DESPOT- VODA: Caracterul romantic al dramei.

Alecsandri i caracterizeaz el nsu i eroul drept un personaj excep ional (afar din rnd), pus n mprejur ri excep ionale (intimpl ri extraordinare). De altfel, evolu ia conflictului dramatic, personajele, intimpl rile i situa iile, care concur la nchegarea dramei lui Alecsandri, ne vor convinge de caracterul romantic al acestei opere. De estetica romantic in i cele dou personaje- rani, Limb Dulce i Jum tate. Cel mai realizat dintre personajele romantice ale piesei este Despot. Alc tuit din lumini i umbre, lin avinturi care se dovedesc pin la urm utopice (vrea s fac s tremure osmanul sub palo ul drept ei" intr-o nou cruciad , s ntemeieze o universitate in Moldova) i c deri suflete ti care-1 fac de nerecunoscut, din calit i i nsu iri ie ite, din comun, dar care sunt tot attea defecte i sl biciuni. Despot re ine eite pu in din tot ceea ce-1 caracterizeaz pe orice om in lupta cu adversit ile vie ii. 1 est astfel un personaj pe deplin verosimil. Observa ia aparent paradoxal a lui G. C linescu cum c Despot cade prin chiar nsu irile lui, prin idealurile lui utopice" se veri- fic perfect. El vrea, continu C linescu, s fac Universitate n ara lui Motoc i s porneasc cruciad mpotriva Semilunei... Programul lui Despot e prea fin pentru Moldova timpului i eductorul, abil n lumea Carminei, se dovede te naiv". Crend un personaj att de complex din perspectiva esteticii romantice, Alecsandri a tiut s fac din el sursa principal a unui conflict de mare tensiune i de perfect unitate. Cele dou coordonate ale dramei - personajul i conflictul - se afl astfel ntr-un raport complementar. Celelalte personaje, de i evolueaz mai totdeauna ntr-un plan secundar, nu sunt mai pu in spectaculoase. Nu lipsesc nici compara iile, pertinente, sugestive, plastice. n viziunea lui Motoc, tirania lui L pu neanu trece prin popor/ Ca viforul de ghea ce cade pe-un ogor" (Actul I, tabloul I, scena IV), iar Spancioc constat c ...ast ar , lipsit de noroc,/ S tul -i de-a fi astfel tot scoas -n iarmaroc,/ De-a trece ca o vit din mn -n alt min ,/ i zimbrul s ajung un bou ce to i l mn " (Actul I, tabloul I, scena IV). Ciub r-Vod comunic i el o idee de filozofie popular , privitoare la nestatornicia sor ii, tot printr-o compara ie plastic : Omul, ca iarba!... Via a, ca... iapa cea b l at ! Cit trece dealul mare, nu se mai vede... iat ! (Actul II, tabloul II, scena II) Uneori, bog ia limbii se revars n serii sinonimice, parc interminabile, ca n aceste versuri: Spancioc!... tu e ti lunatic, i-e fric de strigoi, De iele, de vntoase, de stafii, de moroi. (Actul I, tabloul I, scena IV) Alteori, proverbul, cu nc rc tura lui metaforic , caracterizeaz plastio o situa ie sau un personaj: Str bunii, du i de timpuri prin feluri de nevoi, Aveau o zic toare, veniti p na la noi: S te fere ti, Romne, de cui str in in cas . (Actul II. tabloul I, scena X) Pentru a sublinia poetic o idee, autorul cultiv uneori expresia absurd .

Despot-Voda (drama in cinci acte) de Vasile Alecsandri Despot-Voda, personajul central al dramei cu acelasi nume (1879) face parte din familia marilor personaje romantice ale lite-raturii universale. El isi paraseste tara in cautarea gloriei. El insusi se defineste cu mandrie un pribeag din lume, un zvanturat strain Fiu de pescar din Creta, purtat in zborul meu / Prin Spania, Lehia,

Germania si Franta / Cu-a mea sotie spada, cu sora mea speranta, el este un avernturier foarte cunoscut in secolul al XVI-lea. Despot e constient de firea-i aventuriera, dar si de un destin pe care trebuie sa-l urmeze si in care are incredere. Ca orice personaj romantic, Despot este construit din contraste, fiind o personalitate puternica, mai ales ambitia si setea de marire ii determina toate actiunile. Coplesit de propriu-i eu, pe care-l exalta (in adevarate monologuri), Despot manifesta o hotarare nestramutata in setea-i de putere. Ajuns in Moldova, el isi expune planurile grandioase, o vointa si o ambitie iesite din comun: Mariri, averi, putere / Aici sunt, partea celui ce stie a zice: Vreau! Eu vreau! E timpul / O! Moldovo, uniti noi amandoi, / Sa facem visuri, planuri si fapte de eroi. Planurile si ambitiile sale sunt nobile si cuceritoare, el se viseaza deschizator al luptei antiotomane: Sa stergem umilinta din fruntea crestineasca / Sa liberam Bizanta si patria greceasca. Afiseaza cu mandrie, in vazul tuturor, pretinsa lui descendenta nobiliara. De aceea, aduce documente bine intocmite in sprijinul convingerii: Priviti! Iata diploma lui insusi Carol Quint / Si gloriosu-i nume in litere de-argint! Ajuns in Moldova, se raspandeste repede zvonul Ca-i o odrasla de neam prea stralucit, / Ca-i domn de Samos, Paros si ca-i in legatura / Cu imparatii ca are intinsa-nvatatura. / Si limba mladioasa, o limba ce-n curand / Pe toti boierii tineri i-a fermecat pe rand. Inteligent si diplomat, bun orator, curajos, perseverent si viclean, frumos la chip, Despot ii seduce pe toti. El se foloseste de toate mijloacele pentru atingerea telului sau. Cu intuitie psiholo-gica sigura, el face promisiuni potrivite tuturor celor de care are nevoie in atingerea scopurilor sale. Cu daruri scumpe si vorbe alese, o convinge pe Ruxandra, sotia lui Lapusneanu, ca ii este ruda; castelanului Laski ii promite, in schimbul ostilor de ajutor pentru ocuparea tronului Moldovei, bogatii; o seduce pe Carmina, sotia acestuia, cu idea de-a o face doamna tarii; pe Motoc, lacom de averi, il ademeneste cu postul de prim sfetnic; pe Ana, fiica aces-tuia, o seduce cu o proba de curaj deosebita, pe nebunul Ciubar, cu himera coroanei. Promite reforme grandiose reusind sa-i cucereasca astfel chiar si pe cei mai neincrezatori; vrea sa intemeieze o Academie la Cotnari. Despot este un spirit cultivat, un om de lume. Trufas si despotic, ignora poporul, traditia. De o mare mobi-litate psihologica, el trece cu usurinta de la o stare psihica la alta, demnitatea si maretia fiind inlocuite cu josnicia si lasitatea. Rezistenta si ascensiunea lui Despot amintesc de aceea a lui Ruy Blas (Victor Hugo). Ajuns domn, el cade repede. Autorul ii subliniaza greselile. Despot incalca promisiunile facute, nu se mai casatoreste cu Ana, suparandu-l pe Motoc, si nici cu Carmina, care ii marturiseste lui Laski adulterul sau; mareste haraciul catre sultan, vrea sa schimbe religia tarii, introducand luteranismul; nemultumirea poporului creste pentru ca a pus biruri grele. Prin toate faptele sale Despot devine un monarh absolut: Eu port toata puterea, pe cap, pe brat, pe piept, / Puterea covarseste universalul drept. Despot cade prin chiar insusirile lui, prin idealurile lui utopice, irealizabile pentru Moldova acelui timp. El este infrant de randuielile stravechi ale tarii pe care nu le-a respectat. Dar Despot cu pacatul a dat mana frateasca, / El rade cu paganii de legea crestineasca, / Icoane si potire el le topeste-n bani / si vrea pe toti romanii sai faca luterani. Ramas singur, parasit de boieri, de cei pe care i-a tradat dupa ce l-au ajutat, este rasturnat de popor.