INFORMATII GENERALE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

Medicina Generala 2009-2010 AN IV

Titulari curs:
Prof. Dr. Sfrangeu Silviu Prof. Dr. Dudea Sorin Conf. Dr. Petcu Stelian Sef L. Dr. Butnaru Anca Sef L. Dr. Ciurea Anca Sef L. Dr. Chiorean Angelica Responsabil Curs sectia Franceza As. Univ. Dr. Manole Simona 1. Radiologia si Imagistica Medicala se desfasoara pe parcursul a 7 saptamani, dupa cum urmeaza: 1 curs de 2 ore/saptamana + 1 sedinta de lucrari practice a 2 ore/ saptamana 2. Activitati la lucrarile plactice: Conditii: Punctualitate (nu se admit intirzieri; intirzierea va fi notata ca absenta) Caiet de stagiu Activitati: Lucrari practice obligatorii, a cate 2 ore in care: In prima ora prezentarea clinicii si descrierea aparatelor cu care este dotata disciplina (mantionam ca prin lege studentii nu au dreptul la expunerea la radiatii ionizante , ca atare demonstartiile se fac strict descriptiv); Prezentarea de filme radiologice, inregistrari digitale, pe consolele aparatelor radiologice; Proiectii a unor examinari sugestive pentru tematica cursului respectiv; Discutii pe marginea cazurilor; Discutia in amanuntime a diagnosticului diferential in scopul de a face o cat mai buna corelare cu cursurile anterioare. 3. Prezenta la cursuri si la lucrarile practice : Se admit absente in procent de 30% (acesta reprezentand 2 absente) la curs. Daca studentul are mai mult de 2 absente la curs este primit in examen dar va fi penalizat dupa cum urmeaza: la 3 absente se scade 1 punct din nota finala la 4 absente se scad 2 puncte din nota finala la 5 absente se scad 3 puncte din nota finala De la 6 absente la curs studentul are obligatia sa refaca modulul. La lucrari practice prezenta este obligatorie de 100%. 4. Recuperarea absentelor: Se admit 2 absente care trebiue sa fie motivate si recuperate fie cu alta serie in alt modul, fie la sfarsitul modulului respectiv in orele de recuperare organizate de Disciplina. In acest ultim caz studentul va trebui sa plateasca contravaloarea absentelor.Absentele motivate scutite de plata (pe baza adeverintei eliberate de catre Decanat ) vor fi recuperate fie cu alta serie in alt modul, fie la sfarsitul modulului respectiv in orele de recuperare organizate de Disciplina. 5. Obiectivele cursului: Obiective generale:

Insusirea notiunilor de fizica a aparaturii conventionale si imagistice (fizica nucleara, fizica ultrasunetelor,fizica IRM, etc.)a efectelor biologice ale radiatiilor si principiile de radioprotectie profesionala si a populatiei. Insusirea notiunilor de semiologie caracteristice fiecarei examinari in parte (conventional si imagistic), cu explicarea notiunilor de baza in obtinerea imaginii (conventional si imagistic). Insusirea indicatiilor si a contraindicatiilor metodelor, precum si a algoritmilor de examinare, in scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune si individuale in patologia organelor intregului corp. Obiective specifice: Recunoasterea metodei de examinare. Recunoasterea elementelor anatomice normale si a variantelor. Recunoasterea elementelor semiologice si interpretarea semnificatiilor lor. Recunoasterea si interpretarea elementelor patologice. Elaborarea unui diagnostic pozitiv si diferential pe afectiunea data. Schitarea unui buletin radiologic. 6. Obiectivele lucrarilor practice: Cunoasterea de catre student a aparaturii radiologice conventionale si imagistice; Cunoasterea de catre student a principiului de funtionare si a modului de obtinere a imaginii radiologice pentru fiecare metoda in parte; Cunoasterea elementelor anatomice radiologice in proiectie bi si tridimensionala; Cunoasterea semiologiei si semnificatia fiecarui element semiologic in parte; Cunoasterea patologiei structurata pe aparate; Modul de elaborare a unui diagnostic radiologic conventional si imagistic cu diagnostic diferential asociat; Redactarea unui buletin radiologic. 7. Examanul la sfarsitul modulului: Examenul se sustine la sfarsitul modulului in conformitate cu prevederile regulamentului de examinare al studentilor aflat in vigoare. Examenul este sistinut in fata unei comisii alcatuita din cadre didactice ale catedrelor de Radiologie si de Imagistica Medicala. Examenul are urmatoarele probe, cu ponderea aferenta in stabilirea notei finale: 1. proba teoretica scrisa 50 % 2. proba practica 50 % - compusa din: a. proba de interpretare de imagini scrisa 30 % b. proba de caz clinic orala 20 % 1. Proba teoretica consta din 50 de intrebari cu 5 rapsunsuridin care 1 raspuns corect , alcatuita dupa cum urmeaza : - 30 de intrebari din tematica de Radiologie - 20 de intrebari din tematica de Imagistica medicala - durata probei este 50 de minute - punctajul obtinut pe lucrare se inmulteste cu 0,2 pentru a rezulta nota finala a lucrarii scrise. Proba scrisa este eliminatorie, studentii care nu obtin minumum nota 5,00 nu promoveaza si nu pot sustine examenul practic. Corectarea lucrarilor se face imediat dupa terminarea probei, iar rezultatele se afiseaza si se comunica studentilor in aceeasi zi, in intervalul orar stabilit de catre comisie. 2. a. Proba de interpretare de imagini consta din proiectarea a 10 imagini cu modificari patologice din tematica studiata, dupa cum urmeaza

- 6 imagini din tematica aferenta cadrei de Radiologie - 4 imagini din tematica aferenta catedrei de Imagistica medicala Proba se desfasoara scris, studentii raspunzand pe un formular tipizat, la intrebarile specifice aferente fiecarei imagini. Durata probei este 15 minute. Raspunsul corect la fiecare imagine este notat cu 1 punct, suma punctelor obtinute reprezentand nota la aceasta proba. In functie de numarul de studenti, acestia vor fi organizati in 2 sau 3 grupe, care vor primi, fiecare, seturi distincte de imagini pentru interpretare. Fiecarei grupe ii vor fi prezentate, la sfarsitul probei, raspunsurile corecte. 2. b. Proba de caz clinic se va desfasura in fata unei comisii mixte compusa din 2 membri, 1 cadru didactic al catedrei de radiologie si 1 cadru didactic al catedrei de Imagistica . Vor fi organizate 2 comisii, fiecare dintre ele examinand 1 jumatate de serie. Proba consta din extragerea unui plic in care se afla o imagine examinare radiografica sau examinare imagistica, din tematica studiata. Comisia va discuta cu studentul pe marginea imaginii prezentate. Comisia isi rezerva dreptul de a adresa studentului intrebari si din restul tematicii. In conformitate cu regulamentul, examenul este promovat doar daca nota de la proba practica (media notelor de la probele 2.a. si 2.b.) este egala sau mai mare de 5,00. Nota finala a examenului se calculeaza prin insumarea notelor celor 2 probe (teoretica si practica). In caz de nepromovare a probei teoretice studentul va reface intregul examen. In caz de nepromovare doar a examenului practic studentul va reface doar examenul practic, in totalitate. 8. Conditii preliminare : Pentru ca studentii sa fie admisi in examen, in anul IV trebuie sa aiba promovate examenele la: Amatomie, Biofizica, Fiziopatologie si eventual Morfopatologie, in masura in care sustine examenul inaintea modulului de Radiologie. 9. Consultatii: Orarul consultatiilor va fi afisat la sediul Disciplinei. 10. Bibliografie: D. Radulescu, Radiologie medicala,vol. I si II, Ed. U.M.F., 1975 D. Suttan, Ed. Churchill Livingstone,2003 S. Sfrangeu, M. Covalcic, Radiofizica si radiobiologie, Ed. Casa Cartii de Stiinta, 1999 S. Sfrangeu, M. Covalcic, R. Elefterescu, M. Vaida, Bazele Imagisticii Medicale, Ed. Polsib, 1995 S. Sfrangeu, M. Covalcic,Hipertensiunea Pulmonara, Ed. U.M.F., 2001 M. Buruian, Radiologie, Manual Practic, Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 1998 M. Buruian, Tratat de Tomografie Computerizata, Ed. University Press, 2006 C. Aldescu, Neuroradio Diagnostic, Vol. I si II, Ed. Junimea, 1987 R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,F. Stamatian, Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol. I, Ed. Medicala Buc. 2007 R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,D. Zdrenghea, Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol. II, Ed. Medicala Buc. 2004 R. Badea, S. Dudea, P.A. Mircea,M. Stamate , Tratat de Ultrasonografie Clinica,vol. III, Ed. Medicala Buc. 2008 http://www.radiologyeducation.com http://www.med.ufl.edu/medinfo/rademo/raintro.html http://www.martindalecenter.com./ http://www.vh.org/Providers/Textbooks/ElectricGiNucs/GINucs.html http://www.jpnm.org/ http://www.uhrad.com/ http://www.netmedicine.com/xray/xr.htm

http://www.med.univ-rennes1.fr/cerf/edicerf/index.html http://www.vh.org/Providers/TeachingFiles/MultimediaTeachingFiles.html http://www.uams.edu/CHRP/nuc_med.htm http://www.netmedicine.com/xray/xr.htm http://brighamrad.harvard.edu/education/online/Cardiac/Cardiacframe.html http://brighamrad.harvard.edu/education/online/Cardiac/Cardiacframe.html http://gamma.wustl.edu/home.html http://alpha.science.unitn.it/~fisica1/raggi_x/siti/xraywwwserver/xray%20wwwserver.htm http://home.earthlink.net/~terrass/radiography/medradhome.html http://www2.astate.edu/conhp/radsci/ http://www.dip.ee.uct.ac.za/imageproc/medical/ http://www.medbioworld.com/MedBioWorld/ResourceLinks.aspx? http://www.geocities.com/Hollywood/Highrise/1713/mfile.html http://www.radiologist.com/ http://www.radiologyweb.com/ http://www.neuroimaging.theclinics.com/

1. FIZICA RADIATIILOR X
TABLA DE MATERII
I. II. III. IV. V. Definitii. Principii. Mecanisme de producere a razelor X Caracteristicile razelor X Efectele razelor X Principii de formare a imaginii radiologice. Calitatea imaginii radiologice. Intrebari recapitulative

OBIECTIVE EDUCATIONALE
Studentul trebuie sa cunoasca: Structura materiei Structura atomului modelul Rutherford Numarul atomic: Z-sarcini electrice Numarul de masa: A-particule din nucleu Izotopi acelasi Z, A diferit Modelul si postulatele lui Bohr: Electronii se misca pe orbite circulare, stationare, fara a castiga sau pierde energie Trecerea de pe o orbita pe alta se face prin emisia sau absorbtia de energie sub forma de cuante: E=h (h= ct lui Plank, =frecventa radiatiei emise sau absorbite) Numere cuantice: n-numar cuantic principal (numarul stratului) e-numar cuantic secundar m-numar cuantic magnetic s-numar de spin Principiul Pauli: intr-un atom nu pot exista doi electroni pentru care cele 4 numere cuantice sa aiba valori identice Dualitatea unda-corpuscul: principiul DeBroglie (cu cat o particula are o masa mai mare cu atat are asociata o unda mai mica): E=h E= energie, h= ct lui Plank, m= masa, =c/ =frecventa, =lungime de unda, c=viteza E=mc2 luminii =h/mc Notiunea de radioactivitate Radionuclee nuclee instabile care emit energie si/sau particule pentru a deveni stabile Dezintegrarea (ex: heliu emisie de particule ionizare masiva pe distante scurte) Dezintegrarea (emisie de pozitroni) Radiatii electromagnetice- exemple: lumina, radiatia infrarosie, undele radio, ultravioletele, radiatiile X si Important: Definitia razelor X: radiatii electromagnetice cu E cuprinsa intre 150-200KeV si intre 0.05 si 10 Moi: =1-5, E mica (penetrabilitate mica) Dure: =0.01, E mare (penetrabilitate mare)

Cunoasterea mecanismelor de producere a radiatiei X Radiatia de franare: electronul incident cu viteza mare este deviat la trecerea prin apropierea nucleului tinta radiatie X de franare cu energie de orice valoare Radiatia X caracteristica: electronul incident loveste un electron al atomului tinta si il dizloca de pe orbita rearanjare electronica cu emisie de radiatie X cu E si caracteristice (corespunzatoare diferentei de energie cinetica dintre cele doua nivele energetice) si caldura. Cunoastera PROPRIETATILOR razelor X Se raspandesc sferic de la punctul de origine Sunt invizibile si se propaga in linie dreapta cu viteza luminii Intensitatea lor scade cu patratul distantei Penetrabilitatea lor este invers proportionala cu lungimea de unda Se absorb si se emit in cuante caracteristice fiecarui element chimic (dualitatea unda-corpuscul foton) Sunt absorbite de corpurile pe care le strabat Determina efectul de luminiscenta (fotoelectric), fotochimic (fotosensibil), efecte de ionizare si biologice Nu sunt deviate de campuri electrice sau magnetice (nu au sarcina, nu au masa) Pot suferi fenomene optice de tipul refractiei, difractiei si polarizarii Efectele radiatiilor X: Chimice Radioliza apei Efect fotochimic ruperea legaturii din molecula de AgBr Direct ionizante (coliziunea si franarea) Indirect ionizante: Efect Compton = transfer de energie intre un foton (RX dure cu E mare) si un electron tinta din mediul traversat RX cu energie mai mica Efect Thomson= apare cand raze moi lovesc un electron din mediul tinta, care nu e dislocat de pe orbita sa, ci oscileaza pe loc, emitand raze X secundare cu E = E incidenta Efect fotoelectric transfer total al energiei fotonului la electronul tinta radiatie emisa in domeniul vizibil (lumina) Efect de materializare: electron+proton=neutron Biologice: celulare, tisulare, somatice, genetice, feto-embrionare, cancerigene Formarea imaginii radiologice - principii Principii geometrice: Daca sursa de raze X (focarul) e punctiform atunci imaginea va fi clara, cu contururi nete Forma fasciculului conica intotdeauna imaginea radiologica va fi putin marita si deformata fata de realitate Deformarea este minima in dreptul razei centrale si maxima spre periferia imaginii Propagarea in linie dreapta Raza centrala perpendiculara pe centrul structurii/regiunii de examinat Regiunea de examinat paralela cu planul filmului

De retinut!!! Proiectia unui obiect pe planul filmului este mai mare decat obiectul Dimensiunea proiectiei creste cu cresterea distantei dintre obiect si film Obiectele al caror plan este oblic (neparalel) fata de film apar deformate Daca fasciculul de raze X atinge tangential suprafata obiectului contur net Doua obiecte suprapuse localizate la distante diferite de sursa si film se sumeaza Efectul de paralaxa: daca obiectul e stationar si sursa se deplaseaza intr-un sens imaginea obiectului se deplaseaza in sens opus

Calitatea imaginii radiologice depinde de: Calitatea contrastului Definitia imaginii: claritate, netitate Factori care influenteaza contrastul: Kilovoltajul (mare contrast mic) Miliamperaj- conditioneaza luminozitatea imaginii (mare contrast mic) Calitatea filmului Developarea filmului Regiunea examinata diferentele de absorbtie a radiatiei incidente la traversarea obiectului tinta Absorbtia razelor X la nivelul unui corp material este direct proportionala cu: Numarul atomic (cu cat e mai mare cu atat absorbtia creste) Densitatea obiectului Grosimea obiectului Timpul de actiune Definitia imaginii depinde de: Netitatea contururilor (ideal sursa punctiforma) Fluul radiografic: Geometric (cand sursa nu e punctiforma) Cinetic generat de miscarea obiectului in timpul expunerii De difuziune secundar radiatiilor secundare (generate prin folosirea razelor moi, combatere = grile antidifuzoare) De ecran (datorat ecranelor intaritoare) Puterea de rezolutie perechi de linii perceptibile separat/unitate de suprafata

Intrebari tip recapitulative pentru examenul scris de Radiologie 1. Z reprezinta: a. Numarul de neutroni b. Numarul de electroni c. Numarul de masa d. Numarul atomic Raspuns: b,d

2. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a. Razele X sunt radiatii electromagnetice caracterizate de energii mari si lungimi de unda mici b. Razele X se propaga in linie dreapta cu viteza sunetului c. Razele X sunt caracterizate de fenomenul de dualitate unda-corpuscul d. Razele X pot fi deviate in camp magnetic e. Razele X pot fi polarizate Raspuns: a,c,e 3. Dintre efectele indirect ionizante ale razelor X nu face parte: a. Efectul Thompson b. Efectul Compton c. Materializarea d. Efectul fotochimic e. Efectul fotoelectric Raspuns: d

2. APARATUL ROENTGEN
TABLA DE MATERII
VI. Principalele componente. Principii de functionare. VII. Tipuri dedicate de aparate Roentgen VIII. Intrebari recapitulative

OBIECTIVE EDUCATIONALE
Studentul trebuie sa cunoasca: Alcatuirea aparatului Roentgen Tubul de raze X = incinta vidata cu 2 electrozi: v Catod (-)- producator de electroni: molibden, tungsten v Anod (+): wolfram, tungsten Circuite electrice: de joasa si de inalta tensiune Sistemul de comanda/control = pupitrul de comanda Sistemul de receptie v Modalitati de receptare: Radioscopia - principiul fluorescentei Radiografia - principiul fosforescentei v Tipuri de receptori: Analogi Digitali Principiul de functionare v Catodul e conectat la un circuit electric de joasa tensiune al carui rol e sa incalzeasca filamentul catodic (2700K). Prin incalzirenor de electroni in jurul catodului v Circuitil electric de inalta tensiune are rolul de a accelera acest nor de electroni spre anod v Anodul e reprezentat de un material care contine atomi cu Z mare, care sa faciliteze interactiunea intre fasciculul incident si electronii de pe orbitele atomilor tinta cu generare de raze X v Fenomenele se petrec intr-o incinta din sticla, vidata, cu pereti captusiti cu plumb si care are o mica fanta neplumbata = fereastra de emisie a tubului

Important: Radioscopia analogica v Receptorul direct: ecranul (sulfura de Zn, iodura de Cesiu) v Principiul fluorescentei : emisia de lumina se produce atata timp cat atomul e supus la radiatia incidenta Transparenta = alba (razele ajung la ecran emisie de lumina- efect fotoelectric) Opacitate = neagra (razele nu ajung la ecran) v Amplificatoare de luminiscenta v Transformarea semnalului luminos in semnal electric formare de puncte optic conjugate v Transfer pe monitorul TV Radiografia analogica v Receptorul are mai multe parti componente Grila antidifuzoare: lamele de Pb, combat radiatiile secundare Caseta care contine: Ecrane intaritoare Filmul radiografic acoperit de o pelicula fina de bromura de argint (emulsie fotografica) v Principiul fosforescentei: are la baza efectul fotochimic de disociere a moleculei de bromura de arginte (efect folosit in relevarea filmului: Ag innegreste filmul) Transparenta = neagra (razele incidente nu sunt absorbite si ajung la filmul din caseta, respectiv la emuslsia fotografica, producand disocierea moleculei de bromura de argint) Opacitate = alba (razele incidente sunt absorbite, nu mai ajung la film) v Invizibile

Receptori digitali v Mecanism de baza: scintilatia detectorilor lumina convertori analog-digitali impulsuri electrice prelucrare digitala reconversie digital-analoga afisare imagine v Tipuri de detectori: Placi fotostimulabile de fosfor Cristale de scintilatie Tipuri dedicate de aparate Roentgen: v Mamograf v Angiograf v Aparatul pentru radiografii dentare v Ortopantomograful

Intrebari tip recapitulative pentru examenul scris de Radiologie 1. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a. Catodul este conectat la un circuit de inalta tensiune b. Fosforescenta are la baza efectul fotochimic al Rx c. Fluoroscopia sta la baza imaginii radiografice d. Radiatiile secundare pot fi combatute cu grille antidifuzoare e. Anodul contine de regula atomi cu numar atomic mic Raspuns: b,d

3. FIZICA RADIATIILOR X
TABLA DE MATERII
IX. Definitii. Principii. Mecanisme de producere a razelor X X. Caracteristicile razelor X XI. Efectele razelor X XII. Principii de formare a imaginii radiologice. Calitatea imaginii radiologice. XIII. Intrebari recapitulative

OBIECTIVE EDUCATIONALE
Studentul trebuie sa cunoasca: Structura materiei Structura atomului modelul Rutherford Numarul atomic: Z-sarcini electrice Numarul de masa: A-particule din nucleu Izotopi acelasi Z, A diferit Modelul si postulatele lui Bohr: v Electronii se misca pe orbite circulare, stationare, fara a castiga sau pierde energie v Trecerea de pe o orbita pe alta se face prin emisia sau absorbtia de energie sub forma de cuante: E=h (h= ct lui Plank, =frecventa radiatiei emise sau absorbite) Numere cuantice: v n-numar cuantic principal (numarul stratului) v e-numar cuantic secundar v m-numar cuantic magnetic v s-numar de spin Principiul Pauli: intr-un atom nu pot exista doi electroni pentru care cele 4 numere cuantice sa aiba valori identice Dualitatea unda-corpuscul: principiul DeBroglie (cu cat o particula are o masa mai mare cu atat are asociata o unda mai mica): v E=h E= energie, h= ct lui Plank, m= masa, v =c/ =frecventa, =lungime de unda, c=viteza v E=mc2 luminii v =h/mc Notiunea de radioactivitate v Radionuclee nuclee instabile care emit energie si/sau particule pentru a deveni stabile v Dezintegrarea (ex: heliu emisie de particule ionizare masiva pe distante scurte) v Dezintegrarea (emisie de pozitroni) v Radiatii electromagnetice- exemple: lumina, radiatia infrarosie, undele radio, ultravioletele, radiatiile X si Important: Definitia razelor X: radiatii electromagnetice cu E cuprinsa intre 150-200KeV si intre 0.05 si 10 v Moi: =1-5, E mica (penetrabilitate mica) v Dure: =0.01, E mare (penetrabilitate mare)

 Cunoasterea mecanismelor de producere a radiatiei X v Radiatia de franare: electronul incident cu viteza mare este deviat la trecerea prin apropierea nucleului tinta radiatie X de franare cu energie de orice valoare v Radiatia X caracteristica: electronul incident loveste un electron al atomului tinta si il dizloca de pe orbita rearanjare electronica cu emisie de radiatie X cu E si caracteristice (corespunzatoare diferentei de energie cinetica dintre cele doua nivele energetice) si caldura. Cunoastera PROPRIETATILOR razelor X v Se raspandesc sferic de la punctul de origine v Sunt invizibile si se propaga in linie dreapta cu viteza luminii v Intensitatea lor scade cu patratul distantei v Penetrabilitatea lor este invers proportionala cu lungimea de unda v Se absorb si se emit in cuante caracteristice fiecarui element chimic (dualitatea unda-corpuscul foton) v Sunt absorbite de corpurile pe care le strabat v Determina efectul de luminiscenta (fotoelectric), fotochimic (fotosensibil), efecte de ionizare si biologice v Nu sunt deviate de campuri electrice sau magnetice (nu au sarcina, nu au masa) v Pot suferi fenomene optice de tipul refractiei, difractiei si polarizarii Efectele radiatiilor X: v Chimice Radioliza apei Efect fotochimic ruperea legaturii din molecula de AgBr Direct ionizante (coliziunea si franarea) Indirect ionizante: Efect Compton = transfer de energie intre un foton (RX dure cu E mare) si un electron tinta din mediul traversat RX cu energie mai mica Efect Thomson= apare cand raze moi lovesc un electron din mediul tinta, care nu e dislocat de pe orbita sa, ci oscileaza pe loc, emitand raze X secundare cu E = E incidenta Efect fotoelectric transfer total al energiei fotonului la electronul tinta radiatie emisa in domeniul vizibil (lumina) Efect de materializare: electron+proton=neutron v Biologice: celulare, tisulare, somatice, genetice, feto-embrionare, cancerigene Formarea imaginii radiologice - principii v Principii geometrice: Daca sursa de raze X (focarul) e punctiform atunci imaginea va fi clara, cu contururi nete Forma fasciculului conica intotdeauna imaginea radiologica va fi putin marita si deformata fata de realitate Deformarea este minima in dreptul razei centrale si maxima spre periferia imaginii Propagarea in linie dreapta Raza centrala perpendiculara pe centrul structurii/regiunii de examinat

 Regiunea de examinat paralela cu planul filmului v De retinut!!! Proiectia unui obiect pe planul filmului este mai mare decat obiectul Dimensiunea proiectiei creste cu cresterea distantei dintre obiect si film Obiectele al caror plan este oblic (neparalel) fata de film apar deformate Daca fasciculul de raze X atinge tangential suprafata obiectului contur net Doua obiecte suprapuse localizate la distante diferite de sursa si film se sumeaza Efectul de paralaxa: daca obiectul e stationar si sursa se deplaseaza intr-un sens imaginea obiectului se deplaseaza in sens opus Calitatea imaginii radiologice depinde de: v Calitatea contrastului v Definitia imaginii: claritate, netitate Factori care influenteaza contrastul: v Kilovoltajul (mare contrast mic) v Miliamperaj- conditioneaza luminozitatea imaginii (mare contrast mic) v Calitatea filmului v Developarea filmului v Regiunea examinata diferentele de absorbtie a radiatiei incidente la traversarea obiectului tinta Absorbtia razelor X la nivelul unui corp material este direct proportionala cu: Numarul atomic (cu cat e mai mare cu atat absorbtia creste) Densitatea obiectului Grosimea obiectului Timpul de actiune Definitia imaginii depinde de: v Netitatea contururilor (ideal sursa punctiforma) v Fluul radiografic: Geometric (cand sursa nu e punctiforma) Cinetic generat de miscarea obiectului in timpul expunerii De difuziune secundar radiatiilor secundare (generate prin folosirea razelor moi, combatere = grile antidifuzoare) De ecran (datorat ecranelor intaritoare) v Puterea de rezolutie perechi de linii perceptibile separat/unitate de suprafata Intrebari tip recapitulative pentru examenul scris de Radiologie 1. Z reprezinta: a. Numarul de neutroni b. Numarul de electroni c. Numarul de masa d. Numarul atomic Raspuns: b,d

2. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: a. Razele X sunt radiatii electromagnetice caracterizate de energii mari si lungimi de unda mici b. Razele X se propaga in linie dreapta cu viteza sunetului c. Razele X sunt caracterizate de fenomenul de dualitate unda-corpuscul d. Razele X pot fi deviate in camp magnetic e. Razele X pot fi polarizate Raspuns: a,c,e 3. Dintre efectele indirect ionizante ale razelor X nu face parte: a. Efectul Thompson b. Efectul Compton c. Materializarea d. Efectul fotochimic e. Efectul fotoelectric Raspuns: d

4. NOTIUNI DE RADIOPROTECTIE
TABLA DE MATERII
XIV. Surse de iradiere. XV. Sisteme de masurare. Notiuni de dozimetrie XVI. Tipuri de iradiere XVII. Efectele majore ale radiatiilor ionizante. Boala acuta de iradiere. XVIII. Radioprotectia profilctica si curativa XIX. Intrebari recapitulative

OBIECTIVE EDUCATIONALE
Studentul trebuie sa cunoasca: Sursele de iradiere v Naturale: Radiatia cosmica Radiatia telurica (inclusiv constructii) Radiatia organica Radon v Artificiale v Medicale Sisteme de masurare: v Roentgenologic si radiobiologic SR v International - SI Notiuni de dozimetrie v Doza de radiatie Determinarea numarului de ioni produsi intr-o masa de aer de catre radiatiile X sau SR: 1 Roentgen (R) = cantitatea de raze X care produce 2.1 x 1010 perechi de ioni cu sarcina electrica de 1 Franklin SI: 1 coulomb/kg=3876 R v Doza de absorbtie Raportul dintre energia absorbita si masa SR: rad (roentgen absorbed dose); 1 rad= 100 erg/g SI: Gray (Gy); 1 Gy=1 J/kg; 1 Gy = 100 rad, 1 rad = 10 mGy v Doza biologica Evalueaza efectele biologice SR: 1 rem = efectele biologice produse de absorbtia unui rad SI: Sievert; 1Sv = efectele biologice produse de absorbtia unui Gy 1 Sv= 100 rem 1 rem = 10 mSv De retinut: De mentinut expunerea personalului medical sub 0.05 Sv/an pentru intreg corpul De mentinut expunerea populatiei sub 1mSv/an v Radioactivitatea Evaluarea vitezei de dezintegrare SR: CURIE-1Ci = 3.7x1010 dezintegrari/secunda

SI: BECQUEREL- 1Bq = 1 dezintegrare/secunda 1 Ci= 37 GBq

Important: Tipuri de iradiere v Naturala fond radioactiv natural Iradiere externa: radiatia cosmica (mai ales la altitudini mari), radiatia telurica si cea din constructii/locuinte Iradiere interna: aer, apa, hrana v Artificiala: Radiologica Terapeutica Efecte majore ale radiatiilor ionizante direct dependente de doza, cu efect cumulativ in timp: v Efectul letal v Efectul mutagen de sine statator sau transmisibil v Efectul teratogen v Efectul cancerigen Boala acuta de iradiere v Stare de imbolnavire ce debuteaza imediat sau cel tarziu la cateva saptamani de la o iradiere masiva v Doza minima de expunere: > 50 rad v Debut imediat de la 400 rad v Manifestari: Sistem hemato-formator: anemie, leucolimfopenie, sdr hemoragipar Sistem digestiv: dureri abdominale, diaree, deshidratare, infectii Sistem cutaneo-mucos:atrofie cutaneo-mucoasa, epilatie, pierderea fanerelor, eriteme, exulceratii, stomatite, epistaxis Sistem nervos: astenie coma Gonade: sterilitate Sistem cardio-vascular: hipotensiune, insuficienta cardiaca prin miocardiopatie Gruparea organelor critice din punct de vedere al iradierii (pe primul loc: gonade, sistem hemato-formator) Iradierea medicala: v Utila v Inutila Tehnici care iradiaza prea mult: kimografia, ortodiagrafia, radiofotografia Examinare fara discernamant Defecte de tehnica repetarea examinarii Diagnostic prezumtiv gresit/neexaminarea clinica a pacientului care conduc la examinari suplimentare inutile Solicitare exagerata din partea populatiei/sistemelor administrative Radioprotectia profilactica si curativa v Profilactica: Fizica ecranare (sorturi de plumb, gulere, ochelari, protectoare gonadice etc) Chimica : ex cisteamina

 Bioliogica (ACTH) v Curativa tratarea bolii de iradiere Chimica medicamentoasa Biologica grefe de piele Modalitati de realizare a radioprotectiei: v Constructive ale instalatiilor: filter, cupola, colimator v De tehnica v Sorturi, ecrane v Filme, casete, folii intaritoare v Legislative: nivele de referinta, constrangeri de doza, monitorizare De retinut: principalele reguli de radioprotectie v Rolul important al colimarii si filtrarii radiatiilor X (diafragmare, grile antidifuzoare) v Reducerea examinarilor cu raze prea moi generatoare de radiatii secundare, in special la copii v Mentinerea unei distante crescute intre tub si pacient v Raza centrala perpendicular pe regiunea de examinat si pe film v Folosirea ecranelor si sorturilor protectoare v Timp de examinare cat mai scurt v Se foloseste pe cat posibil radiografia si nu radioscopia v Limitarea numarului de expuneri Intrebare tip recapitulativa pentru examenul scris de Radiologie: Gray ul este unitatea de masura pentru: a. Doza de radiatie b. Doza absorbita c. Doza biologica d. Radioactivitate Raspuns: b

5. PRINCIPII FIZICE ALE EXAMINARII ULTRASONOGRAFICE

Cunoasterea principiilor fizice pe care se bazeaza functionarea tehnicilor ultrasonografice de examinare este esentiala pentru intelegerea valorii diagnostice a aplicatiilor si a limitelor metodelor ecografice. Studentul trebuie sa cunoasca: - notiuni elementaer de acustica: sursa sonora, unda sonora, mediul de transmisie, interactiunea dintre unda si mediu; - comportarea ultrasunetelor in corpul omenesc: reflexie, transmisie, difractie, refractie, absorbrtie, atenuare, penetrare; - obtinerea si inscrierea grafica a informatiei ultrasonore: principui, modalitati de reprezentare a informatiei: modul A, M, bidimensional, in timp real - imaginea ecografica: structura, rezolutie, format; - terminologie specifica in explorarea ecografica; - efectul Doppler principii fizice, aplicarea in medicina, infomatii obtinute; - modalitati de inscriere a informatiei Doppler: continuu, spectral, color, power Studentul va asista la urmatoarele demonstratii practice: - ilustrarea tipurilor de examinari ecografice - exemplificarea notiunilor din terminologia specifica ecografiei Studentul va sti sa efectueze: - recunoasterea unei tehnici ecografice - folosirea termenilor specifici ecografiei De retinut: Ultrasonografia este una dintre examinarile morfologice imagistice de prima intentie pentru evaluarea majoritatii organelor si sistemelor din corpul omenesc, datorita faptului ca este: ieftina, neiradianta, usor de efectuat, rapida, larg accesibila si ca ofera rezultate in timp real. Tehnicile ecografice sunt indispensabile in patologia biliara, cardiologie, obstetrica si in patologia venelor periferice. Intrebari tip pentru examenul scris de radiologie: In ecografie notiunea de interfata defineste suprafata de separare a doua medii care difera intre ele din punctde vedere al : a) grosimii b) caracteristicilor moleculare c) structurii histologice d) impedantei acustice e) conductivitatii electrice Raspuns: d 3. In corpul omenesc ultrasunetele nu sint atenuate de: a) aer b) lichide c) tesut adipos d) parenchim hepatic e) os Raspuns: b

6. BAZELE FIZICE SI TEHNICE ALE COMPUTER TOMOGRAFIEI

TABLA DE MATERII
XX. Principiu XXI. Componente ale unui computer tomograf. Generatii de aparate CT XXII. Sistemul de achizitie spiral XXIII. Terminologie caracterstica tomografiei computerizate. Unitati de masura. Ferestre CT. XXIV. Artefacte XXV. Intrebari recapitulative

OBIECTIVE EDUCATIONALE
Studentul trebuie sa cunoasca: Principiul de functionare v Masurari individuale ale atenuarii razelor X de-a lungul unei singure linii prin spatiu Macrocomponente CT v Gantry: tub, detectori, masa v Consola de comanda stabilirea parametrilor de achizitie v Calculatorul Componente de baza ale unui sistem CT v Generatoare de inalta tensiune (150 Kv, 500 mA) v Tuburi v Sisteme de racire v Filtre v Colimatoare focalizarea fasciculului de raze X (grosimea fascicolului) Colimare de emisie conditioneaza dimensiunea voxelului Colimare de receptie conditionata de dimensiunea detectorilor v Detectori: transforma radiatia reziduala in semnal electric Solizi: Cristale de iodura de cesiu Eficienta mare de detectie Uzura rapida Cu gaz: xenon Sensibili la doze reziduale mai mari de Rx Functioneaza ca o camera de ionizare Important: Generatii de aparate CT v I: tip translatie - rotatie (1 sursa, 1 detector) v II: tip translatie rotatie cu detectori multiplii v III: tip rotativ rotativ (se rotesc si sursa si detectorii) v IV: tip rotativ- fix (detectori stationari, sursa rotativa) v Electron beam CT (sistem cu flux de electroni) Achizitia spirala definita de 3 mari parametrii v Volumul scanat in timpul unei spire v Numarul de rotatii complete in timpul unei achizitii v Pitch (p):

Definitie (CT cu 1 felie) = miscarea mesei (d) intr-o rotatie raportata la grosimea (g) nominala a feliei (grosimea fasciculului sau beam width) d>g p >1 raman spatii nescanate d<gp<1 incalecare a feliilor rezolutie geometrica foarte buna Definitie (multi-sclice CT) 2 pitch-uri Px= deplasarea mesei intr-o rotatie/grosime fascicul Rx Pd= deplasarea mesei intr-o rotatie/ grosime (apertura) detector v Avantajele achizitiei spirale: Scade volumul nescanat Scad artefactele de miscare Scade iradierea Creste rezolutia geometrica Amelioreaza reconstructiile multiplanare si 3D Terminologie specifica: v Densitate echivalentul opacitatii din radiologia conventionala v Exemple: densitate tisulara, lichidiana, sanguina, aerica, osoasa v Densitatea tisulara unitati Hounsfield v Ferestre CT: de parti moi, de creier, pulmonara, osoasa v Plan de achizitie: axial v Reconstructii in plan coronal si sagital v Examinare nativa si cu substanta de contrast orala sau i.v. Unitati de masura v Unitatea Hounsfield (UH) = exprima atenuarea dintr-un voxel prin comparare cu atenuarea produsa de apa (densitate tisulara) v De retinut: Pe ecranul CT (bidimensional), 1 pixel exprima atenuarea dintr-un voxel Pixelul e conditionat de matrice Voxelul e conditionat de colimare (de emisie) sau de grosimea feliei v v v v v v Apa: 0 UH Aer: -1000 UH Grasime: -100 UH Muschi/Ficat: 40-50 UH Snge: 80 UH Os: 1000 UH

Fereastra CT = intervalul de nuante de gri in care este reprezentata informatia v Largimea ferestrei Fereastra larga Fereastra de os sau plaman Foloseste multe nuante de gri, dar sunt percepute doar cele mai contrastante contrast mic Fereastra ingusta Fereastra de parti moi (mediastinala/abdominala) sau creier Foloseste putine nuante de gri, dar care sunt percepute separat

 Contrast mare v Nivelul ferestrei este determinat de acele tesuturi ale caror valori de atenuare sunt reprezentate la mijlocul scalei v Exemple: Fereastra de plaman Largime: 2000 (-1000 - +800 UH) Nivel: 50 UH Fereastra de creier Largime: 80-100 (-15 - +85 UH) Nivel: 35 UH Artefacte CT v Datorate functionarii defectuoase sau reglarii necorespunzatoare v Artefacte legate de pacient: metalice, de miscare, de respiratie, de pulsatie v Artefacte de contrast v Artefacte specifice modului spiral De volum partial Fotopenia si zgomotul Artefacte de miscare Durizarea fascicolului Artefacte de fereastra v De retinut: Efectul de volum partial Secundar setarii unei colimari necorespunzatoare Daca grosimea feliei este prea mare coeficient de atenuare mediu care nu permite individualizarea diferitelor elemente ce intra in alcatuirea grosimii feliei Durizarea fascicolului (beam hardening artefact) Apar la traversarea unei structuri dense cum e osul Exemplu: artefactele de fosa posterioara aparute intre cele doua piramide pietroase la nivel cranian Minimalizare: folosirea unui kilovoltaj ridicat

Intrebari tip recapitulative pentru examenul scris de Radiologie 1. Colimarea fascicolului de raze X a. Da grosimea feliei b. Poate fi de emisie c. Poate fi conditionata si de apertura receptorului d. Cu cat e mai mica cu atat iradierea e mai mare e. Cu cat e mai mica cu atat rezolutia e mai buna Raspuns: a,b, c, e 2. Fereastra de os: a. Este o fereastra ingusta b. Este o fereastra larga c. Nivelul ei este la 0 UH d. Foloseste putine nuante de gri

e. Contrastul e mare Raspuns: b 3. Pe o scala a unitatilor Hounsfield de la -1000 la +1000, sangele este situate in jurul valorii de: a. 30 b. 0 c. 80 d. 800 e. -10 Raspuns: c 4. Pe o examinare CT nativa a craniului urmatoarele structuri sunt hiperdense (albe): a. Osul b. Sangele c. Calcificarile pineale d. Contrastul e. Toate de mai sus Raspuns: e

7. BAZELE FIZICE SI TEHNICE ALE IMAGISTICII PRIN REZONANTA MAGNETICA

TABLA DE MATERII
XXVI. Principii de baza XXVII. Secvente fundamentale XXVIII. Artefacte XXIX. Contraindicatii XXX. Intrebari recapitulative OBIECTIVE EDUCATIONALE - Studentul trebuie sa cunoasca: Principiul de functionare v Descrierea pailor ce trebuie urmai la o examinare RMN : o pacientul este plasat ntr-un magnet o se trimite o und radio o unda radio se ntoarce o pacientul emite un semnal, care e recepionat i folosit la o reconstrucia imaginii Notiuni de baza: v Magnetizarea Conditie fundamentala: existenta unui atom cu proprietati magnetice adica cu numar de nucleoni impar In corpul uman de baza este protonul: H+ (H2O) Introdcerea H+ intr-un camp magnetic extern alinierea momentului magnetic cu directia vectorului magnetic al campului extern: Paralela (populatie de protoni cu energie joasa) Antiparalela (populatie de protoni cu energie inalta) NMV= vector net de magnetizare Fiecare nucleu de hidrogen descrie o elipsoida in jurul propriului ax = miscare de precesiune Frecventa precesionala este data de ecuatia Larmor:
0=B0 x 0= frecventa precesionala (Hz)

De retinut: Protonii au o ncrctur + i posed o micare de spin . Datorit acestor caracteristici ei au un cmp magnetic propriu. Cnd i punem ntr-un cmp magnetic extern ei se aliniaz cu acesta , unii paralel, alii antiparalel. Protonii se mic n jurul liniilor de cmp magnetic, iar un cmp magnetic mai puternic d o frecven de micare mai mare (relaie descris de ecuaia lui Larmor ).

B = camp magnetic extern (Tesla)

 Protonii paraleli i antiparaleli pot s se anuleze reciproc, dar cum exist mai muli protoni paraleli pe nivele energetice inferioare, rmn fore magnetice care nu sunt anulate. Toi aceti protoni ndreptai n sus i adun forele n direcia cmpului magnetic extern i astfel cnd punem pacientul n magnetul RMN , acesta are propriul su cmp magnetic care este longitudinal fa de cmpul magnetic extern al aparatului de RMN. Datorit faptului c acesta este longitudinal el nu poate fi msurat direct. v Rezonanta Apare la aplicarea unui impuls radio cu frecventa apropiata (aceeasi) de frecventa precesionala a elementului tinta Prin rezonanta unii din protoni preiau energie trecand pe un nivel energetic superior (SCADE magnetizarea longitudinala) Rezultatul rezonantei = magnetizarea transversala in faza Pulsul de radiofrecven sincronizeaz micarea protonilor , fcnd ca acetia s nu se mai mite la ntmplare acetia sunt n faz. Deci protonii se mic n aceeai direcie , n acelai timp i astfel vectorii lor magnetici se nsumeaz pe aceast direcie, avnd ca rezultat un vector magnetic ndreptat n partea n care au loc micrile protonilor , aceasta fiind direcia transversal magnetizare transversal . De retinut: Pulsul de radiofrecven cauzeaz o scdere a magnetizrii longitudinale i stabilete o nou magnetizare transversal Magnetizarea transversala genereaza un semnal (current) electric capatat de o antenna speciala si transformat in imagine digitala. v Timpii de relaxare La stoparea undei de radiofrecventa NMV se realiniaza cu B0 Timp de revenire la magnetizarea longitudinala = T1 sau timp de relaxare spin-retea (se elibereaza energie in mediu) Timp de pierdere a magnetizarii transversala = T2 sau timp de relaxare spin-spin, generat de interactiunile individuale ale atomilor vecini De retinut: timpii de relaxare sunt mai lungi in lichide si mai scurti in tesutul adipos v Localizarea spatiala: adica din ce parte a corpului vine semnalul . realizabila prin utilizarea unui cmp magnetic care are o intensitate diferit de cea a pacientului, n fiecare seciune luat n parte. De ce acest lucru ? frecvena precesionala a protonului depinde de intensitatea cmpului magnetic. Dac aceast intensitate e diferit de la punct la punct n pacient , atunci protonii din diverse locuri se mic cu diferite frecvene ; astfel semnalul de RM rezultant , apare deasemenea cu frecvene diferite, prin care se poate aprecia un semnal localizat ntr-un anumit punct. v Contrastul in IRM depinde de: Parametrii intrinseci (tisulari): timpii de relaxare, densitatea de protoni, coeficientul de difuziune Parametrii extrinseci (de achizitie): timpul de repetitie a impulsului de radiofrecventa (TR), timpul de ecou (TE), unghiul de bascula, timpul de inversie (TI) Secvente fundamentale (ponderarea imaginilor) v Ponderarea T1

 Conditionata de TR TR mic: 400-600 ms TE scurt: 20 ms Lichide = hiposemnal (inchise la culoare, spre negru) Grasime = hipersemnal (deschisa la culoare, alb) Continut proteic abundent (mucina) = hipersemnal Melanina = hipersemnal Hematoame subacute (methemoglobina)=hipersemnal v Ponderarea T2 Conditionata de TE TR lung: 2000 ms TE lung: 120 ms Lichide = hipersemnal Grasime = hipersemnal mai putin intens comparative cu T1 Mucina = hiposemnal v Ponderarea PD Conditionata de densitatea in protoni Caracterizata de TR lung si TE scurt Artefacte RM v Metalice lipsa de semnal (signal void) de dimensiuni mari cu intarire periferica v De trunchiere = false benzi de hiper sau hiposemnal care apar la tranzitia brusca a semnalului ex: LCR-maduva spinarii (fals aspect de siringomielie) v Aliasing: obiectul mai mare decat FOV (field of view) v Artefactul de deplasare chimica (chemical shifting artifact)= banda in hiposemnal la interfata apa-grasime v De susceptibilitate magnetica: zone largi de hiposemnal generate de aparitia unui gradient de camp magnetic la interfata a doua structuri cu susceptibilitate magnetica foarte diferita: ex aer- apa Contraindicatii: v Absolute: Pace-maker cardiac Corpi straini fero-magnetici v Relative: Femei insarcinate in I trimestru Claustrofobi Pacienti intubati, ventilati Intrebari tip recapitulative pentru examenul scris de Radiologie 1. In secventele standard un lipom subcutanat are: a. Hipersemnal T1 b. Hipersemnal T2 c. Hiposemnal T1 si T2 d. Culoare alba in secvente ponderate T1 si T2 e. Are un aspect de signal void Raspuns: a,b, d

2. Ponderarea T1 este: a. Conditionata de TR b. Conditionata de TE c. Conditionata de densitatea in protoni a regiunii examinate d. Caracterizata de TR si TE lungi e. Caracterizata de TR si TE scurti Raspuns: a, e 3. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia a. Magnetizarea transversala poate fi masurata b. Magnetizarea longitudinala creste la aplicarea unui puls de radio-frecventa c. Timpi de relaxare sunt lungi pentru lichide, comparativ cu solidele d. Tesutul adipos are timpi de relare relativ redusi e. Localizarea spatiala a semnalului RM se obtine folosind un camp magnetic cu intensitate diferita de la o sectiune la alta Raspuns: b 4. Contrastul in IRM este influentat: a. Exclusiv de parametrii tisulari b. Exclusiv de parametrii de achizitie (extrinseci) c. TR d. TE e. T1 si T2 Raspuns: c, d, e

8. Imaginea digitala
TABLA DE MATERII
XXXI. Definitii. XXXII. Procesarea imaginilor XXXIII. Formate de imagine XXXIV. Intrebari recapitulative

OBIECTIVE EDUCATIONALE
Studentul trebuie sa cunoasca: Definitia pixelului v Element al imaginii bidimensionale (patratel monocromatic) Definitia voxelului v Element de volum care corespunde unui pixel Definitia imaginii digitale v Imagine care a fost discretizata atat in coordonate spatiale (pixel-x, y, voxel x, y, z) cat si de intensitate v Prin digitizare scena din realitate este convertita intr-o imagine compusa din pixeli in cadrul spatiului 2D, respectiv voxeli in 3D, carora le este asociata o valoare de gri (cuprinsa uzual intre 0 si 255) reprezentand intensitatea spotului luminos convertit. Etapele de procesare a imaginilor v Achizitia de imagine v Preprocesarea (imbunatatire a achizitiei primare): Curatare de zgomot Izolare a regiunilor a caror structura a pixelilor indica o asemanare cu informatia alfanumerica avuta in vedere v Segmentarea imaginii v Recunoasterea si interpretarea datelor v Stocare memorare a imaginilor digitale Formatele de imagine v Imaginea binara culoarea fiecarui pixel este exprimata printr-o valoare (bit), 1 sau 0. Daca e monocroma fiecare pixel va avea o intensitate intr-o plaja de obicei 0-255 v Imaginea True Color culoarea fiecarui pixel este exprimata in termenii intensitatilor RGB, rosu, verde si albastru v Imagine bazata pe o paleta de culori (Colormap) valoarea fiecrarui pixel este interpretata ca un index intr-un tabel cu valori RGB v Formate uzuale: BMP TIFF GIF JPEG Metode de compresie a imaginilor v Lossy compression duce la degradarea informatiilor neesentiale si redundante (nesesisabile de catre ochiul uman) la decompresie

v Lossless compresion nu duc la degradare de informatii la decompresie; mai putin folosite datorita ineficientei Intrebare tip, recapitulativa pentru examenul scris de Radiologie: Urmatoarele afirmatii privind imaginea digitala sunt false: a. Elementlul de baza al unei imagini bidimensionale este voxelul b. Pixelul este un patratel monocrom caracterizat de 3 coordonate: x, y, z c. Imaginea digitala tine cont exclusiv de coordonata de intensitate a unei scene din realitate d. Metoda cea mai utilizata de compresie a imaginilor este tip lossy compression e. Fisierul cu extensie .JPEG este unul din formatele uzuale de stocare/transmitere a imaginilor digitale Raspuns:a,b,c

9-11 RADIOIMAGISTICA APARATULUI LOCOMOTOR

Curs 9.

Tehnici de examinare (RX, ecografie, CT, RM); Anatomia radio-imagistica a aparatului locomotor; Semiologie radiologica elementara in patologia aparatului locomotor.

Curs 10.

Semiologie imagistica elementara in patologia aparatului locomotor. Notiuni elementare despre patologia infectioasa si tumorala a aparatului locomotor.

Curs 11.

Notiuni elementare despre patologia inflamatorie poliarticulara. Procese degenerative ale aparatului locomotor. Patologie locomotorie specifica varstei copilului (rahitism, DDS).

Studentul trebuie sa cunoasca:

1. METODE DE EXAMINARE 1.1. Radiografia 1.2. Tomografia plana 1.3. Artrografia 1.4. Fistulografia 1.5. Computer tomografia 1.6. Imagistica prin rezonanta magnetica 1.7. Ultrasonografia 2. ANATOMIE RADIOLOGICA 2.1. Matricea osoasa 2.2. Sarurile minerale 2.3. Celulele osoase 2.4. Tesut osos compact 2.5. Tesut osos spongios 2.6. Oasele lungi 2.7. Oasele plate 2.8. Oasele scurte 2.9. Cresterea si modelarea osoasa 2.10. Aprecierea maturarii osoase 2.11. Explorarea imagistic a articulatiilor 2.12. Sinartroze 2.13. Amfiartrozele

2.14. Diartrozele 3. SEMIOLOGIE OSTEOARTICULAR 3.1. Modificarile de dimensiuni - congenitale: aplazia, hipoplazia, hiperplazia - castigate: anostoza, hipostoza, hiperostoza 3.2. Modificarile de forma: scoliostoza, oedostoza 3.3 Modificarile de structura - distructive : - osteoporoza: acuta, cronica, localizata, regionala, generalizata - osteoliza: circumscrisa, difuza, acrosteoliza - osteonecroza: septica, aseptica - constructive: - osteoscleroza: nontumorala, tumorala - reactie periostala: continua, discontinua, complexa - osificari si calcifieri heterotope: osteofite, sindesmofite, calcifieri musculare, entezofite, calcifieri ligamentare, calcifieri distrofice 4. INFLAMATIILE SISTEMULUI OSTEOARTICULAR 4.1. Osteomielita: - definitie - etiologie - calea de infectie - localizare - clinica - patogenie - semne radiologice: in perioada de debut, in perioada de stare, in perioada de vindecare - forme clinice si imagistice particulare: osteomielita la copil, panaritiul osos, osteomielita subacuta, abcesul Brodie, osteomielita cronica 4.2. Artritele 4.2.1. Artrite bacteriene: - purulente: cai de infectie, aspect imagistic - tuberculoza osteoarticulara: aspect radiologic, forme particulare (spina ventosa, caria sicca, trohanteita tuberculoasa) - osteoartrita luetica - aspecte radiologice in: sifilisul congenital precoce, sifilisul congenital tardiv, sifilisul dobandit 4.2.2. Artrite in bolile de colagen: artrite reumatismale: artrita reumatoida, artrita cronica juvenila, sclerodermie - spondilartropatii seronegative: spondilartrita anchilozanta, artrita psoriazica, sindromul Reiter 4.2.3. Bolile metabolice si de depozit: artrita urica (guta) - artrite secundare depozitarii de cristale de pirosolfat: condrocalcinoza, artropatia pirofosfatica, pseudoguta.

5. ARTROZELE 5.1. Afectarea coloanei vertebrale 6.1.1. spondiloza 6.1.2. anchiloza hiperostozanta 6.1.3. artroza discala (discartroza) 6.1.4. hernia de disc: aspect CT, IRM 5.2. Artroza articulatiei coxofemurale 6.2.1. Forme radiologice incapsulanta subluxanta distructiva 5.3. Artroza genunchiului 5.4. Artroza mainilor

6. TUMORILE SISTEMULUI OSTEOARTICULAR 6.1 Diagnostic imagistic: - detectia leziunii - caracterizarea leziunii - stadializarea 6.2 Tumori cu origine osoasa: 9.2.1. Benigne: - osteomul - osteom osteoid - osteoblastomul 9.2.2 Maligne: - osteosarcomul 6.3 Tumori cu origine cartilaginoasa: 9.3.1. Benigne: - condromul - osteocondromul - condroblastomul - fibrom condromixoid 9.3.2. Maligne: - condrosarcomul 6.4 Tumori de natura fibroblastica 9.4.1. Benigne: - defectul fibros cortical - fibromul neosifiant - fibromul desmoplastic 9.4.2. Maligne: - fibrosarcomul si histiocitomul malign 6.5 Tumori cu celule rotunde - tumora Ewing

- limfomul osos - mielomul 6.6 Tumori vasculare 9.6.1 Benigne: - hemangiomul 6.7 Tumori cu origine incerta 9.7.1 Benigne: - tumora cu celule gigante (tumora cu mieloplaxe) - chistul osos 6.8 Metastaze 7. PATOLOGIA SPECIFICA VARSTEI COPILULUI 7.1 Cresterea si dezvoltarea osoasa 7.2 Rahitismul 7.3 Displazia de sold Studentul va asista la demonstratii practice unde se vor prezenta: - Imagini obtinute prin diferite tehnici de examinare - Se va prezenta anatomia imagistica prin fiecare tehnica de examinare - Se vor prezenta imagini cu modificari radiologice elementare si modificari patologice - examinari de cazuri cu patologii variate incadrate in tematica de semiologie a cursului, cu prezentarea aspectelor caracteristice, criteriilor de diagnostic pozitiv si diagnostic diferential - identificarea pe radiografie, ecografie, CT si IRM a structurilor anatomice normale si descrierea lor - identificarea pe imaginile prezentate a modificarilor semiologice elementare - Discutarea unor cazuri impreuna cu asistentul de grupa sau seful de curs

Studentul va trebui sa : - recunoasc tehnica folosita si sa o descrie - sa recunoasc regiunea explorata. - sa identifice aspectul patologic si sa il descrie din punct de vedere semiologic: sediu, forma, dimensiune, contur, structura, raporturi cu organele nvecinate si cum se modifica funcia organului afectat si celor din vecintate, - sa integreze leziunea intr-un sindrom prin corelarea aspectului radiologic cu datele clinice si de laborator - sa formuleze diagnosticul pozitiv, diagnosticele difereniale - sa recomande alte examinri utile diagnosticului De retinut: - Radiografia: - radiografia simpl reprezint nc standardul de aur al investigaiilor, fiind folosit ca metod de prim intenie n aproape toate afeciunile sistemului osteoarticular. - radiografiile osoase trebuie efectuate din cel puin dou incidene perpendiculare AP i LL pentru a evita fenomenul de sumaie. - radiografiile osoase trebuie s cuprind cel puin o articulaie pentru a putea aprecia poziia (aliniamentul) oaselor. - regiunile simetrice sunt examinate bilateral pentru a putea identifica modificri minime n perioada de debut a afeciunilor.

- cmpul iradiat este necesar s fie ct mai mic prin diafragmarea fascicului pentru a evita iradierea inutil. - calitatea radiografiei trebuie s fie optim. Elementele electrice sunt adaptate fiecrei regiuni i fiecrui bolnav n aa fel nct pe radiografie s se poat identifica att structura osului, ct i compartimentele fasciale ale prilor moi, structura areolar a esutului celular subcutanat. - IRM: - metoda de elecie n examinarea osteonecrozelor, mduvei osoase, neoplasmelor esuturilor moi. - deosebit de util n examinarea coloanei vertebrale. - diagnosticul fracturilor de stres. - permite examinarea discului intervertebral, tendoanelor, meniscurilor, ligamentelor ncruciate ale genunchiului, cu o rezoluie mult mai bun dect celelalte metode. Ecografia: - folosirea metodei n examinarea osului este limitat. - indicaii: examinarea prilor moi a muchilor, tendoanelor, n timp real. - diagnosticul displaziei de old, mai ales nainte de vizualizarea radiologic a nucleului capului femural; - examinarea ligamentelor,tendoanelor,meniscurilor i a revrsatelor lichidiene. - CT:
- datorita aprecierii atenuarii radiatiilor X permite distinctia intre :muschi,grasime, lichid, tumori. - permite vizualizarea mai bun a unor regiuni anatomice complexe i diferenierea mai bun a - este indicat n diagnosticul tumorilor osoase i de pri moi: originea, extinderea local, tipul, - indispensabil n fracturile oaselor craniene, bazinului i a coloanei vertebrale.

prilor moi paraosoase i periarticulare. raporturile, metastaze.

Intrebari tip pentru examenul scris de radiologie: 1. a) b) c) d) e) Semnul radiologic caracteristic osteomielitei este: exostoza sechestrul osos osteoporoza hipoplazie scoliostoza

Raspuns corect: B 2. Modificrile radiologice din artroz cuprind urmatoarele, cu exceptia: a) ingustarea spaiului articular b) chiste osoase c) osteofite d) osteoscleroza subcondrala e) exostoza Raspuns corect: E

Bibliografie 1. Grainger and Allisons. Diagnostic Radiology. 5th ed. London: Churchill Livingstone; 2008, Volum 2, sectiunea V 2. Stelian Petcu. Radiologie Imagistica medicala, Editura medicala universitara Iuliu Hatieganu, Clujnapoca, 2001, pag. 59-204 Adrese internet utile: http://radiology.rsna.org/content/by/year http://radiographics.rsna.org/

12. RINICHII SI CAILE URINARE SUPERIOARE

Explorarile imagistice au un rol deosebit de important in diagnosticul patologiei aparatului urinar si in ghidarea unor manopere terapeutice. Pentru intelegerea aplcatiilor imagisticii in patologia urinara este necesara recapitularea notiunilor elementare de anatomie, trecerea in revista a metodelor de examinare radioimagistica utilizate si prezentarea particularitatilor anatomice imagistice ale aparatului urinar precum si prezentarea semiologiei radio-imagistice a aparatului excretor si a principalelor sindrome, scotand in evidenta: indicatiile tehnicilor imagistice, elementele de diagnostic pozitiv si diferential Studentul trebuie s cunoasc: - elemente de anatomie descriptiva si topografica a aparatului urinar; - Metode de examinare si anatomia radio-imagistica specifica fiecareia dintre aceste metode o Metode radiologice (1) Radiografia renal simpl (2) Urografia (3) Tomografia plana (rar) (4) Pielografia i ureteropielografia retrograd (5) Arteriografia renal o Metode imagistice (1) Ultrasonografia (2) Scintigrafia renal, SPECT, PET (3) CT (4) RMN - Indicatiile, nonindicatiile si contraindicatiile diferitelor tehnici imagistice in patologia urinara - Elemente de semiologie imagistica si patologie urinara Semiologie generala. Modificarile patologice renale pot fi grupate in mai multe sindrome radioimagistice, dupa cum urmeaza: 1. Modificari de opacitate: 1.In plus (focale) 1. Opacitati calcare (fara adminstrarea substantei de contrast - SC) 1. calculi 2. calcificari 2. Exces de SC 1. caverne 2. diverticuli 3. reflux 2. In minus (dupa administrarea SC) 1. Lacuna (lipsa de umplere focala) 2. Amputare (focala) 3. Rinichi mut (absenta globala a opacificarii) 2. Deficitul functiei renale 1. Absenta 2. Intarziata 1. Secretorie 2. Evacuatorie 3. Staza urinara 1. Acuta 2. Cronica

4. Hidronefroza 5. Sindromul rinichiului mic 1. Hipoxie 2. Staza cronica 3. Infectii cronice Pielonefrita cronica Tuberculoza 4. Nefroscleroza 5. Hipoplazie 6. Sindromul rinichiului mare 1. Hiperplazie / hipertrofie 2. Colica renal 3. Infectiile renale acute Pielonefrita acuta Abcesul renal si perirenal 4. Tromboza venei renale 5. Hidronefroza 6. Rinichi polichistic 7. Tumori 7. Sindromul de masa (tumorala) renala 8. Malformatii 1. Renale 2. Ureterale Studentul va asista la urmatoarele demonstraii practice: Urografia intravenoasa: tehnica de examinarea, punerea filmului in pozitie, identificarea timpilor specifici, utilitatea acestora; Ecografia: indicatii, anatomie, utilitate; Computertomografia renala: tehnica de examinarea, punerea filmului in pozitie, identificarea timpilor specifici, utilitatea acestora Aspectul caracteristic, criterii de diagnostic pozitiv si algoritmul de utilizare a tehnicilor imagistice in: o Litiaza urinara si nefrocalcinoza; colica renala; o Staza urinara acuta si cronica; o Hidronefroza si obstructia cailor urinare o Rinichiul hipoxic, pielonefrita cronica, tuberculoza urinara o Pielonefrita acuta, abcesul renal si perirenal; o Boala polichistica renala; chistul simplu renal; o Tumori renale si ale cailor urinare o Malformatii renoureterale. o Insuficienta renala acuta si cronica.

Studentul va sti sa efectueze urmatoarele: - identificarea tipului de tehnica imagistica utilizat; - punerea filmului in pozitie; - recunoasterea anatomica a organelor din zona examinata; - identificarea si descrierea modificarilor patologice prin terminologia specifica tehnicii imagistice utilizate; - incadrarea modificarilor patologice intr-un sindrom imagistic; - stabilirea unui diagnostic prezumptiv, analiza unor elemente de diagnostic diferential

formularea observatiilor personale printr-o descriere (rezultat) care sa foloseasca termenii specifici imagisticii. Defineasca utilitatea tehnicilor imagistice, in patologia specifica, printr-un algoritm de diagnostic.

De retinut: - Urografia, ecografia si CT sunt principalele metode de explorare morfologica a aparatului urinar. - urografia intravenoasa si CT ofera atat informatii morfologice cat si functionale asupra aparatului urinar; - utilizarea substantelor de contrast prezinta riscuri. Este necesara evaluarea prealabila a pacientului si respectarea stricta a contraindicatiilor; - ecografia ofera doar informatii morfologice, dar are avantajul ca nu depinde de functie renala si nu este grevata de riscurile substantelor de contrast; - in marea majoritate a afectiunilor rinichilor si cailor urinare superioare (malformatii, litiaza, hidronefroza, infectii, traumatisme, tumori, insuficienta renala) explorarea morfologica imagistica este indispensabila pentru stabilirea diagnosticului si a conduitei terapeutice. Intrebari tip pentru examenul scris de radiologie Pe secventa urografica la 5 minute se apreciaza: a. prezenta calculilor radioopaci; b. functia secretorie si excretorie renala; c. morfologia ureterelor si a vezicii urinare; d. morfologia aparatului pielocalicial; e. fiecare dintre timpii arterial, parenchimatos si venos al tranzitului substantei de contrast Raspuns: b Sindromul de rinichi mic nu este produs de: a. Hipoxie; b. Nefroscleroza ; c. Pielonefrita acuta; d. Staza cronica; e. Hipoplazie Raspuns: c

13. RADIO-IMAGISTICA RETROPERITONEULUI I PELVISULUI

Anatomia complex a retroperitoneului i pelvisului cuprinde elemente de tub digestiv, aparat renal, sistem vascular si nervos, aparat genital, sistem glandular, explicnd astfel patologia vast. Tehnicile de diagnostic radio-imagistic vor fi alese n funcie de entitatea patologic i complexitatea afeciunii, fiind reprezentate de: radiografia clasic, examinrile ultrasonografice, computer tomografie i rezonana magnetic. Studentul trebuie s cunoasc: - Anatomia descriptiv i secional a retroperitoneului; - Anatomia descriptiv i secional a pelvisului; - Noiuni de fiziologie ale aparatelor: digestiv, renal, vascular; - Morfopatologia organelor acestor regiuni anatomice; - Principiile formrii imaginii radiologice; - Fizica i principiile de funcionare ale tehnicilor imagistice; Coninutul cursului: Rapel anatomic al retroperitoneului o Coninut o Delimitare o Divizare anatomic Tehnicile imagistice utilizate pentru investigarea retroperitoneului o Principii diagnostice o Anatomie imagistica: ultrasonografic, CT, RM. Patologia retroperitoneului ce urmeaz a fi prezentat: o Patologia glandelor suprarenale o Patologie ganglionar o Coleciile din spaiul retroperitoneal Glandele suprarenale o Rapel anatomic o Anatomia imagistic o Patologia netumoral Hiperplazia difuz, Calcificri glandulare secundare hemoragiilor, chisturilor, tuberculozei. Chisturile: posthemoragic, limfangiomul Hemoragia o Patologia tumoral Tumori benigne: adenomul, mielolipomul, feocromocitomul Tumori maligne - Primare: carcinomul, neuroblastomul - Secundare o Algoritm de examinare imagistic Ganglionii o Grupe ganglionare o Anatomie imagistic: aspectul i dimensiunile normale o Semiologia imagistic a afectrii ganglionare o Patologia cu implicare ganglionar:

Infecioas Autoimun Tumoral Coleciile lichidiene o Aspectul radioimagistic o Recunoaterea localizrilor o Determinarea originii coleciei o Aspecte particulare Rapel anatomic al pelvisului o Coninut o Delimitare Tehnicile imagistice utilizate pentru investigarea pelvisului o Principii diagnostice o Anatomie radioimagistic: radiografic, ultrasonografic (extern i endocavitar), CT, RM. Patologia pelvisului ce urmeaz a fi prezentat: o Patologia vezicii urinare o Patologie genital: prostat, uter, ovare Vezica urinar o Anatomie radioimagistic o Cistografia direct i indirect tehnic, imagini normale o Ecografia vezicii urinare Anatomie ecografic Tehnica de examinare Imaginea normal Msurarea reziduului vezical postmicional o Patologia netumoral Cistita Hematoamele intravezicale Staza vezical: faza compensat i faza decompensat Diverticulii vezicali Vezica de lupt Calculii vezicali Refluxul vezico-ureteral Implicarea vezicii urinare n patologia de vecintate o Patologia tumoral Tumori primare: uroteliomul, mezenchimale, altele Tumori secundare: extensii din vecintate, metastaze Prostata o Tehnicile radioimagistice aspecte anatomice: cistografia, ecografia (extern i endorectal), CT i RM o Aspecte anatomice o Determinarea ultrasonografic a dimensiunilor i volumului prostatic o Hipertrofia benign de prostat o Carcinomul prostatic aspecte ultrasonografice i RM Uterul i ovarele o Tehnicile radioimagistice aspecte anatomice: cistografia, ecografia (extern i endovaginal), CT i RM

o Patologia tumoral a uterului Fibromul uterin Carcinomul endometrial o Patologia tumoral a ovarelor Tumori chistice Tumori solide Recidivele tumorale Evaluarea imagistic a ganglionilor pelvini

n cadrul orelor de lucrri practice studenilor le vor fi prezentate imagini radioimagistice din arhiva clinicii i preluate de pe internet cu privire la aspectele prezentate la curs. Studentul va fi capabil, la sfritul cursului i a lucrrilor practice, s recunoasc tehnicile imagistice utilizate pentru diagnostic, s recunoasc i s descrie semiologic principalele entiti patologice, s indice i s urmeze corect algoritmul de examinare. ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie: Examinarea de elecie pentru localizarea adenopatiilor retroperitoneale este: a. RM nativ; b. CT cu contrast; c. Ecografia endocavitar; d. RM cu contrast; e. Ecografia transabdominal Rspuns corect: b Aspectul ecografic al sedimentului din vezica urinara este: a. magma hipoecogena, cu nivel lichid-lichid orizontal, care isi schimba pozitia la mobilizarea pacientului b. magma hiperecogena, care ramane nemodificata la mobilizarea pacientului c. magma hipoecogena cu pozitie constanta in vezica urinara d. magma hipoecogena cu nivel lichid-lichid vertical, care isi schimba pozitia la mobilizarea pacientului e. magma hiperecogena cu nivel lichid-lichid orizontal
Rspuns corect: a

14. URGENE MEDICO-CHIRURGICALE

Urgenele medico-chirurgicale sunt reprezentate de o serie de afeciuni i condiii care implic practic toate organele i sistemele. Tratamentul lor impune un diagnostic corect n cadrul cruia examenul radioimagistic este extrem de important. Pentru un diagnostic corect, este necesar cunoaterea metodelor de examinare radio-imagistic, indicaiile i limitele fiecrei metode n parte precum i aspectul radio-imagistic al diferitelor afeciuni. Studentul trebuie s cunoasc: - Aspecte radio-imagistice n urgenele traumatice cranio-cerebrale: examinarea radiologic convenional, examenul CT, alte tehnici diagnostice (rezonana magnetic, ecografia cranian, medicina nucler, angiografia) indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Fracturile craniene i ale viscerocraniului Leziunea axonal difuz Hemoragia epidural, Hemoragia subdural Hemoragia arahnoidian Hemoragia intraparenchimatoas Higromul subdural - Aspecte radio-imagistice n urgenele traumatice ale coloanei vertebrale: examinarea radiologic convenional, examenul CT i IRM - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Fracturile coloanei vertebrale Tipuri de cointeresare nervoas - Aspecte radio-imagistice n urgenele netraumatice ale coloanei vertebrale: examinarea radiologic convenional, examenul CT i IRM - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Osteomielita Discita Hernia de disc - Aspecte radio-imagistice n urgenele abdominale posttraumatice: examinarea radiologic convenional, examenul imagistic (ecografic, CT i angiografic) - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Pneumoperitoneu Hemoperitoneu Ruptura de organe - Aspecte radio-imagistice n urgenele abdominale netraumatice: examinarea radiologic convenional, examenul imagistic (ecografic, CT i angiografic) - indicaii, tehnic, diagnostic pozitiv i diferenial Pneumoperitoneu / hidropneumoperitoneu Ocluzia intestinal Colica biliar Colica renal

Studentului i se vor prezenta la lucrrile practice: Aspectul radiologic al fracturilor craniene i ale viscerocraniului Aspectul CT i RM al hemoragiilor craniene - hemoragia epidural, hemoragia subdural, hemoragia arahnoidian, hemoragia intraparenchimatoas Aspectul radiologic al fracturilor coloanei vertebrale Aspectul CT i RM al hematomului medular epidural, al compresiunii medulare i al seciunii medulare Aspectul radiologic al osteomielitei vertebrale Aspectul radiologic i imagistic al discitei Aspectul radiologic i RM al herniei de disc Aspectul radiologic i CT al pneumoperitoneului Aspectul radiologic i CT al ocluziei intestinale Aspectul radiologic i CT al rupturilor de organe Aspectul radiologic, CT i ecografic ntlnit n colica biliar Aspectul radiologic, CT i ecografic ntlnit n colica renal Algoritmi de examinare n urgenele traumatice craniene, vertebrale i abdominale. Studentul va ti s recunoasc tehnica de examinare i leziunile patologice, respectiv: Fracturile osoase Hemoragiile cerebrale Osteomielita Discita Hernia de disc Compresiunea/seciunea medular Pneumoperitoneul Ocluzia intestinal Ruptura de organe Litiaza biliar Litiaza renal ntrebri tip pentru examenul scris de radiologie: 1. Litiaza radiotransparent poate fi apreciat prin : a. radiografie renala simpl b. ecografie c. scintigrafie d. computer tomografie e. toate metodele de mai sus 2. n caz de abdomen acut, examinarea de prim intenie este: a. radiografia abdominal pe gol b. tranzit baritat c. urografia iv d. ecografia e. CT nativ