Вы находитесь на странице: 1из 14

1.

Importanta agromk agromk-ca specializare a mk trebuie vazuta ca oponenta integranta a agribusiness-ului,inclunzind toate activitatile ce contribuie la coordonarea productiei,distributiei si promovarii produselor agroalimentare in concordant cu D consumatorului.Ansamblu de activitati,tehnici,metode,procedee cu ajutorul carora oferta de produse agricole si alimentare este ajustata in functie de skimbarile cererii in scopul maximizarii satisfacerii consumatorului prin punerea la dispozitia sa marfurile dorite in calitatea si cantitatea ceruta,precum si la locul si timpul potrivit,dar si al optimizarii profitului producatorului si comerciantului. Agrobusiness-cuprinde in activitatile sale asigurarea producatorului agricol cu resurse necesare(combustibil,seminte) situate amonte fata de aceasta sip e cele din avalul(colectarea,prelucrarea,procesarea,comercializarea). Factorii ce limiteaza aplicarea unui mk efficient in RM: -Existent unei infrastructure a distributiei fizice a marfurilor agro-alimentare inadecvate practicarii unui mk modern: a.Reteaua de drumuri auto nu permite efectuarea de transporturi rapide fara pierderi si costuri reduse; b.Lipsa unui lant de frig; c.Insuficienta si ekiparea necorespunzatoare a depozitelor in care se depoziteaza,ambaleaza pr.agricola; d.Existent unui parc de mijloace de transport rutier ptu transportul produselor aagricole si alimentare cu uzura fizica si morala ridicata si un grad redus de specializare. -Nivelul salb de organizare institutional a pietii agricole si alimentare; -Pozitia slaba de negociatori a producatorilor agricoli in cadrul filierilor de produs in raport cu procesatorii si integratorii; -Lipsa unui system informational. 2.Conceptul si sistemul de agromk. Un produs agricol pt a deveni aliment este supus transformarilor: -fizica; -de dimensiune; -in timp; -in spatiu. Utilitati: 1,De forma-deriva din necesitatea de a avea produsul in forma potrivita ptu consummator; 2,De loc-deriva din a avea produsul la locul potrivit ptu consummator; 3,De timp-rezida din a avea produsul in momentul cind doreste consumatorul; 4,De posesie-presupune transferul posesiei produsului si plata banilor de consummator,inkeindu-se circuitul de distributie al produsului. Urmarind aceste obiective producatorii si comerciantii isi pot mari profitul prin maximizarea satisfacerii necesitatii consumatorului. Sistemul de agromk include 4 subsisteme:productia-distributia-consum-reglare. Factorii keie in lantul de activitati care alcatuiesc sistemul agroalimentar: a)fermierii si alti producatori agricoli(preturi de vinzare maxime si vinzarea intregii recolte) b)procesatorii c)internediarii d)consumatorii(ptu ultimii 3-preturi mici,calitate mare). Agentii de mk-organizatii guvernamentale venite sa regleze sis a eficientizeze activitatea de agromk.Functiile: -reglementare activitatii de mk; -organizarea producatorilor agricoli; -reducerea capacitatii intermediarilor de a monopolize desfacerea produselor si de a manipula profiturile fermierilor si procesatorilor; -stabilirea preturilo la produse controlate; -crearea unui cadru concurential cit mai correct; -asigurarea unor servicii; -efectuarea operatiunilor de cumpararea,conditionare; -vinzarea surplusului de producctie. 3.Particularitatile aparitiei agromk. Motivele ptu care agromk s-a desprins de mk: a)consumatorul consuma produsul doar in stare impecabila. Tendintele fiind favorabile produselor prospete si ultraproaspete. Dca produsul este numit ultra proapat, proapat sau perisaabil el trebuie sa fie prevazut cu o data de prescrieire. Caractaerul urgent al transformarii si disrtributiei acstora produse de agromk dimensiunea de proctitudine, acesta fiind o caracteristica proprie agromk. b)majoritatea ramurilor vegetale a agriculturii au o productie sezoniera.La produse de origine animal sezonalitatea este mai redusa. De asemenea trebuie de mentionat necestitatea reducerii la min a pierderilor a

produs si returnarilor de produse in cazul intrep care vind pe piata produse proaspete si ultraproasp printr-o rotatie rapida a stocurilor. c)productia Agricola devine din ce in ce mai mult o materie primma ptu industria alimentara.P/u afi disponibile mari cantitati de materii prime agricole si loturi omogene, de calitate corespuncatoare este necesara colectatrea si semiprelucrarea a acestora. d)produsele agricole au volum mare,valoare-mica,de aceea transportul este costisitor si neeficient. cum este localizata departe de centrele de consum, este mult mai efficient ca ea sa fie procesata la locuri de productie si nu la cele de consum. Datorita acestei particularitati trasportul detine pondere ridicata in preturile produs aliment rezultate sin procesarea din produs vegetale. e)in materie de agromk nu exista servicii post-vinzare. Odata cumparata un produs alimentar care nu satisface gustul cumsum nu mai poate fi schimbat, iar conditiile in care aceste nu corespinde normelor in vigoare se incepe urmarirea judiciara a celui care la lansat pe piata. 4.Functiile agromk: Sistemul de agromk cuprinde 2 dimensiuni distincte: -intreprinderile,organizatiile,institutiile ce participa la activitatea de piata; -functiile pe care participantii le indeplinesc in cadrul sistemului de agromk. Exista 9 functii: A.de skimb:cumparare;vinzare. B.fizice:depozitare,transportare,procesare. C.de facilitare:standartizare,finantare,riscul,studiile de mk. Functia de schimb: Cumaprarea. Conceptul demk Sistine ca nvoile consum sunt de o importanta esentiala, deasemenea se considera ca un producator a adoptat o orientate pe piata cind si a planificat productia in concordanat cu cerintele specific ale pietii. Vinzarea. Functia d evinzare este asociata cea ai mult agromk deorece formle practica conceptull de vizare cind dispun de supracapacitae. Scopul lor este ca sa produca tot ceea ce produc decit sa vinda ceea ce dj sa produs. F. fizice: Transportul. Transportul este functia care face ca produsul sa fie in locurile in care sunt solicitate. In acesta functie manageri firmelor trebuie sa fie atenti la: -monitorizarea costurilor -alegerea tipului de transport. Depozitarea. O caractaerstica inerenta productiei vegetale este caracterul sau sezonier. Procesarea-majoritatea produselor nu pot fi livrate direct imediat dupa recoltare.Este o skimbare a formei.Aceasta activitate adauga valoare produsului Functiile de facilitatre: Standartizare-are ca obiect stabilirea si pastrarea uniforma a masuratorilor referitoare la calitatea produselor.Avantaje:posibilitatea efectuarii decotatiei de preturi la marfurile ce se vind la bursa;vinzarea unor marfuri pe baza de mostre;colectarea productiei de la micii producatori ptu constituirea unor laoturi omogene;posibilitatea de a allege produsul dorit dintr-o game larga diferentiata calitativ. Finantare-in sistemul de agromk sunt necorelari temporal intre keltuielile facute cu productia si incasarea contravalorii produselor,aceasta fiind o problema a tarilor in curs de dezvoltare.Ptu evitarea acestei necorelari intreprinderile fac apel la credite. Suportarea riscului-fizic-deteriorarea produselor datorita temperaturii inalte sau joase,calamnitati natural,boli,daunatori;pietii-cele datorate diverselor skimbari valorii produselor intre procesul de productie sic el de consum. Studiile de mk-trebuie culese,studiate,prelucrate. 5.Etapele parcurse de agromk Prima etapa-1960-1970-de a convinge consumatorii ca produsele industriei alimentare erau mai ieftine si mai bune. A doua etapa-1970-1980-arata ca aceste produse sunt calitative,bune si deosebit de comode in utilizare. A treia etapa-dupa 1980-adauga la aceste calitati faptul ca erau ekilibrate nutritive,justificindu-se astfel frecvenmta zilnica de consum. A patra etapa-dupa anii 90-descoperirea legaturilor dintre distribuitori si furnizori,apare trade mk,intre ei stabilindu-se legaturi durabile,generatoare de facilitate si alte avantaje. Exista 3 tipuri de piete: P.A.(p.agricole)-specifice produselor commune si perisabile,care au nevoi de conditionari rapide ptu afi pastrate in strare buna. P.I.(p.industriale)-situate intre industria de prelucrare a produselor alimentare intermediare si industria primei prelucrari.Produ intermediare sunt numeroase(E-uri) de ele beneficiind si industria alimentara de prelucrare.Activitatile de mk desfasurate in scopul vinzarii acestor produse sunt cele specific mk industrial,avind un important continut ethnic si adresindu-se utilizatirolor sau cumparatorilor profesionisti.

P.A.C.(p.alimentare si de consum)-in avalul din industria alimentara si include marea distributie.Procesatorii ar trebui sa se intereseza de modul in care sunt percepute produsele lor de consumatori si de modul in care se realizeaza distributia. 6.Produse nedeferentiate Produsul agricol aflat la iesirea din intrep Agricola este unul obisnuit. Prod. unei intrep agricole nu se deosebesc de prod similar ale firmei vecine, ele fiind prod de masa si din p de vedere etnic, cele m multe cazuri nu exista nici un secret pe care unul sau alta firma sa-l detina p/u a-l produce. Deasemenea intrep de colectare si transport pot transfera prod agricol dintr-un punct de producere in altul de consum fara nici o modificare. Criteriile care ajuta la definirea unui produs comun agricol fie prelucrat, sunt urmatoarele: -Produsul este din p de vedere fizic,nedeferentiat de la o intreprindere la alta; -Prod se afla intr-o disponibilitate de masa pe piata; -Din punct de vedere tehnic,nici un brevet nu protejeaza produsul. Materializarea acestor criterii nu restrictioneaza aplicarea principiilor si instrumentelor specifice mk poduselor agro-alimentare comune,cu precizarea ca tehnicile si metodele vor fi diferite comparative cu cele utilizate in cazul mk produselor de marca. 7.Produse deferentiate=de marca-produse ce nu sunt direct substituibile cu alte produse de acelasi tip lansat pe piata de un alt competiror.In viziunea sa consumatorul ii afiseaza o utilitate superioara.Diferentierea poate fi fizica-diferentierea calitatilor organoleptice.Marca protejeaza produsul si consacra diferentierea sa(marca fabricantului/distribuitorului).Marca desemneaza la consumator o diferenta care genereaza preferinte in timpul alegerii si fidelitatea alegerii in timpul cumpararilor consecutive.Atunci cind consumatorul da o utilitate particulara produsului pe care il recunoaste dupa numele sau se poate spune ca acesta este o marca.Mk-ul produselor deferentiate vizeaza produsele de larg consum,aratind ca trbuie evitat procesul de asimilare a unei marci cu un simplu nume. Ptu a se adapta la marea distributie produdul obisnuit trebuie sa fie ambalat,conditionat,sa poarte un nume,etiketa. 8.Oferta de produse agricole. Oferta pe pia produselor de baz din agricultur este dispersat i cantitativ neregulat . Volumul produc iei depinde pe de o parte de tehnica de dotare, iar pe de alt parte de condi iile climatice i biologice care sunt aleatorii, imprimnd acestor pie e a produselor de baz din agricultur , un caracter extrem de mobil. Oferta cantitativ a unui produs pe pia de desfacere depinde, n primul rnd, de beneficiul pe care-l va realiza ntreprinz torul. Deoarece cstigul (beneficiul) poate fi influen at prin schimb rile costurilor i/sau pre urilor, se consider c principalele cauze care influen eaz oferta de produse agricole, sunt urm toarele: 1)Fondul Funciar-cu referire la terenurile arabile disponibile,sistemul de hidro-amelioratii,recolte obisnuite; 2)capacitaea de producer si inzestrarea tehnica a intreprinderii; 3)factori climatic; 5)randamentul productiei si animalelor,legate de sistemele de productie si tehnicile utilizate,protectia fitosanitara si zooveterinara; 6)forta de munca utilizata si structura ei; 7)Factorii socioeconomic care se concretizeaza in accesul si stabilitatea pe piata a producatorilor agricoli; 8)pretul produselo pe piata,pretul produselor substituibile Din acesti factori producatorul agricol poate influenta numai costurile ,nu si preturile.Cursul pietii depinde de fluctuatiile ofertei,care prezinta neuniformitati. Pe termen scurt oferta este variabila si rigida. Pe termen lung oferta este relative stabile si depinde de volumul productiei anuale,de nivelul stocurilor accumulate,de efectele politicilor agricole. 9.Dimensiunile Pietii Rata de crestere a pietii; Capacitatea pietei; Structura pietei; Aria pietei; cota de piata; Factorii pietei produsului; Caile de dezvoltare a pietei; Dimensiunile spatiale; segmentarea pietii Capacitatea pietei este data de: - volumul ofertei, volumul cererii, volumul tranzactiilor, cota de piata, numarul de consumatori, numarul de clienti si numarul de furnizori. Oferta este o categorie a pietei ce reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului. Cererea este o categorie a pietei care exprima nevoia reala de produse. segmentarea pietei are particularitati in formarea si frecventa cererii, exigenta la calitate. Aceste particularitati au explicatia in natura cumparatorilor, nivelul veniturilor, comportamentul in consum, indiferent de numarul de secmente, piata are un caracter unitar dinamic. Aria pietei reprezinta dimensiunea teritoriala a pietei Dupa locul unde au loc operatiile de vanzare-cumparare avem o piata interna si una externa. Factorii pietei produsului - categori de nevoi- produsul are o piata larga, dar si o piata restransa;

- gradul de accesibilitate al produsului este dat de numarul cumparatorilor calitatea produselor, nivelul de pret; - varsta produsului se refera la ciclul de viata al unui produs; - calitatea activitatii de desfacereeste un fapt stimulator pentru factorii pietei produselor. Caile de dezvoltare a pietei. Dezvoltarea activitatii de piata - extensiva si intensiva. Calea extensiva este caracterizata prin atragerea de noi piete, cumparatori, zone. Calea intensiva este caracterizata prin cresterea activitatii pe unitatea de produs Conjunctura pietei Factorii sezonieri privesc produsele agricole. Factorii intamplatori determina devierea temporala a pietei de la tendintele sale Acesti factori sunt dati de seceta, inundatii, masuri politice restrictive ale unor state, conflicte dintre state. c. Indicatorii utilizati in analiza conjuncturii pietei. Conjunctura pietei este evaluata prin factori generali si factori specifici. Factorii generali se refera la conjunctura economiei mondiale, produsul national brut, productia industriala, investitiile fixe de capital, consumul, comertul exterior. 10.Diversitatea pietelor agroalimentare: In functie de categoria de operatori: -P.de fermieri-producatorii isi comercializeaza direct productia sa consumatorilor finali. Sunt amplasate in orase, centre rationale sai alte localit. Si organizate zilnic/saptam sau ocazionalfinali,amplasate in orase,localitati rurale si organizate zilnic,saptaminal,acazional. -P.de akizitii-producatorul isi comercializeaza marfa intermediarilor si nu direct consumat. -P.en-gros-producatorii vind printr-un nr.mare de angrosisti care raiau sa livreze prod catre consumat finali. -P.cu amanuntul-prin reteaua magazinelor. Dupa stabilitate in timp: Stabile-in mod permanent ,pe un teritoriu stabilit. Mobile-periodic,ocazional,pe un teritoriu in prealabil. OPERATORI: -producatori agricoli;procesatori. -Intreprinderi industrial de producteie:fabric de conserve. -Intreprinderi comerciale de intermediere:firme de distributie fizica -unitati de comert cu amanuntul. 11.Piata prod.agricole secundare-implica cunoasterea unor restrictii in producerea lor incluse in sfera caracteristicilor sistemelor agricole,a tendintelor si formelor de utilizare in circulatie a acestor produse. Elementele caracteristice ale produselor agricol sec urmaresc valoarea de intrebuintare sub forma accsibiliotatii fizice si econ a acestor produse. PAS-se incaadreaza intr-o piata a energiei de agriculura,datorita circuitului de piata a biomasei continuta in conditiile secundare,care genereaza dificultati datorita cauzelor: -Posibilitati limitate de transport ptu aceste produse fac cumparatorul potential sa se adreseze unui nr.limitat de operatori. -Existenta unei tendinte intre ofertanti ca cererea sa fie putin sustinuta, neprmitind intinderea unei pieti active. -In cadrul vinzarilor acestor produse producatorul urmareste obtinerea profitului stabilind pretul in functie de costul de productie,motiv ptu care vinzarea acestor produse este dificila. -Ptu PAS exista multe utilizari kiar in cadrul intreprinderii agricole producatoare,deci,vinzarea lor este in concurenta cu utilizarile lor din insasi gospodaria Agricola producatoare. La etapa actual p/u producatorul agricol un rol important revine cunoasterii unor masuri p/u reducerea consumurilor de energie prin recuperarea si utilizarea mai buna a prod agricole secundare. Acste pot fi considerate urmato: 1.Elaborarea unor metod specifiuce de recolt, trans psi stocare 2.demostratii privind metod practice de inbunatatire calitativa aprod sec destinate utilize in unit Agricola 3.cunoasterea posibil de valorificare rentabila a prod agr sec in afara unit producatoare. 12.Strategii-scopul lor consta in comercializarea oportuna in timp si spatiu si cu maxim de profit a produselor agro-alimentare. Caracaterul sezonier si natura bilologica a prod agricloe conditioneaza o realizare prod agricole si intrep de prelucrare elboreaza diverse strategii competitive de aromk intr-o identify si satisfacere seg de piata. Elborarea unei strategii presupune planificarea de mk pe o per de 3-5 ani. In functie de obiectul urmarit strateg de agromk pot lua urmatoar forme: -De introducere a noilor pr.agroalimentare; -Variatiei volumului prod.agricole; -Sigurarilor sezoniere cu produse; -Indestularii pietilor deficitare; -Manipularii cu procesul de producere.

13.NOTIUNEA DE CALITATE Calitatea-ansamble de proprietati si caracteristici a unui produs sau serviciu care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate sau implicite ale clientului.Corelatia dintre calitate si cantitate se exprima prin notiunea de masura(limita cantitativadincolo de care se skimba calitatea). Calitatea influenteaza:productivitatea muncii,nivelul preturilor,performantele ec-ce ale intreprinderii.Ea se afla intr-un raport cu valoarea de intrebuintare,ca expresie a utilitatii produsului si ea individualizeaza produsul intre ele in functie de nr.de caracteristici de utilitate pe care le eu.Calitatea diferentiaza produsele de acelasi tip in functie de nr.de caracteristici. Caractere: 1.Complex: -Functia tehnica-exprimata cu ajutorul caracteristicilor tehnico-functionale ale produselor. -Functia economica-aspecte de ordin economic al produsului si consumului acestuia;face apel la o serie de indicatori:venitul,pretul. -Functia sociala-reliefeaza modul in care calitatea se rasfringe asupra calitatii vietii populatiei,mediului natural. 2.Dinamic: -Cerintele,exigentele consumatorului care apar si se dezvolta continuu; -Caracterul dezvoltarii fortelor de producer(revolutia tehnico-stiintifica contemporana,aparitia unor tehnologii si mijloace mai perfectionate,specializarea si calificarea profesionala). -Competitivitatea produselor in economia de piata,care intensifica contradictia intre produsele noi si cele uzate moral in raport cu progresul tehnic. Imbunatatirea calitatii sub aspect: 1.Nutritiv-utilitatea produselor depinde de utilitatea lor kimica si particularitatile transformarii substantelorin organismul uman. -Valoare nutritive(continutul de substante kimice ce asigura proprietatile produsului si proprietati gustative;ea este cu atit mai inalta cu cit cerintele satisface cerintele organismului uman in substante utile). -Valoarea biologica-(continutul de substante proteice care se refera la protein esentiala ce contine aminoacizi indispensabili;ea poate sa se modifice in procesul tehnologic de transportare si pastrare). -Valoarea fiziologica(capacitatea produselor sa influenteze sistemul gastro-intestinal,nervos,cardiovascular). 2. Calitatea organoleptica:-prin intermediul organelor de simt;are o o insemnatate hotaritoare in determinarea calitatii unor producte,,cum ar fi:vinul,ceai prin metodele fizice si kimice sunt de efectuat foarte complicat si aproape imposibil de determinat cantitatile minimale ale unor substante,care alcatuiesc proprietatile produsului. 3.Calitatea sub aspect igienic 4.Calitatea estetica-ambalarea produselor. Concluzie:insusirile calitative ale produselor se asigura in procesul de productie,dar se manifesta in sfera consumului productiv si neproductiv. Ptu aceasta e necesar de a face distinctive intre calitatea productiei si calitatea produselor. Calitatea productiei-calitatea proceselor de productie. Calitatea produselor-expresia finala a calitatii de productie. Pt produsele agricole notiunea de calitate poate fi discutata din 4 puncte de vedere: -Al producatorului-priveste calitatea prin cantitatea mare obtinuta si a livrarii obtinute pe piata in bune conditii a produselor agricole. -Al sectoarelor de transformare-acorda atentie usurintei de prelucrare si capacitatii de pastrare a produselo prelucrate. -Al vinzatorului-priveste calitatea mai intii ca valoare de skimb si vinzarea la pretul cel mai bun. -Al consumatorului-cerceteaza si cauta sa defineasca calitatea prin continutul de substanta nutritive si examineaza raportul prt-calitate. Caracteristici ale calitatii: -Functionale(valoarea nutritive,caracteristici fizico-kimici,indici energetici). -Psiho-senzoriale(latura estetica,starea emotional pe care o pot provoca produsele). -Economice(mentinerea in timp a calitatii produselor). 14.Clasificarea produselor agroalimentare Un produs agricol p/a a devein produs alim el trebuie sa suorte urmat transformari: fizica; de dimesiune; de spatiu; in timp. Un produs agralim trebuie sa indeplineasca urmat 3 conditii: -sa contina subst nutritive - sa satisfaca un aptit - sa fie acceptat ca aliment intr-o comunitate sa spatiu territorial. Clasificarea: 1.Dupa provenienta produsului: -Cerealiere; -Tehnice; (in, tutun) -Hortiviticole;(livezile, vita de vie) -Animaliere;

-Agricole secundare.( gunoiul de grajd, ciocalaie) 2.Dupa partea de planta ce se consuma: -Fructe: fructe semintoase; siburoase; nuci; fructe-legume(ardeiul, rosiile) -Seminte; -Frunze;(varza, salata) -Tuberculifere-tulpini;(cartofii) -Radacinile;(morcovul) -Boboase; -Inflorescenta(conopida). 3.Dupa gradul de maturitate:Maturitate de recoltare; Maturitate de consum; Maturitate comerciala; Maturitate tehnica; Maturitate fiziologica. 4.Dupa gradul de perisabilitate: Foarte usor alterabile (capsuna);Usor alterabile (struguri); Alterabile (tomatele, vinetele); Rezistente ( cartofii, nuci). 5.Din punct de vedere commercial:Extratimpurii;Timpurii;Tirzii. 6.Gradul si posibilitatile de transformare:Pr.agricole brute; Pr.alimentare intermediare( paste de tomate) ; Pr.agro-alimentare cu prelucrare simpla/complexa/multipla. (lapte-iaurt) 15.Factorii de influenta a calitati prod agricole. Factorii care influenteaza calit prod pot fi incadrati in grupa fact tehnici, acestia manifestind in procesul de product la care se adauga factorii care actioneaa in sfera circulatiei prod. 1.FACTORI TEHNICI - specia animal sau vegetala din care provine produsul -Masuri tehnice in cultura plantelor si cresterea animalelor. -Alimentatia animalelor -Solul -temp -Lumina -Umeditatea -Prezenta oxigenului -continutil atmosf bioxid de carbon 2.fact care actioneaza in sfera circul produs. - mat prima necesara si materialele auxiliare -Procesul tehnologic -Ambalarea produselor(pastrare,conservare,igienica,informative -Agentii fizico-kimici(lumina,umiditatea relative a aerului,compozitia atmosferei,t0,miscarea aerului). 16. Indicatorii de calitate a prod agroalim. Calit prod se apreciaza prin indicator ice caracteriz aspectul fizic al produselor, caractersticile fizico-ch ale prod , indicatorii de echivalenta si indicatorii econom. 1.Indicatorii fizici: -Forma,marimea produselor -Culoarea de fond -Consisitenta structurii -gustul -mirosul 2.Indicatori fizico-chimici: Masa 1000 boabe creale; Masa 1 l de boabe; Steclozitatea; Umiditatea; Aciditatea titrabila; Cantitatea si calitatea glutenului; Continutul de alcool,aciditatea; Continutul de substanta uscata a mustului initial(refractometru; Continutul de grasime a laptelui; 3.Indicat de echivalenta: Se folosesc la clasificarea din punct de vedere calitativ la un anumit produs,tinind cont de variatia celor mai important indici fizici,fizico-kimici ai produsului respective(variatia in greutate datorita umiditatii la prod.cerealiere,zahar,randamentul de sacrificare a animalelor;gradul de ingrasare;bilantul energetic 4. indicat econom: Evaluarea produselor la pretul unitary de desfacere,luindu-se ca etalon de comparartie pretul produsului cu calitatea superoara: -Coeficientul de ekivalenta valoric; -Indice valoric de calitate 17. Programele de agromarketing Sfera activit ilor de programare n marketingul agricol const n elaborarea unor propor ii care s asigure ndeplinire n bune condi ii a func iilor ce-i revin. n acest fel programul de agromarketing trebuie s reflecte corelarea volumului i structurii desfacerii cu produc ia industrial i agricol , corelarea volumului i structurii

stocurilor cu sezonalitatea produc iei agricole, asigurnd, n final, un raport just ntre capacitatea de desfacere i volumul cererii. Planul de marketing reprezint , astfel, activit ile tehnico-economice i administrative ce se execut constant, care prin elaborarea de previziuni, determin obiectivele agromarketingului, stabile te, coordoneaz i adopt programele destinate pentru atingerea acestor obiective n raport cu pie ele. Prin urmare, planul trebuie s in seama de pia i s -i respecte tendin ele de manifestare i totodat s poat constitui un mijloc de verificare ulterioar a prevederilor planului, asigurnd informa ii necesare pentru planificarea ulterioar . Printre principalii factori care trebuie lua i n considera ie la elaborarea planului de agromarketing sunt:Capacitatea de produc ie agricol -Experien a productiv i cuno tin ele tehnico-economice ale personalului, -Adaptabilitatea produc iei -Standardizarea, -Calitatea -Studii tehnice Pentru ntocmirea unui program de agromarketing trebuie s in seama de: -Modul de informare privind pia a agricol -Studierea fenomenelor social-economice din raza de activitate a ntreprinz torului agricol (num rul i structura popula iei, consumul pe locuitor, etc.) -Asigurarea unui raport just ntre volumul desfacerii i ponderea consumului, pe de o parte, i ntre desfacerea pe un lucrator si c tigul mediu, pe de alt parte -Organizarea eviden ei operative i statistice care s asigure informa iile Pentru desf urarea programului circula iei produselor agricole trebuie s in seama de urm torii indicatori: - Volumul desfacerilor anuale i repartizarea pe trimestre -Volumul livr rilor de produse agricole c tre fondul pie ei la grupele stabilite de produse -Volumul desfacerilor en gros anuale i pe trimestre - Stocurile de produse agricole la sfr itul anului 18.Con inutul i fundamentarea planului de marketing a produc iei agroalimentare n sectorul valorific rii produc iei agricole, programele trebuie fundamentate prin indicatorii considera i generali i corela i cu indicatorii programului ntreprinderilor agricole produc toare. n programarea valorific rii produselor a produc torilor agricoli pot fi eviden iate urm toarele sec iuni de plan: -balan a mi c rii produselor -planul fondului de stat -planul desfacerilor de produse en detail, -planul de transport -planul de investi ii -planul de repara ii capitale -indicatorii cheltuielilor de circula ie, necesarul de for de munc . Planul de recep ionare este parte component a balan ei mi c rii produselor agricole, fiind elaborat pe un an calendaristic, corelat cu condi iile pie ei Planul desfacerilor de produse en detail este principalul element n planificarea activit ilor comerciale pentru ntreprinz torii agricoli. n planul livr rilor de produse agricole pe pia sunt incluse cantit ile de produse repartizate care asigur satisfacerea urm toarelor consumuri: -desfacerea n stare proasp t c tre popula ie, consumurile colective -materia prim pentru prelucrarea unor produse necesare consumului intern -rezervele de produse agricole. Balan a mi c rii produselor agricole are ca scop acoperirea stocurilor de m rfuri de la nceputul i sfr itul perioadei planificate. Balan a permite stabilirea unui echilibru ntre resurse i necesit i Planul stocurilor de produse reflect la sfr itul fiec rui trimestru rezervele de produse destinate pie ei existente n re eaua de valorificare, inclusiv n depozite. Planul de investi ii i planul de.repara ii capitale au ca scop eviden ierea costurilor pentru construirea unor noi capacit i de depozitare, extinderea capacit ilor la obiectivele deja existente. Planul de transport este ntocmit n corela ie cu planul de livrare, incluznd volumul vnz rilor de produse care necesit mijloace speciale de transport. Totodat , la programarea de agromarketing o importan deosebit i se acord fundament rii economice a repartiz rii pe beneficiari a produc iei agricole, pentru c este firesc s existe mai mul i beneficiari, fiecare oferind pre uri diferite la aceea i produc ie agricol . 19.Contractarea produselor agroalimentare Prin con inutul i rolul pe care l ndepline te, contractarea n agricultur reprezint o important prghie n reglementarea raporturilor economice ntre produc torii agricoli i ceilal i agen i economici specializa i n preluarea produselor agricole. n cadrul acestor raporturi, statul, n actuala etap de restructurare a agriculturii, intervine cu m suri pentru stimulare i motivare a produc torilor agricoli n cre terea produc iei i livrarea c tre fondul de stat i pe pia a unor cantit i sporite de produse vegetale i animale.

Pentru contractarea produselor agricole o aten ie special se acord urm toarelor momente: -Termenele de livrare, se stabilesc conform graficelor anuale, ncheiate naintea nceperii anului de planificare, cu repartizarea cantit ilor pe trimestre i pe fiecare grup de produse -Calitatea produselor, trebuie s corespund prevederilor din standardele na ionale, normele tehnice, sau n elegerii a furnizorului i beneficiarului n condi iile prev zute de lege -Recep ia calitativ i cantitativ , se face diferen iat pe grupe de produse ioco-furnizor sau loco-beneficiar -Ambalarea produselor, se efectueaz conform standardelor sau n elegerii ntre furnizor i cump r tor, pre ul ambalajelor fiind inclus sau nu n pre ul produsului. -Transportul produselor, se acoper dup n elegere ntre furnizor i cump r tor. ~ Organizeaz i asigur transportul produselor preluate din zonele mari produc toare n cele deficitare, n vederea aprovizion rii n mod ritmic a beneficiarilor de produse de la fondul de stat. 20.Structura informa iilor privind activitatea de marketing n agricultur reprezint ansamblul de procedee cu ajutorul c rora, pe baza tuturor informa iilor de care se dispune, ntreprinz torul agricol i preg te te deciziile de marketing. Informa ia n domeniul agromarketingului trebuie s posede urm toarele nsu iri esen iale: s se refere la obiectivele activit ilor de marketing; s fie exacte i complete; s fie transmise la timp; s fie eficiente economic. Totalitatea tipurilor de informa ii asamblate ntr-un circuit logic pe care datele l parcurg din momentul colect rii lor i pn la momentul furniz rii sub form de informa ii, conform destina iei acestora, constituie fluxul informa ional.. O importan deosebit o au mijloacele de culegere a informa iilor, care pot fi: -Informa ii culese direct de la personalul implicat n activit ile de marketing analizate: anchete privind interviuri, conferin e, edin e de lucru, etc. -Informa iile culese sub forma scris de la personalul muncitor al unit ilor comerciale -Informa iile preluate prin observarea direct a unor fenomene specifice pie ei -Informa iile culese prin studierea raporturilor privind studiile de marketing -Informa iile ob inute prin similitudine -Informa iile ob inute prin metode indirecte, culese sau deduse prin studiul diagramelor de procese specifice fenomenelor de pia . Dar studiile i cercet rile de agromarketing presupun un volum mare de informa ii. Un rol aparte i revine investiga iilor prin sursele statistice, care ofer posibilitatea ob inerii rapide i cu cheltuieli reduse a informa ii: -Informa iile asupra situa iei economice generale se refer asupra ramurii agricole n raport cu alte sectoare (popula ia total , venitul na ional) -Informa iile privind structura capacit ilor de produc ie agricol i distribu ia produselor agricole (suprafa a de terenuri agricole, num rul de animale) - Informa iile asupra ofertei i consumului de produse proprii (produc ia agricol intern ,) -Informa iile asupra consumului de produse agroalimentare (stilul de via a consumatorului) -Informa iile asupra condi iilor de vnzare -Informa iile asupra pre urilor -Sistemul de marketing local -Datele despre comer ul exterior (importuri i exporturi) 21. Sistemul decizional n activitatea de agromk In sistemul agromarketingului cele mai importante decizii se pot referi la: -Decizii privind produsul -Decizii privind pre urile -Deciziile privind distribu ia produsului agroalimentar -Deciziile privind prelucrarea produsului agroalimentar -Decizii privind livrarea pe pia a produsului respectiv (publicitatea i promovarea produsului). Unul din aspectele importante ale procesului de decizie n sistemului de agromarketing este acela al condi iilor de pia care influen eaz asupra rezultatelor alternative. Modelarea matematic a condi iilor de pia se face cu referire la trei op iuni de influen a acestor condi ii asupra deciziilor de marketing: -Deciziile adoptate n condi ii de certitudine, sunt considerate situa ii n care rezultatul deciziei poate fi determinat cu anticipa ie -Deciziile n condi iile de incertitudine, sunt adoptate n situa ii n care posibilit ile rezultatelor ac iunilor ntreprinse nu sunt cunoscute; -Deciziile adoptate n condi ii de risc, poate exista posibilitatea ntmpl rii unei pierderi sau a altei cheltuieli ap rute n activitatea de un ntreprinz tor agricol pe pia . Procesul decizional este parcurs prin urm toarele etape: 1.Actiunea de a explora si rezultatul ei 2.Stabilirea diferitor moduri posibile de ac iune,adica s reias ct mai clar scopul urm rit i mijloacele prin care va fi atins. 3.Identificare principalelor ipoteze. 4.Colectarea datelor necesare pentru rezolvarea problemei

5.Analiza ipotezelor alternative, cu scoaterea n relief att a factorilor de influen a 6.Estimarea eficien ei diferitor moduri posibile de ac iune 7.Aplicarea n practic a solu iei alese. 22.Caracteristica metodelor statistice aplicate n agromarketing Studii i cercet rile de agromarketing sunt considerate investiga ii bazate pe analize i previziuni referitoare la determinarea pie ei agricole poten iale i a evolu iei acesteia, a caracteristicilor pie ei existente i mecanismului de vnzare etc, pentru care sunt utilizate combina ii ale diferitelor modele i tehnici din care predomin cele statistico-matematce. Metoda regresiei multiple reprezint o metod statistic multivariat de cercetare a rela iei dintre o variabil dependent i dou sau mai multe variabile independente. Modele de agromarketing urm resc reprezentarea simplificat a unui sistem de ecua ii matematice compiexe care m soar influen a i variabilele mediului ambiant i de decizie asupra volumului vnz rilor sau a beneficiului. Posibilit ile model rii' n procesul decizional de ' agromarketing sunt foarte largi, existnd trei tipuri de modele: conceptuale, analitice de optimizare i de simulare. Modele de simulare asigur o descriere a sistemului n diferite ipostaze, permi nd astfel efectuarea unei analize detaliate a proceselor ce au loc n cadrul pie ei agricole. Modele de simulare, avnd la baz studiul activit ilor desf urate pe pia , pot fi elaborate prin abordare fie static , fie dinamic . Metodele interog rii cuprind urm toarele mijloace: ntreb rile directe, interviul, conferin e de pres , anchete, sondaje, recens minte, experimente de marketing, trgurile i expozi iile agroalimentare, etc 23.Metodele de determinare a factorului sezonier n agromarketing Pentru fundamentarea planului de produc ie agricol , de aprovizionare i desfacere este deosebit de important s se cunoasc influen a factorului de sezonalitate. Cauza principal care determin oscila iile sezoniere o constituie succesiunea anotimpurilor. Prin utilizarea mai multor metode se poate determina factorul sezonier. Oscila iile sezoniere sunt datorate influen ei unor factori ntmpltori, dar i a unor factori ce au o regularitate ciclic n apari ia pe pia a agricol . Aprovizionarea varia iei sezoniere poate fi "determinat prin calculul coeficien ilor de sezonalitaie, abaterea standard i diagrama radiat . Coeficien ii de sezonalitate se stabilesc ca raport ntre media ... trimestrial a volumului de desfacere (lunar , considerat pe o perioad par ial ) i media anual a acestui volum (pentru , ntreaga perioad ). Abaterea standard poate fi utilizat n metodologia pentru extinderea factorului sezonier n agromarketing, mai precis a oscila iilor sezoniere. n cazul n care abaterea standard este zero, rezult c desfacerile nu au caracter sezonier, iar n situa ia n care abaterea standard are o valoare mai mare i gradul de sezonalitate al desfacerilor este mai pronun at. Diagrama radial constituie un procedeu de reprezentare grafic a varia iei sezoniere a desfacerilor ce poate fi utilizat de agromarketing. Diagrama se construie te cu ajutorul cercului a c rui raz se stabiies te n raport de media perioadei. Indicatorii medii a subeprioadei (trimestru, lun , etc.) se reprezint pe razele cercului. 24.Structura circuitelor de valorificare. Prin circuitul unui produs trebuie n eles filiera unui produs sau grup de produse agroalimentare de la produc torul agricol pn la consumator. Ca atare circuite sunt specifice fiec rui produs sau grupe de produse i cuprind urm toarele etape principale: produc ia, colectarea, transformarea, distribu ia i consumul. n studiul unui circuit pot fi eviden iate dou aspecte fundamentale: identificarea circuitului i analiza mecanismelor de regularizare a acestuia. Reie ind din principalele caracteristici ale produselor agricole aceste circuite de valorificare pot fi: 1.Circuite directe, la care produc torul vinde f r intermediari produsele sale consumatorilor 2.Circuite integrate, care presupun existen a unui singur intermediar ntre produc torul agricol i consumator 3.Circuite scurte sau semiintegrate, care presupun existen a a doi intermediari ntre produc torul agricol i consumator 4.Circuite lungi, care presupun existen a a cel pu in trei intermediari 5.Circuitul cu o diversitate a canalelor de distribu ie, adic posibilitatea existen ei tuturor canalelor de distribu ie la care ns unele sunt considerate principale. Circuitele de valorificare a produselor agroalimentare cu intermediari se pot desf ura n mai multe variante: -Varianta produc tor - unitatea de desfacere en detail - consumator", Pe un asemenea circuit vor putea fi g site produse diferite: cerealiere, legume, ou , carne, etc -Varianta produc tor - depozit en Setai* - unitatea de desfacere en detail - consumator". n acest caz aprovizionarea magazinelor se face prin depozitele de p strare, de repartizare sau prin centrele de achizi ii i recep ie care sunt organizate ca ntreprinderi comerciale. -Varianta produc tor - proces de transformare n cadrul societ ii comerciale specializat n industrializarea produselor agricole - depozitare - unitatea de desfacere en detail - consumator". n aceast variant n cadrul circuitului apar ca verigi: depozitele Agen iei achizi iilor de Stat care are rolul form rii i conserv rii rezervei de stat la unele produse cerealiere, furaje i animale; opera iile de preambalare, p strare, etc. efectuate prin ntreprinderi comerciale specializate n comer ul en gros al produselor agroalimentare; tehnologii de prelucrare

efectuate de societ i comerciale specializate n industrializarea produselor agricole. Astfel, func iile intermediarilor n circuitul de distribu ie a produselor agricole sunt numeroase: Func iile tehnice sunt legate de activit ile ce trebuie efectuate de intermediari n raport / de spa iul teritorial unde au loc circuitele de distribu ie: ~ Zona de produc ie (sortarea-condi ionarea-ambalarea; depozitarea) ~ Zona de consum / en grosi ti (recep ia produselor livrarea produselor) ~ Zona de consum / distribuitorii en detail (aprovizionarea consumatorilor la un pre avantajos; promovarea produselor) Func iile economice ale intermediarilor se refer n special la negocierea i stabilirea pre urilor n preluarea produselor de la produc torul agricol, i livrarea produselor c tre consumator. 25. Etapele circuitului de valorificare a produselor cerealiere Valorificarea cerealelor, legumelor boabe i semin elor oleaginoase se face imediat dup recoltare sau dup o prealabil conservare prin depozitare. Factorii care influen eaz cererea de produse cerealiere sunt lega i de calit ile necesare alimenta iei umane, necesit ile de furajare a animalelor, i alte cereri respectiv cantit ile destinate exportului, rezerva de stat i industrializarea. Referitor la ofert , factorii care o condi ioneaz sunt lega i de produc iile realizate, de suprafe ele cultivate i randamentele la hectar. Conservarea este considerat cea mai important etap n circuitul de valorificare a cerealelor. Conservarea cerealelor prin depozitare constituie un complex de m suri care determin mpiedicarea proceselor vitale i reducerea pierderilor n timpul p str rii masei de produse. Factorii cei mai importan i care influen eaz sunt: umfditatea i temperatura produselor, accesul aerului n masa de boabe, etc. Pentru conservarea produselor cerealiere se cunosc urm toarele etape: ~ Conservarea n starea proasp t i uscat , care se aplic ndeosebi la semin e; ~ Conservarea prin r cire ~ Conservarea prin aerare se poate face pe cale artificial sau natural . ~ Conservarea f r accesul aerului ~ Conservarea prin mijloace chimice const n introducerea n masa de semin e a unor substan e chimice care reduc sau sisteaz respira ia boabelor. Reie ind din particularit ile produselor cerealiere, pot fi eviden iate urm toarele etape de valorificare a acestor produse: recep ie, depozitare, condi ionare, control calitativ, desfacere, consum. Astfel, dup recep ie urmeaz condi ionarea care este caracteristic fluxului de valorificare a fiec rei cereale produse i se face prin batere, selectare, tratare i triorare. n urma condi ion ri poate urma expedierea sau depozitarea pe diferite perioade de timp pe parcursul c reia este f cut i controlul calit ii. Desfacerea poate fi f cut prin livrarea la consumatori sau c tre depozitele din alte regiuni. 26.Etapele circuitului de valorificare a produselor horticole Principalele caracteristici privind fluxul de distribu iek a produselor horticole pot fi considerate urm toarele: -Necesitatea aprovizion rii unit ilor comerciale en detail cu produse n stare proasp t n cantit i suficiente, calit i satisf c toare i omogene, ntr-o gam sortimentar care s satisfac cerin ele consumatorilor. -Pre urile competitive pentru produsele horticole genereaz dou probleme importante n distribu ia acestora. n primul rnd, intermediarul este interesat n preluarea produselor la pre urile cel mai sc zute ale pie ei, innd cont de factorul timpului, dar i de distribu ia spa ial a produc iei i consumului acestor produse. n al doilea rnd, intermediarul este interesat a introduce diferite solu ii inovatoare n circuitul de distribu ie n scopul diminu rii costurilor de distribu ie. -Diferen ierea produselor hortiole n lansarea sub denumirea unor m rci proprii putnd fi mai competitive la locul de vnzare. C ile de valorificare a produselor horticole sunt ndreptate n trei direc ii diferite: consumul intern n stare proasp t , livr ri la export, materie prim pentru industria alimentar . Consumul produselor n stare proasp t este un obiectiv important avnd ca scop asigurarea necesarului de produse agricole pentru consumul n stare proasp t pe plan intern. Fluxul valorific rii ncepe cu recoltarea, acesta constituind un complex de opera ii de care depinde men inerea calit ii produselor. n timpul recolt rii se efectueaz diferite opera ii complementare de nc rcare i desc rcare a mijloacelor de transport n ambalaje. Condi ionarea produselor cuprinde o serie de opera ii ca: sortarea i calibrarea, perierarea, sp larea, tratarea chimic etc. Condi ionarea dup mprejur ri se poate face la produc tor, centre de prelucrare, depozite de preluare, depozite de p strare sau tranzitare. Ambalarea produselor horticole este opera ia de finalizare a unui anumit flux tehnologic de condi ionare i are ca scop protejarea produselor n timpul transportului, favorizarea unei manipul ri mai u oare a produselor, i o prezentare mai atr g toare. Preluarea i recep ia cantitativ i calitativ pe soiuri de calit i cu respectarea standardelor i normelor n vigoare. Depozitarea produselor horticole include o anumit tehnologie care depinde de calitatea produc iei de baz , faza de maturare la care s-a f cut recoltarea, condi ionnd la rndul s u durata de timp ct se pot men ine produsele n stare proasp t .

27. Etapele circuitului de valorificare a produselor animaliere Varietatea mare de sisteme i forme de cre terea animalelor a determinat o diversitate de forme n ceea ce prive te valorificarea produc iei animaliere. Cele mai importante din aceste forme pot fi grupate n: 1.Pia a liber a produc torilor agricoli specializa i n cre terea animalelor; 2.Pia a ntreprinderilor specializate n prelucrarea i industrializarea produselor animaliere; 3.Pia a ntreprinderilor integrate care produc, industrializeaz i comercializeaz produse animaliere; 4.Pia a produc torilor de animale pentru selec ie i pentru reproduc ie. Valorificarea n cazul animalelor pentru came este asigurat conform cerin elor pie ei pentru carne, de c tre produc torii agricoli, sau de c tre agen ii economici specializa i n produc ia i industria c rnii. n fluxul de valorificare a animalelor vii pentru came un rol important revine etapelor de recep ie i transport. Recep ia animalelor vii pentru came se refer la aprecierea calitativ i cantitativ . aprecierea calit ii se poate face n viu i dup sacrificare. Aprecierea calit ii animalelor n viu este un rezultat al factorilor de ras , sex, vrst , precum i a sistemului de cre tere i alimenta ie, Se ine seama de: ~ Vrsta ~ Greutatea corporal ~ Conforma ia corporal ~ Stare de ngr are Transportul animalelor prevede respectarea urmat cerin e: -Respectarea condi iilor de ordin igienico-sanitar -Asigurarea st rii tehnice a autovehiculelor, pentru asigurarea protec iei animalelor n timpul transportului; -Amenajarea mijloacelor de transport n conformitate cu cerin ele fiec rei specii i categorii de animale - Alegerea celor mai potrivite mijloace de transport Produc ia de carne este asigurat la urm toarele categorii de animale: adulte, semiadulte i de tineret. Animalele adulte, care i-au ncheiat ciclul productiv n alte direc ii de exploatare (lapte, ou , ln , etc.) Animalele semiadulte reprezint acele animale care dup ce au fost crescute ca tineret, n majoritatea cazurilor n sistem extensiv, sau ngr ate ntr-un timp scurt, sunt apoi valorificate pentru came. Animalele tinere sunt considerate cele sacrificate pn la vrsta de animale semiadulte i au nsu iri calitative superioare. 28. Etapele circuitului de valorificare a produselor agricole secundare Produsele agricole secundare pot fi valorificate att n sfera produc iei agricole, ct i n afara sectorului de produc ie agricol. Principalele probleme care condi ioneaz circuitul de valorificare a produselor agricole secundare se refer la modul de evaluare, accesibilitatea fizic , tipul tehnologiei n sistemul de valorificare i modul concret de utilizare. Legat de aceast problem exist cteva avantaje rezultate din valorificarea produselor secundare: ob inerea i rennoirea u oar a acestor produse prin diferite metode de conservare pot servi la producerea de energie termic i electric ; pot fi utilizate ca nutre uri n alimenta ia animalelor i fertilizarea terenurilor agricole; pentru utilizarea ca combustibil ecologic. Totodat este necesar i cunoa terea anumitor dificultati legate de: aspectele costisitoare n recoltarea, transportul i depozitarea acestor produse; combustibilul; unele probleme de ordin tehnic n circuitul de valorificare nu sunt nc solu ionate. destina ia de valorificare a unor produse secundare vegetale poate fi considerat ca materie prim n activit ile din afara procesului de produc ie agricol : ~ Paiele de cereale pot fi folosite n industria celulozei, n prelucrarea artizanal , etc. ~ Din cioc l i de porumb se poate ob ine drojdie furajer ~ Conservarea frunzelor de vi de vie cu destina ia n consumul alimentar ~ Combustibil ob inut din tulpini de floarea soarelui, tutun, coarde de vi de vie, etc. Direc ia principal de valorificare a produselor secundare animale, n majoritatea cazurilor fiind considerat gunoiul de grajd, are la baz utilizarea ca ngr mnt n cadrul produc iei vegetale. Valorificarea produselor animaliere secundare prin industrializare este justificat prin valoarea energetic ridicat a derivatelor ob inute prin transformarea acestora. 29. Re eaua ntreprinderilor pentru valorificarea cerealelor, leguminoaselor, boabe i semin e oleaginoase Circuitul economic al valorific rii produc iei agricole este determinat de evolu ia economiei na ionale i evolu ia economiei interna ionale, acestea fiind direct corelate cu consumul pe pia a intern i cerin ele pie ei externe. Totalitatea canalelor de distribu ie directe sau prin intermediari, mpreun cu componentele logistice (depozitele, mijloace i rute de transport) alc tuiesc re eaua de distribu ie a produselor agroalimentare. Legat de varietatea mare i caracteristicile produselor agricole, re eaua de distribu ie este caracterizat n prezent printr-o diversitate de agen i economici pentru activit ile de valorificare. ns i ntreprinderile cu profil de industrializare a produc iei agricole sunt mai nti unit i de valorificare i apoi de industrializare. ntreprinderile pentru valorificarea cerealelor, leguminoaselor boabe i semin elor oleaginoase sunt reprezentate prin diferite tipuri de ntreprinderi. Obiectivul de activitate a acestor ntreprinderi l constituie: ~ Contractarea, achizi ionarea i preluarea de la produc torii agricoli a cerealelor, leguminoaselor boabe i semin elor oleaginoase la fondul de stat i p strarea acestora pn la livrare;

~ Preluarea, depozitarea i p strarea cantit ilor de cereale i leguminoase boabe i semin e oleaginoase importate de stat, precum i preg tirea i livrarea cantit ilor disponibile i aprobate pentru export; ~ Asigur formarea, p strarea i administrarea stocurilor de cereale rezerv de stat, finan ate de bugetul statului; 30. Re eaua ntreprinderilor pentru valorificarea produselor culturilor tehnice de plante medicinale Valorificarea culturilor tehnice i de plante medicinale se face de c tre ntreprinderile specializate pe categorii de produse. Valorificarea sfeclei de zah r se face prin societ ile comerciale ex: Fabrica de zah r din Glodeni, obiectivul este reprezentat prin: -Fabricarea zah rului din sfecla de zah r i din zah r brut; -Producerea de melas i t i ei de sfecl ; -Producerea de alcool din melas ; -Efectuarea de activit i de comer exterior, import i export. Valorificarea semin elor de floarea soarelui, precum i produsele altor culturi produc toare de ulei, ex. S.A. Floarea Soarelui. Obiectivul de activitate const n: -Preluarea de materii prime de la produc torii agricoli, constnd din semin e de floarea soarelui, ricin i altele; -Producerea i comercializarea de uleiuri comestibile din semin e de floarea soarelui, soia i rapi ; -Producerea i comercializarea de produse secundare rezultate din procesul de fabrica ie a uleiurilor: roturi, coji de floarea soarelui, etc; -Realizarea de opera iuni de import-export; -Prestarea de servicii pentru ter i. Valorificarea tutunului se face prin Tutun CTC, British Amercian Tobaco s.a. Obiectivul de activitate: -Cultivarea de tutun n fermele proprii; -Depozitarea, p strarea, preindustrializarea i industrializarea tutunului; -Producerea de arome i aditivelor pentru fabricarea ig rilor; -Fabricarea de ig ri i produse derivate din tutun; -Comercializarea tutunului, igaretelor i a produselor derivate din tutun. Valorificarea plantelor medicinale se face att societ i de stat, precum i ntreprinderi farmaceutice specializate, de exemplu S.A. Farmaco. Obiectul de activitate: -Producerea de ferme proprii i contractarea cu produc torii a plantelor medicinale i aromatice destinate industriei de medicamente; -Prelucrarea primar cu caracter industrial a plantelor medicinale i aromatice, precum i a produselor din acestea; -Desfacerea cu am nuntul prin magazine proprii a produselor din plante medicinale i aromatice, c tre popula ie. 31. Re eaua ntreprinderilor pentru valorificarea produselor horticole i animaliere Diversitatea activit ilor de preluare, industrializare, depozitare, desfacere en detail, etc. a produselor horticole au impus existen a celor mai adecva i agen i economici n acest domeniu - Orhei-Vit, Alfa-Nistru, Codru ST, numeroase fabrici de conserve i vinuri, etc. Obiectivul de activitate l constituie: ~ Producerea de legume, fructe, cartofi i alte produse n fermele proprii; ~ Contractarea i achizi ionarea legumelor, fructelor, cartofilor, strugurilor i altor produse de la diver i produc tori interni i externi, a produselor agroalimentare i a unor produse industriale de larg consum; ~ Industrializarea i semiindustrializarea produselor horticole ~ Fabricarea sucurilor naturale, a b uturilor r coritoare, a siropurilor, a apei carbogazoase, vinului i altor b uturi spirtoase; ~ Comercializarea legumelor, fructelor, cartofilor, strugurilor i altor produse agroalimentare; ~ Efectuarea de opera ii de import-export a ntregii game de produse fabricate. Cele mai importante ntreprinderi de valorificare a produc ie agricole de origine animalier sunt reprezentate de societ ile comerciale pentru industrializarea laptelui (Lapte, Incomlac, Lapmol, Alba, etc.) i a c rnii (Carmez, Basarabia Nord). In principal obiectul de activitate al ntreprinderilor de industrializare a laptelui este de preluare a cantit ilor de lapte de la produc torii agricoli, industrializarea, depozitarea, conservarea i desfacerea laptelui ct i a produselor lactate. Obiectul de activitate al ntreprinderilor de valorificare a produselor de carne, la rndul s u, l constituie: -Industrializarea c rnii produselor i subproduselor de abator, asigurnd valorificarea superioar a materiilor prime, fabricarea sortimentelor solicitate de beneficiari n condi iile de calitate i salubritate care s satisfac cererile consumatorilor; -Organizarea cre terii i ngr area animalelor n unit ile proprii -Comercializarea c rnii i produselor din carne. 32=10 Tipurile de piete

33.Piata n viziunea agromk A. Continutul pietei. Piata este o categorie economica a productiei de marfuri in care isi gaseste expresia totalitatea actelor de vanzare-cumparare. Dupa natura pietei si specificul economic pe care il reprezinta avem o piata libera si o piata controlata ( dirijata ). Piata libera este caracterizata prin realizarea actelor de vanzarecumparare in mod nestingherit, in cadrul unor anumite limite impuse de fiecare tara, legile economice se manifesta neingradit, mecanismele pietei joaca un rol determinat, adica manifestarea liberei initiativa, miscarea libera a capitalelor, formarea preturilor pe baza de cerere si oferta, concurenta intre agentii economici. Piata controlata se manifesta prin aceea ca actele de vanzare-cumparare sunt dirijate. Aceasta dirijare are loc prin masuri administrative, prin parghi specifice respectiv preturi pe plan national, furnizorii, mijloace de transport. Piata intreprinderii exprima raporturile dintre cerere si oferta. Ansamblul pietelor intreprinderilor constituie: piata totala, piata fiecarui produs. Prin profilul sau, intreprinderea se inscrie in piata unuia sau mai multe produse. In practica avem 4 situatii: - piata intreprinderii se identifica cu piata produselor cand intreprinderea detine monopolul desfacerii; - piata intreprinderii este constituita din piata mai multor produse cand intreprinderea detine monopolul producerii sau desfacerii mai multor produse; - piata produsului este constituita din piete ale mai multor intreprinderi; - pietele intreprinderii se interfereaza cu pietele produselor fiecare detinand o pondere dein volumul de activitate al celorlalte. B. Capacitatea pietei este data de: - volumul ofertei, volumul cererii, volumul tranzactiilor, cota de piata, numarul de consumatori, numarul de clienti si numarul de furnizori. C. Structura pietei Piata intreprinderii se compune din diferite segmente delimitate dupa anumite criterii: dupa obiectul tranzactiilor avem piata bunurilor materiale si a serviciilor; dupa destinatie avem piata bunurilor de consum, piata serviciilor de productie si a serviciilor de consum. D. Segmentarea pietei are particularitati in formarea si frecventa cererii, exigenta la calitate. Aceste particularitati au explicatia in natura cumparatorilor, nivelul veniturilor, comportamentul in consum, indiferent de numarul de segmente, piata are un caracter unitar dinamic. E. Aria pietei reprezinta dimensiunea teritoriala a pietei. Exista o relatie intre piata intreprinderii, spatiu si densitatea geografica in care ea actioneaza. Dupa locul unde au loc operatiile de vanzare-cumparare avem o piata interna si una externa. F. Raporturile de piata Are raporturi de piata globala, cota parte a unui produs din partea aceasta care se modifica in timp. Piata intreprinderii are raporturi cu pietele diferitelor produse. Aceste raporturi pot fi de asociere, de concurenta, de indiferenta. G. Factorii pietei produsului - categori de nevoi- produsul are o piata larga, dar si o piata restransa; - gradul de accesibilitate al produsului este dat de numarul cumparatorilor calitatea produselor, nivelul de pret; - varsta produsului se refera la ciclul de viata al unui produs; - calitatea activitatii de desfacereeste un fapt stimulator pentru factorii pietei produselor. H. Caile de dezvoltare a pietei. Calea extensiva este caracterizata prin atragerea de noi piete, cumparatori, zone. Calea intensiva este caracterizata prin cresterea activitatii pe unitatea de produs. Aceste 2 cai actioneaza diferit de la un produs la altul. Pentru unele produse piata poate ajunge la saturatie. Exista si o cale mixta. I. Profilul pietei Pietele sunt: - piata intreprinderilor producatoare care are o arie nelimitata daca produsele sunt competitive; - piata intreprinderii prestatoare de servicii care are de regula o arie limitata. Serviciile producandu-se si vandandu-se pe loc. Fac exceptie serviciile turistice care au o arie nelimitata. - piata intreprinderii comerciale are o anumita limitare in timp si in spatiu. Ea poate sa cuprinda mijloace de productie dar si bunurile de consum. In multe cazuri piata intreprinderii comerciale reprezinta o continuitate a proceselor de productie ex. Depozitarea, preambalarea. J. Conjunctura pietei a. Continutul - Conjunctura pietei este o componenta economica. Este acea componenta care reflecta fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta, raporturile si tendintele intre ele. Conzunctura economica reprezinta starea

economica intr-o anumita perioada de timp pe ansamblu si in elementele ei componente. Conjunctura economica se realizeaza prin crestere, redresare, stagnare, reducere. b. Factorii - evolutia conjuncturii intr-o anumita perioada de timp este data de actiunea unor factori, de intensitatea si actiunea lor in timp. Factorii pot fi: 1.Factorii de durata sunt dati de masurile de politica economica adoptate de diferite state. Ex. Programele tarilor din europa de Est pentru trecerea la economia de piata. 2.Factorii de actiune ciclica apar la intervale diferite si sunt consecinta evolutiei economiei caracterizata prin inviorare avand depresiune si criza. Crizele economice produc cele mai mari dereglari - scade productia, creste somajul. In perioada de inviorare fenomenul este invers. 3.Factorii sezonieri privesc produsele agricole. 4.Factorii intamplatori determina devierea temporala a pietei de la tendintele sale Acesti factori sunt dati de seceta, inundatii, masuri politice restrictive ale unor state, conflicte dintre state. c. Indicatorii utilizati in analiza conjuncturii pietei. Conjunctura pietei este evaluata prin factori generali si factori specifici. Factorii generali se refera la conjunctura economiei mondiale, produsul national brut, productia industriala, investitiile fixe de capital, consumul, comertul exterior. 34. Cererea de produse agroalimentare. Cererea pentru aceasta grup de produse n zonele industrializate este caracterizat prin invariabilitatea acesteia, dac pre urile produselor agricole scad, aceasta va fi considerat o economie n bugetul personal al consumatorilor; dac veniturile popula iei cresc, cump r turile suplimentare de produse se vor face - ca regul general - n afara sectorului alimentar. Pe termen scurt cererea este variabila. Pe plan mondial D este relativ stabila daca nu au loc cresteri mari de populatie si produse agricole. Pe zone geografice D variaza in functie de cresterile demografice si calitativ-de veniturile consumatorilor. Factorii generator a D: -Nevoile alimentare-posibilitatile de cumparare,generatiile tinere care nu se conformeaza skemelor anterioare de consum,influenta gusturilor individuale. -Factorii demografici-repartizarea teritoriala,rata de urbanizare. -Factorii ec-ci,politici,culturali,naturali-nivelul de dezvoltare ec-ca,gradul de ocupare de fortele de munca. -Produse semipreparate. -Modernizarea mijloacelor de productie-favorizeaza difuzarea prod.alimentare,industrial,ambulate atractiv. -Micsorarea nevoilor de calorii-cauzata de munca sedentara laa un nr.mare de personae.

Оценить