Fanariotismul - a reprezentat un sistem politic, economic, social si cultural nou, impus de Poarta in secolul al-XVIII-lea in Moldova si Tara Romaneasca.

Cauzele instaurarii regimului fanariot: actiuniile antiotomane ale domnitorilor romani (D. Cantemir si C. Brancoveanu, de exemplu) si neincrederea sultanilor in acestia; accentuarea crizei din Imperiul Otoman si patrunderea elementelor grecesti in tarile romane.

Scopurile: preintampinarea miscarii de eliberare a celor doua tari romane: Moldova si Tara Romaneasca si eventuala "tradare" a domnilor romani; exploatarea resurselor economice de catre otomani;

Instaurarea regimului fanariot: In 1711, in Moldova, dupa "tradarea" domnului Dimitrie Cantemir, Imperiul Otoman instaureaza ca domn pe Nicolae Mavrocordat. In 1716, in Tara Romaneasca , dupa mazilirea domnitorului Constantin Brancoveanu, este instaurat primul domn fanariot, tot Nicolae Mavrocordat. Trasaturile regimului: Politic domnul este numit direct de sultan si devine functionar al Imperiului Otoman avand rangul de pasa cu doua tuiuri

durata scurta a domnilor. In total au fost 36 domnii in Tara Romaneasca si 34 in Moldova instabilitate; institutiile tarii sunt desfintate (armata in 1741) sau mentinute formal (Sfatul Domnesc); autonomia tatii este astfel grav incalcata, politica externa lichidata

Economic -obligatiile cresc continuu, atat ca numar, cat si ca suma. Existau in principal 4 mari obligatii financiare: tributul-creste permanent; mucarerul-suma de bani pentru numirea sau reconfirmarea domnilor; peschesurile-darurile catre sultan si marele vizir; obligatia de a aproviziona Constantinopolul cu grane (cereale) si altele.

Social - vechea ierarhie sociala este inlaturata iar categoria privilegiata- a boierilor- ramane in prim plan. Dar principiul dupa care sunt recunoscuti boierii, nu mai este cel dupa avere , ci dupa functiile detinute in stat (dregatorii); - creste numarul dragatorilor si majoritatea fara acoperire in stat;

- o parte a boierimii este grecizata; - boierimea, pamanteana devine ostila si se organizeaza in "partida nationala"; - erau partu categorii de boieri care alcatuiau Divanul cel Mare, protipendada, si "cei cinci boierii de sus"; Cultural orientalizarea culturii si modelului de viata: limba greaca folosita in toate institutiile iar moravurile, imbracamintea si stilul de viata de la Constantinopol erau cvasiprezente; singurul domeniu (+ cel al administratiei) in care se observa un progres datorita unor domni iluministi si cultivati;

Etape ale regimului fanariot: I. pana in 1774, dominatia otomana a domnitoare:Mavrocordat, Racovita, Ghica fost excesiva, legaturile cu Occidentul au fost lichidate. Familii

II.

1774-1821, dominatia otomana a slabit, s-au acceptat deschiderile cu Occidentul, deschizandu-se primele consulate straine la Iasi si Bucuresti. Cultura este impulsionata acum, ideile iluministe patrund pe cale directa sau indirecta ducand la formarea unei constinte nationale. Familii domnitoare:Caragea, Ipsilanti, Moruzi, Sutu.

Reformele social-economice si administrative; Principalii domni fanarioti: 1) CONSTANIN MAVROCORDAT:-domn de mai multe ori in perioada 1730-1769; Reforme: reforma administrativa- leafa pentru dragatori iar judetele conduse de ispravnici; fiscalitate:-a introdus o dare fixa, ridicata de 4 ori pe an; desfintarea darilor multiple: pagonaritul, vacaritul. sociale - desfiinteaza serbia (rumania) in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova. Taranii devin acum clacasidependenta economica fata de stapani.

2)

ALEXANDRU IPSILANTI -1774-1782; 1796-1797 Tara Romaneasca, 1786-1788 Moldova. Reforme: fiscale; in invatamant, reorganizeaza Academia Domneasca de la Sf. Sava; starea edilitara a Bucurestiului; s-a organizat sistemul postelor si manufacturile; juridic: 1780 "Pravilniceasca Condica" aplicata pana in preajma revolutiei de la 1821;

3) 4)

SCARLAT CALIMACHI-juridic- 1817-Codul de legi din Moldova ION GHEORGHE CARAGEA -juridic:1818-"Legiuirea Caragea"