai sus, daca E si F sunt expresii, atunci
cuvintele (EF) (E) si (EF) sunt expresii, n timp ce (EF)E si EF F nu sunt
expresii.
Remarca 2.1. Dupa cum este de asteptat, n (E F) negat ia se refera la disjunct ia
E F, n timp ce n expresia E F, ea se refera doar la E. Uneori, cand vom utiliza
mai multe randuri de paranteze, pentru a scoate n evident a ordinea operat iilor efectuate,
vom utiliza si alte semne nafara de parantezele rotunde, (, ), anume: [, ] si chiar , . De
exemplu, n expresia [(E F) G] H L se efectueaza n ordine: E F, (E F) G,
[(E F) G] H si, n sfarsit, [(E F) G] H L.
Denit ia 2.1. Doua expresii propozit ionale E si F se numesc echivalente daca, pentru
orice valori de adevar ale variabilelor propozit ionale care apar n E si F, expresiile au aceeasi
valoare de adevar. Notam acest lucru prin E F.
Remarca 2.2. Au loc urmatoarele reguli de negat ie exprimate prin intermediul echivalent elor
logice:
(p q) (p) (q)
(p q) (p) (q),
numite legile lui DeMorgan.
Exemplul 2.6. Au loc urmatoarele echivalent e (demonstrat i-le cu ajutorul tabelelor de
adevar):
(i) p q (p) q. Aceasta echivalent a nu este decat o transcriere a denit iei
implicat iei.
(ii) p (q r) (p q) (p r) (distributivitatea lui fat a de ).
(iii) p (q r) (p q) (p r) (distributivitatea lui fat a de ).
(iv) (p) p (legea negarii negat iei).
Pentru ilustrare, demonstram distributivitatea lui fat a de .

Intrucat sunt 3 variabile
propozit ionale, trebuie sa avem 8 linii n tabel, corespunzatoare celor 8 = 2
3
combinat ii al
valorilor de adevar ale p, q, r :
p q r p q p r (p q) (p r) q r p (q r)
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 1 1 1
1 0 1 0 1 1 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 1 0 0 0 1 0
0 1 0 0 0 0 1 0
0 0 1 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0 0 0
Egalitatea coloanelor (p q) (p r) si p (q r) demonstreaza echivalent a ceruta.
10 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
Revenim asupra negarii implicat iei. Intuitiv, cand spunem ca p q este falsa? Desigur,
atunci cand ipoteza p este adevarata si totusi concluzia q este falsa (adica are loc p q).
Aceasta este n acord cu urmatorul calcul propozit ional:
(p q) ((p) q) (p) (q) p (q).
Am aplicat legile de negare ale lui DeMorgan. Vezi Remarca 2.2. Pentru important a sa,
trebuie ret inuta aceasta regul a de negare a implicat iei :
(p q) p (q) .

In general, concluziile bazate pe un calcul logic formal trebuie totdeauna interpretate in-
tuitiv (conform bunului simt ). Acest fapt evita aparit ia unor greseli datorate aplicarii de-
fectuoase a regulilor logicii si, totodata, este un proces absolut necesar n nt elegerea unor
demonstrat ii (sau n gasirea unor solut ii la o problema data).
Echivalent a. Pentru doua expresii propozit ionale E si F, denim E F ca ind o notat ie
prescurtata a expresiei (E F) (F E) . Simbolul poate deci considerat un operator
logic. Tabelul sau de adevar este (demonstrat i):
p q p q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1

In concluzie, p q este adevarata atunci cand p si q au aceeasi valoare de adevar, si falsa


n caz contrar. Observam ca p q este acelasi lucru cu faptul ca p q este adevarata.
Propozit ia p q se citeste:
p este echivalenta cu q
p daca si numai daca q
p este o condit ienecesara si sucienta pentru q.
Denit ia 2.2. Se numeste tautologie o expresie care este adevarata, indiferent de valorile
de adevar ale variabilelor propozit ionale. Se numeste contradict ie o expresie care este falsa,
indiferent de valorile de adevar ale variabilelor propozit ionale.
Astfel, daca E, F sunt expresii, atunci: E F este o tautologie este exact acelasi lucru
cu E F. Orice echivalent a E F genereaza tautologia E F: folosind Exemplul 2.6,
obt inem tautologiile [p (q r)] [(p q) (p r)] etc.
Denit ia 2.3. Fie E si F expresii. Daca propozit ia E F este adevarata, scriem
E F. Daca propozit ia E F este adevarata, scriem E F.
Insistam asupra distinct iei dintre E F si E F. Astfel, E F este o propozit ie (care
poate adevarata sau falsa), pe cand scrierea E F nseamna E F este o propozit ie
adevarata, adica F este o consecint a logica a lui E.
Analog, E F poate adevarata sau falsa, pe cand E F nseamna E F este o
propozit ie adevarata (adica E F). Evident, E F nseamna ca E F si F E.
De aceste lucruri trebuie sa se t ina cont n redactarea demonstrat iilor sau n diverse
enunt uri matematice: vom scrie E F doar n cazul n care F este o consecint a logica a lui
E. La fel, scriem E F doar cand E F si F E au loc simultan. O greseala frecventa
este folosirea abuziva a notat iei , cand ar trebui sa se foloseasca (de exemplu n cursul
rezolvarii unor ecuat ii).
Exemplul 2.7. Pentru orice propozit ii p, q, r, avem: ((p q) p) q.
Demostrat ie. Trebuie sa aratam ca propozit ia ((p q) p) q este adevarata, indiferent
de valorile de adevar ale p, q, r. Examinand denit ia operatorului , avem de aratat ca, daca
((p q) p) este adevarata, atunci q este adevarata.
Presupunand deci ((p q) p) adevarata, rezulta din tabela de adevar pentru ca p
este adevarata si p q adevarata. Dar p q p q, deci p (p q) este adevarata.
2. OPERAT II CU PROPOZIT II. OPERATORI LOGICI 11
Folosind distributivitatea, deducem ca p (p q) (p p) (p q) este adevarata. Cum
p p este ntotdeauna falsa (este o contradict ie), (p q) trebuie sa e adevarata, deci q este
adevarata.
Mai exista doua variante de demonstrat ie: folosind tabele de adevar sau folosind cal-
culul propozit ional. Lasam n seama cititorului demonstrat ia bazata pe tabelele de adevar,
margninindu-ne sa exemplicam metoda calculului propozit ional (care necesita cunoasterea
unor formule din calculul cu propozit ii).
Demostrat ie. Folosind denit ia implicat iei (p q p q), avem:
((p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
((p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
((p p) (q p)) q
Dar p p este totdeauna adevarata, deci (p p) (q p) q p. Continuam:
((p p) (q p)) q (q p) q (p q) q p (q q)
Am folosit ca disjunct ia este asociativa si comutativa. Aceasta propozit ie este o tautologie
(caci q q este tautologie).
Urmatoarea propozit ie colecteaza o serie de tautologii, dintre care unele sunt folosite n
rat ionamente si au primit nume distinctive. Cateva au mai fost ntalnite n text, sub forma
unor echivalent e logice. Invitam cititorul sa demonstreze cateva dintre ele (macar (6), (7),
(13), (19), (23), (24), (25)), folosind una din metodele descrise mai sus.
Propozit ia 2.1. Fie p, q, r variabile propozit ionale. Au loc urmatoarele tautologii :
(1) (p q) (q p) (Comutativitatea disjunct iei).
(2) (p q) (q p) (Comutativitatea conjunct iei).
(3) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea disjunct iei).
10
(4) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea conjunct iei).
11
(5) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat a de ).
(6) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat a de ).
(7) [(p q)] (p q) ; [(p q)] (p q) (Legile lui DeMorgan sau legile de
dualitate).
(8) (p q) [(p q) (q p)]
(9) (p q) (q p)
(10) (p q) (p q)
(11) p p
(12) (p p)
(13) (p p) q (Pornind de la o contradict ie, deducem ca orice este adevarat)
12
.
(14) (p) p (Legea dublei negat ii).
(15) p p (Legea tert ului exclus).
(16) (p p) p
(17) (p p) p
(18) p (q p) (Daca p este adevarata, atunci p este adevarata n orice ipoteza).
(19) [p (q r)] [(p q) r]
(20) (p) (p q)
(21) (p q) (q p)
(22) (p q) (p q)
(23) (p q) (q p) (Principiul de demonstrat ie prin reducere la absurd: pentru a
demonstra q n ipoteza p, presupunem ca q este falsa si demonstram p.)
10
Asociativitatea disjunct iei ne permite sa scriem p q r n loc de (p q) r sau de p (q r), far a
pericol de confuzie deoarece valoarea de adevar nu este inuent at a de pozit ia parantezelor.
11
Asociativitatea conjunct iei ne permite sa scriem p q r n loc de (p q) r sau de p (q r), fara
pericol de confuzie deoarece valoarea de adevar nu este inuent at a de pozit ia parantezelor.
12
Este deci esent ial ca o teorie matematica sa nu cont in a contradict ii: daca orice armat ie este adevarat a,
atunci cercetarea adevarului este inutil a...
12 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
(24) (p q) [(p q) (r r)] (O varianta a principiului de demonstrat ie prin
reducere la absurd: pentru a demonstra ca p q, se presupune ca are loc p si totusi
q este falsa. De aici se deduce o contradict ie: (r r) .)
(25) [p (q r)] [(p q) r] (Pentru a demonstra ca p implica o concluzie de
forma q r, se presupun adevarate p si q si se demonstreaza r.)
(26) [(p q) (q r)] (p r) (Tranzitivitatea implicat iei, cunoscuta sub numele de
regula silogismului)
(27) (p q) (p q) (Regula de negare a implicat iei) .
Exercit iul 2.1. Fie p = Ana are mere, q = Ana este blonda si r = Ana canta
frumos. Traducet i n limbaj natural urmatoarele propozit ii:
(1) q r
(2) p q
(3) q
(4) (p q)
(5) (p) (q)
(6) (r q) p
(7) (r q) p
(8) r (q p)
(9) r (p q)
(10) (r q) (r p)
(11) r (q p)
(12) (p (q)) (r (p))
Exercit iul 2.2. Scriet i expresiile logice corespunzatoare enunt urilor:
(1) Ana nu este blonda, dar canta frumos.
(2) Ana nu are mere, si nu este blonda sau canta frumos.
(3) Ana nu are mere si nu este blonda, sau canta frumos.
(4) Nu este adevarat ca Ana este blonda sau are mere.
(5) Nu este adevarat ca Ana este blonda, sau are mere.
(6) Ana are mere si este blonda, sau are mere si canta urat.
(7) Daca Ana are mere si este blonda, atunci ea canta frumos.
(8) O condit ie necesara ca Ana sa cante frumos este sa e blonda.
(9) O condit ie sucienta ca Ana sa cante frumos este sa e blonda.
(10) Chiar daca Ana canta frumos, nu are mere.
(11) Ana are mere daca este blonda, si nu canta urat daca are mere.
Exercit iul 2.3. Fie p, q, r propozit ii. Sa se demonstreze ca:
(1) p p q
(2) (p q) p
(3) (p q) p
(4) (p q) (p q) p
(5) (p (q r)) (p q) r
(6) (p q) (q p)
(7) (p q) r (p r) (q r).
Exercit iul 2.4. Formulat i negat ia ecareia dintre propozit iile:
(1) Patrulaterul ABCD este romb si are aria de 2m
2
.
(2) Numarul 8 este par si x
8
= 2.
(3) Raza sferei este din [ 1, 3 ] si baza conului este pe sfera
(4) Ecuat ia x
2
+ 2x = 0 cu x N are solut ia x = 0 si solut ia x = 2.
(5) Funct ia f este pozitiva pe (0, 1) si se anuleaza n x = 0 si x = 1.
(6) Patrulaterul ABCD este patrat sau romb.
(7) Funct ia exponent iala este strict crescatoare sau strict descrescatoare.
(8) Sirul (a
n
)
nN
este monoton crescator sau monoton descrescator.
(9) Funct ia f este continua si monotona.
3. PREDICATE 13
(10) ABC este drept sau BCA este drept.
3. Predicate
Sa consideram urmatoarele propozit ii
2 2 + 1 0
2 3 + 1 0
2 (2) + 1 0.
Observam ca toate cele trei propozit ii de mai sus sunt de forma 2 x + 1 0, unde x
este un numar care, n cazurile considerate, este din Z. Suntem condusi la a deni not iunea
de propozit ie depinzand de un parametru care, n terminologia consacrata, poarta numele de
predicat de o variabila. De fapt, un predicat este o funct ie denita pe mult imea (clasa
13
) unde
se gaseste variabila (parametrul), e aceasta , cu valori n mult imea P a propozit iilor. Adica,
un predicat de o variabila este o funct ie p : P.
Pentru a evita confuziile, accentuam ca, daca p : P este un predicat si b , atunci
p(b) este o propozit ie si nu un predicat.
Analog, se poate vorbi despre predicate de mai multe variabile. De exemplu, x
2
y
2
=
(x y)(x +y), x, y R este un predicat de doua variabile.
Subliniem ca, pentru a evita confuziile, oricarui predicat trebuie sa i se precizeze clar
mult imea n care se pot misca variabilele, i.e. domeniul de denit ie al funct iei p. Se admite
omiterea scrierii mult imii doar daca aceasta este clara din context. Astfel, x
2
+ 1 = 0
poate considerat un predicat numai daca precizam x , unde este de exemplu una din
mult imile N, Z, Q, R sau C.

Intr-adevar, este usor de observat ca
p(x) : x
2
+ 1 = 0 cu x R
este un predicat ale carui valori sunt toate false, n timp ce
q(x) : x
2
+ 1 = 0 cu x C
este un predicat pentru care q(i) si q(i) sunt adevarate, iar restul valorilor sunt false.
Prin tradit ie, un predicat de tipul celui prezentat, care are toate valorile (adica propozit iile)
egalitat i, se numeste ecuat ie. O solut ie a ecuat iei este o valoare pentru care egalitatea este
satisfacuta, i.e. propozit ia obt inuta prin nlocuirea variabilei cu solut ia este adevarata. A
rezolva o ecuat ie nseamna a gasi mult imea tuturor solut iilor ei. Asadar, mult imea solut iilor
ecuat iei q(x) : x
2
+ 1 = 0 cu x C este i, i. Pentru simplitatea scrierii, pentru ecuat ii
se renunt a la notarea de tip predicatul q(x) : . . . , precizandu-se doar egalitatea si domeniul
variabilei. De exemplu, ecuat ia de mai sus se ntalneste sub forma x
2
+ 1 = 0 cu x C.
Alte exemple de ecuat ii sunt:
x

= 2x, x y; y : R R, cu y funct ie derivabila,


numita ecuat ie diferent iala cu funct ia necunoscuta x. Se poate arata ca mult imea solut iilor
acestei ecuat ii este
x
c
; x
c
: R R, x
c
(t) = c e
2t
, t R, c R.
Sa consideram acum
2 x + 3 y = 24, (x, y) Z Z,
n care variabila este o pereche (x, y) ZZ, numita ecuat ie diofantica
14
. Mult imea solut iilor
ecuat iei diofantice de mai sus este o mult ime de perechi de numerentregi. O solut ie este (0, 8).
Putet i gasi toate solut iile?
13
O clasa este o colect ie de obiecte care nu este neaparat mult ime. Orice mult ime este o clasa dar nu si
reciproc. De exemplu clasa tuturor mult imilor. Vezi Capitolul Teoria mult imilor.
14
Numele ecuat iei provine de la Diofant din Alexandria (cca. 325-410), care a studiat acest tip de ecuat ie.
14 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
3.1. Cuanticatori. Variabile libere. Variabile legate. Sa consideram un predicat
de o singura variabila p(x), x . Pornind de la el, putem forma urmatoarele doua propozit ii :
(1) Pentru orice x , p(x) este adevarata.
(2) Exista x astfel ncat p(x) este adevarata.
Subliniem ca acestea sunt propozit ii si nu predicate.
Pentru simplicarea scrierii, introducem doua simboluri corespunzatoare celor doua tipuri
de propozit ii de mai sus.

Incepem cu simbolul , care se va citi pentru orice, sau oricare ar
, sau nca pentru tot i (toate) si pe care l vom numi cuanticator universal . Cu ajutorul lui,
propozit ia: pentru orice x din p(x) este adevarata se rescrie, fara a se mai specica este
adevarata, adica
(x ) p(x).
Scrierea (x ) p(x) poate interpretata ca o conjunct ie extinsa a tuturor propozit iilor
p(x) dupa x , mai precis
(x ) p(x) =
x
p(x). (3.1)

Intr-adevar, daca = 1, 2, 3, . . . , n, atunci


x p(x) are aceeasi valoare de adevar cu p(1) p(2) p(n).

In sfarsit, sa introducem cuanticatorului existent ial, notat , si care se citeste exista un/o,
macar pentru un/o, cel put in pentru un/o. Cu ajutorul lui, propozit ia: exista x pentru
care p(x) este adevarata se rescrie
(x )p(x).
Similar, scrierea (x ) p(x) poate interpretata ca o disjunct ie extinsa a tuturor
propozit iilor p(x) dupa x , mai precis
(x ) p(x) =
x
p(x). (3.2)

Intr-adevar, daca = 1, 2, 3, . . . , n, atunci


x p(x) are aceeasi valoare de adevar cu p(1) p(2) p(n).

In concluzie, pornind de la un predicat de o variabila, p(x) cu x din , obt inem doua propozit ii:
una, utilizand cuanticatorul , i.e. (x ) p(x) si cealalta, utilizand cuanticatorul , i.e.
(x ) p(x). Astfel, luand predicatul 2 x + 1 0, unde x este din Z se obt in propozit iile
(x Z)(2 x + 1 0)
(x Z)(2 x + 1 0)
din care prima este falsa iar cea de-a doua adevarata.
Dupa cum am constatat, variabila x are roluri diferite n predicatul p(x), x si
respectiv n propozit ia (x )p(x).

In primul caz, x este o variabila libera n sensul ca x
poate lua valori arbitrare n , obt inandu-se diverse propozit ii, adevarate sau false.

In cel de-
al doilea caz, propozit ia (x )p(x) are o valoare de adevar bine determinata, independenta
de variabila x. Din acest motiv, n (x )p(x), se spune ca variabila x este variabila
legata. Considerat ii similare au loc si pentru cuplul: predicatul p(x), x si propozit ia
(x )p(x), variabila x ind legata n propozit ia (x )p(x).

In sfarsit, subliniem ca numele variabilei, libera sau legata, nu are nici o important a. Mai
precis, propozit ia (x )p(x) nseamna exact acelasi lucru cu propozit ia (y )p(y), dar
nu cu (y )p(x). Cu alte cuvinte, schimbarea numelui unei variabile trebuie sa e facuta
peste tot unde apare aceasta (cu un nume diferit de numele celorlalte variabile care apar n
predicat sau propozit ie).

In cazul n care este subnteleasa din context si nu exista pericol
de confuzie, n loc de (x )p(x) se poate scrie x p(x). Analog, n loc de (x )p(x) se
poate scrie x p(x).
3.2. Reguli de calcul cu predicate si cuanticatori. Au loc urmatoarele reguli de
negat ie pentru cuanticatori (a se compara cu legile lui DeMorgan, t inand cont de (3.2) si
(3.1)):
[(x V ) (p(x))] (x V ) (p(x))
[(x V ) (p(x))] (x V ) (p(x))
3. PREDICATE 15
Exemplul 3.1. Negat ia propozit iei: exista un numar natural n astfel ncat f(n) > 1
este: pentru orice numar natural n avem f(n) 1.
Exemplul 3.2. Negat ia propozit iei: pentru orice numar real a, a
4
este strict pozitiv
este: exista un numar real a astfel nc at a
4
nu este strict pozitiv sau, echivalent: exista un
numar real a astfel ncat a
4
este negativ.
Pornind de la un predicat de doua variabile P (x, y) , se pot lega variabilele n mai multe
moduri cu ajutorul cuanticatorilor si . Sa luam exemplul predicatului P (x, y) : x y,
unde x si y sunt mult imi. Se pot forma predicatele de o variabila si apoi propozit iile urmatoare:
(1) Legand mai ntai pe x cu ajutorul lui , obt inem Q(y) = x(x y). Faptul ca Q(y)
este adevarat pentru o anumita mult ime y nseamna ca y cont ine toate mult imile,
ceea ce este imposibil (nu exista o mult ime a tuturor mult imilor).
Legand apoi pe y cu , obt inem y (x(x y)) , o propozit ie falsa.
Daca legam pe y cu , obt inem yx(x y) , de asemenea o propozit ie falsa.
(2) R(x) = y (x y). Pentru o anumita mult ime x, R(x) adevarat nseamna ca x
apart ine tuturor mult imilor. Nu exista astfel de x (de exemplu, x este falsa).
x(y (x y)) este echivalenta cu y (x(x y)) . Ordinea n care aplicam cuan-
ticatori de acelasi fel nu are important a.
x(y (x y)) este o propozit ie falsa.
(3) Legand x cu ajutorul lui , obt inem S (y) = x(x y). Faptul ca S (y) este adevarat
pentru o anumita mult ime y nseamna ca y este nevida.
y (x(x y)) nseamna ca toate mult imile sunt nevide (fals).
y (x(x y)) este adevarata (exista o mult ime nevida).
(4) Legand y cu ajutorul lui , obt inem T (x) = y (x y). Pentru orice mult ime x,
T (x) este adevarata: T (x) (x T (x)) .
x(y (x y)) este adevarata.
x(y (x y)) este adevarata.
Observam ca:
- x(y (P (x, y))) este echivalenta cu y (x(P (x, y))) . Se poate scrie mai pe scurt
yx(P (x, y)) .
- x(y (P (x, y))) este echivalenta cu y (x(P (x, y))) . Se poate scrie mai pe scurt
yx(P (x, y)) . Ordinea de aplicare a cuanticatorilor de acelasi tip nu are important a.
- x(y (P (x, y))) nu este echivalenta cu y (x(P (x, y))).
Remarca 3.1. Propozit iile obt inute una din alta prin schimbarea ordinii cuanticatorilor
de tipuri diferite nu sunt, n general, echivalente logic. De exemplu, pornind de la predicatul
Q(x, y): x are nota y, cu x din mult imea student ilor anului I si y din 1, 2, . . . 10, se
obt ine propozit ia xyQ(x, y) care, tradusa n limbajul natural, nseamna orice student din
anul I are o nota cuprinsa ntre 1 si 10. Prin inversarea ordinii cuanticatorilor se obt ine
xyQ(x, y) care nseamna exista o nota comuna tuturor student ilor din anul I, sau tot i
student ii din anul I au aceeasi nota. Este clar ca cele doua propozit ii nu sunt echivalente
logic.
Au loc regulile de calcul:
q (xP (x)) x(q P (x)) ,
q (xP (x)) x(q P (x)) ,
unde q este o propozit ie (sau un predicat care nu depinde de x). Ce legatura putet i stabili
ntre aceste reguli si distributivitatea lui fat a de ?
Exercit iul 3.1. [4] Se considera urmatoarele predicate (se presupune ca variabilele iau
valori n mult imea oamenilor):
B(x) =x este un barbat
F (x) =x este o femeie
xTy =x este mai tanar decat y
xCy =x este copilul lui y
16 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
xMy =x este casatorit cu y
I (x) =x locuieste la Iasi
D(x) =x locuieste la Dej
Folosind notat iile de mai sus, sa se scrie expresiile n limbaj formal pentru urmatoarele
propozit ii sau predicate:
(1) Fiecare are un tata si o mama.
(2) x este casatorit.
(3) Fiecare este mai tanar decat parint ii sai.
(4) Fiecare este mai tanar decat bunicii sai.
(5) Oricine care are un tata, are si o mama.
(6) Exista un om cu o nora mai n varsta decat el.
(7) x si y sunt frat i (n sensul si de mama si de tata).
(8) Daca exista o femeie la Iasi cu un frate la Dej, atunci exista un barbat la Dej cu o
sora la Iasi.
(9) Un barbat casatorit poate sa nu locuiasca la Iasi.
(10) Nu ecare femeie din Iasi nu are un u la Dej.
(11) Tot i copiii lui x sunt casatorit i.
(12) Exista cineva ai carui copii sunt tot i cas atorit i.
(13) Fiecare copil al lui x este casatorit cu un copil al lui y.
(14) Exista un copil al lui x care nu este casatorit cu un copil al lui y.
(15) Exista doua persoane astfel ncat ecare copil al uneia dintre ele este casatorit cu un
copil al celeilalte.
(16) x si y sunt veri.
Sa se traduca n limbaj natural:
(17) xy [(xMy B(x)) F (y)] .
(18) xy [B(x) F (y) xMy z (zCy (zCx))] .
(19) y (F (y) xMy) z (F (z) yCz) zTx.
Exemplu de rezolvare: 5. Oricine care are un tata, are si o mama se traduce ast-
fel: mai ntai observam ca este vorba de o implicat ie: Daca cineva are un tata, atunci
are si o mama, sau, mai precis, Pentru orice persoana x, daca x are un tata, are si o
mama. Traducem predicatul x are un tata: y (B(y) xCy) . La fel,x are o mama este
z (F (z) xCz) .

In concluzie, traducerea enunt ului este
x[(y (B(y) xCy))] [z (F (z) xCz)]
Exercit iul 3.2. Sa se reformuleze propozit iile de mai jos n limbaj matematic (LM)
utilizand cuanticatorii si , sa se precizeze negat iile lor n limbaj matematic (NLM) si
apoi sa se formuleze negat iile gasite n limbajul natural (NLN).
Exemplu. Propozit ia: pentru orice x A exista y B astfel ncat f(x) ,= y se re-
formuleaza n limbajul matematic (LM) prin: (x A) (y B) (f(x) ,= y), propozit ie
a carei negat ie n limbajul matematic (NLM) este (x A) (y B) (f(x) = y) care,
n limbajul natural (NLN), are formularea: exista x A astfel ncat, pentru orice y B,
f(x) = y.
(1) Exista a A astfel ncat f(a) = b. (Ecuat ia f(x) = b are solut ia a A.)
(2) Pentru orice y B exista x A astfel ncat f(x) = y. (O funct ie f : A B cu
proprietatea enunt ata se numeste surjectiva.)
(3) Pentru orice x, y A, cu x ,= y, avem f(x) ,= f(y). (O funct ie f : A B cu
proprietatea enunt ata se numeste injectiva.)
(4) Exista M R astfel ncat, pentru orice x A, f(x) M. (O funct ie f : A R cu
proprietatea enunt ata se numeste marginita superior pe A, iar numarul M R ca
mai sus se numeste margine superioara pentru f pe mult imea A.)
(5) Exista m R astfel ncat, pentru orice x A, m f(x). (O funct ie f : A R
cu proprietatea enunt ata se numeste marginita inferior pe A, iar numarul m R ca
mai sus se numeste margine inferioara pentru f pe mult imea A.)
4. SOLUT II 17
(6) Exista M > 0 astfel ncat, pentru orice x A, [f(x)[ M. (O funct ie f : A R cu
proprietatea enunt ata se numeste marginita pe A, iar numarul M R ca mai sus se
numeste margine pentru f pe mult imea A.)
(7) Pentru orice x R exista r > 0 si M > 0 astfel ncat, pentru orice y (x r, x +r),
[f(y)[ M. (O funct ia f : R R cu proprietatea enunt ata se numeste local
marginit a pe A.)
(8) Pentru orice > 0 exista k() N astfel ncat, pentru orice n N, n k(), avem
[a
n
a[ . (Condit ia de convergent a cu .)
(9) Pentru orice n N avem a
n
a
n+1
. (Un sir (a
n
)
nN
cu proprietatea de mai sus se
numeste monoton crescator.)
(10) Pentru orice > 0 exista k() N astfel ncat, pentru orice n, m N cu n k()
si m k(), sa avem [a
n
a
m
[ . (Un sir (a
n
)
nN
cu proprietatea de mai sus se
numeste sir Cauchy sau sir fundamental.)
(11) Pentru orice > 0 exista () > 0 astfel ncat, pentru orice x, y [ a, b ] cu [x y[
(), sa avem [f(x) f(y)[ . (O funct ia f : [ a, b ] R cu proprietatea de mai sus
se numeste uniform continu a pe [ a, b ].)
(12) Prin orice punct din planul trece o dreapta si numai una paralela cu dreapta d.
4. Solut ii
Exercit iul 1.1
(1) (i) numele conceptului denit: dreptunghi ;
(ii) genul proxim: patrulater;
(iii) diferent a specica: cu trei unghiuri drepte;
(2) (i) numele conceptului denit: funct ie injectiv a;
(ii) genul proxim: funct ie;
(iii) diferent a specica: transforma orice doua puncte distincte din domeniu n doua
puncte disticte din codomeniu;
(3) (i) numele conceptului denit: grup comutativ;
(ii) genul proxim: grup;
(iii) diferent a specica: pentru orice doua elemente x, y din G avem x y = y x;
(4) (i) numele conceptului denit: numar prim;
(ii) genul proxim: numar natural mai mare decat 1;
(iii) diferent a specica: singurii sai divizori sunt 1 si numarul nsusi ;
(5) (i) numele conceptului denit: mult ime nchisa;
(ii) genul proxim: mult ime de numere reale;
(iii) diferent a specica: complementara ei este deschisa;
Exercit iul 1.2 (1), (3), (4), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (17), (18) sunt propozit ii iar
(2), (5), (6), (14), (15), (16) si (19) nu sunt propozit ii.
Exercit iul 2.1
(1) Daca Ana este blonda atunci ea canta frumos.
(2) Daca Ana are mere atunci ea este blonda.
(3) Ana nu este blonda.
(4) Ana nu are mere si nu este blonda.
(5) Ana nu are mere sau nu este blonda.
(6) Daca Ana canta frumos si este blonda atunci are mere.
(7) Ana canta frumos si are mere sau este blonda si are mere.
(8) Ana canta frumos si este blonda sau canta frumos si are mere.
(9) Daca Ana canta frumos atunci ea este blonda si are mere.
(10) Daca Ana canta frumos atunci ea este blonda si are mere.
(11) Daca Ana canta frumos atunci ea este blonda si are mere.
(12) Daca Ana are mere si nu este blonda atunci ea canta frumos si nu are mere.
Exercit iul 2.2
(1) (p) r
18 1. ELEMENTE DE LOGIC

A
(2) ((p) (q r)
(3) ((p) (q)) r
(4) (q p)
(5) (q) p
(6) (p q) (p (r))
(7) (p q) r
(8) r q
(9) q r
(10) r (p).
(11) (q p) (p r).
Exercit iul 3.1
(1) xyz[B(y) xCy F(z) xCz].
(2) y(xCy). Daca se admit doar casatorii ntre indivizi de sexe diferite: y[xCy
(B(x) F(y)) (F(x) B(y)).
(3) xy(xCy xTy).
(4) xyz[(xCy yCz) xTz)].
(5) x[y(B(y) xCy] [z(F(z) xCz)].
(6) xyz[zCx B(x) F(y) zMy xTy].
(7) zt[B(t) F(z) xCt xCz yCt yCz]. Prescurtam x si y sunt frat i prin xFy.
(8) x[F(x)I(x)z(B(z)D(z)xFy)] (u)[B(u)D(u)(v)(F(v)I(v)uFv)].
(9) x[(B(x) y(xMy)) I(x)].
(10) x[(F(x) I(x)) (y(yCx) B(y) D(x))].
(11) y[yCx z(yMz)].
(12) xy[yCx z(yMz)].
(13) z[zCx t(tCy zMt)].
(14) z[zCx t(tCy zMt)].
(15) xyz[zCx t(tCy zMt)].
(16) zt(xCz yCt zFt).
(17) Orice persoana casatorita cu un barbat este o femeie.
(18) Exista un barbat casatorit cu o femeie si tot i copiii femeii nu sunt copii ai barbatului.
(19) Acesta este un predicat, are variabila libera x : Soacra lui x este mai tanara decat x.
Exercit iul 2.4
(1) Patrulaterul ABCD nu este romb sau nu are aria de 2m
2
.
(2) Numarul 8 nu este par sau x
8
,= 2.
(3) Raza sferei nu este din [ 1, 3 ] sau baza conului nu este pe sfera
(4) Ecuat ia x
2
+ 2x = 0 cu x N nu are solut ia x = 0 sau nu are solut ia x = 2.
(5) Funct ia f nu este pozitiva pe (0, 1) sau nu se anuleaza n x = 0 si x = 1. O formulare
logic echivalenta este: Funct ia f nu este pozitiva pe (0, 1) si nu se anuleaza n x = 0
sau x = 1.
(6) Patrulaterul ABCD nu este patrat si nu este romb.
(7) Funct ia exponent iala nu este strict crescatoare si nu este strict descrescatoare.
(8) Sirul (a
n
)
nN
nu este monoton crescator si nu este monoton descrescator.
(9) Funct ia f nu este continua sau nu este monotona.
(10) ABC nu este drept si BCA nu este drept.
(13) Daca x 3 atunci x
10
> 10.
Exercit iul 3.2
(1) (LM): (a A) (f(a) = b); (NLM): (a A) (f(a) ,= b); (NLN): Oricare ar
a A avem f(a) ,= b. (Ecuat ia f(x) = b nu are solut ie in A.)
(2) (LM): (y B x A) (f(x) = y); (NLM): (y B x A) f(x ,= y); (NLN):
Exista y B astfel ncat pentru orice x A f(x) ,= y. (Funct ia f : A B nu este
surjectiva.)
4. SOLUT II 19
(3) (LM): (x A)(y A)[(x ,= y) (f(x) ,= f(y))]; (NLM): (x A)(y
A)[(x ,= y) ((f(x) = f(y))]; (NLN): Exista x, y A cu x ,= y pentru care
f(x) = f(y). (Funct ia f : A B nu este injectiva.)
(4) (LM): (M R)(x A)(f(x) M); (NLM): (M R)(x A)(f(x) > M);
(NLN): Oricare ar M R exista x A astfel ncat, f(x) > M
15
. (Funct ia
f : A R nu este marginita superior pe A.)
(5) (LM): (m R)(x A)(m f(x)); (NLM): (m R)(x
m
A)(m > f(x
m
));
(NLN): Oricare ar m R exista x
m
A, astfel ncat m > f(x
m
). (Funct ia
f : A R nu este marginita inferior pe A.)
(6) (LM): (M > 0)(x A)([f(x)[ M); (NLM): (M > 0)(x
M
A)([f(x
m
)[ >
M); (NLN): Oricare ar M > 0 exista x
M
A, astfel ncat [f(x
M
)[ > M. (Funct ie
f : A R nu este marginita pe A.)
(7) (LM): (x R)(r > 0)(M > 0)(y (x r, x + r)) ([f(y)[ M); (NLM):
(x R)(r > 0)(M > 0)(y
r,M
(x r, x + r)([f(y
r,M
)[ > M); (NLN): Exista
x R astfel ncat pentru orice r > 0 si M > 0 exista y
r,M
(x r, x + r), astfel
ncat [f(y
r,M
)[ > M. (Funct ia f : R R nu este local marginita pe A.)
(8) (LM): ( > 0)(k

N)(n N)[(n k

) ([a
n
a[ )]; (NLM): ( >
0)(k N)(n
k
N)[(n
k
> k) [a
n
k
a[ > )]; (NLN): Exista > 0 astfel ncat,
pentru orice k N, exista n
k
N cu n
k
k() si [a
n
k
a[ > . (Negat ia condit iei
de convergent a cu .)
(9) (LM): (n N) (a
n
a
n+1
); (NLM): (n N) (a
n
> a
n+1
); (NLN): Exista
n N astfel ncat a
n
> a
n+1
. (Sirul (a
n
)
nN
nu este monoton crescator.)
(10) (LM): ( > 0)(k

N)(m N)(n N) [(m k

) (n k

)] ([a
m
a
n
[
); (NLM): ( > 0)(k N)(m
k
N)(n
k
N)[(m
k
> k) (n
k
> k)] ([a
m
k

a
n
k
[ > ); (NLN): Exista > 0 astfel ncat, pentru orice k N, exista n
k
, m
k
N
cu n
k
k si m
k
k, astfel ncat [a
n
k
a
m
k
[ > . (Sirul (a
n
)
nN
nu este sir Cauchy
sau sir fundamental.)
(11) (LM): ( > 0)(() > 0)(x [ a, b ])(y [ a, b ])[([x y[ () ([f(x)
f(y)[ )]; (NLM): ( > 0)( > 0)(x

[ a, b ])(y

[ a, b ])[([x

[
] ([f(x

) f(y

)[ > )]; (NLN): Exista > 0 astfel ncat, pentru orice > 0
exista x

, y

[ a, b ] cu [x

[ si [f(x

) f(y

)[ > . (Funct ia f : [ a, b ] R
nu este uniform continua pe [ a, b ].)
(12) (LM): (P )(d

)[(d

| d) [(d

| d) (d

= d

)]; (NLM): (P )(d

)[(d

|
d) [(d

| d) (d

,= d

)]; (NLN): Exista un punct din planul prin care: e trec


cel put in doua drepte paralele cu dreapta d, e nu trece nici o dreapta paralela cu
dreapta d.
15

In aceasta propozit ie, pentru a sublinia ca x depinde de M, adica se poate schimba o data cu M, se
utilizeaz a formularea logic echivalenat a: (NLM): (M R x
M
A) (f(x
M
) > M); (NLN): Oricare ar
M R exista x
M
A astfel nc at, f(x
M
) > M. Pentru propozit iile de acelasi tip care urmeaza vom da de
la bun nceput formularea care sa sublineaze posibila dependent a a unor elemente de altele ori de cate ori este
cazul.
Bibliograe
[1] Oskar Becker, Fundamentele matematicii, Editura Stiint ic a, Bucuresti, 1968.
[2] Ethan D. Bloch, Proofs and fundamentals; a rst course in mathematics, Birkhauser Boston, 2000.
[3] Anton Dumitriu, Istoria Logicii, Edit ia a II-a, Editura Didactica si Pedagogica, 1975, 1212pp.
[4] H. Freudenthal, Limbajul logicii matematice, Seria Matematici Moderne Aplicate, Editura Tehnic a, Bu-
curesti 1973.
[5] Paul R. Halmos, Naive set theory, Undergraduate texts in Mathematics, Springer Verlag New York-
Heidelberg-Berlin, 1974.
[6] Georg Klaus, Logica modern a, Editura Stiint ic a si Enciclopedica, Bucuresti, 1977.
[7] I. A. Lavrov, L. L. Maksimova, Probleme de teoria mult imilor si logic a matematica, Seria Culegeri de
probleme de matematica si zica, Editura tehnica, Bucuresti 1974.
[8] Gr. C. Moisil, Elemente de logica matematica si teoria mult imilor, MMatematica Enciclopedia de buzunar,
Editura Stiint ic a, Bucuresti, 1969.
[9] P. S. Novikov, Elemente de logic a matematica, Editura Stiint ic a, Bucuresti, 1966.
[10] A. Scorpan, Introducere n teoria axiomatica a mult imilor, Editura Universit at ii Bucuresti, 1996.
[11] Izu Vaisman, Fundamentele matematicii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1968.
21