Despre limba romn si limba moldoveneasc: Vasile Stati, vorbitor-sef de limb inventat Vasile Stati se ncptneaz n ascensiunea sa spre

culmile ridicolului, adugnd noi trepte de ignorant si rea credint la piramida nchipuitei sale limbi moldovenesti. Pentru acestea scrie si scrie, att n dulcele grai rusesc, att de drag sufletului su ct si n limba romn, pe care o crede moldoveneasc. Si, ceea ce este extrem de dureros pentru Vasile Stati, n cel de al doilea caz, trebuie s foloseasc alfabetul latin tocmai el care regret din tot sulfetul vremea celui chirilic, buchile ntortocheate ale acestuia fiind, dup prerea sa, mult mai potrivite pentru limba romn. S amintim ciudatele sale scrieri, mai nti cele rusesti: Deznationalizarea moldoveanului ca mijloc de guvernare a conducerii Moldovei (cnd nu erau comunistii la putere), Istoria Moldovei, Ce faci moldovene?, Stefan, marele voievod al Moldovei, Tata rus, mama rus, iar Ivan e moldovean. Pe romneste, reia mretele idei de mai sus, n lucrrile Limba moldoveneasc si ruvoitorii ei, Istoria Moldovei, Dictionarul moldovenesc-romnesc (o lucrare demn de Guiness Record n domeniul prostiei), ultima sa carte, pe care avem neplcerea s o prezentm fiind intitulat manifest Pentru limba noastr moldoveneasc. Cpetenie n armata a 15-a n 1936, n timpul rzboiului civil spaniol, generalii lui Franco, strini de ceea ce tine de secretul militar, anuntau cu mndrie c vor ataca Madridul cu patru puternice coloane militare, la acestea adugndu-se si coloana a cincea, respectiv adeptii lor din capital. Expresia a fcut carier, a fost si este des ntrebuintat si chiar dac nu i se mai cunoaste originea, s-a pstrat integral sensul. n contextul n care, pe teritoriul transnistrean, mai subzist periculoase vestigii ale armatei a 14-a rusesti, Grigore Vieru a gsit cea mai potrivit denumire pentru sleahta de comunisti prorusi de la Chisinu, gata oricnd s-si vnd tara Moscovei armata a 15-a. Falsificnd grosolan istoria, rspndind cele mai murdare calomnii antiromnesti, zugrvind n culori strlucitoare stpnirea ruseasc si pe cea sovietic, specificnd la maximum unele erori romnesti din trecut si prezent, viseaz cu ochii deschisi si cu mintea nchis o Moldov ruseasc de la Carpati la Nistru, plus ceva Maramures. Deocamdat, ca lupi n piele de oaie, apr trisoara lor de Romnia, care o agreseaz pe diferite planuri si st gata-gata s o cotropeasc. Dac l iei n serios pe Vasile Stati, moldovenii dintre Prut si Nistru sufer un proces de deznationalizare din partea romnilor (valahilor), iar cei dintre Prut si Carpati sunt aproape total deznationalizati, fr posibilitatea de a-si folosi limba matern Sunt afirmatii care, prin absurditatea lor suprem, ti blocheaz circuitele cerebrale la fel cum ti-ar demonstra cineva c este miezul noptii atunci cnd afar strluceste soarele. Tot Grigore Vieru a gsit explicatia plecnd de la un fenomen sesizat de biologi. S-a vorbit adesea de aparenta sinucidere a balenelor, esuate fr cauze exterioare, pe plaje, unde si pierd viata. Realitatea este c, n urechea celei care conduce grupul de balene se poate implanta un parazit care anihileaz sistemul de radar al cpeteniei. Lipsit astfel de orientare, balena-sef ajunge pe plaj, unde este urmat orbeste de celelalte, murind mpreun. Prin analogie, Grigore Vieru crede c asa se ntmpl si la Chisinu. Lui Vasile Stati, de exemplu, i-a intrat n ureche o plosnit a bolsevismului rusesc si nimeni nu i-o mai poate scoate de acolo. Prin pozitia sa social de pretins intelectual joac rolul de balen-sef si trage dup el, pe plaja prostiei, si alte balene mai mici. O copert mincinoas, lingvisti mincinosi Latinii aveau un dicton Asinus, asinum fricat adic mgarul pe mgar l freac (la modul figurat l mngie, l mguleste). La fel, Vasile Stati caut cu lumnarea fel de fel de mediocritti din domeniul lingvisticii, sau, si mai ru, mercenari n acest domeniu, la care s descopere termenul de limb moldoveneasc n acceptiunea comtemporan. Pe copert, un fel de arbore genealogic al limbilor indoeuropene, cu ramuri numeroase si verzi frunze de stejar pentru fiecare dintre limbi,

imagini care ar ncnta pe orice tnr de la grdinit. Autorul este un lingvist american, Franklin Folsom, care a avut norocul s fie tradus n ruseste, de unde este citat de Stati, acesta stiind doar limba marelui Lenin, nu pe cea a capitalistilor englezi. Spre ncntarea sa, pe una dintre frunze, scrie limba moldoveneasc. Nu am avut posibilitatea s citesc lucrarea lui Folsom, dar privind arborele lingvistic ce-i apartine, sunt sigur c este un lingvist de a cincea sau a saptea mn. Chiar n domeniul limbilor neolatine, unde apare moldoveneasca de care el a auzit c s-ar vorbi n U.R.S.S. (cartea a aprut n 1963), el pune alturi dalmata (se vorbea pn n 1893, cnd a murit ultimul cunosctor nativ Tone Udaina) de pe coasta croat a Adriaticii cu catalana din estul Spaniei. n mintea lui Folsom, afrikaans (olandeza din Africa de Sud) este alipit Germanei si nu limbii din Olanda. La fel de ciudat, olandeza (care provine din vechea ilir) este asezat ntre greaca veche si armean. n spatiul slav pe care Stati, scolit pe la Moscova si rus n sufletul su l stie perfect, americanul are greseli pur si simplu grosolane: rusa este alturi de sloven, polona lng bulgar, bielorusa lng ceh. Oricine care are cele mai elementare notiuni de geografie sau de mprtirea limbilor slave n rsritene, apusene si de sud ntelege imediat aberatiile lui Folsom. De altfel, este singurul lingvist citat pentru asa-zisa limb moldoveneasac, fiind totodat cel mai prost posibil. Unele gafe intentionate sau nu ale unor oameni politici, comunisti sau de la Uniunea European (care cred c Budapesta este capitala Romniei) nici nu pot fi luate n consideratie. Cnd este vorba de lingvisti romni sau rusi, eforturile lui Stati sunt exceptionale dar nu dau nici un rezultat notabil. Iar din Basarabia citeaz mereu pe un ilustru necunoscut Nicolae Corlteanu, pe care l opune cu nerusinare unui filolog de talie european, membru al Academiei din Berlin, care a fost Sextil Puscariu. Referindu-se la vechile traduceri, pe care Puscariu le consider unitare ca limb romn, N. Corlteanu, si permite s afirme: Din analiza cuvintelor din traduceri, nti de toate a celor mai caracteristice trsturi, reiese cu claritate c ele apartin limbii moldovenesti, vorbite sau literare, c aceste forme s-au pstrat pn n zilele noastre n limba moldoveneasc de la Carpati pn la Iogorlc, n stnga Nistrului. Iat deci pe unde ar trebui s se ntind Republica Moldova. Stati este si mai expansiv, parafrazeaz cele de mai sus, stabilind noi granite: de la Codma, n stnga Nistrului, pn n nordul Transilvaniei. Din spatiul basarabean nu mai gseste de citat dect pe un poet, Costenco, cu versuri penibile: Limba moldovan/ Zn ntre zne/ zori sub rosii steaguri/ dac se deschid,/ adevrul pururi va gri prin tine/ din ntelepciunea/ Marelui Partid. Orice comentariu privind optiunile politice ale lui Vasile Stati, devine de prisos dup acest citat. Pseudolingvistul de la Chisinu se dovedeste un adevrat maestru al citatelor trunchiate atunci cnd i prezint pe specialistii romni, dar este obligat s recunoasc n final c au respins cu totii sintagma de limb moldoveneasc. Apar doar dou exceptii: Alexandru Graur (Grimberg) si Jacques Byck, sustinnd cu ardoare pe vremea Anei Pauker, existenta unui popor moldovenesc cu o limb aparte. Interesant este c, respectnd adevrul, dovedind cinste si demnitate, marii lingvisti rusi Sismariov si Budagov au fost mai romni dect unii pretinsi romni si au respins conceptul de limb moldoveneasc. Sunt singurii rusi pe care Vasile Stati nu-i iubeste, ncearc s-i combat de pe pozitia sa de pigmeu mincinos si slugarnic. Mrturii n timp Stati nu s-a multumit cu inventarea limbii moldovenesti, el considernd c romna s-ar numi de fapt valah si c ar mai exista si o limb romanic (este singur pe lume cu aceast prere) numit vlah si care se vorbeste pe valea Timocului. Ignoranta sa se dovedeste deplin: n Timoc sunt dou graiuri romnesti, cel oltenesc (l vorbesc tranii de la ses) si cel bntean (al ungurenilor, cei de la munte). De asemenea Stati, nu are notiuni elementare (sau se face c nu are) despre relatiile limbdialect-subdialect-grai si de aceea i amintim c o limb se defineste prin structura sa gramatical si vocabularul de baz. Cnd apar elemente lexicale deosebitoare n vocabularul de baz, vorbim de dialecte: dacoromn, aromn, meglenoromn, istroromn. Deosebirile fonetice si cele lexicale

nesemnificative, caracterizeaz subdialectele, ntre care si cel moldovenesc, la rndul su mprtit n graiuri. Dac ne-am lua dup Stati, dup confuziile sale, la nord de Dunre s-ar vorbi limbile munteneasc, moldoveneasc, dobrogean, olteneasc, maramuresean, crisan, bntean. Dar, avnd n vedere exemplele pe care le d (cuvinte total nesemnificative si de circulatie foarte restrns) pentru a desemna existenta limbii moldovenesti, am putea ajunge si la o limb vasluian, botosnean etc. De zeci de ori subliniaz c, de-a lungul secolelor, a fost amintit mereu limba moldoveneasc. Este total fals, expresia se refer la limba romn, dar neexistnd un stat romnesc fiecare i spunea aceleasi limbi dup numele provinciei sale. Sunt citati mereu Ureche, Costin sau Cantemir, ca vorbind despre limba moldoveneasc. Dar ei sunt aceia care au vorbit primii despre unitatea romnilor, a limbii pe care o folosesc. Grigore Ureche spune c toti locuitorii din Moldova, Muntenia si Ardeal sunt de un neam si de la Rm (Roma) se trag; Miron Costin scrie de mai multe ori c munteneste sau moldoveneste nseamn tot o limb, Dimitrie Cantemir scrie despre romnomoldo-vlahi, ca despre un singur popor cu aceeasi istorie. S adugm c mitropolitii si marii crturari ai Moldovei, Varlaam si Dosoftei, si-au intitulat lucrrile Carte rumneasc de nvttoare sau au spus c versurile lor sunt rumnesti. Valahi-Moldoveni Vasile Stati jongleaz cu aceste denumiri ncercnd zadarnic s dovedeasc faptul c de la nceput ar fi fost vorba de dou popoare si dou limbi diferite. Minciuna fiind prea mare, se ncurc adesea. Mai nti, se pare c nu stie c romnii nu s-au numit pe ei nsisi valahi, ci astfel au fost desemnati de alte popoare, de germanici si slavi, care ntelegeau prin termenul respectiv o populatie de origine romanic. De aici valahi, volohi, vlahii dar si volonii din Belgia sau Walles din Anglia. Chiar el spune c volohii au trecut din Ardeal n Moldova. Dar, printre njurturile la adresa valahilor (romnilor), trebuie s recunoasc si faptul c moldovenii au fost numiti valahi de ctre strini. S amintim c nefericita fiic a lui Stefan cel Mare, cstorit la Moscova, era cunoscut drept Elena Volosnca. Cele mai multe mrturii n acest sens vin de la vecinii polonezi si ucraineni care-i numesc pe moldoveni, n documente, woloski sau walaski. Pe tratatul moldo-polon din 1485 st scris haec inscriptio ex valachico in latinum versa est adic nscrisul respectiv a fost tradus din valah (romn, limba care se vorbea n Moldova lui Stefan cel Mare) n latin. n secolul al XV-lea Moldova era numit de polonezi Voloskie Ziemie, iar n documentele latinesti aprea drept Velochia. Initial, termenul de moldovean se referea la locuitorii din Moldova, vechea denumire a orasului Baia, populat de colonisti germani, care au dat si numele de Mulde-Moldova. Pentru Vod Musat, n jurmntul omagial din 1387, cnd se refer la cettile Moldovei, spune Valachie castra, iar cnd este vorba de tuturor celorlalti boieri ai trii Moldovei traduce n latin omnium terrigenorum terre Valachie. Sunt dovezi ale strvechii unitti romnesti, pe care ni le ofer chiar Vasile Stati, cu ceva greseli la transcrierea latin. nflcratul antiromnism Vasile Stati pare a fi dusmanul de serviciu al poporului romn, cci toate valorile nationale sunt fie denigrate, fie declarate moldovenesti. ntre altele si culegerea de basme a lui Ispirescu este declarat moldoveneasc. Miorita este interpretat si ea dusmnos dar toat discutia are la baz varianta Alecsandri (dintre cele peste 1000), care se stie c este un fals cu bune intentii. Tezele Congresului al V-lea al Partidului Comunist din Romnia din 1931 sunt reluate cu nversunare de Vasile Stati. Romnia ar fi un stat multinational, imperialist, asupritor al altor popoare, ntre care si cel moldovenesc. Iat cum rezum aceste preri: Cercurile politice romnesti au reusit ntr-un timp nemaipomenit de scurt s romnizeze (rumnizeze) Dobrogea, Banatul, Transilvania, partial chiar si Moldova dintre Prut si Carpati; s impun acestor teritorii cu care s-au cptuit datorit jocurilor politice ale marilor puteri, regiuni ntinse cu o populatie eterogen, nici pe departe romneasc, etnonimul rumn, glatonimul rumneasc. Acestea sunt, n linii mari, premizele politice ale

extinderii glatonimului rumneasc n a doua jumtate a secolului al XIV-lea. Exagerrile penibile ale lui Vasile Stati denot si o anume stare de spirit stnjenitoare pentru acest ruso-moldovean. ntre Prut si Nistru constiinta romneasc se consolideaz ncet dar sigur. Astfel de scrieri dovedesc disperarea celor care au mizat si mizeaz n continuare pe rusi, n fata noilor realitti europene si romnesti care nu mai pot fi stvilite. sursa: Obiectiv de Vaslui
http://romanism.ro/despre-limba-romana-si-limba-moldoveneasca-vasile-stati-vorbitor-sef-de-limbainventata.html O lucrare de mare valoare tiinific cu un titlu nepotrivit

Chiar m pregtisem s scriu cteva cuvinte despre crile editate de Vasile Stati. n special, despre Dicionarul moldovenesc-romn i celelalte cri ale sale. Am avut un set de cri ale Domniei sale n redacie. ntr-o zi au disprut. Le-am cutat peste tot, dar n-am mai dat de urma lor. Am o plcere deosebit s citesc i s recitesc Glosarul de la Letopiseul rii Moldovei (Chiinu, Hyperion 1990). Iar Glosarul de la Opera lui Creang, n general, este un prilej de mare mndrie pentru mine, deoarece ceea ce e explicat la Glosar, la noi n sat e (sau era) vorbire curent. Localitatea n care m-am nscut era izolat de restul lumii: la o margine de ar, ntr-o adncitur la confluena rurilor Ciuhur i Prut. Cum s-ar zice, ne-am conservat: am rmas la limba vorbit de pe timpul lui Creang. Roata unificatoare a civilizaiei a ajuns la noi, la Costeti, ntr-o zi de toamn, cnd badea Colea Galus a venit s-i spun tatei: Mi Vania, mi! L-au dat jos pe Hruciov. Eu cu tata eram pe lan la Omiroasa i adunam n grmezi sfecl cormovaia . Asta a fost pe 14 octombrie 1964, dup iarna npraznic i marea secet din 1963, cnd cioclul de ppuoi avea 10-15 grune pe el i ce vroiam s scriu despre crile lui Vasile Stati? Cam ceea ce a scris Marin Preda n Imposibila ntoarcere despre capodoperele picturii moderniste. (ntre altele, oare cum ar comenta exegeii Ptratul negru pe fond alb dac li s-ar spune c e opera unui elev de clasa a treia, dar nu a suprematistului Malevici?) Vor trece sute de ani i vor fi date uitrii numele falsificatorilor Istoriei, care astzi jubileaz n aplauzele grele ale canaliei de ulii. Vor trece secole i, ntmpltor, cineva, printre vrafurile de cri ale unei biblioteci va da de o carte cu titlul Dicionar moldovenescromn. Fcnd abstracie de titlu, pot spune c acel om va avea ocazia s ia cunotin de o lucrare tiinific de valoare. Cci, deocamdat, n Romnia n-a aprut un dicionar al graiului bnean sau ardelean, nu? n viaa mea am fost un fel de Ion Torclu. N-am inut furca la bru, ns cunosc o sum de cuvinte care-mi trezesc emoii cnd le rostesc: meli. melioi, ragil, fir de tort, urzeal, bttur, cli, buci, tlpig, cleap, rchitor, vrtelni, letc, drug, scul, jighiu, hulude, suveic, nu mai vorbesc de i, beti, pisdi etc., etc. La fel e i cu huchium, prahaghi, mbodoli, drb, hac, feredui, a linciri etc., etc. Eu cred c dicionarul este o lucrare de mare valoare tiinific. n ea snt fixate localismele, regionalismele, dialectele dulcelui grai moldovenesc al limbii romne, rmas orfan fr el la ora actual. Iat aici ncep marile mele nenelegeri cu nite oameni situai pe baricade diferite . M refer la nite analfabei care l denigreaz pe un crturar precum este Vasile Stati; m refer la Vasile Stati, care o

ine ntr-un duret: limb moldoveneasc, limb moldoveneasc. Nu pot pricepe nici n ruptul capului de ce ne-am teme s-i zicem romn. Nu neleg de ce dl Stati ofer pretext unor agramai ca Srghi Ciorpac s fie tratat cu superioritate numai din cauz c imbecilul i zice romn? Mari probleme la Podgoria cu limba muntenegrean. E greu s-o despart de srbo-croat. A nu confunda denumirea limbii cu denumirea naiunii: naiune brazilian limb portughez; naiune argentinian limb spaniol; naiune austriac limb german. N-am auzit de dicionare germano-austriece sau de dicionare peruvian-spaniole Deci, limba lui Arghezi, Rebreanu, Eminescu, Dru, Preda e romn. Am acceptat prima ediie a dicionarului ca pe o trufanda exotic. Perseverarea n eroare n-o mai putem accepta. Posednd un limbaj modern, ergo, scriind mai romnete dect majoritatea romnilor , fcui cu degetul, de la noi, nu neleg de ce ar trebui s ne transformm de bun voie n paiae i n Agamemnoni Dandanache? De ce v aventurai iari s zdri protii? Sursa : Saptamina