You are on page 1of 2

Bolta piciorului In ansamblu, piciorul este astfel alcatuit ,incat trebuie pe de o parte sa asigure sprijinul intregului corp, iar

pe de alta parte sa asigure mobilitatea acestuia. Realizarea acestor functii este posibila datorita structurii sale boltite. Astfel ,piciorul prezinta un arc longitudinal (arcus pedis longitudinalis) format dintr-un arc medial (pars medialis) si unul lateral (pars lateralis) si o bolta transversa (arcus pedis transversalis). Arcul medial al boltei longitudinale este format din talus ,navicular,cuneiform si primele 3 metatarsiene. Arcul lateral este format din calcaneu, cuboid, si ultimele 2 metatarsiene. In partea posterioara a piciorului, arcul medial se suprapune peste cel lateral . Prin faptul ca osul cuboid se afla intre calcaneu si cuneiformul lateral , poate fi socotit ca intra oarecum si in alcatuirea arcului medial , contribuind astfel la unirea celor doua arcuri. Prin aceasta pozitie el reprezinta cheia de bolta. Bolta tranversala porneste de la cuboid prin cuneiforme , avand inaltime maxima la nivelul cuneiformului 2. O a doua bolta transversala ar corespunde capetelor metatarsienelor. In acest fel piciorul se sprijina posterior pe calcaneu, iar anterior pe capetele metatarsienelor si in special pe al primului. La realizarea contactului cu soulul, participa si marginea laterala a piciorului. Arcul lateral , care este mai putin boltit, reprezinta arcul de sprijin , pe cand cel medial, care este mai inalt , intrand in contact mai putin cu suprafata de sprijin, reprezinta arcul de miscare . Bolta piciorului se deosebeste de boltile intalnite in tehnica, atat prin faptul ca are de suportat greutatea variabila a corpului cat si prin faptul ca nici liniile de forta si nici punctele de sprijin nu sunt constant. De aceea este necesara intarirea ei, la care contribuie mai multi factori. In primulo rand conformatia oaselor piciorului, la care fetele dorsale sunt mai latite decat cele plantare. In al doilea rand, trabeculele osoase sunt dispuse tocmai pe directia arcurilor plantare. Talusul are roulul de a prelua presiunea de la gamba si de a o transmite prin punctele de sprijin ale piciorului catre sol. De aceea, trabeculele sale continua pe cele ale tibiei la nivelul trohleei sale. De la trohlee pornesc doua sisteme trabeculare , unul spre tuberozitatea calcaneeana si altul spre articulatia talonaviculara, continuandu-se cu cele din oasele arcului medial. In calcaneu , un prim system porneste de la sinus tarsi la cuboid si apoi la ultimele metatarsiene, iar un aldoilea sistem de trabecule se indreapta spre tuberozitatea sa. In al treilea rand, in intarirea boltei intervin cu rol pasiv mijloacele de articulatie. Ligamentele solidarizeaza oasele, avand roulul cimentului dintre pietrele de constructive. Aponevroza plantara uneste punctele de sprijin ale boltei si impiedica indepartarea pilierilor . De aceea , sectionarea ei duce la prabusirea piciorului. Rol similar il au toate ligamentele plantare. In al patrulea rand intervin muschii care au rol active prin tonusul lor si prin contractile lor globale , care previn turtirea arcurilor. Astfel, in mentinerea arcului longitudinal medial intervin muschii profunzi ai regiunii posterioare a gambei si muschii care actioneaza asupra halucelui. Muschii lungi stabilizeaza intregul arc longitudinal, pe cand cei scurti asigura pastrarea echilibrului si adaptarea piciorului la contactul cu neregularitatile solului. Muschiul lung flexor al halucelui reprezinta o intarire intre sustentaculum tali si primul metatarsian , pe cand muschiul tibial posterior intre subtentaculum tali si cuneiformul medial.

Degetele au rolul principal de a creste suprafata de sprijin a piciorului, miscarile lor prezentand importanta secundara, subordinate rolului principal. Piciorul uman si-a sporit , in ansamblu, suprafata, fiind astfel proportional mai mare ca la celelalte mamifere. In plus, cele doua maleole formeaza un sistem de directie care impiedica deplasarea laterala a talusului .Acest rol revine in special maleolei peroniere, care coboara mai mult decat cea tibiala. Marginea posterioara a epifizei distale a tibiei previne deplasarea posterioara a talusului. Intreaga constructive a piciorului asigura astfel elasticitatea sa si asigura boltilor sale o functie dinamica, care le deosebeste pe cele intalnite in tehnica. In ortostatism , piciorul se afla in eversiune, dar in asa fel incat marginea sa laterala pastreaza contactul cu solul. Aceasta este posibila datorita rotirii primului cuneiform si a primului metatarsian si turtirii boltii transversale. De fapt sprijinul in static se realizeaza atat prin iversiune cat si prin eversiune, ceea ce face ca periodic sa fie folosita una din bolti si nu ambele simultan. Cand sarcina se muta de pe o bolta pe alta sau cand calcaneul este ridicat de pe sol, greutatea este preluata de metatarsienele mijlocii. In schimb, in mers, piciorul se transforma intr-o parghie rigida de gradul 3, eversiunea fiind inlocuita cu inversiunea. Aceasta se datoreaza muschilor care se gasesc in planta.