Hinduismul

-este religia marii majorit i a locuitorilor Indiei num rnd circa 400 milioane de credincio i. Hinduismul nu este o religie n n elesul obi nuit pentru c nu are un cult unitar i ntemeietor. Hinduismul sau neobrahmanismul este defapt religia vechilor indieni din perioada vedic si brahman care s-a nr d cinat a a bine nct nici budismul nu a reu it s se ating de el, hinduismul adaptndu- i mereu doctrina si practicile spre folosul poporului n lupta mpotriva jainismului i budismului. Astfel ia na tere un amestec de credin e cu elemente din religia vedic i cu idei brahmane; zei importan i scad n importan ( Indra) iar al i zei mai mici ( Visnu, Siva ) primesc o adorare cvasimonoteist .Aspira ia c tre nirvana budist se p streaz i n Hinduism dar completat cu credin ntr-o r spl tire a faptelor. Hinduismul este una dintre cele mai vechi religii de pe P mnt. Probabil, cea mai veche, dac lu m in considerare religia Vedic (cam 8000 i.e.n ), precursoarea Hinduismului. Vechimea Hinduismului poate fi estimat dupa note de astronomie care se g sesc n Scripturile hinduse, dup tradi ii populare i studii antropologice, du a referin e geografice si etimologice pe care le ntlnim n literatura vedic ( 6000 i.e.n). Oricare ar fi adev rul, cert este c , arienii vedici nu au adoptat o nou religie in momentul ocup rii Indiei, ci au continuat practicarea unei religii existente deja de cteva secole. M rturie sunt ritualurile si imnurile vedice, fruct al unei vechi n elepciuni, transmise pe cale orala de pe timpul lui Manu, primul om pe P mant. Hinduismul este un mod de via , o filosofie de a tr i i nu o religie. ntr-un fel, aceast afirma ie este foarte adev rat , c ci privind mai atent, vedem c in hinduism via a i religia sunt inseparabile. Religia este pretutindeni, dominnd si reglnd fiecare aspect al vie ii umane, iar in scopul fiec rui fapt se afl influen a divin . Religia hindus nu este o dogm : to i hindu ii trebuie s fie credincio i, ci mai degrab o mare familie care dezvolt credin e si practici. Nu exist legi care s impun unei persoane modul de a se mbr ca sau in ceea ce prive te hr nirea sau b utul. De fapt este o form superioar de credin , n care lucrurile enun ate mai sus nu au importan , ci accentul se pune pe "n elegerea" Zeului si pe apropierea lui prin diferite c i, cum ar fi dragostea. Este o religie care propov duie te calea de-a nf ptui o via plin de lucruri minunate, pace si dragoste.

Zeii
De i se vorbe te despre o trinitate ( trimurti) fiind format din Brahma, Visnu si Siva, n realitate acest trinitate hindus este o crea ie trziu din sec IV d.Hr. probabil sub influen a cre tinismului. Ea nu are un cult propriu, fiecare dintre cei trei zei putnd deveni un zeu suprem. -Brahma, este prima divinitate din Trinitatea hindus . El este Creatorul. La nceput Brahma a fost Universul, apoi el a creat zeii. Agni ( Focul ) l-a trimis pe P mnt, Vayu ( Aerul) l-a pus n atmosfer , iar pe Surya ( Soarele ) l-a pus pe cer. Brahma are patru capete i patru mini n care ine obiecte sacre : Veda( in elepciunea ), un vas cu ap si o cup . St a ezat pe o floare de lotus, simbol al existen ei glorioase, care este tras de un

gscan, cunoscut pentru judecata lui ntre bine si rau. So ia lui Brahma este Saraswati, zei a Cunoa terii. "Brahma a creat zeii si ntreaga lume, c ci el este Universul". -Zeul secund al hinduismului este Visnu care in perioada vedic era un zeu solar de importan mic . El este ap r torul si sus in torul Vie ii. Este asociat cu principiile de dreptate, ordine si adev r. El poate lua o form uman i se poate rencarna. Este cunoscut de asemenea ca Hari ( cel ce ndep rteaz regretele ) sau Narayan. - Al treilea mare zeu Siva al hinduismului i al treilea n trinitate este socotit de indologi ca o nf i are mai noua a vechiului zeu vedic Rudra( url torul) zeul furtunii , al distrugerii. Zeu al distrugerii este i Siva dar este de obicei reprezentat sub forme nsp imnt toare, cu trei ochi, cu trupul nf urat de erpi, cu crania in jurul gtului. Ca zeu al rena terii i rennoirii simbolul s u principal este linga, o piatr cilindric animalul s u sfnt este taurul. ( phallus) iar