CLASIFICAREA BOLILOR LA COPIL SI ADOLESCENT

MINTALE

SI PREVALENTA

LOR

Exista doua sisteme taxinomice : sistemul taxinomic european reprezentat de Clasificarea Internationala a Maladiilor International Classification of Diseases (ICD), elaborat de expertii OMS (Geneva 1992) si sistemul taxinomic american reprezentat prin Manualul Diagnostic si Statistic - Diagnostic and Statistical Manual of Mental Diseases (DSM) ,elaborat de expertii Asociatiei Americane de Psihiatrie (Washington 1994) .Ca tara europeana ,Romania a adoptat sistemul taxinomic de la Geneva desi acesta este mai mult declarat decit argumentat , in timp ce sistemul taxinomic al psihiatriei americane este logic si exhaustiv argumentat ,fiind mult mai bine statuat si mai puternic validat stiintific ( prof. G.Ionescu 1997). Ambele sisteme de clasificare utilizeaza 5 axe de diagnostic (simptomato-logia este ordonata pe 5 arii - sugestie pe care a facut-o , de altfel si RUTTER in 1989). DSM-IV mentioneaza carei axe apartine comportamentul modificat : Axa I = sindroame clinice psihiatrice Axa II = intirzierea mintala si tulburari le de personalitate Axa III = conditiile medicale generale Axa IV = problemele psihosociale sau ale mediului in care traieste copilul Axa V = codificarea nivelului de adaptare functionala Marea diferenta intre cele doua sisteme de clasificare a tulburarilor mentale consta in aceea ca ICD utilizeaza descrierea simptomelor esentiale oferind o "harta" sau "ghid global" al tulburarii psihice respective (GRAHAM 1999) , in timp ce DSM ofera criterii operationale care trebuie indeplinite pentru a putea formula diagnosticul. Criteriul taxinomic ICD utilizeaza un "prototip clinic" pe baza caruia clinicianul decide daca simptomatologia pe ca re o prezinta copilul apartine sau nu acelei "harti conceptuale" (GRAHAM 1999). Acest fapt include un grad de decizie arbitrara,

dar trebuie mentionat ca si criteriile DSM au fost stabilite tot prin decizii ar bitrare. Avantajul utilizarii acestor instrumente consta in posibilitatea compararii diagnosticelor puse de acelasi clinician sau de alti confrati si posibilitatea efectuarii de cercetari stiintifice comparabile (prin utilizarea acelorasi criterii de diagnostic) . Tabel 1 dupa Graham si colab. 1999 Ax ICD - 10 DSM - IV a I Tulb. Emotionale si de Tulb. Clinice Comportament cu debut in copilarie II Tulb. de dezvoltare Tulb. de personalitate si intirzierea mintala III Conditii medicale asociate Conditii medicale asociate IV Asocierea de situatii speciale psih Asocierea de situatii speciale osociale in mediu familial si psihosociale V Nivel intelectual Evaluarea functionalitatii globale Clasificarea sindroamelor psihiatrice la copil si adolescent In ambele sisteme de clasificare , prima axa se adreseaza simptomelor clinice, iar aceasta evaluare este facuta numai de catre medic (pentru evaluarea celorlalte axe este nevoie si de psiholog , medic pediatru, asistent social etc.) Tabel 2 - Clasificarea ICD - 10 (abreviata):

F70 -F79 Intirzierile mintale F70 Intirzierea mintala usoara F71 Intirzierea mintala medie F72 Intirzierea mintala severa

F73 Intirzierea mintala profunda F 80 - 89 Tulburari de dezvoltare F 80 Tulburari specifice de dezvoltare a limbajului si vorbirii T. specifica de dezvoltare a pronuntiei cuvintelor( articularii) T. specifica de dezvoltare a limbajului expresiv T. specifica de dezvoltare a limbajului receptiv Afazia dobindita cu epilepsie Sindromul Landau -Klefner ) F 81 Tulburari specifice de dezvoltare a deprinderilor scolare T. specifice de invatare a scrisului T. specifice de invatare a cititului T. specifice de invatare a calculului matematic T. mixte de invatare a abilitatilor scolare F 82 Tulburari specifice de dezvoltare a functiilor motorii F 83 Tulburari mixte de dezvoltare (scolare si motorii) F 84 Tulburari pervazive de dezvoltare Autism infantil Autism atipic Sindrom Rett Alte tulburari dezintegrative ale copilariei Tulburari de reactivitate exagerata asociate cu Intirziere mintala si miscari st ereotipe Sindromul Asperger F 90-99 Tulburari emotionale si de conduita cu debut specific in copilarie

F 90 Tulburarea hiperkinetica T. hiperkinetica cu deficit de atentie T. hiperkinetica cu tulburari de conduita F 91 Tulburarea de conduita T. de conduita datorata unui anume context familial T. de conduita nesocializata T. de conduita socializata T. de conduita provocatoare/ sfidatoare F 92 Tulburari mixte ( de conduita si reactivitate emotionala) T. de conduita cu depresie F 93 Tulburari emotionale cu debut specific in copilarie Tulburarea cu anxietate de separare Tulburarea fobic- anxioasa a copilului Tulburarea cu anxietate sociala a copilului Tulburarea. cu gelozie in fratrie F in 94 Tulburarile functionarii sociale cu debut copilarie si adolescenta specific

Mutismul electiv T. reactiva de atasament a copilului T. exagerata de atasament a copilului F 95 Tulburarea ticurilor/- Ticurile Ticuri tranzitorii Ticuri cronice mototrii sau vocale

Ticuri combinate - vocale si multiple ticuri motorii (Sindromul Gilles de la Tourette) F 98 Alte tulburari emotionale si de conduita cu debut in copilarie sau ado lescenta Enurezis nonorganic Encoprezis nonorganic T. de alimentatie ale sugarului si copilului mic Pica sugarului si copilului mic T. stereotipe de miscare Balbismul / Bilbiiala Vorbirea precipitata/rapida Am prezentat clasificarea ICD 10 pentru ca in tara noastra codificarea se face conform acestei taxinomii si pentru ca diferentele fata de DSM - IV sunt destul de mici iar in ultimi ani se constata chiar o incercare de apropiere cu folosirea unei terminologii comune, se mentin totusi diferente la nivelul unor criterii.