Concluzii

Prelucrarea i analiza datelor ob inute pe baza celor dou chestionare a eviden iat urm toarele concluzii y simptomele canceroase sunt pu in cunoscute i insuficient identificate de c tre indivizi; y persoanele s n toase i asistentele medicale percep boala ca avnd o evolu ie cronic , cu o durat lung n timp, fiind ns controlabila datorita ncrederii n profesiunea medicilor i eficien ei tratamentului; y credin a persoanelor diagnosticate cu cancer mamar ntr-o durat limitat de timp a bolii lor indic prezen a unei educa ii precare a acestora n leg tura cu consecin ele i durata bolii lor; y percep ia controlului este frecvent legat de destin sau ans , aceasta putnd fi modificat n direc ia cre terii ncrederii n sine i n posibilitatea de a ine sub control evolu ia bolii prin intermediul unor programe informative prin care pacien ii s fie nv a i diverse modalit i de management ale tratamentului bolii pe care l urmeaz i a efectelor secundare ce intervin; y to i subiec ii estimeaz acela i nivel al consecin elor unei astfel de boli; y atribuirile cauzale ale bolii difer n func ie de tipul de apartenen i cuno tin ele de specialitate pe care le au subiec ii din prezent. Programele viitoare de interven ie adresate pacien ilor diagnostica i cu cancer de sn trebuie s ofere informa ii n leg tur cu natura i consecin ele tratamentului care vor reduce discrepan a dintre ceea ce cred pacien ii c li se ntmpl i ce se ntmpl n mod real. Nu putem spune c exist o strategie de interven ie eficient pentru to i pacien ii, dar cunoscnd un profil al bolii, o schem anumit n care ei i reprezint experien a bolii, putem eficientiza actul medical. In mod similar, programul de preven ie adresat unei popula ii care prezint un risc crescut la aceast boal se va constitui pe aceste scheme cognitive care caracterizeaz popula ia vizat .