Constipatia cronica

Definitie: Constipatia este boala caracterizata prin eliminarea scaunului dupa mai mult de 48 de ore. Cauze: Constipatia obisnuita este cauzata, de cele mai multe ori, de intirzierea, din diferite motive, a prezentarii la toaleta cind apare nevoia de a avea scaun. Aceasta senzatie specifica se explica prin faptul ca sosirea materiilor fecale in ultima portiune a intestinului gros, produce o destindere a acestuia. Daca se amina eliminarea scaunului din diferite motive, nevoia resimtita devine din ce in ce mai slaba si mai rara si astfel apare constipatia. De asemenea si o alimentatie nepotrivita poate determina boala. In mod obisnuit, scaunul este format in buna parte din resturile alimentare neabsorbite in intestin. Aceste resturi stimuleaza peretele intestinal in executatea miscarilor de evacuare, servind totodata drept teren pentru dezvoltarea microbilor intestinali, care produc gaze si acizi de fermentatie ce stimuleaza la rindul lor miscarile intestinale. Astfel, o alimentatie formata din fainoase de calitate superioara, dulciuri, carne si brinza, adica o alimentatie lipsita de legume si fructe, deci saraca in resturi vegetale, leneveste intestinul si intirzie evacuarea. Factori de risc: Principalii factori de risc sint: - obiceiul prost de a amina prezentarea la toaleta atuci cind este prezenta nevoia de a evacua scaunul; - alimentatia saraca in legume si fructe; - obezitatea; - sarcinile repetate; - slabiri masive intr-un scurt interval de timp.

Tipuri: Boala poate evolua sub doua forme: acuta si cronica. Constipatia este de cele mai multe ori cronica, adica durabila si nedureroasa. Se face o distinctie intre constipatia dureroasa, care alterneaza cu perioade de diaree sau care apare la persoane care au avut pina in acel moment scaune regulate, si constipatia obisnuita. In mod normal, evacuarea resturilor alimentare are loc la aproximativ 24 de ore dupa consumarea prinzului respectiv. Totusi exista persoane care, fara a fi bolnave, au un scaun la doua zile, fara sa se poata spuna despre acestea ca sufera de constipatie.

Simptome: Dupa cum reiese si din definitie, simptomul de baza este lipsa evacuarii scaunului dupa mai mult de 2 zile. Nefiind eliminate, resturile alimentare se acumuleaza in intestinul gros si dau nastere la alte complicatii, care pot merge pina la obstructie intestinala. Diagnostic: Orice constipatie aparuta mai mult sau mai putin brusc, mai ales la o persoana in virsta, trebuie semnalata medicului, singurul in masura sa decida diagnosticul si tratamentul. Constipatia obisnuita este o afectiune simpla, care se poate trata doar prin respectarea regulilor alimentare, dar de asemenea, constipatia poate fi si semnalul unei boli mai dificile si de aceea nu trebuie tratata cu usurinta sau ignorata. Medicul dvs. trebuie sa fie cel care va recomanda analizele suplimentare pe care le veti efectua. Tratament: In cazurile de constipatie obisnuita, este indispensabila tratarea bolilor care slabesc puterea de contractie a muschilor abdominali, acolo unde exista. In marea majoritate a cazurilor insa, constipatia poate fi tratata printr-o dietetica potrivita, care sa furnizeze intestinului suficiente resturi alimentare si sa favorizeze astfel evacuarea regulata si usoara. Micul dejun este obligatoriu, pentru ca exista un reflex care face ca contractiile intestinului gros sa

devina mai active imediat dupa masa. Regimul va trebui sa cuprinda o cantitate mai mare de lichide reci care excita contractiile intestinale, alimente bogate in celuloza, care maresc bolul fecal si usureaza fermentatia, dulciuri concentrate (miere, dulceata, gem) care favorizeaza producerea fermentatiilor intestinale, o cantitate crescuta de grasimi pentru a excita secretia si excretia bilei si implicit contractiilor intestinului, alimente bogate in vitamina B1, ca drojdia de bere si piinea neagra.

Aplicarea masajului: Masajul abdomenului La unele persoane, regiunea abdominal este foarte sensibil, fapt care face imposibil aplicarea manevrelor de masaj. Pentru a nlesni relaxarea muchilor abdominali, picioarele se ndoaie i se sprijin pe tlpi. Netezirea: Alunecrile se ncep din regiunea supraombilical i se ndreapt n sus spre marginile costale. Minile se duc apoi n lateral, spre flancuri i, n sfrit, coboar peste regiunea sub-ombilical, ndreptndu-se n jos i nuntru, n lungul anurilor iliace, spre simfiza pubian. Se fac alunecri circulare cu toat palma, mn pe sub mn, circular, n sensul acelor de ceasomic, pe traiectul colonului. Se descrie n acest fel un cerc pe marginea suprafeei abdomenului. Friciunea: Se folosesc degetele de la ambele mini pentru a descrie micri circulare pe ambele pri ale abdomenului, mna stng acionnd pe partea stng, iar dreapta pe partea dreapt. Se pornete din regiunea coastelor i se coboar pe lateral pn n regiunea

subombilical, iar apoi aceeai micare se face pe mijlocul abdomenului pe crestele muchilor abdominali. Se procedeaz la fel cu podurile palmelor. Frmntatul: Datorit conformaiei speciale a acestei zone, frmntatul se face numai stratului de grsime subcutanat, n cazul n care acesta exist; frmntatul se face transversal, n val dintr-o parte n alta a abdomenului. Tapotamentul Se face uor, folosind vrfurile i pulpele degetelor. Nu este permis folosirea altor procedee de tapotament. Tapotamentul abdomenului In ncheiere se face o netezire uor, nsoit de vibraii uoare i relaxante. Dup masaj sunt recomandate cteva micri active de respiraie profund.

Ifrim Constantin Gradinaru Emanuel Grupa 307 C