AIUDUL Taina unui fost deinut - monahul Teodor Stnescu Acest loc, n tradiia local este numit Rpa

a Robilor, aa dup cum i n mass-media este prezentat. Socotesc c aceast denumire a fost dat pentru c aici au fost nmormntai strbunii notri care au fost robi pe latifundiile grofilor unguri. Localitatea Aiud era o localitate a grofilor unguri. Acetia veneau, puneau robii la munc i ei plecau ca s se distreze. Pe aceast rp, de la gardul acela i dincolo de gard, vreo 200 de metri, de asemenea i jos, precum i sub locurile acestea, au fost gropile, dar nu gropi comune, n care au fost ngropai i nu nmormntai, martirii notri care s-au jertfit n blestemata nchisoare a Aiudului. Am spus nu gropi comune, pentru c aceste gropi comune le ntlnim acolo unde au fost masacre. Ori aici, la Aiud, cei care s-au jertfit au murit n decursul timpului, din 45-46 pn n 64, cnd s-au desfiinat nchisorile de deinui politic, printr-un decret de graiere i nu unul de amnistie. Diferena ntre graiere i amnistie este c n cazul graierii se terge pedeapsa, pe cnd la amnistie se terge fapta. Deci, pe acest teren au fost ngropai martirii notri. Monumentul acesta a fost iniiat, proiectat i executat de foti deinui politic. Mass-media din ziua de astzi ascunde lucrul acesta pentru c nu le convine lor, nu spun adevrul. Adevrul n toate timpurile a mers cu capul spart. Despre micarea legionar mereu s-a vorbit numai urt. Atunci cnd ne-am apucat s construim acest monument pe acest teren, n 1992, peste moatele sfinilor erau coteele de porci ale locuitorilor Aiudului. Cu mare greutate, cu mare scandal, am reuit s nlturm aceste cotee de porci i s ne apucm de construirea acestui monument. n urma nlturrii coteelor de porci, s-a extins i n cimitirul municipal. Cu ocazia spturilor s-au descoperit foarte multe moate pe care le-am adpostit n osuarul din monument. Aadar, n 1992 a nceput construirea acestui monument. A fost proiectat i iniiat de inginerul Ghi Brahonschi, Dumnezeu s-l ierte; el a murit n 95. De lucrri s-a ocupat n continuare soia lui, Maria Brahonschi care i ea a murit acum doi ani. A fost proiectat de doi mari arhiteci: Niculi Goga, legionar vechi, care a fcut nchisoare att sub Carol al II-lea, ct i sub Antonescu i comuniti. Iar cellalt arhitect, profesor, fost i el simpatizant legionar, a fcut nchisoare la Aiud. Despre acest monument sunt prea multe de spus, dar rezum. Aceste cruci ngemnate le ntlnim n tradiia neamului nostru romnesc, la curbura Carpailor, n special n judeul Buzu: doi oameni care n viaa lor au avut un ideal comun de credin sau patriotic, s-au legat frai de cruce pentru realizarea idealului propus. i din timpul vieii i-au construit aceste cruci ngemnate, lsnd cu limb de moarte urmailor, ca s fie nmormntai unul lng cellalt. De aici s-au inspirat cei doi mari arhiteci i au adoptat aceste cruci ngemnate, apte; apte este numr sfnt pe care l ntlnim n Sfnta Scriptur de mai multe ori, mai ales n Apocalips, cele apte pecei pe cartea creaiei, cele apte cupe ale mniei lui Dumnezeu... Deci, aceste apte cruci ngemnate simbolizeaz martirii, eroii neamului, care s-au legat frai de cruce pentru salvarea neamului de toi ticloii, de toi trdtorii, de toi dumanii din exterior i din interior. Crucea aceasta mare are 25 de metri, simbolizeaz neamul nostru romnesc. Pe umerii martirilor, se sprijin neamul. Neamurile care nu mai au martiri, eroi, care s se jertfeasc, dispar. Dar noi nu am dus lips de martiri, de eroi. Acele dou orificii: stnga-dreapta simbolizeaz ochii neamului ndreptai ctre cer, implornd pronia divin s ocroteasc i s salveze neamul nostru romnesc. Monumentul a fost iniiat pentru comemorarea martirilor. Pe parcursul executrii lucrrilor i-au dat seama c nu este suficient numai s ne comemorm martirii, ci este strict necesar s ne rugm pentru ei, ca la rndul lor i ei s se roage pentru noi, s nvingem toate vicisitudinile vremurilor. Din cauza aceasta s-a constituit Sf Mas i n 99, cnd s-a terminat construirea monumentului, a fost sfinit de un mare sobor de preoi, n frunte cu cei doi episcopi: Bartolomeu Anania, Mitropolit al Ardealului de Nord i Andrei Andreicu, episcop de AlbaIulia. S-a sfinit monumentul i s-a sfinit i Sf Mas. Astfel, interiorul monumentului a cptat i funcia de biseric. Nu este o biseric tipiconal, pentru c nu este axat pe direcia est-vest, ci nord-sud. Este o biseric cu totul i cu totul deosebit, prin faptul c se sprijin pe osemintele martirilor neamului n mijlocul sfinilor neamului. n urma sfinirii monumentului, printele Justin Prvu de la Petru-Vod trimitea aici foarte des preoi, clugri i mireni, care s oficieze sfintele parastase. Dar i-a dat seama c nu este suficient numai s oficiem sfinte parastase; este strict necesar s ne rugm zi i noapte pentru cei care s-au jertfit pentru neam i ar, ca la rndul lor ei s se roage pentru noi. Pentru adpostirea slujitorilor altarului a fost necesar construirea casei monahale. S-a nceput construirea ei n vara lui 2002, iar n ianuarie 2005 s-a constituit aici Schitul nlarea Sf Cruci. n biseric se oficiaz taina Sf Liturghii, iar n paraclisul din casa monahal se oficiaz slujbele tipiconale de peste zi i de peste sptmn. Noi, cei care am mai rmas n ziua 1

de astzi, socotim c nu este suficient numai ca s ne comemorm martirii, nu este suficient numai s ne rugm pentru ei; este strict necesar s ducem mai departe flacra idealurilor pentru care ei sau jertfit: credina n Dumnezeu, dragostea de neam i ar. Acestea au fost idealurile nostre, pentru care s-au jertfit martirii de aici. Ne-am zbtut i am reuit ca s obinem terenul de la gardul acela i n continuare, n rp, 200 de metri. Pe terenul din panta mai lin s-a pus piatra de temelie acum o lun de zile. Aici vom construi, vom constitui o cetate a Ortodoxiei i regenerrii sufletului neamului nostru romnesc. Acolo vom construi o mare catedral care va avea subsol. n subsolul respectiv vom amenaja un mare osuar. Osemintele de aici, au fost descoperite ntmpltor, cu ocazia spturilor pentru monument i pentru locurile de veci ale aiudenilor. Va trebui s organizm adevrate spturi arheologice, ca s descoperim ct mai multe din gropile n care zac osemintele martirilor. n jurul acestei catedrale se vor construi toate cele necesare unui mare aezmnt monahal. Dar, n afar de acestea, aici intenionm un adevrat memorial al durerii, un adevrat martirologiu, institut martirologic. Am spus un adevrat memorial al durerii, pentru c memorialul de la Sighet este un fals memorial. La Sighet au fost ntemniai marii politicieni de la noi din ar, care s-au fcut, n marea lor majoritate, vinovai pentru dezastrul rii pe care l motenim n ziua de astzi. Cldirea Memorialului durerii de la Sighet a fost realizat cu banii lui Soro, acel bogtan evreu de origine maghiar. Tot ceea ce se realizeaz la Sighet se realizeaz sub auspiciile masoneriei. Din cauza aceasta, doamna Hossu Longhin, n toate emisiunile sale, nu pomenete nici un cuvnt despre micarea legionar, adevraii lupttori mpotriva bolevismului i comunismului. Din ce cauz? Pentru c slujete masoneria. Deci, aici, tot ceea ce vom construi, vom construi cu bani curai. Bani murdari nu vom accepta, pentru c murdarii se vor face stpni pe tot ceea ce vor realiza aici, i n felul acesta aceti murdari, fcndu-se stpni pe toat strdania noastr, toat jertfa martirilor, n zadar. S ne ajute Dumnezeu s realizm aceast misiune pe care ne-au ncredinat-o martirii notri. Aici sunt trecute doar vreo 2200-2300 de nume. Sunt numele celor care au murit n nchisorile i lagrele comuniste, n lupta pentru credina n Dumnezeu, dragostea de neam i ar. Este un numr infim, fa de numrul enorm al celor care au murit n lagrele i n nchisorile comuniste. Sunt peste 100 000 de martiri. Ei sunt cam 200 000. Pe acest perete sunt inscripionate numele celor care au murit n nchisoarea Aiud. Trebuie s v spun de la nceput c aceste liste le-am ntocmit din memoria celor care au fost n aceste nchisori. Administraia nchisorilor din Bucureti nu ne-a dat nici cel mai mic ajutor, ba din contr au cutat ca s ne mpiedice. Aiudul, aa dup cum pe drept cuvnt l socotete pr. Justin Prvu, Athosul romnesc, la Aiud s-au jertfit ceea ce a avut mai sfnt i mai bun neamul nostru romnesc, adevrata intelectualitate i spiritualitate. Am zis adevrat intelectualitate, pentru c rolul intelectualului socotesc c este acela de a fi far cluzitor pentru cei din jur. Ori ca s fii far cluzitor pentru cei din jur, s le ari calea i viaa, trebuie s-L ai pe Dumnezeu n suflet, s ai ca deviz a vieii tale, cuvintele Mntuitorului: Eu sunt Calea, Adevrul i Viaa. Fr de Mine nu putei face nimic. Ori, intelectualii din ziua de astzi l mai au pe Dumnezeu n suflet? Au pe un dumnezeu electoral, care s-i duc n eroare pe oameni, s-i voteze, ca s duc n dezastru ara noastr. Vedei? Iari, un mare ru pe care l-au fcut comunitii, nu numai la noi n ar, ci pe ntreaga planet: i-a dezobinuit pe oameni de a mai gndi. Vorbim astzi de efecte, dar nu cutm cauzele acestor efecte. Dac am cuta cauzele i am lupta mpotriva lor, efectele ar dispare. Cutai cauzele aici, la elita intelectual i spiritual a neamului. Aici s-au jertfit cei mai muli generali i ofieri superiori. Mai muli dect au murit n cel de-al doilea rzboi mondial, au murit n lagrele i nchisorile comuniste. Aici s-au jertfit marii savani, marii scriitori, marii profesori universitari, avocai, doctori, ingineri, nvtori, studeni, elevi, muncitori, rani, ceea ce a avut mai bun i mai sfnt neamul nostru romnesc; aici, la Aiud, s-au jertfit. Trebuie s dau cteva exemple: ncep cu printele Ilarion Felea, este ultimul de pe coloana aceea. Pr. Ilarion Felea a fost rectorul Facultii de Teologie de la Arad, un mare duhovnic, un mare teolog, un mare lupttor pentru Ortodoxie. A scris foarte mult i a iubit foarte mult ara i neamul. Din cauza aceasta a ajuns la Aiud. n nchisoarea Aiud s-a ntlnit cu printele Dumitru Stniloae i, ntr-un cerc de preoi, printele Dumitru Stniloae a mrturisit c printele Felea l-a depit pe Stniloae. Stniloae a tradus Filocalia, pe cnd printele Felea i-a nsuit Filocalia, a propovduit Filocalia i a trit din plin Filocalia. Cei de la Petru-Vod au luat iniiativa ca s-i publice i s-i republice opera. Una din marile scrieri ale printelui Felea, Spre Tabor, 3 volume aprute la Petru-Vod, este un adevrat izvor de ap vie, cu multe ndemnuri ctre Dumnezeu, ctre divinitate. Un alt nume ilustru, Gane Constantin, scriitor. L-am ntlnit n 49 2

la Jilava. Avea 77 de ani. Bestiile care au fost judecate i condamnate, la etatea de 50 de ani, spun c ei nu pot s reziste la nchisoare, c sunt btrni. nchisoarea din ziua de astzi este rai fa de nchisoarea n care am trit noi. Academicianul Gane, la 77 de ani, a fost arestat i ntemniat la Jilava. A murit n nchisoarea Aiud, la vreo 88 de ani. El a fost academician, laureat al premiului Academiei Romne i al altor Academii din lume, un mare scriitor; a scris printre altele, Trecute viei de doamne i domnie, pentru care a fost premiat, aa dup cum am spus. Un alt nume ilustru este numele lui Manu Gheorghe, profesor universitar. Pe linie patern se trage din familia generalului Gheorghe Manu, care a fost eful statului major n rzboiul din 77 i pe linie matern, din familia Cantacuzino; i-a luat doctoratul la Paris. Dup terminarea studiilor era un mare savant, recunoscut pe plan mondial. Maria Skodowska-Curie i-a oferit catedr universitar i i punea la dispoziie toate laboratoarele sale. Din patriotism a venit ca s lupte n ar cu mafia din nvmntul superior de atunci, care era mult mai puin dezvoltat dect mafia din ziua de astzi: un mare cretin, un mare savant, un mare patriot. n 46 a scris o brour mic n englez, francez i german; era un mare poliglot i o enciclopedie vie. A scris o brour n care arta c n 46 ara noastr i pltise de trei ori mai mult despgubirile de rzboi fa de rui. El este printele tiinei atomice de la noi din ar. Primele tratate de la noi din ar, au fost scrise de el. n 52 au venit la Aiud ruii i i-au propus s-l scoat din nchisoare, s mearg la Moscova, s lucreze pentru ei. A refuzat cu scrb, motiv pentru care i s-au ngreunat condiiile de detenie, s-a mbolnvit de TBC ganglionar i apoi de cancer generalizat. i curgea puroi din toate ncheieturile. Bestia de colonel Crciun, directorul nchisorii Aiud, l-a adus pe targ n biroul su; pe birou avea numai medicamente strine, i i-a spus: D o simpl semntur c te desolidarizezi de micarea legionar i eti un om salvat, toate medicamentele i sunt puse la dispoziie, medicamente strine n care tu, voi credei. A refuzat cu scrb. Ce nsemna s se desolidarizeze de micarea legionar? nsemna s nege trecutul lui patriotic, lupta pentru neam i ar, nsemna s renege credina strmoeasc, credina ortodox. A refuzat cu scrb. A murit la Aiud i pe patul de moarte, a mrturisit: Spunei urmailor c n-am admis nici cel mai mic compromis. A avut o via i o moarte de sfnt. Sunt multe nume ilustre, acolo este inscripionat numele printelui Sandu Tudor, printele Daniel, stareul de la Raru, numele lui Valeriu Gafencu, dincolo de stlp, numele lui Mircea Vulcnescu. Aici este inscripionat i numele a doi din camarazii mei, prietenii mei, nu doar Alexandru care a murit la Aiud, ci i numele lui Popovici Cornel; toi cu litera E au fost executai n nchisoarea de la Jilava. El a fost introdus n lotul lui urcanu i toi din lotul lui urcanu au fost condamnai la moarte i executai. El a fost introdus n lot ca s fie omort. Din ce cauz? Pentru c era nepotul lui Vasile Iainschi, unul din ntemeietorii micrii legionare. Sunt multe lucruri de spus... Cteva cuvinte despre interiorul bisericii. Catapeteasma este din lemn de paltin, a fost sculptat de o familie de sculptori de la Pipirigul lui Creang. Crucea aceea de pe peretele din fundul altarului, crucea cu epi, a fost realizat de un camarad legionar de pe lng Sibiu i simbolizeaz pe de o parte epile pe care le-a suportat Mntuitorul pe drumul Golgotei, i pe de alt parte, simbolizeaz epile pe care le-a suportat Mntuitorul i neamul nostru romnesc, prin fii cei mai buni. Biserica toat este plin de simboluri. Sunt 24 de trepte de sus pn jos. Pe de o parte simbolizeaz vmile vzduhului de care vor fi scutii numai cei care au fcut fapte bune, i vor trece din via n venicie, pe de o parte, iar pe de alt parte simbolizeaz treptele de suferin pe care le-au ndurat cei mai buni fii ai neamului, din greu n mai greu, foarte greu i pn la jertfa suprem, care nseamn trecerea din biserica lupttoare n cea triumftoare. Nemernicii care o conduc astzi caut pe toate cile s tearg urmele trecutului. Din cauza aceasta nchisoarea Aiud i alte nchisori, mai ales din Ardeal, au intrat n renovare i a fost renovat de la subsol pn la acoperi, pentru ca s se tearg urmele trecutului. Au mers pn acolo nct au dat jos tencuiala de pe pereii celulelor i camerelor, pentru ca s nu se mai gseasc scrisul nostru pe perei. Erau scrise poezii, cuvinte strine, formule chimice, formule fizice, formule matematice - toate acestea au fost distruse. Ua aceasta, dup cum ar fi trebuit s remarcai, are vizeta mare, n care era introdus gamela, i deasupra vizeta mic, ochiul dracului, prin care eram spionai, zi i noapte. Eram spionai, i pentru ca s fim spionai mai bine, toi gardienii, caraliii, cum li se zicea, erau echipai peste nclminte cu pslari, ca s nu fac zgomot, dar nou ni se dezvoltase aa de mult simul acustic nct, nu numai c i auzeam, dar dup clctur tiam i cine sunt. Ne spionau de la ora cinci dimineaa, cnd se ddea deteptarea pn la ora zece seara cnd se ddea stingerea. Aveam voie s ne plimbm prin camer sau celul i cel mult s stm pe ezut pe pat. Deci aveam 3

voie s stm n ezut pe pat; n-aveam voie s ne ntindem pe pat. Dac ne prindea c ne-am ntins pe pat ne fcea raport i eram sancionai cu mai multe zile de izolare. Izolarea se executa n camere foarte mici, vara. Un medic din Arad mrturisete c a fost bgat la izolare mpreun cu Sandu Tudor, printele Daniel, care, dup ce s-a nchis ua, s-a trntit pe pardoseala de beton i unii gardieni, probabil la indicaiile ofierului politic, aruncau cte o cldare de ap, ca teroarea s fie i mai crunt, s fie ghea pe jos. Atunci Sandu Tudor s-a aruncat pe beton, cu minile ntinse, n form de cruce i a spus i doctorului s se aeze peste el n aceeai poziie. i amndoi, timp de 8 zile s-au rugat la Dumnezeu, cu rugciunea inimii, rugciunea lui Iisus: Doamne Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul n aa fel nct nu au simit cnd au trecut cele 8 zile de izolare. Gardienii, vzndu-i ntini jos, au crezut c sunt mori. i, cnd au deschis uile ca s le ia cadavrele, i-au gsit vii i mai calzi dect intraser. ara noastr toat era mpnzit de nchisori i lagre de exterminare. Toat ara era o mare nchisoare, denumit Republica Socialist Romnia, bine pzit de securitate, n aa fel nct cei care vroiau s se elibereze din aceast mare nchisoare i erau prini, erau condamnai pentru infraciunea de trecere frauduloas de frontier, care nu mai era socotit infraciune de drept comun, ci infraciune politic i ntr-adevr era politic pentru c vroiau s evadeze i s-au umplut nchisorile de frontieriti. i se observ aici c Dobrogea i Brganul de sud erau pline de lagre de exterminare. Din ce cauz? Pentru c Gheorghiu Dej s-a dus la Stalin i s-a plns c nu mai tie ce s fac cu aa mare numr de reacionari. i, ntr-adevr, noi eram reacionari, c reacionam mpotriva regimului comunist, a regimului ateist bolevic. i Stalin i-a spus: F un canal i acolo-i termini pe toi. i a fcut Canalul Dunre-Marea Neagr, care a fost un adevrat abator uman pentru cei mai buni fii ai neamului. S ne ajute Dumnezeu ca s nu mai avem parte de asemenea urgii i frdelegi! Nu v-am vorbit din nchipuire, nu v-am vorbit din auzite, v-am vorbit din trire, din inim, din experiena de o via. V-am vorbit cu gndul la versurile din imnul eroilor: Dezvelii tot adevrul/ i le spunei tuturor/ Cum murir fraii notri/ Pentru neam i ara lor. Amin. Monahul Teodor, Fost deinut politic, 8 ani de temni. Parintele Iustin despre Aiud - Parinte, s-a creat o intreaga valva pe seama proiectului manastirii sau memorialului de la Aiud. Stim ca sfintia voastra ati sustinut un proiect, momentan aflat in atentia IPS Andrei, dar care a acordat mai mult credit unui proiect mai putin ortodox din punct de vedere arhitectural, sustinut insa de personaje ale mass-mediei romanesti, cum ar fi domnul Dan Puric si altii, care au lasat impresia mai mult a unor interese profitabile decat a proslavirii sfintilor martiri de la Aiud. Cine este in drept sa hotarasca asupra acestui proiect? De ce credeti ca glasul fostilor detinuti este oprimat si acum, dupa atatia ani de la caderea cenzurii si comunismului? - Dragii mei, pentru mine Aiudul are o semnificatie mult mai profunda decat leo acorda mai marii lumii de azi. Aiudul ar trebui sa fie pentru noi centrul principal de preocupare al intregului nostru neam crestin ortodox, pentru ca de aici se leaga toata forta de traire si de rugaciune a noastra, la ora actuala, prin puritatea martirilor, a anilor si miilor de ani care s-au scurs prin toate aceste celule. Aiudul nu poate fi monopolizat de nimeni; Aiudul nu este o granita, nu este un loc inchis de unde se adapa numai neamul nostru. Aiudul este un centru de traire duhovniceasca, de spiritualitate si model de viata pentru toate neamurile crestine, in special pentru ortodoxie, pentru ca forta si idealul acestor martiri se rasfrange asupra unui intreg neam crestinesc, nu doar peste Romania. Ei sunt glasul care striga in pustie in veacul acesta rece si mort si lipsit de viata duhovniceasca si de luptatori vaditi impotriva prigonitorilor crestinismului pe toate planurile. Ele sunt singurele glasuri care ne unesc pe noi intr-un singur glas catre ceruri pentru salvarea si viitorul neamului nostru. Vremurile sunt destul de grele, mai mult decat banuim noi. Nu este vorba despre o greutate materiala, financiara, economica. E o criza spirituala care a cuprins intreaga lume si aceasta criza a dat si peste Rasaritul acesta ortodox si in special, Romania, tara ortodoxa care a mai ramas in picioare cu fata catre ceruri. Pentru mine, in lupta asta crancena intre ateism si ortodoxie care este din ce in ce mai puternica, singurul glas curat catre Dumnezeu este glasul romanilor, prin sangele martirilor din Aiud si de prin toate puscariile comuniste, Pitestiul, Gherla, cetatui de rezistenta anticomuniste. Cand in puscariile noastre judetene, cum era de pilda in Suceava, prin 1949, se faceau odioasele arestari, zaceau copii de 15- 16 ani, si copii de san care au fost luati de la cresele lor si adusi cu mamele lor la ancheta, cu tatii lor, adusi aici intemnitati. Ce jertfa mai placuta si mai 4

curata poate fi decat a acestei generatii in fata careia noi trebuie sa ne inchinam? Nu este admis sa vorbim altfel despre lucrurile acestea pentru ca numai niste atei, niste oameni uratori de neam si de Biserica pot sa se mai opuna acestor idealuri crestine, curate, sanatoase care ar putea sa dea nastere unui simbol al adevarului de lupta crestin ortodoxa. Este inadmisibil sa se gandeasca cineva ca aici e vorba despre centru cultural, despre centru de cercetari martirologice, de cercetari istorice samd. Aici este vorba despre fondarea unei biserici crestine ortodoxe, care sa ne adanceasca comuniunea cu martirii trecutului nostru. S-a creat o mare confuzie in privinta sensului de schit sau de manastire. Ce este un schit? Un schit este radacina, samburele unei manastiri; nu e altceva. Un schit are un numar de pana in 15 calugari, si ce este mai mult devine o manastire. Schitul este nucleul de inceput al monahismului nostru si leaganul formarii neamului nostru. Ce a fost manastirea Neamtu, de pilda, cetatea acesta voievodala? Ce a fost Putna, toate cetatile marete ale domnitorilor nostri? Au fost niste schituri. Intai domnitorul a dat o mostenire de pamant, cateva zeci de hectare, unde s-au adunat cei mai buni dintre crestini, calugari si care au inceput sa faca pomenirea ctitorilor, voievozilor si a tuturor din trecut. S-a dezvoltat Putna, mrea Neamtu manastiri domnesti, care duc mai departe crezul nostru crestin ortodox. Ce a fost m-rea Neamtului initial? A fost un schit, a devenit o manastire, apoi un centru cultural; acolo s-au adapostit toti scriitorii nostri mari: Eminescu, Sadoveanu, Creanga, Arghezi si altii, care au ajutat si au cautat sa dezvolte cultura romaneasca in baza traditiei si obiceiurilor noastre ortodoxe. Acum se bat in terminologie si se bat in nimicuri cum ca facem schit, cum ca facem manastire, cum ca facem centru de studii. Pai cand am spus manastire, implicit este vorba si despre centru cultural. Pentru ca aici se celebreaza jertfa Mantuitorului nostru Iisus Hristos, de aici izvorasc toate cazaniile, toate cartile, de aici izvoraste toata cultura noastra romaneasca; restul este imitatie. Ca se aproba, ca nu se aproba, ca se denumeste, se calculeaza nu este altceva decat o rea vointa a tuturor care se opun la jertfa si la valorile noastre crestine. A te opune Aiudului, este echivalent cu a te impotrivi Imparatiei lui Dumnezeu, direct; acestia anuleaza jertfa martirilor, anuleaza viata noastra spirituala atat aici cat si dincolo. A fost o durere pentru mine faptul ca nu s-a luat in considerare si parerea noastra, a fostilor detinuti si acest lucru mi-a reamintit de dictatura comunista. Am avut sentimentul ca nu se vrea cu niciun chip implicarea celor care s-au jertfit si au marturisit acolo. Nu cumva sa scrie istoria cine a jertfit pe acele locuri si cine a scos tara de sub comunism, nu cumva sa ramana acolo o marturie adevarata pentru viitorul si fiii neamului nostru. Sa inventeze ei istoria dupa cum le convine lor. - Dar ce parere aveti despre acesti oameni de cultura care vor sa transforme intr-o firma acel loc sfant, arogandu-si drepturi nemeritate? - Mai, oamenii acestia nu sunt niste oameni de cultura, sunt niste speculanti de istorie, arta si filosofie, pe ici pe colo si nu fac altceva decat sa incurce mintile oamenilor. Nu gasesc oameni de cultura care sa se opuna la o frumusete asa cum ar trebui sa fie Aiudul. - Credeti ca poate fi curata activitatea unor oameni care au asocieri cu diverse cluburi si organizatii indoielnice? - Nici pomeneala. Nu are ce cauta asa ceva in cetatea aceasta a Aiudului; aici a fost o conceptie curat crestina si nationala; tocmai aceste organizatii, masoneria a fost cea care a oprimat si a inchis acolo miile de crestini si au dat condamnari de sute de mii de ani. Acestia sunt si raman in intuneric; pentru ei Aiudul este cel mai mare junghi in inima lor; in realitate ei nu urmaresc decat sa distruga si sa descompuna orice notiune de adevar ortodox. Si acestia nu pot fi decat cei care de la inceput au ucis impotriva lui Hristos pe cei 14 mii de prunci, aceiasi sunt pana la revolutia franceza, si au continuat cu revolutia din Rusia, si pana in zilele noastre nu inceteaza sa lucreze la distrugerea planului nostru crestin ortodox. - Multa lume se intreaba cum de v-ati suparat pe Dan Puric, mai ales ca sfintia voastra i-ati aratat calea catre Biserica si ati rostit multe cuvinte laudative la adresa lui? - Mai in privinta lui merge zicala aceea romaneasca: Un om, ca sa-l cunosti, trebuie sa mananci o banita de sare. - Credeti ca actoria poate fi un mijloc de pescuire duhovniceasca? - Bineinteles, dar depinde in ce duh o faci, cum o faci. Daca nu ai pocainta, in zadar este toata lucrarea ta. Actoria este si falsitate. Depinde cat adevar ai in tine ca artist. Acesti actori care intr-o ora pot schimba trei masti, asa cum m-a pacalit si pe mine, aici Eu i-am dat o sansa si o mana de 5

dragoste domnului Puric, ca unul ce putea sluji cauzei acestui neam dar, in sfarsit este loc de pocainta pentru fiecare, pentru cel mai mare criminal. - Cum credeti ca ar trebui sa se raporteze o personalitate culturala fata de toate aceste asociatii murdare care conduc lumea si nu iti permit sa te extinzi mai mult daca nu pactizezi cu ei cumva? - Pai, ori esti firul de izvor curat, neamestecat cu ape straine, ori esti o mare sarata care se compune din toate apele murdare care vin din lume. Noi ramanem pe acest fir ortodox curat, sanatos. Sigur ca au fost intotdeauna si oameni de atac impotriva acestui adevar si vor fi pana la sfarsitul veacurilor, insa noi nu trebuie sa ne micsoram in fata acestor incercari, pentru ca noi suntem radacina acestui neam; peste noi nu pot trece. Noi nu am cotropit pe nimeni; ei au venit peste noi si au amestecat toate limbile si cauta si pana astazi sa le amestece, si sa suceasca mintile credinciosilor nostri si intregii omeniri. Noi ne-am pastrat aici saracia si neamul, dupa cum spune poetul. Aici ne-am nascut, aici avem si drepturile noastre. Si mai mult, am fost aici permanent de straja Europei de Apus si ramanem si mai departe in aceeasi gandire crestin ortodoxa, a pacii, a linistii si a dragostei intregii lumi. Aceasta este conceptia, gandirea noastra, nu speculatie si amagire specifica oamenilor slabi. - Credeti ca Romania ar fi putut rezista prin propriile ei resurse fara ajutorul marilor puteri? - Ar fi putut si oricand o poate face. Tara noastra este o tara care nu are nevoie de nimeni. Daca tara asta ar fi gospodarita de niste oameni care ii doare sufletul si inima pentru frumusetea acestei tari, nu am nevoie de nimic, nici de un surub occidental. - Dar in cazul in care noi suntem datori vanduti bancilor mondiale - Asta e altceva. Aici e criza aceasta economica, care tot manevrele marilor actionari sunt in spate, actionari care manevreaza tarile acestea mici si le conduc ei cum vor. Acuma le saracesc, acuma le imbogatesc, acuma le desfac, apoi maine le descompun si asta-i manevra lor, ca sa poata lovi cat mai mult in Hristos Cel inviat din morti - Credeti ca traim intr-o falsa libertate si preconizati instaurarea unei noi dictaturi? Ati vazut de pilda ce a patit Parintele Filotheu cu conferinta de la Onesti a fost interzisa pe motive neclare - Da, ca si la Iasi Se intampla la ora aceasta peste tot. Democratia este doar pentru ei, nu pentru noi. Noua dictatura este instalata deja, noi nu avem decat sa ne pregatim de asprimile si de metodele satanice pe care le vor exercita asupra noastra. - Cadem insa in capcana aceasta ca ni se pare ca suntem liberi si putini se dezmeticesc din aceasta betie. - Bine, dar nu multimea dirijeaza lumea ci oameni care iau asupra lor jugul si duc mai departe crucea unui neam. Tineretul din 1948 ei au fost elita neamului nostru; restul trepadusi pe langa ei. - Ce recomandati oamenilor cu privire la aceste vaccinuri obligatorii? - Pai, da, sunt obligatorii. Acuma vine si te executa daca nu te vaccinezi. Te executa, ai gatit-o! Mucenic vei fi! - Si credeti ca e un act de martiraj daca refuzi aceste vaccinuri sau mai bine le acceptam si sa suportam consecintele? - Ori una ori alta, dar asta este o cale mai cu compromis. - Considerati ca este mai bine pentru crestini sa-si pregateasca din timp niste fortarete sau e de preferat ca fiecare sa stea la locul lui si sa se pregateasca de mucenicie? - Ei nu vor lovi chiar asa in masa, vor lovi sistematic. Acuma vin cu gardasilul, cu gripa porcina vrei nu vrei, trebuie sa bei otrava. Maine poimaine vine cu alta interdictie nu ai sa mai poti bea apa dintr-o fantana, dintr-un paraoas, n-ai sa poti avea o planta, n-ai sa poti avea un pom si incetisor asa te aduce de nu mai ai suflare. Ei, pe de alta parte vin si cu otravirea alimentatie pe care ti-o impune o sa traim cu pilule. Iei pilula felul I, pilula felul II, si pilula felul III apa. Ei fac o aplicare directa, au renuntat la experimente, pentru ca au de 7.000 ani o experienta in istorie cu fel si fel de metode cu popoarele acestea crestine. Noi suntem ca o pisica ce se joaca cu soarecul asa suntem noi in fata acestor forte ale raului ce se napustesc asupra noastra. Dar nu ne ramane decat sa ne rugam, sa ne ingradim sa putem avea curajul sa intampinam cu toata dragostea si fermitatea jertfa aceasta pentru Hristos. Asa cum au facut sfintii martiri din primele secole si pana in zilele noastre, asa trebuie sa mergem si noi sa ne gaseasca oarecum pregatiti de lupta. (interviu realizat de monahia Fotini, 5 august 2009, Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamt, extras din nr.7 al revistei Atitudini) 6

Atitudini la Aiud Prezentarea proiectului mnstirii de la Aiud susinut de Printele Justin de la mnstirea Petru Vod - Arhitect drd. Nicolae Tulban, prof. drd. Marian Maricaru Venind ntr-un pelerinaj la mn. Petru Vod am aflat c Printele Justin, ctitorul actualului Schit Sf Cruce de pe Rpa Robilor de la Aiud intenioneaz s organizeze un concurs de proiecte pentru ridicarea mnstirii Sf Cruce de la Aiud, nchinat martirilor din nchisorile comuniste. Atunci am cerut binecuvntare de la Printele pentru a propune un proiect. Aa ne-am apucat de lucru. De mai muli ani ne-am specializat n problema arhitecturii bisericeti . tim c arhitectura bisericeasc este o mrturisire, o contemplare i ntrupare a contiinei eclesiale. Biserica este chipul pmntesc al mpriei Cereti. Arhitectul are o misiune mare i grea - aceea de construi icoana mpriei. Pentru a construi o biseric n Rpa Robilor efortul este pe msur. Acel loc, prin sfinenia care-l nvluie, este aparte, ntruct acolo mpria este deja prezent. Ne-am propus dintru nceput ca acest proiect s fie rodul unei mpreun-lucrri cu toi cei implicai, astfel nct s gsim contiina eclesial prin luminarea pe care o aduce comuniunea n Hristos i dragostea freasc (acolo unde i cu cine a fost deschis). ns cel mai important a fost c Pr. Justin i ali supravieuitori triser ntre acei sfini. n temnia Aiudului ei vzuser icoana mpriei ntruchipat, materializat n acei minunai oameni care sunt sfinii de la Aiud. Ceea ce a urmat a fost o serie de discuii cu Printele. Din ele am aflat cam cum trebuie plsmuit Biserica de acolo, pentru ca ea s poat fi numit icoan a mpriei. Dincolo de multele discuii i mpreun-cutri, rmne binecuvntarea i rug. Printelui, cu care am plecat la drum i ne-au nsoit n tot acest demers i care, nc, ne nsoete. Am ajuns la o form pe care o prezentm aici i pe care Printele a binecuvntat-o i susinut-o ca proiect propus de Sfinia sa. Tot Sfinia sa ne-a cerut personal s-l nsoim i s susinem proiectul alturi de el la dezbaterile legate de alegere. Centrul de Studii va fi n grija monahilor cei mai ndreptii, prin sfinenia vieii monahale, la a locui pe acel loc sfnt. Monahismul este o prelungire spiritual de zi cu zi a martiriului. De-a lungul ntregii istorii a Bisericii, mnstirile au fost principalele focare de cultur, fiind adevrate coli dotate cu imense biblioteci, scriindu-se cri iar, n momentul descoperirii tiparului, fiind primii care l-au folosit . Monahii vor fi principalii curatori ai moatelor i lcaului cu muzeul i Centrul aferent lui. De aceea, monahii mn. Sf Cruce vor fi dintre cei instruii, cu aplecare spre studiu i cercetare, avnd educaie n domeniul teologiei, antropologiei, medicinii legale, istoriei, aghiografiei etc. Cercettorii aflai n stagii vor putea locui pe perioada sejururilor legate de proiectele lor n zona special amenajat lor, ncercnd, pe ct posibil, s se integreze vieuirii ortodoxe din acest lca sfnt i artnd n primul rnd prin aceasta respectul pe care l datoreaz sfinilor cu care avem nainte de toate o relaie doxologic. De aici izvorte i interesul pentru studiul vieii lor i tot n aceasta i au scopul aceste studii. Pe scurt, proiectul a avut n vedere cteva elemente-for izvorte din necesiti teologice i practice: - centralitatea martyrionului (rotond) n cadrul ntregului complex. Martyrionul respect canonul arhitectonic al bisericilor muceniceti: form rotund, octogonal sau hexagonal, cu absid pentru altar care s aib dedesubt o zon n care se fie aezate moatele care s poat fi cinstite de credincioi i la care s existe acces din biseric prin dou rnduri de scri laterale. Asumarea tradiiei vechilor martyrioane face legtura peste timp ntre mucenicii perioadei primare a Bisericii i cei ai vremurilor din urm, artndu-i pe acetia cu nimic mai prejos dect primii. Pn la mult ateptata proslvire oficial a noilor mucenici, sub altar poate fi plasat un cenotaf simbolic, n care pot fi aezate ulterior osemintele adeverite ca moate; - o biseric martyrion nu poate fi ridicat dect pe un loc sfnt, mai precis pe mormintele martirilor sau pe locul muceniciei lor. Din acest motiv, conform Tradiiei ortodoxe, aceast biseric nu poate avea dedesubt, adic la subsol, nimic altceva dect un loc n care, ca ntr-un mormnt comun (aa cum se i afl ele nmormntate n Rpa Robilor), s fie aezate moatele deasupra crora, n biseric, se slujete Dumnezeiasca Liturghie. Nimic nu trebuie s se interpun ntre acel loc sfnt i nsui corpul bisericii; - stilul arhitectural, tradiional ortodox, se impune din nsi vechimea canonului legat de martyrioane. n consecin, ca n ntreg demersul nostru, ne-am aplecat cu atenie asupra nelegerii tradiiei patristice. Dup ieirea din persecuia primelor veacuri au nceput s se construiasc dou tipuri de biserici: cele de parohie (adic cele impuse de existena unei comuniti cretine) i cele martirice. Martyrioanele au fost construite doar ntre secolele IV i VII d. Hr. ntruct n zilele noastre situaia este foarte asemntoare cu cea de la nceputul secolului IV - cnd ntreaga cretintate 7

ieise din muli ani de persecuii -, ne-am raportat n chip firesc la modul n care Prinii Bisericii au tratat arhitectura bisericeasc (tipologia arhitectural). i pentru c perioada de aur a arhitecturii ortodoxe este cea a Sf. mprat Justinian cel Mare, ne-am aplecat asupra unor biserici cu martyrion din acea vreme (precum Sfinii Serghie i Vah din Constantinopol, San Vitale din Ravenna i altele) ;- ntruct martyrioanele sunt biserici prin excelen de plan central, altarul s vin ct mai aproape de zona central octogonal (cifra 8 are simbolism eshatologic) format din stlpii de susinere care, trecnd de balcoane, se urc pn n cupola larg, simboliznd Cerul ca un uria baldachin ridicat deasupra mormntului mucenicilor pe care se va sluji Sf Liturghie. Toate aceste elemente sunt specifice monumentelor funerare antice ale martyrioanelor. n plus, circulaia credincioilor spre uile diaconeti ale altarului sau spre subsolul de sub altar s fie rezolvat ntrun mod foarte practic, care descongestioneaz zona central, facilitnd micrile liturgice, anume prin deambulatoriile formate n zona marginal, exterioar octogonului central al martyrionului. Aceast rezolvare este, i ea, inspirat tot din arta bisericeasc veche; - trapeza s fie aezat fa n fa cu ieirea din biserica martyrion, pe axa Rsrit-Apus, ca o prelungire agapic a mesei euharistice. n mnstiri trapeza este ca o a doua biseric, fiind loc de comuniune n Hristos, rugciune, agap, ascultare a citirilor din cuvintele Sfinilor Prini. Trapeza este mpodobit, ca i biserica, cu fresce reprezentnd sfini i momente din vieile lor; - n legtur cu martyrionul i cu trapeza s fie zona de locuire monastic avvaton, adic o zon din mnstire dedicat exclusiv monahilor, inaccesibil pelerinilor sau vizitatorilor. Acesta se dezvolt ca o latur de nord a unui atrium uria al martyrionului, atrium n componena cruia intr i trapeza i zona de intrare i care cuprinde i un aghiasmatar sau fntn cu ap. Zona avvaton asigur o anumit intimitate i linite att de necesar monahilor aflai ntr-o zon oreneasc i va avea acces direct la martyrion printr-un pasaj. Ea va fi format din paraclis de iarn, dou rnduri de chilii cu utilitile necesare, apartament arhieresc, o mic bibliotec monastic, etc; - rezolvarea n terase a proiectului, deoarece terenul se afl ntr-o pant destul de accentuat. Partea superioar va fi ocupat de turnul-clopotni care domin vizual i sonor blocurile i valea. Apoi zona monastic, dup care, mai jos, pe platforma de mijloc, principal, se va afla biserica (se subliniaz i pe vertical centralitatea martyrionului) iar la nivelul de jos, muzeul cu Centrul de Studii Martirologice; - zona de nord (aflat n pant accentuat), care d spre primele blocuri ale oraului, s fie amenajat ca zon-tampon, cu vegetaie: copaci nali - mai ales n zona de margine -, apoi o alee ce erpuiete ntre intrarea pietonal de sus i rotonda martyrionului, alee amenajat cu popasuri de belvedere, bncue, grdule de piatr i umbrare cu vi de vie - simbolul lui HS i al muceniciei; - accesul auto i pietonal principal att pentru Mn. ct i pentru Centru va fi dinspre strada de jos; - s existe accesibilitate spre martyrion dinspre zona muzeului i a centrului de studii martirologice. Accesibilitatea se face pe la suprafa, dar i printr-un culoar subteran (care poate avea iluminare natural din tavanul deschis pe alocuri) care s aduc aminte de catacombele perioadei cretinismului primar. Acest culoar, amenajat ca osuar (oasele nu pot sta n muzeu, ci ntr-un spaiu dedicat anume) n care vor fi aezate rmiele pmnteti gsite n Rpa Robilor, face legtur concret ntre subsolul muzeului - amenajat ca o zarc, deci imitnd condiiile de nchisoare grea comunist, izolator etc , i zona de sub altar n care se afl numai acele rmie care manifest semne ale sfineniei: miros frumos, izvorsc mir, aduc tmduiri. Pelerinii sau vizitatorii vor putea ncepe parcursul iniierii lor fie dinspre biserica martyrion, cobornd sub altar la mormntul mucenicilor (unde se pot nchina), trecnd prin culoarul-osuar i ajungnd la muzeu, fie invers, parcurgnd un drum iniiatic ce ncepe din muzeu cu prezentarea ptimirii lor i culminnd cu proslvirea lor ca sfini mucenici aezai la baza martyrionului; - o atenie deosebit am dat i conceperii i proiectrii Centrului de Studii Martirologice. n primul rnd va exista un muzeu vizitabil de un mare numr de oameni (cu o intrare separat) i care va organiza expoziii permanente ce vor populariza rezultatele i produciile Centrului de Studii. Centrul va fi dotat cu o bibliotec cu sal de lectur (ncptoare, izolat fonic de zona muzeului i luminat natural printr-un sistem special de geamuri), videotec i fonotec (pentru stocarea i accesarea mrturiilor nregistrate; acest gen de mrturii vii sunt foarte importante pentru nelegerea epocii, a realitilor nchisorilor comuniste, a participanilor la evenimente - martiri, mrturisitori, supravieuitori, torionari -, dar ajut i la un tip de muzeificare foarte modern, prin care cercettorul sau simplul vizitator poate relaiona mai direct i surprinde mai uor, spontan realitile invocate prin 8

faptul c se adreseaz mai multor simuri) dotate cu sal de lectur audio i video (de asemenea, izolat fonic i dispunnd de separeuri i penumbra necesar), sal de prelucrare audio-video (pentru cercettorii i experii care vor putea realiza documentare ce vor putea fi folosite n cadrul Centrului i al muzeului, dar vor putea fi puse i n vnzare sau folosite alte modaliti de difuzare, n scopul popularizrii), sal de proiecii i conferine (se vor organiza prezentri, proiecii, dar mai ales conferine locale i internaionale; utilarea slii va fi n consecin). Am gndit aceste spaii n conformitate cu cele mai noi tehnici i metode folosite n biblioteconomie i muzeistic, n urma vizitrii i cercetrii bibliotecilor celebre din strintate i a muzeelor premiate internaional; - de asemenea, legat de Centrul de Studii, s existe un corp de locuit (dotat cu utilitile necesare), cu cteva camere pentru cercettorii ce vor rmne acolo pentru o anumit perioad. Acest corp de locuit are acces direct, printr-un culoar, la zona Centrului de Studii. Masa va putea fi luat ntr-o sal special, aflat ntr-un corp comun cu trapeza monastic i buctria; - parcarea va fi aezat n zona opus celei monastice (deci n faa muzeului), pentru a se asigura o linite mai mare n biseric i n avvaton-ul clugrilor. Am ntocmit acest text de prezentare ntruct am neles faptul c opinia public nu a avut acces pn acum la planurile mai detaliate i la explicrile necesare. Astzi, 2 August 2009, la prznuirea Sfntului mprat Justinian 1. Arhitectul Nicolae TULBAN este specializat n arhitectura bisericeasc, urmnd un doctorat la Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu din Bucureti i publicnd diverse articole i studii pe aceast tem; nu este la primul su proiect bisericesc, lui datorndu-i-se, ntre altele, i reabilitarea chiliei romneti de la Kapsala, Sfntul Munte; Marian MARICARU, teolog specializat n arhitectura bisericeasc (a absolvit un masterat n Spaiul Sacru la Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu din Bucureti, a publicat diverse articole i studii tematice i are n pregtire un doctorat pe aceast tem la Facultatea de Teologie din Tesalonic, Grecia), este urmaul unuia dintre cei care au fost ntemniai la Aiud; echipa pe care o formm are n momentul de fa n lucru proiecte i n ale pri ale rii (comandate mai ales dup ce unii preoi i episcopi au vzut i apreciat proiectului de la Aiud). cteva exemple din vechime ar fi mediile monastice ale Antiohiei, Alexandriei sau ale rii Sfinte (Sf. Sava, Sinai), iar mai apoi cele din capitala Imperiului Bizantin (n mod special mn. Studion) i Sf Munte Athos (a se vedea i controversa isihast n care erau implicai ierarhi, monahi i laici crturari de mare cultur, dar mai ales de autentic trire duhovniceasc) care au nscut pe marii Prini ai Bisericii. La noi, n vremurile din urm, este de menionat exemplul mnstirii Neam i al micrii paisiene. Ca i n cazul altor biserici din epoca noastr, alegerea stilului reprezint o provocare. Cu att mai mult n cazul bisericilor de importan major, n care fiecare zon romneasc i-ar dori s se regseasc prin stilul ei local. Acest lucru este, n realitate, imposibil ntruct este imposibil mpcarea diferitelor stiluri regionale, eterogene, dezvoltate pe teritoriul actual al rii noastre n evul mediu trziu i sub influene strine. S-a gsit o soluie ce decurge firesc din arhitectura primului mileniu, specific vechilor martyrioane, construite i la noi, ca peste tot, n acele vremuri, n zona Dobrogei i nu numai (dar ruinate de vremuri). La acest stil vor fi adugate, pe ct posibil, elemente decorative specifice mileniului al doilea (stilul brncovenesc, moldovenesc etc.). ntruct neamul nostru romnesc i martirii i mrturisitorii si ortodoci pe care i cinstim, nu au fost numai din zonele teritoriului actual al Romniei, ci i din Basarabia, Bucovina, nord-vestul cedat (spre munii Tatra), i de la Sud de Dunre (nu puini erau vlahi din Macedonia, Pind, Epir, Serbia, Cadrilater care se simeau la fel de romni, pentru c i erau, dup snge i tradiii), am considerat c singurul stil cu adevrat reprezentativ tuturor i care atest tocmai unitatea, geniul ntre popoare i vechimea noastr ca neam bimilenar este unul inspirat din cel n care au construit martyrioane i mreii notri strmoi traco-latini (Sfinii mprai i mari ctitori Constantin cel Mare i Justinian cel Mare) care au nfiinat Imperiul Romeu cretin, numit atunci Romania. Istoricii l numesc astzi, convenional, Bizan, i arat c a fost continuat pn n modernitate de Bizanul dup Bizan (dup celebra expresie a lui N. Iorga) din statele vlahe, latin-ortodoxe, Ungrovlahia i Moldovlahia. Utilizarea acestui stil n Aiudul Transilvaniei nu este dect nc o confirmare a continuitii i vechimii neamului nostru aici. S nu uitm c la AlbaIulia, locul Marii Uniri, sub ceea ce mai trziu a devenit catedrala romano-catolic, spturile arheologice au descoperit tot o rotond bizantin datnd din secolul IX!

O, clugrie! Tnguirea monahului ispitit O, clugrie! Ct de negrit este taina ta i ct de ademenitoare sunt braele cu care m-ai mbriat la nceput dar ct de dureroas este i strnsoarea ce m-a cuprins n braele tale! S m ntorc?! M strngi prea tare. S merg nainte? Nu am putere. Legat sunt de braele tale, dar i de patimile mele. mi simt sufletul ferecat i nici o gean de lumin nu zresc. Ce ntuneric! De neneles mi sunt toate i pesc ca ntr-o robie. O, clugrie! Unde este dulcea mngiere ce mi-o artai la revrsatul zorilor, cnd cu nesa ncepeam s rostesc rugciunea Mirelui Meu? l purtam cu mine oriunde, cu animalele la pscut, printre bucate la buctrie i n tot locul vedeam Numele lui Iisus. O, clugrie! Unde-i este nebiruita putere ce mi-o artai la apusul soarelui, c parc nimeni nu era mai de nenvins ca mine? Legea firii era mult prea mic fa de puterea ta. Somnul mi-l opreai, foamea mi-o fceai prieten, trupu-mi ntreai, mintea mi-o furai i o trimiteai s cotrobie prin vieile Sfinilor i paginile filocalice ale de Dumnezeu purttorilor Prini i hotar nu mai gsea. O, clugrie! Unde-i este linitea ce mi-o aduceai n miez de noapte i-n inim mi-o aterneai? i acolo se desfcea o lume nou, cu care abia ateptam s m ntlnesc, o lume ce-mi stingea simurile trupeti i-mi aprindea lumina cea negrit din care curgeau izvoarele vieii venice? Toate celelalte mi se fceau grabnic trectoare i nensemnate, iar eu rmneam fa-n fa numai cu venicia. Cine m-ar fi desprit de dragostea Mirelui meu? Oare necazurile ce veneau de la oameni? Nicidecum! Oare vreo alt neputin sau dragoste strin? Cum ar fi putut, dac braele tale m-mbiau cu attea bunti cereti? Dar, vai! Pulbere i vis sunt toate acestea pentru mine, acum. Abia dac-mi mai aduc aminte c leam gustat vreodat. Strine-mi sunt braele ce m cuprind acum i parc m doare strnsoarea ta. Au rmas patimile mele i strnsoarea ta. Urciunea m-nconjur din toate prile. n zadar mi ridic mintea din nou prin scrierile Sfinilor Prini, c pic ameit lng hoitul meu. n zadar mi silesc inima s strige ctre Hristos, strin e Mirele de ea. n zadar caut la cei de lng mine, c rmn tot paralizat. Parc nnebunesc, dar oare n-am nnebunit? O, clugrie, numai tu ti aceste taine. Numai tu furi harul Domnului i-l ascunzi de la mine, ca s mi-l dai mai apoi mai strlucit. Toi poate ajung la cest impas, dar eu cum voi trece de el? cum voi ajunge la lumina de dincolo de ntuneric, de dincolo de acest tunel? Un tunel m desparte de lumina lui Hristos. Cum voi trece de toate gropile ce nu le vd? Nu tiu! Mila Ta, Doamne, m va urma n toate zilele vieii mele? O, clugrie, strnge-m tare ca s nu alunec din braele tale, cu care m-am legat din tinereile mele. ine-m cu darul tu, cel dat mie de Hristos, Domnul meu. Monahia Fotini - Revista ATITUDINI Nr 7 Avva Arsenie Papacioc - curajul marturisirii Rafael Udriste: Am fost la Aiud i am filmat n osuar. Exist o presiune foarte mare la nivel politic, prin care toat jertfa celor care au murit la Aiud s fie astupat. Cu foarte mare greutate s-a fcut osuarul. Cu foarte mare greutate s-a ridicat acum un corp de chilii. S-ar dori s se fac acolo i o mnstire. Pr. Justin Prvu a fost acolo de cteva ori i tot ncearc s gseasc formula prin care s se fac n sfrit o biseric. Pentru cei care poate nu din rea credin, ci din ignoran, nu tiu ce a fost la Aiud l-am rugat pe pr. Arsenie Papacioc s ne spun cte ceva din propria experien. Exterminarea, tensiunea continua a ultimei clipe si valoarea libertatii - Printele Justin spune c Aiudul e cel mai sfnt loc al romnilor - Da, pentru c nu tiai dac trieti pn mine. Aceast stare de tensiune extraordinar i ddea ocazia s i cunoti marile tale intimiti. Nu este vorba de o suferin. Tendina lor era exterminarea prin nfometare. Zarca e o nchisoare n nchisoare, fcut de unguri pentru romni, ca s-i omoare, unde fr discuie i se aplica regimul dorit fiecrui ins sau fiecrui grup de ini. Ultimii ani - un an, doi - numai n zarc m-au inut. I-am nfruntat la o ntlnire pe care ne-au fcut-o ei acolo, cu deinuii vndui, ceea ce era egal cu moartea. Dar nu a vrut Dumnezeu. M-au bgat la rcitor. n trei zile mureai, constatat. M-au bgat cinci zile, nu am murit! M-au bgat apte, n-am murit. La camere frigorifere, tii. E groaznic! Nu tiu dac m nelegei Aveam o curiozitate de copil s vd cum iese sufletul Deci eram la marginea lucrurilor. Condiii imposibile, ca s mori n trezire. Au murit muli. Eu nu am murit. Nu puteam vorbi dect prin morse, i au cerut cei de alturi 10

s se spovedeasc. Tot prin morse. Eu puteam s transmit, dar nu puteam s primesc, pentru c dac te prindea, te omora pe loc. i am aranjat aa cu ei, tot prin morse. Mine, la o anumit or am apreciat cu ei atunci - stai n partea asta a celulei. Eu v dau un semnal prin btaie, prin perete, i mi spunei pcatele i eu v dezleg. Cu o condiie: dac murii pn mine - pentru c aa se punea problema - e valabil spovedania. Dar dac nu murii, la primul preot pe care-l ntlnii s v spovedii din nou pcatele. Adic s procedem cinstit n ceea ce privete respectiva tain. V spun acestea ca s avei o imagine a strii noastre spirituale acolo, cnd erai n fiecare clip nesigur de clipa urmtoare. Aceast stare, care nu era de o zi, era de ani. Nu am putut vedea nici un semn de bunvoin omeneasc, de om, n tot acest timp. Am fost ntrebat de muli unde a fost mai greu: n nchisoare sau n pustie, pentru c am trit i prin pustie. n nchisoare, cei care nu credeau n Dumnezeu se chinuiau, i le era ru. Pentru c nu era o for nevzut care s opreasc niel pornirile slbatice, de cruzime, de ur care apsau mereu pe om. Asta lipsea. n pustie ns dracii cu care lupi se temeau de Dumnezeu i era mai uor, cu toate intemperiile vremii: iarn, zpad, fiare slbatice, stare ncordat i acolo. Dar era totui o not de libertate. Pentru c dumneavoastr toi nu tii ct e de scump libertatea i pentru ce ne-a lsat-o Dumnezeu. Dumnezeu e suparat pe nepasarea si inertia in care traim. Ce e cu mine? Nu-i nimic mai scump la Dumnezeu ca timpul pe care ni-l d s-l trim. Pentru c a sufla i a rsufla e tot de la Dumnezeu. i atunci a avut marea pruden Domnul Hristos s ne spun c nu se mic fir de pr fr voia Mea. Suntem guvernai de Dumnezeu n toat micarea, n toate gndurile noastre ascunse. Sigur c depinde i pe ce poziie te aezi. Avnd n vedere i numai lucrul acesta: viaa venic. Dac te rtceti, dac eti neatent sau eti ateu - Doamne ferete! C-i mai grav starea aceasta, nepsarea aceasta. Aceasta e nesuferit la Dumnezeu. Pentru c nu e suprat Dumnezeu pentru anumite greeli pe care le facem ct e suprat c suntem nepstori. Ne amnm existena, mergem pe inerie. E o mare greeal! Trebuie trit fiecare moment n toat plintatea lui. S te cunoti pe tine. Marea greeal care e n lume care e? Fiina omeneasc, care e fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu, se izoleaz dup propria sa fiin. Nu Dumnezeu l-a dat afar pe Adam din Rai, ci Adam s-a dat afar singur. sta-i omul! Sf Grigorie de Nyssa, fratele Sf Vasile cel Mare, a fost ntrebat: Ce zici despre om? i a rspuns Sf. Grigorie: Este copleitor i de neneles. Dumnezeu pstreaz nc taine despre om, necunoscute nici de ngeri i necunoscute nici de lume. Pentru c e dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu. E singura fiin creat dup chip i asemnare. Este singura verig posibil ntre om i creaie. Omului i s-a ncredinat marea rspundere s supravegheze ntreaga creaie. i Satan lupt din rsputeri, cu o rvn pe care oamenii nu o cunosc, s ne scoat din cap c suntem asemnare cu Dumnezeu. Pentru c i cam ocupm locurile. Treaba lui, dar noi aa suntem creai, dup chip i asemnare. i creaia lui Dumnezeu nu poate fi dezminit sau interpretat. Suntem chip i asemnare a lui Dumnezeu. Deci avem mare siguran, dar i mare rspundere. De aceea v spuneam c este foarte grav s nu tii c tu trieti i cine eti. N-ai stat de vorb cu tine niciodat, bineneles, innd cont de marile valori: venicia Ce e cu mine? Eu, innd cont de pucrie i pustie, nu m-am folosit mai mult dect la cpti de mori. ipete Intrau ntr-un necunoscut nu pentru o mie de ani, ci pe venicie! Tristioara lui nu era plin cu fapte bune, era goal! Sau e goal, la oameni. Mare greeal aceast stare de necunotin proprie! Instinctul acesta de a tri l are i porcul, l are i orice alt animal. Dar att! Omul are o contiin, are o druire dincolo de raiune. E fcut Dumnezeu dup har. V dai seama: Dumnezeu dup har! Cderea lui Adam ne-a ntrerupt relaia aceasta cu Dumnezeu. A venit Dumnezeu i ne-a adus mai mult dect a pierdut Adam! Ne-a adus tocmai din nou cunotina c suntem din nou Dumnezeu dup har i c nu exist moartea. Pentru c ne zice: i vei trece de la moarte la via. Or moartea nu nseamn o terminare, ci nseamn un alt nceput fericit sau nefericit. C de ce s te temi de moarte, dac te-ai pregtit de nviere? E o contradicie, i omul hotrte, n vidul acesta al lucrurilor, nu ntr-o stare de prezen continu. Nu este greu. Pentru c niciodat nu e degeaba cineva lng tine. Ori nu te foloseti, ori l foloseti, ori trebuie s te verifici dac l rabzi sau nu-l rabzi, bubos aa cum e. C lipsa asta de prezen lng fratele tu e lips de dragoste, i e n contradicie cu Creatorul. Actul de prezen. Nu sunt pentru nevoin, ca duhovnic. Sunt de 95 de ani. Sunt pentru o stare de prezen continu a lui Dumnezeu. Exist! i ne punem ntrebarea: De ce? Ce e cu mine? Ce e cu moartea? Ce-s cu aceste elemente, care sunt valabile? Moartea nu vine s i faci o cafea. E fr cruare! Te ia aa cum eti! Nu o putem amna nici o frmi de 11

secund cnd va veni. Judecata de Apoi nu trebuie vzut cu Dumnezeu stnd pe un tron de judecat. Te judeci singur, repede. Suntem o fiin valoroas, mai mult dect oricare alt fiin. Dracii au fost ngeri buni. i am spus aa: dac ar fi ntruchipat iar posibilitile pierdute, ar rsturna pmntul cu degetul mic! Dac tu, pierdut fiind, gndeti aa, de ce s nu gndesc aa despre ngerul meu pzitor, care nu e czut! i se spune despre ngerul pzitor ntr-un loc aa: c e cu neputin s nu mori, dac l-ai vedea ntr-atta lumin! i ngerul acesta nu e singur, n ceea ce privete paza. Cuvntul pzitor nu i l-am dat noi, i l-a dat Dumnezeu: Pzete sufletul acesta, pn la moartea lui. El e n relaie cu alte miliarde de ngeri, cu mare putere. i totui ei sunt fr identitatea asta mare, Dumnezei suntei. Sunt o creaie cu mari posibiliti, cu mare frumusee, care scap minii noastre mrginite. Pentru c zice i Sf Ap Pavel c nu i e dat omului s cunoasc, pentru c el a fost rpit pn la al treilea cer. Aa c fiina omeneasc e Dumnezeu dup har. Acel zis homo homini lupus, omul lup pentru om a czut, la venirea Mntuitorului. Acum e invers: omul e Dumnezeu pentru om. i uite pe cine bgm noi n iad i nu ne astmprm. De ce i zici drace, drace i nu i spui Doamne, Doamne!? nseamn c i-ar pune o rvn mare de tot n constatarea asta, de ctre fiecare ins care ar vrea s fie ctui de ct treaz. C el lupt din rsputeri s ne cucereasc i s ne adune la el. ns se mpiedic de puterea Crucii, de puterea lui Dumnezeu. Crucea e Tatl, toat nlimea, Fiul, toat adncimea, Sf Duh, toat limea. Sf Cruce are o semnificaie extraordinar! De aceea i catolicii au schimbat semnul crucii, fcut altfel cu degetele, cu alt aezare, de la stnga la dreapta. E o mare greeal! Nu suntem aici pentru c ne-ar conveni nou s s fim aa, ca la un pap. Suntem aa de la Duhul Sfnt i tot de Duhul Sf suntem judecai. - Dat fiind faptul c, de exemplu, acum Sinodul refuz s fac vreo referire la oamenii care au murit n temnie i care sunt considerai sfini de popor - i acum m refer, de exemplu, la Valeriu Gafencu -, s ne spunei ceva despre Valeriu Gafencu. L-ai cunoscut? - Da, am trit mpreun. Era mai mic dect mine. Era un biat cu fond, nu a avea ce spune altceva despre el dect c era un sfntule! ns nu conta n lumea noastr, pentru c noi toi triam acelai moment, aceeai stare, aceleai ndejdi i aceleai mari bucurii ascunse, care nu pot fi nelese raional de lume. Eram una cu toi. Gndeam la fel. i cunoteam familia din povetile dintre noi. Avea 3 surori: Valentina, Eleonora i Elisabeta. Tatl lui a fost omort de rui. Nu era vorba de inteligen, pentru c tot omul avea destul. Nu e vorba de moarte, ci maniera n care mori conteaz. i, v spun nc o dat, au fost multe momente pentru noi toi, n care aveam curiozitatea s vedem cum iese sufletul din noi! Eram la marginea existenei! Nu se mai putea! Altfel nu m bgau la frigider, la camerele frigorifere, unde fr discuie, nu mai puteai s trieti. Trei zile era marginea la care puteai rezista. M-au bgat 5 zile i n-am murit. M-au bgat 7 zile i n-am murit. Nu a vrut Dumnezeu. Sigur c sunt obligat s m smeresc, c au fost att de multe momente pentru noi toi, unde puteai s mori i dac nu mureai ziceai c s-a ntmplat cutare lucru. Nu a vrut Dumnezeu, pentru existena unei fiine Dumnezeu dup har. Marea, enorm de mare greeal a lumii este nepsarea! - Ce au au avut cu dumneavoastr comunitii? De fapt, de ce au fost chinurile att de mari? - ntrebarea matale e de coal primar. Ce vrea dracul cu noi, aia vor comunitii! Erau exponenii rului. Nu crede n Dumnezeu i omul e fiar! Am fost chemat, ncadrat de patru soldai cu baionetele la puc, scos din zarc i, cnd ieeai aa din zarc, tiai c nu te mai ntorci. i sigur c erai pregtit, nu aveai nici o ieire dect Doamne, ajut! Doamne, iart-m! i gata. i m-au dus la un colonel. Erau zece colonei acolo. Crciun era cel mai mare ticlos, care fcea pe blndul. Adevrul e c nici deinuii, cum eram i noi, nu erau proti. Ne ddeam seama cum sufl i cum rsufl omul. Pentru c, fr discuie, apar nelegeri nebnuite, prin care poi ptrunde n zona respectiv. i m-a ntrebat cum exist Dumnezeu? Eu eram deinut, ncadrat. Cum fceam o micare, cum m invita pe scaun. Mare cinste Nu puteai face nici o micare pentru c le era fric s nu-i omorm. Aberaii nebune, drceti! i i-am spus: Domnule colonel Eu am avut ntlniri cu copiii de coal primar. i toi m-au ntrebat ceea ce m ntrebai i dumneavoastr. Ochii, pe care i avem, cu care ptrundem; inima cu care nelegem ntr-o form mut fiina din faa noastr, sentimentul de poezie, de versuire, toate acestea vin de la un Creator. E greu s nelegei aceasta, dar nu-i vina mea. i mi-am luat curajul s l ntreb: Dar dumneavoastr, care e motivul c nu credei? sta era un mare curaj, pentru c se considerau nfruntai. Zice: Rzboiul pe care l-a dus Hitler n Rusia. Zic: Nebunul acela de Hitler credei c a fost cinstit, s pcleasc poporul rus c 12

Stalin e necredincios?! Aceia, nainte de a fi credincioi, sunt rui, prin natura lor! i nu s-a dus Hitler s cucereasc Rusia. S-a dus n Rusia s cucereasc pmntul ntreg. Ei, i acum ai biruit. De ce nu credei? Dac sta e motivul S-a ncurcat. i ddea seama c nu are rspuns. i m-a ntrebat atunci, ca s scape, care e ultimul cuvnt. Zic: Sunt gata s mor pentru tot ce spun. i va invita la aceeai poziie. Luai-l de aici! Am scpat. S-au mirat toi! Bteau prin perete cnd au auzit c am venit n celul, c nu m-au omort. Ca s nelegei ntr-un cuvnt, asta era tensiunea noastr n Aiud. - Sfntul Sinod refuz orice apropiere fa de jertfa celor din nchisori - Nu te repezi Nu v legai de Sinod. Considerai c nu-i chiar aa. Dac sunt sfini, sunt sfini unde sunt. Dar sunt nite rnduieli, nite reguli care trebuiesc urmate. i pe urm, n afar de Sinod, izolndu-ne, s zicem aa, de valoarea aceasta, care are ultimul cuvnt, nu avem voie s ne amestecm. Ei sunt sfini ntre sfini. Dar nu ne grbim, pentru c nu puteam face asta fr amprenta Bisericii. C dac ai fcut un ou, trebuia s tie tot satul, cum cnt gina! Nu e aa! Important este s te cunoti tu pe tine ca om al mntuirii, i s te pui la punct, pentru c eti un microcosmos, n care se oglindete un macrocosmos. Nimeni nu e sfnt doar pentru c a murit. Trebuie s se pronune autoritatea Bisericii, aa cum e, c nu e degeaba acolo. i i-am spus unui mitropolit: Eu a desfiina Sinodul! Pentru c noi nu avem nevoie de poziia lui Corneanu. Noi nu avem Sinod, nalt Prea Sfinite - i-am spus. Nu mai tergiversm o msur pe care trebuie s o lum. Dar nu asta conteaz. Pentru c nu Sinodul e punctul de orientare strategic, ci ceea ce avem n noi nine. La aceasta se refer marea ntrebare: Ce ai fcut? Cine eti? Recunoate-te pe tine! C nu dup glasul strzii sau glasul poporului - care de multe ori are dreptate, sracul - se fac lucrurile acestea, ci Sinodul, dup poziia pe care o are, trebuie s gndeasc nti serios; i nu se face nimic fr nvoirea divin. Eu, care am trit focurile acelea, trecnd n lumea aceasta grozav de bucuros, mi dau seama ct de valoroas e poziia asta, c nu cel care lovete biruie, ci cel care a primit cu dragoste lovitura. Acesta e Hristos! C ne mirm toi, n situaii din acestea, de ce Hristos nu i-a nimicit pe toi. L-au jupuit, L-au umilit i El i-a rbdat! Dar toat frumuseea nvierii Mntuitorului Cnd a nviat, nu numai El a nviat, ci toat creaia cu El! Toat frumuseea aceasta nu ar fi fost grozav dac nu ar fi fost Crucea mai nti. Deci nu e voie s blestemi suferina de care toat lumea fuge i o blestem. Nu e bine! Asta e necesar! Orice vale d valoarea unui deal. Rmne, n concluzie, un lucru: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul! S avei o lucrare i o poziie mntuitoare. Indiferent ce eti, furnic dac eti, ai o rspundere. Dar eti om! Ai o contiin. S cunoatei marile valori. ncadrai-v. C nu de moarte m cutremur, cum se zice, ci de venicia ei. Adic nu conteaz, repet, dect maniera n care mori. Gafencu i toi ceilali au primit moartea cu plcere. Pentru c eram nenelei, ne iubeam ntre noi, n sensul unui adevrat rai, nct nici nu mai conta suferina, pe care o vedeai ca un plasture linititor. Vedeai rezultatele de dup suferin. Nu e uor s prevezi nite lucruri. Dar numai dac eti n foc i dai seama de intensitatea lui. Aveam i contraziceri acolo, ns aveam toi acelai ideal tainic, care ne lega....Interviu realizat de Rafael Udrite Prin bunavointa unui frate intru Hristos, care ne-a oferit scurtele filmari pe care le-a realizat acum circa o luna, va putem oferi, in trei episoade, cateva din cuvintele de folos spuse atunci de parintele pustnic Proclu unui grup de pelerini. Facem totodata si precizarea ca parintele Proclu a cerut insistent sa fie lasat mai linistit si sa nu mai fie vizitat pana in primavara. Pe cei care l-au cunoscut si indragit pe parinte si dupa articolele si inregistarile de pe Razboi intru Cuvant si ar fi tentati sa-l caute acum ii indemnam sa asculte rugamintea parintelui: [Dumnezeu] iubeste pe omul smerit. N-ai vazut? Toti sfintii au avut smerenie. Si care zice ca-i sfant ii inselat de dracu, care zice ca-i sfant. Si asa au fost sfintii. Sfintii, ei nu s-au socotit ca-s buni, [ci ca] ei sunt nevrednici, gunoiul pamantului. Uite asta [e]. Si cand oi auzi pe cineva ca se recomanda el ca sfant, [acela] e inselat de diavol. Eu ca sa spun: atata a iubit Dumnezeu omul smerit incat i-o iertat si pacatele pe care le-o facut. Dumnezeu ii plin de bunatate, da Dumnezeu nu iarta mandria. Toate pacatele le iarta, da mandria n-o iarta. Si cel ce se mandreste cade in curvie. Asta e - cel ce se mandreste Adica Duhul Sfant il lasa in parasire. Si cand vede ca o picat, pe urma-l doare capul, si pe urma s-a invata smerenia. Uite asta e, asta-i treaba Si ca sa nu ne paraseasca Duhul Sfant trebuie sa pui asa in minte: ca toti is mai buni si eu is cel mai pacatos. Si cand imi vine gandul sa zic ceva sa ma razbun ii spui asa la gand: am sa-i zic, da nu azi - am sa-i zic maine. Pana 13

maine, mai zic o rugaciune, mai fac rugaciuni la noapte si Duhul Sfant va izgoni acele duhuri si maine nu-i mai zic nica si ma bucur ca am putut birui rautatea din mine. Uite asta. Asta-i treaba Sa va paziti a nu va dezbraca [vrajmasul] de dragostea care aveti intre dumneavoastra. Si a va ierta mai des si a zice cate o rugaciune ca Duhul Sfant sa izgoneasca acele duhuri. Dar sa stiti ca toti diavolii din iad au iesit pe fata pamantului. Unde-s doi-trei crestini da navala si atata-i vrajeste vrajmasul pe crestini ca - uite ceva: pentru ca suntem crestini foarte slabi, nu mai suntem crestini cum eram candva Suntem neputinciosi si noi numai atata putem sa ne descurcam, daca avem smerenie si cat pot - asa invat pe toti cum m-a invatat un parinte - cand m-oi duce la o biserica sa pui in minte ca toti is mai buni in biserica aceea [decat mine] si eu sa zic si-n gand cate o rugaciune asa mica: Doamne, primeste-ma si pe mine in pocainta! si ai vedea pe toti mai buni si a zice o rugaciune-n gand si a asculta Sf Liturghie si a pleca cu liniste si Duhul Sfant nu ma va lasa in parasire. Iar daca ma duc in biserica si incep a cantari si ma uit in jos la celalalt pot pica in cap, da nu cu capul, cu mintea pot pica, si Duhul Sfant ma lasa-n parasire si atunci vin necazurile. Dar atata va spun: cat putem, a nu ne lasa de rugaciune si a-mi pastra credinta sanatoasa. Asa Si cand m-oi pune la rugaciune sa n-am nimica cu nimeni . Daca are altul - treaba lui! Sa n-am eu. Asa Si, cat pot, a nu plati rau pentru rau. Si cand m-oi pune la rugaciune sa ma rog pentru toti care mi-au spus sa ii pomenesc la rugaciune. Si bunul Dumnezeu nu ne va lasa in parasire. Dar, atata va spun: fericesc foarte mult pe crestinii care spun ca au duhovnic si, daca au duhovnic, cred la bunul Dumnezeu ca vor capata mantuire, ca prin acest duhovnic se poate sa ne putem marturisi. Ca oameni, gresim, si prin marturisire ne usuram si bunul Dumnezeu nu ne va lasa daca avem smerenie. Si eu atata va spun, ca se apropie acele zile de pe urma. Anii durerilor s-au inceput. Ii mare nenorocire amu. Cine s-a trezit n-are altceva [de facut] decat sa planga. Dar sa nu planga ce-i aicea, [ci] ce ma asteapta dincolo, nu aici. Aicea trece: cu bune, cu rele se trece viata. Fara sa vrem, ne trezim la capatul drumului. Si ca ieri imi spunea cineva: Mai, baiatule, ce faci?. N-o trecut mult timp: Mosule, ce mai faci? Da eu stiu? Ma crezi, nici n-am avut cand creste. Da nu vezi? Doua palme jumate - nu-s mai mult. Pai, da S-amu, telegrama cand am primit-o - mai am o telegrama si gata, si gata, ati scapat de mine. Dar atata va spun, [ca] are mare insemnatate. Viata noastra este asa: pe unii ii asteapta bucuria la capatul drumului si pe altii, mahnirea, scarba. Si noi Ca sa spun, a venit cineva cu copii, ca sa-i binecuvantez. Si era o copila mica, de vreo cinci ani. Plangea. Si erau si ma-sa si mai multe credincioase aicea. Plangea. Zicea: Mama, undes fratii mei, unde-s surorile mele? Alta femeie: Da-i pace, taci din gura! Da alta zice: Taci din gura, ca uite ceva: ma-ta i-o zvarlit afara. Nu-i mai are. Si ca spun asa: [am] cea mai mare durere pentru aceste persoane care au avorturi. Dar nu trebuie sa se descurajeze, trebuie pocainta si parere de rau si a nu adormi cu gandul in alta parte. Si a ne ruga la bunul Dumnezeu, prin pocainta, prin smerenie, prin marturisire - bunul Dumnezeu nu ne va lasa, dar trebuie multa smerenie. Eu am observat lucrul aista - spui de mine - ca daca ma rog cu smerenie, [rugaciunea smerita] grabeste puterea sfanta. Si daca nu ma smeresc, n-am smerenie indeajuns, ispitele dau navala. Si uite-asa Si am observat asa: orice se intampla cu mine sa nu zic: din cauza cutaruia. Trebuie sa zic asa: pentru pacatele mele. Si daca zic pentru pacatele mele si ma smeresc si ma rog din toata inima, bunul Dumnezeu va randui sa faca vreme buna S-o intamplat ca o venit trei domni aici - din cei mari, nu din cei mici. Asa Si ei s-o asezat acolo, eu stateam la banca asta si i-am asteptat ei sa zica ceva, ca totdeauna - asa am auzit pe cineva, zice ca nu-i bine prostu sa deschida gura in fata celui destept, ca poate sa-l tulbure pe cel destept. Si am asteptat pe ei sa vorbeasca si pe urma sa raspund la intrebarea care ma intreaba ei. Ei n-o zis nimica si numai se uitau la mine. Am vazut ca timpul trece, mai era cineva, se grabea, am zis asa: Domnii mei, sa stiti, ca daca mor amu ma ia diavolul la el, nu-mi place cum traiesc. Da nici lui Dumnezeu nu-i place cum traiesc. Al treilea domn s-o smintit: Vai de mine si de mine, sa stii ca m-ati smintit. Asa Eu am crezut ca Vai de mine, m-am smintit! Daca dumneata spui ca te ia diavolul la iad, da noi ce sa mai facem? I-am zis: Treaba dumneavoastra, va priveste. Dumneavoastra sunteti oameni destepti, puteti deosebi prin bezna. Prostul intotdeauna trage la an, ca atata poate el, de ce sa-i ceri ce nu poate. Asa Dar dumneavoastra puteti sa va descurcati mai usor. Asa Da am spus: eu, sa fiu in locul dumneavoastra, m-as duce la un duhovnic bun sa ma marturisesc. El o sa ma-nvete cum sa iert pe aproapele, totodata el o sa ma-nvete cum sa merg la biserica si cand m-oi duce la biserica sa-i vad pe toti mai buni si pe mine mai pacatos si a-mi zice in gand: Doamne, primeste14

ma in pocainta. Si, totodata, in biserica ce aud si Tatal nostru si dupa ce am zis Tatal nostru am plecat si m-am intalnit cu cineva care mi-o facut un rau candva si n-am ochi sa-l vad. Si am uitat ca am zis Tatal nostru. () Vai de mine, pai la Tatal nostru se zice asa: iarta noua, precum si noi am iertat. Si unde am iertat ca eu am avut o voie rea asupra la acela care mi-a facut rau. Si atunci am pierdut. Uite, astaDar le-am spus si vorba: fiindca ati venit pana aicea, domnii mei, sa stiti, eu va spun o bucurie si pentru dumneavoastra. Va spun asa: daca vreti sa va mantuiti, sa va paziti de un lucru: ce nu-ti place, altuia nu face. Si unul nu prea intelegea ce spun eu si am spus asa: mai intreb si pe constiinta: constiinta, spune drept, daca mor amu, ma mantuieste Dumnezeu? Ii place lui Dumnezeu cum traiesc? Si atuncea constiinta ma indeamna sa repar, prin marturisire, prin rugaciune, a ma scula noaptea oleaca - peste doua ore de somn - oleaca la rugaciune, a plange oleaca din toata inima si cand m-oi pune la rugaciune sa n-am nimica cu nimeni. Si atunci Duhul Sfant n-o sa ne lase in parasire. Uite asa Doamne, ajuta! Pe inserate ieri(17.08.2009), talhareste, exact cum ne asteptam, gloata lui Puric (parintele Amfilohie Branza, monahul Moise, Stefan Ruxanda, Corneliu Marcu) au dat navala in chilia parintelui Justin, stiind ca o parte din ucenicii sfintiei sale sunt plecati din tara in aceasta perioada. Totul a fost pregatit in prealabil, de catre doctorul Pavel Chirila, printr-un telefon in care ii adreseaza parintelui urmatoarele cuvinte: Parinte sunteti inconstient, pentru ca acordati incredere ucenicilor implicati in campania anti-cip si in legatura cu proiectul de la Aiud. Sa va fie rusine, pentru ca ati inlaturat toata intelectualitatea din proiectele pe care le aveti.. Se astepta apoi un telefon din partea lui Puric. Dar pana la urma, planul lor era sa-l surprinda pe parintele si sa-l invenineze cu minciunile lor de nemernici(un amanunt exotic: Puric a fost luat de la pescuit). Puric a atacat pe toata lumea(printre care a vorbit foarte jignitor la adresa parintelui Andrei Aldea si a parintelui Savatie Bastovoi) care a aratat adevarul despre manevrele sale, de a compromite cele mai importante actiuni ortodoxe din acest moment din Romania: lupta anti-cip si proiectul de la Aiud. Pana la urma Puric nu are de gand sa se retraga din proiectul de la Aiud, cerand binecuvantare de la Parintele Justin pentru manastire, denigrand proiectul sustinut de Parintele si pe arhitectii Parintelui. A atacat apoi si revista Atitudini in care Parintele Justin acorda un interviu lamuritor referitor la Puric, dar pentru informarea tuturor revista este sustinuta de Parintele si in plus tirajul a fost dublat, cererile fiind foarte mari. Binenteles ca Parintele Justin i-a tratat ca atare, i-a lasat sa vorbeasca si din nou s-a mahnit de siretenia lor. Spre lamurirea tuturor, iata ca s-au vadit alte persoane ce incearca sa-l otraveasca pe Parintele, dar se inseala precum tortionarii care nu au reusit sa-l reeduce de-a lungul a 20 de ani de temnita. Vom avea grija sa-i pomenim pe acesti fartati ai nostri, la locurile sfinte pe unde ne aflam in aceste zile. De la intalnirea de la Aiud a trecut aproximativ o luna, iar proiectul pe care episcopul Andreicut a zis ca-l va face public in maxim 2 saptamani este total necunoscut. Se incearca amanarea proiectului pana in toamna, astfel incat sa se intre in iarna si sa anuleze pana la urma construirea manastirii de la Aiud. Va prezentam descrierea pe larg a proiectului sutinut de parintele Justin si sa intelegeti ca acesti oameni din jurul lui Puric se opun unei lucrari pentru Ortodoxia romaneasca. PARINTELE JUSTIN despre AIUD: "Antihristul e pe teren! E vntoare mare de cretini!" INTERVIU VEGHEA Ei, torionarii, vor s ridice biserici i monumente, iar cei torionai n-au voie s apar! Adic, ei au ucis i tot ei ridic statui! N-o s le ajute Dumnezeu, orice ar face. Cnd o veni vremea s-i strpeasc, le-o veni vremea! Dar s nu cread c vor trece prin via fr judecata acestor martiri! Ei nu se lupt cu oameni, se lupt cu Dumnezeu! ncercare foarte ndrznea, mndria lor depete limita. De aceea, vor avea de suferit! Vor avea de suferit ca i Irod. - Ce s-a ntmplat la Aiud, cnd l-ai ntlnit pe Dan Puric? - Dac era cinstit i corect Puric, nu pleca, sttea acolo i avea o fa deschis, o fa de curaj, de ntlnire, de discuie. Hai, dom'le, s vorbim! Dar aa... ateptai c vine naltul n 10 minute. A plecat i a lsat-o balt. Asta numai din mndrie, din rutate, s dovedeasc el c e centrul pmntului i c fr el nu se poate face nimic. ntr-adevr, pentru moment, nu se poate face! Pentru c este dracul! Dracul sta-i vechi, nu numai de acum, sta e vechi. A ridica o biseric acolo nseamn a recunoate martirii, a recunoate tot acest mare eveniment al anilor '48-'64. Asta nseamn biserica! Nici nu m-am gndit la treburile astea, dar ei s-au gndit. 15

S fie biseric, s fie pomenii martirii. Dar una e centru de cultur, alta e centru martirologic, fiecare s-i pstreze locul cuvenit. Asta este treaba cu centrul cultural. Nu-i un moment prielnic. Potrivnicul, Antihristul, este pe teren. Nu mai rmne dect s-l ncoronm la Ierusalim, s apar ca persoan fizic, att mai rmne! Ce cerem noi e prea mult. Lucrurile sunt destul de naintate. Acuma, ca s ne mai putem mpca cu duhul lui Dumnezeu, ar trebui s ne rugm. Ct se poate! C vin i cipurile astea, care nu sunt fr rost. Sunt un mijloc de prbuire. Nu numai a individului, ci i a naiunilor. Toate se petrec sub ochii notri. Trebuie s fim ateni s ne izbveasc Dumnezeu de cel viclean. S ne ferim mereu de cei ce vneaz sufletele noastre, spune Sfntul Ioan Gur de Aur. E vntoare mare de cretini. - Cum ai primit scrisoarea fotilor deinui politic, prin care se cere binecuvntarea Mitropolitului Bartolomeu Anania pentru ridicarea unei mnstiri la Aiud, cu planul i nfptuirea Sfiniei Voastre? - Coninutul acestei scrisori este interesant pentru oamenii care cred n Dumnezeu, care se tem de Dumnezeu i care au o convingere despre toat existena aceasta. Ce te faci ns cu Occidentul? Nu poi s faci pe spiritul occidental via cretin-ortodox. Nu se poate. Att este nelegerea lor, pn la raiune. De-acolo nu se mai poate. Ori, n ortodoxie este mai nti trirea, dup aceea vine raiunea. Aa este ortodoxia. Toate lucrurile scrise n aceast scrisoare, n coninutul sta extraordinar, cine s le neleag? tia nu vor dect via bun, trai bun i putere. Noi avem de-a face cu astfel de elemente. Ce s le faci? i lai n seama lui Dumnezeu. Nu vedei cum fac? Te trimit de la Ana la Caiafa. - Generaia interbelic a fost o generaie strlucit a neamului romnesc, a luptat, a fost n nchisori, s-a jertfit. Cum s-a putut atunci i astzi nu se mai poate? - Cum s-a putut? N-au trecut prin criza asta de 70 de ani de comunism. De ce-au nscut ei drcovenia asta din Occident, bolevismul, i l-au adus aici, n Rsrit? Aici e rdcina. De aici pleac lumina i ntunericul. Aici au i venit. Se tem nc. (fragmente din interviul acordat de Printele Arhimandrit Justin Prvu revistei Veghea, nr. 4, 2009 inainte de anuntul celui de-al treilea proiect pentru AIUD -, si publicate in avanpremiera de http://vlad-mihai.blogspot.com/) De ziua Inaltarii Sf Cruci Inainte de Ziua Inaltarii Sf Cruci, in aceasta noapte, pana la cinci dimineata, are loc la Aiud o slujba speciala dedicata martirilor romani. Maine, la Rapa Robilor, fostii detinuti politic se vor intalni pentru a se inchina osemintelor de mucenici de la Aiud, printre care se afla ramasitele pamantesti frumos mirositoare ale elitei interbelice a Romaniei, inclusiv cele ale lui C-tin Gane, George Manu, Traian Braileanu, M. Vulcanescu, alaturi de sute de legionari si generali ai Romaniei. In cumplita temnita a Aiudului cu a sa zarca au fost intemnitati spre exterminare si indoire, fara a se reusi in totalitate, marile personalitati luptatoare ale Romaniei si ortodoxiei, majoritatea legionari sau simpatizanti legionari, cum ar fi: Petre Tutea, Virgil Maxim, Ioan Ianolide, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Valeriu Gafencu, Grigore Caraza, Ernest Bernea, IPS Bartolomeu Anania, Par. Clapon, Par.Dumitru Staniloaie, Par.Galeriu, Par. Calciu-Dumitreasa, Par.Iustin Prvu, Par. Arsenie Papacioc, Par. Bejan, Par. Daniil Tudor, Par. Ion Lacatusu si multi, multi altii. L-am intrebat pe Par. Arsenie Papacioc, inchis 14 ani la Aiud, ce crede ca ar trebui facut acum la Aiud in memoria martirilor anticomunisti. Controversa declansata in ultima perioada de proiectul neortodox, ba chiar necrestinesc, al lui Dan Puric pentru un "memorial" la Aiud, opus celui prezentat episcopului locului, IPS Andrei Andreicut, de catre Par. Justin Parvu, a trecut intr-o noua etapa. Orgoliile si smintirile au fost mari in urma a ceea ce pare a fi o tentativa de confiscare de tip Sighet a istoriei reale, a suferintei si biruintei, chiar si de la nivele de la care nu se astepta nimeni sa aiba asemenea caderi. Acum se propune un al treilea proiect, deocamdata necunoscut de majoritatea detinutilor politic, dar, in speranta ca acesta va include Biserica Marturisitorilor de la Aiud si va intruni valentele traditionale romanesti, ortodoxe, par. Justin a avizat, momentan, aceasta intentie. Pacea e de patru ori mai presus decat dreptate, ne invata Par. Arsenie Papacioc. Si Sfintia Sa, desi nu isi doreste un centru cultural, care probabil, nici nu se va mai crea, fiind mai degraba vorba de un centru de martirologie, are o pozitie asemanatoare, pe fond, Par. Justin: "Noi putem s ne aezm pe o poziie salvatoare". Marii duhovnici ai Romaniei, de care multi nu mai vor sa auda invocand ca sunt "prea batrani" ba chiar "putin senili" - sau mai mult: de la care unii au chiar pretentii demonice ca sa16

si ceara scuze fata de nevolnicele lor persoane - sunt stalpi ai credintei noastre in trecutul, prezentul si viitorul RO. Asadar ascultam de ei si veghem, gata oricand de actiune pentru indreptarea vreunei nelegiuri la adresa memoriei celor care si-au dat viata pentru Hristos, neam si tara. Printele Arhim. Arsenie PAPACIOC: La Aiud e nevoie de mnstire, nu de centru cultural! "Am fost ntrebat odat dac s se fac mnstire sau centru cultural. Dac se face centru cultural, rmn o hrtie scris i nite pori deschise elemente de muzeu, uzuale. E nevoie de mnstire, nu de centru cultural. Dar, orice ar face, lucrurile au evoluia lor i nu putem interveni. Eu una stiu: acolo ne-au luat multe forte ascunse din om. Ce poi s faci? S umbli cu cheta dup ei? Fiule, nu te teme, are Dumnezeu grij, c i Aiudul acela mare descoperire de vin a fost. C una este s asiti la foc i alta este s fii n foc, ca s i poi explica starea intim a deinutului care e n regim de exterminare. Fr mil. Focul nu cruta nimic; ca s dictezi focului ce s ard arde ce ntlnete. Aa c evoluia vieii n-o putem opri noi pe loc. Noi putem s ne aezm pe o poziie salvatoare n dansul sta, aia-i altceva. ns e pcat de Aiudul la acuma, care-i fcut i ateapt; o stare de recrudescen sau ce-o fi ateptnd. Dar s se drme e pcat. Canonizarea martirilor nu se poate face printr-o petiie, fr deinui. Nu se fac lucrurile acestea cum vrea omul. S se fac odat, c e pcat de attea lacrimi i atta snge vrsat. Numai n Zarc mau inut: 14 ani. S se fac, sunt de prere s se mite ceva. Sunt pentru mnstire la Aiud. La Aiud trebuia s stai n foc! Nu a zice, ci a mica nseamn a ajunge. Punei-v n situaia unui foc care te arde. Nu-i de glum. mi amintesc cnd eram copil i eram de fa cnd tata tia porcul. A pus paie pe foc s-l prleasc, i cnd a dat foc, a nceput s fug porcul. Vedei, la Aiud nu aveai unde s fugi, dect s stai n foc. i n general n nchisoare aa-i. Sunt condamnai, dar sunt n slujba unei pli ce nu te cru. Nu-i vorba numai de zarca, de celularul mare, e vorba de o stare interioar, o nfrnare, o poft de a zice ceva, de a rspunde. Pentru c nu numai nchisoarea e calea mntuirii. Oriunde-ar fi, omul are o rspundere. E un ceretor, te surprinde, n-ai niciun ban, cum vrea el, dar zici Doamne, miluiete-l!, i dai atenie. S-i spun o ntmplare. Eram la Braov, n main, ntr-o parcare. Unul, n parcare, fuma, i un cine i urmrea mna. Cnd ducea mna n sus cu igara, cinele credea c el mnnc, i cnd lsa mna n jos, cinele atepta, spera c-i d i lui ceva. Nu-i ddea nimic, la habar n-avea. Dar eu triam momentul: tragedia cinelui: nepsarea omului. Dumnezeu vrea o permanen de la noi! Nu exist un pas n via, s zicem trit, fr rspundere. Dumnezeu vrea o permanen de la noi. Doamne, Doamne, Doamne, Doamne, Doamne! Pentru c Dumnezeu nu e suprat pe noi pentru anumite motive greite, ct e suprat c suntem nepstori. Asta e foarte grav. La Mine nu v gndii deloc? Eu v-am fcut, Eu v voi judeca. La Dumnezeu, nu v gndii la Mine deloc?. Ei bine, nepsarea asta l supr pe Dumnezeu. Dumnezeu care ne-a creat, care a fcut venicia, mi frailor, nu o perioad scurt sau lung de timp. Venic. Moartea nu vine s-i faci o cafea, moartea vine s te trag la rspundere: s-a terminat!" Revista VEGHEA

17