VOIEVODATUL LUI MENUMOROUT IN LUMINA CERCETARILORRECENTE

Alexandra MADGEARU Regiunea sffAbatutade cele trei Criguri situatd in Romdnia 9i Ungaria s-a aflat sub dorninalia avarilor in secolele VI-VIII. In partea de romAneascd Criqanei,urmele avarilor Suntreplezentate mormintele cu a piese de harnagament, scheletede cai, arme qi echipamentmilitar de la Valealui Mihai'. Socodor, Sdcuieni. Cdua;,DindeEti. Prin CriSanatrecea unul dintre drumurile sirii care porneau din Transilvania. Informatiile mai tArzii din secolele XI-XV aratd cd sarea pe ela extrasddin ocneletransilv6nene transportata Some;, precum 9i pe un (ud. Bihor). Numele localitllii dmm terestru care ajungea la SSlacea "sare"'.Cu excepfia celui de la provinedin cuvdntulmaghiarcareinseamnd mai sus se afl6 in apropiere Socodor, celelaltemorminte avare men{ionate de Sdlacea. Este evident cd prezenlaavarilor in zon6 a fost direct legatdde necesitatea controlului asupratraficului de sare, Populalia sedentard din Criqana din secolele VII-IX este reprezentatd aqezdriprecum cele de la Biharea. Lazuri, Culciu Mare, de sunt semnificativeunele descopeririprecum cerceii Ghenci. De asemenea, de tip stelat de la $icula qi Lazuri. sau brlzdarele de plug de la Lazuri 9i Ghencij. Prezeufaintr-o zondal6t de restrinsda doua brdzdarede plug este fierul era scump.iar obiectelede fier (arme qi demnl de remarcat.deoarece r.rnelte) elau acumulate secoleleViII-iX ca insemnede prestigiu*.Deqi in piesele la care ne referim nu provin din depozite,ele denota dezvoltarea Cerceii de tip steiat provin a economicdgi pozilia superioard posesorilor.
"Acla il'lttsei l. Stanciu Teritctriul nord-r,estic al Rontaniei Si khaganatul avar, " P o r o l i s s e n s i s " , 2 3 , 2 0 { ) 0 . l , p . 4 0 3 - 4 - 5 i ; C . C o s m a . N e c r o p o l e ,m o r m i n t e i z o [ u l e , Romdniei,in seceiul 14ll descoperiri.funerarecu carucler incert, dint)estul Si nord-r,estul d. tt.. in Atlevdrul omeneltepo.sibitpentru randuirea binelui fOmagiu Sever Dumitra$cul, -382. 2001, p. 3A7 Oradea, 1 P. Iambor, Drutrnri Si vdmi ale sdrii din Transilvanittin perioada feudalisntuluilimpuriu, "Acta p in, M u s e iN a p o c e n s i s " , l 91 9 8 2 , . 8 l - 8 3 . . "Ziridava". t Descoperiri arlteologit:ein hotarul comunei$icttlu, D. C. Bdcue{"1.. Bordi, itt 19-20. 1S96, p.95; Gh. L.azin.Douu piese dc me.taldin sec. l'lll-l,Y tlesc:operite "Satu Nlare.Studii contunicdri',5-6. l98l-1982' p' Igt:ulilatea Luzuri, jutl. Satuil4are. Si Sattr CduaS,,lud. Ghenci (c:om. ul li7-li9; l. Nemeri,RepertoriularheolLtgic tocalitAYii "Satu p. Mure), More. Studiisi comunicdri",9-10, 1992-1993. 62' I F. Cufia, Blacksrniths, l|'arriors antl Tournamentso.f l,'altte; Dating and Interpreting " in Early i\kdieval Hoartls of lron [mplement.s Eastern Europe, EphemerisN apocensis", T' 1997 p.211-268. , I

39 dintr-un atelier care produceapentru o zond. bazinul superior qi mijlociu din al Tisei. La origine piese bizantine, aceqti cercei stelali au fost produqi de megteri locali, devenind o componenti a modei feminine qi masculinedin secoleleVIII-X. Exemplareledin Criganaevidenfiazdgi ele acumularilede avereprodusein comuniEfile locale. din Din punct de vedereetnic, unele dintre a$ezArile Criqanapot fl atribuite cu ceftitudine slavilor, pe baza ceramicii specifice(cea lucratd cu mdna).Cel mai important sit slav tirnpuriu este cel delaLazuri'. Pe de altA parte, populalia romanicd poate fi identificati pe baza ceramicii lucrate Ia roata rapid6, care s-a descoperitla Berea, Culciu Mare, Lazwi qi in alte situri. S-a demonstratrecent cd aceastdtehnicd superioarAa supravieluit in Transilvaniagi in zonele vecine fiindcd a fbst transmisi din antichitatede cdtreromanici6. Restul inventarului descoperit in agezdri nu permite identihciri etnice. in orice civ, se poate afirma cd gi in Criqana a existat o populafie Culturamaterialdeste mixtd romdno-slavd,lafel ca in Banat gi Transilvania. relativ unitara. Pe teritoriul maghiar al Criqanei(in comitatul Hajdu-Bihar) a fost semnalatd in mai multe puncte o ceramicA specificd pentru cultura Dridu, decoratdcu incizii orizontalepi vdlurite (databilain secoleleIX-X). Aceste descoperiri au fost puse_in legbturd cu o posibila extindere a dominaliei bulgare pAni in Crigana'. Cultura Dridu a fost cultura multietnic[ a zonei Dunirii de Jos, din secolele VIII-X, in care s-au topit componente romanice, slave qi protobulgare,aflate toate sub influenla civilizafiei bizantine contemporane.Prezenfa unei enclave Dridu in Crigana ar semnala o influenfd culturaldprovenitdde la Dundreade Jos (o enclavdsimilard cu cea din zona Alba lulia)8. Totugi, numdrul de descopeririesteprea mic pentru a trage o concluzie fermd. Fragmentele ceramice nu provin din complexe inchise (precum cele din zona Alba Iulia). De aceea,nu credem cd existd suficienteargumentearheologicepentru extindereadominaliei Bulgariei la nord de Mureg. Potrivit unei informafii din Gesta Hungarorum a Notarului Anonim, in ducatul lui Menumoroutdin Criqanatrdia o populalie denumitd
L Stanciu, Asezarea slavd timpurie de lq Lazuri-"Lubi tag", jud. Satu Mare (cercetdrile secolelor 6-7 in zona arheologicedin anii 1917. 1993-1995).Contribulii la cunoa$terea '[isei p. superioare,"satu Mare. Studii si comunicdri', l5-16, 1998-1999, 115-266. o Stanciu, l. De.spreceramica medievald timpurie de uz comun, lucratd la roala rapid6, in agezdrile pe teritoriul Rom6niei(secoleleVIII-X), "Arheologia Medievald",3,2000, p' de l2l -191 . 7 K. Mesterhizy, Die ethnischen Probleme des Gebietes ostlich der Thei/3 im 9. Jh., in Rapports du tlle Congris international d'archdalogie slave, l, Bratislava, 1979, p' 539541. p. 8 A. Madgearv, Rorndniiin operaNotaruluiAnonim,Cluj-Napoca,2001. 189-195. '

"kozari"e. Este singura etnie amintitd in text, dar este de presupuscd nu era qi singura. Menlionarea ei se datoreazd tocmai caracterului insolit al prezen{ei acestui grup ttircic. "Kozarii" sunt identici cu khazarii din zona Donului, care au trecut la religia mozaicd qi au creat un stat puternic in secolele VII-X in stepelenord-ponticet0. Korarii sau kavarii au venit in bazinul Tisei probabil in secolul al lX-lea, alungali de rdzboaielecu arabii care au condus la declinul statului khazar.Cele mai importantevestigii ale kavarilor s-au descoperit in Badka, la eelarevo - un cimitir cu 263 de morminte de inhumafie, care cuprind cdrdmtzi cu reprezentarea candelabrului iudaic cu qapte bra{e ("menora"), precum gi alte obiecte specifice khazarilorll. Exact in aceeagi zond, cronicarul bizantin loan Kinnamos va atestala mijlocul secolului al XII-lea o populalie de origine ttircica gi de religie mozaic6,.khvalizii. Acegti khvalizi frceau parte din confederalia khazardr2.Probabil cimitirul de la eelarevo reprezintd cea mai veche mirturie arheologicda acestui grup etnic pdtruns in bazinul Tisei in a douajumdtate a secolului al VIII-lea. Un alt grup de kavari a venit impreund cu ungurii, la sfhrginrl secolului al IX-lea qi s-a agezat actualele comitate in Hajdu-Bihar qi Nyir'3. Ur-" ale kavarilor se cunosc gi in Criqana. in a$ezarcadin secolele XII-Xil de la Cefa a apdrut un pandantiv decorat cu un motiv inrudit cu "Steaua lui David", care sugereazl,prezenfakhazarilor moz.aicita,iar in- partea Criqanei din Ungaria s-au descoperit inele cu inscriplii ebraice't. Un toponim Kozar esteatestatl6ngd Carei in 1335'o,iar
''

40

Scriptores Rerum Hungaricarum, ed. J. Szentpetery, Budapest,1937, p.49; Gh. Popal, Lisseanu, IzvoareleIstoriei Romdnilor, [, Bucuregti,1934,p.83 (cap. 11). r0 Pentru istoria khazarilor, vezi in special D. M. Dunlop, The History of the Jewish Khazars, New York, 1967; A. Koestler, Al treisprezecelea trib. Inrperiul khazarilor Si moqtenirea sa, Roma, 1987; A. R6na-tas, Hungarians and Europe in the Early Middle Ages.An Introduction to Early Hungarian History, Budapest,1999,p.228-234. " R. BunardLi{ Report on the protective archaeological excavation of the medieval necropolis at the "Ciglana" localiry near Celarevo, "Gradiq za prouiavanje spomenika kulture Yojvodine", Novi Sad,8-9, 1978-79, p.33-67 . '' Byzantium's V. Bogrea, Pagini istorico-/ilologice, Cluj, 1971, p. 35; P. Stephenson, Balkan Frontier: A Political Study of the Northern Balkans, 9A0-1204, Cambridge University Press,2000, p. 192,225. '' H. Schdnebaum, Zur Kabarenfrage, in Aus der byzantinischen Arbeit der Deutschen I)emokrqtischenRepublik, I, Beriin, 1957,p. 145; K. Mesterhdzy, lsmadlites,Busurmans, Bulgares de la Volga, in vol. Les questionsfondamentales du peuplernent du Bassin des Carpathes VIIf au f du p. l. sidcle, Budapest,1972, 195-21 'o S. Drrmitragcu,l. Crigan, LIn pantlantit, cu steatta ltti Dqvid descoperit lo Cefa-"La Pddure". "Crisio",26-2'1, 1996-1997, 37 -49. p. ,. th '' A. Kiss, ll"' centurv Khazar ringsfrom Hungaryv,ith Hebrew letters and signs,"Acta A r ch aect ogi ca A cadem ae Sci enti arttm H ungar i cae", 22" 1970, p. 341-3 48. I i

4l

o baltd Chazar apareintr-un documentdin 121917. tip ceramic specific Un ariei Don-Volga, vaselecu gat cilindric canelat,s-a descoperitqi in Criqana unde locuiau acei kozaril8. 9i in nord-estulUngariei,adicdin regiunea Pdtrunderea kavarilor a putut stimula agregareaunei fomaliuni politico-militare in Criqana,tot aqacum protobulgarii cuceritori au fondat un stat in fosta provincie romand Moesia gi tot agacum croalii de origine aland din khaganatul avar au adunat in jurul lor comunitdfile slave din Dalmalia. Nomazii au fost un factor catali'zator genezamai multor state dilr Europa in peste de est qi sud-est(Bulgaria. Croalia, Ungaria,Rusia). Ei s-au suprapus populafia localS slav6, pe care au dominat-o prin superioritatea organrzdrii lor militare. Totugi, lipsa izvoarelor ne impiedicd sd deslugimimprejurdrile in care a luat nagtere formaliunea statald din Crigana. Singurele informalii despreea provin din capitolele 19-22,28, 50-52 din Gesta Hungarorum a Notarului Anonim. Primul grup de capitole descrie agresiuneardzboinicilor unguri asupra teritoriului cuprins intre Tisa gi Munfii Apuseni, condus de ducele Menumorout. Pentru etimologia numelui Menumorout s-au propus mai multe explicatii. Numele a fost pus in legdturd cu Moravia Mare, care in cursul secolului al lX-lea qi-a putut extinde domina{ia in aceste pdrli (moravienii se numesc Mardt in maghiarL, iar Mor6t fiind personificarea moravienilor)le.DupA unele opinii, Menumorout ar trarspunenumele slav Mene-Morouii ("Moraviri cel mic")". Altcineva presupuneacd numele inseamnd "mireie morav" (fiica lui Menumorout a devenit sofia ducelui Zulta)2t O ipotez[ mai veche reluata mai recent afirmd cd Notarul Anonim . a fbcut o confuzie cu magh. mdn: "armdsar",de unde numele Mdn-Morot (pentru cd avea mai multe neveste)22. fine, un filolog romdn a avansat o in
vol. II, C. Suciu, Diclionar istoric ol localitdlilor din Transilvarra,Bucuregti,1967-1968, o.355. 17 S. Dumitragcu, Crigan op. cit.,p.38. L , 18 P. lambor, Vase cu gdt canelat descoperite in asezdriJbudale timpurii din Transilvania. "Acta p. Musei Napocensis",22-23, 1985-1986, 590; S. Dumitraqcu,l. Crigan,op. cit., p' 38. 'o N" DrAganu, Romdnii in veacurileIX-XIV pe baza toponimieiSi a onomasticei,Bucureqti, 1 9 3 3p . 2 8 9 . . to [. Boba, Morwiu, Bulgaria, "lvlessiani" and "Sclavi" in Medieval Hungarian Sources, in "Ytori meidunarodenkongrespo bdlgaristita" (Sofia, 1986), Dokladi, vol. 6, Sofia, 1987, p . 71 4 . t' L. E. Havlik, Bulgaria and Moravia between Byzanlium, the I'-ranks and Rome, "Palaeobulgarica". 1989,l, p. 18, nota95. \3, '2 P. Vitczy, The Byzantine Emperor Constantine VII Porphyrogenitus and the Saga of the Hungarian Conquest, "Anlaeus. Communicationes ex Instituto Arehaeologico Academiae p. Scientiarum Hungaricae",19-2A,1990-1991, 253-254. 'o

cd ,ot.,ti. care diferA radical de toate cele de mai sus' El presupune numele Menumorout este romfinesc, forma lui real6 fiind Mdrmorot (un nume derivat din substantivul marmurd, pdsttat in graiul din Transilvania 9i Oricare ar fi adevdrul, este cert cA numele transmis de Notarul Criqana)23. Anonim a fost purtat de nobilimea local6, deoarecedocumente mar tdtzti, din secoleie XIII-XV amintesc in Crigana familia Marouth (Maroth)' Primul, din 1261,se referd la un anumeCyrill (Chirill), fiul lui Almus din neamul Marouth2a. Inilial, Arpad i-a cerut lui Menumorout teritoriul dintre Someq 9i pddureaNyir. Menumorout a primit solia, dar arcfuzat sd cedeze,invoc6nd drepturile sale asupra acelui teritoriu. precum qi protecfia de care se bucura din partea Imperiului Bizantin2s.Aceastd alianjd cu Bizanlul nu poate fi exclus6. Dupa mijlocul secolului al IX-lea, politica bizantind a urmirit crearea unei sfere de influen1| in afata frontierelor sale occidentale' prin convertirea la cregtinism a statelor slave (Moravia, Bulgaria qi micile principate sArbeqti).Conducitorii acestor state aflate in orbita Bizanlului intrau-in familia simbolici de principi in fruntea cdreia se afla impiratul de la Constantinopol26. Dacd dat[m evenimentele in perioada imediat urmdtoare ocupirii Pannoniei de cdtre unguri (896), impdratul a cdrui protec{ie o invoca Menumorout era Leon VI (836-912).Leon VI s-a putut afla in conflict cu ungurii in intervalul de pace cu Bulgaria (904-912).In alt capitol din Gesta Hingarorun, Notarul Anonim afirmd cd ducele Salan (care stdp6neaintre "impdratul grecilor" qi de "ducele Dunare qi Tisa) a fost ajutat de bulgarilor". Informafia pare si fie confirmatd de Liudprand de Cremona, care afirma, ftrd a data evenimentul, ci ungurii Bulgarorum gentem otque Grecorum tributariam fecerant - aqadar,cd i-au supus pe bulgari qi pe greci27. la Liudprand, informalia a fost preluatd de alli cronicari din De

2t f popescu-Sireteanu. Dotfi antroponime istorice: Menumorut (: Mdrmorot) Si Morot' . "Ziridava", 21, 1998,p. I 49- I 58. to 1988,p.95' Bucuregti, L. Borcea,L Jepelea,Menumorut, 2s op S c r i p t o r e s . . . , p,. 5 9 - 6 1 ; C h .P o p a - L i s s e a n u , ' c i t . ,p . 9 0 - 9 1( c a p 'l 9 - 2 0 ) ' l "seminarium Kondakovianum", 26 G. bstrogorsky, Dle byzantinischeStaatenhierarchie, und Praga, 8, te:e, p. 41-61; H. G. Beck, Christliche lv'tission politische Propaganda int nell'Europa dell'Alto Medioevtt byzintinischen Reich, in La com,ersione al Cristiqnesimo ("settintanedi Studio clel Cenyo ltaliano di Studi sull'Alto Medioevo",l4), Spoleto, 1967' Paris,1975,p. 37p.649-674; H. Ahrweiler, L'iddologiepotitique de l'Empire Bl.zantin, F. Duo.nik. Byzantine Mission i*ong the Slavs.SS Constqntine-Cyrile and Methodius, b0; New Jersey,1970. " fontium historiae Hungariae, Liudprand,Antapodosis,II. 7, in A. F. Gombos,Catalogus v B u d a p e s t , 1 9 3 8 ,o l . I I , P . 1 4 7 0 .

43 (din motive pe care nu le cunoaqtem)in insa secoleleXI-XIII, care o dateazd anii 906-90728. in orice caz, ntr poate fi exclusi existenla unui conflict intre Bulgaria qi unguri, in perioada 9A4-9I3, la care sd fi participat qi trupe Un indiciu ar putea fi oferit de felul in care Leon VI vorbeqte bizantine2e. despre unguri in cartea sa Taktika, redactatd exact in intervalul 904-972, in ungurii sunt prezentaliaici ca potenliali duqmaniai Imperiului3o. plus, un sigiliu descoperit la Dunaszekcsd,comitatul Baranya (pe Dundre, in apropierede Moh6cs),cu ocaziasdp6turilorfbcutein castrulroman Lugio in in prezenfaarmateibizantinein zon6. El se dateazd secolul 1897,sugereazd al X-lea gi a aparlinut lui Leon, basilikos protospatharios kai genikds logoth,ites3l.Este vorba de un inalt funclionar bizantin, insdrcinat cu financiare ale statului. Descoperirea conducereaunuia dintre departamentele sigiliului sdu in zona stdpinitd de unguri s-ar putea explica prin trimiterea unui mesaj cdtre comandantulunui corp expedilionar bizantin, care participa acolo la un conflict. Prin urrnare, Menumorout putea intra in legbturi cu L,eon VI, in in ipotezacd evenimentele petreceau primii ani a secolului al X-lea. Nu se existi insd date arheologice care sA indice relalii ale Criganei cu lmperiul Bizantin in acea vreme. Singurul obiect care ar putea sugerastabilirea unor relafii cu Bizanlul estecevamai vechi. La Poenii de Sus,com. Bunteqti,jud. Bihor s-a descoperit in condilii necunoscuteo monedd de aur (solidus) Deoarecemoneda emisd in timpul impdranrlui Vasile I (datatd868-870)32. este perforatd, ea ar putea fi in principiu atribuitd unui mormAnt maghiar vechi, deoarece in aceste morminte au aparut in mod frecvent monede perforate, transformate in medalioane. Totuqi, amplasarea punctului de descoperire intr-o zond montana (in apropiere de Vagcdu) face pulin probabilS o asemenea atribuire (mai ales cd nici nu se qtie dacd moneda provine dintr-un mormdnt). Nu se cunosc vestigii maghiare (sau ale altor
18 in Sigebertus, Chronographia, A. F. Gombos, op. cit., lll, p. 2126. Vezi 9i Albericus, C Chronicon,Ibidem, I, p. 24; Helinandus, hronicon, I bidem,II, p. I 127. "Rewe des tn G. Mo.au"sik, Der ungarische Anonymus iiber die Bulgaren und Criechen, 1969, 1, p. 113-174;H. Dimitrov, Bulgaria and the Etudes Sud-Est Europeennes-,'7. " Magtars at the Beginning of the I|th c'nntrrl'. EtudesBalkaniques", 22, 1986,2, p. 71'15

;^-' '" Vezi H. Dimitrov. op. cit., p.12-73. ''studies in Byzantine t' C. G. Chotzakogiou, Byzantinische Bleisiegel aus IJngarn, Dumbarton Sigillography", Oaks,6, 1999,p. 63, nr.1. "Crisia', 13, 1983,p- 447' " DescoperirimonetareanticeSi bizantinein Bihor, A. SAgianu, 448, nr.8; L. Kovdcs, Miinzen aus der ungarischen Landnahmezeit.Archciologi.sche Untersuchung der arabischen, byzantinischen, westeurop(iischenztnd rdmischen Milnzen des l0..lahrhunderl, Budapest,1989,p. 170,nr. CLVIIi 1052. aus der Karpatenbecken

44

proba nomazi) in zonele montane (ceea ce nici nu este de mirare). P6n6 la a unor contrarie, moneda de la Poenii de Sus poate fi consideratdo mdrturie conduc6tor din pl61i {Ecute de Imperiul Bizantin in jurul anului 870 unui regiuneaCriqanei. (Byhar), centrul voievodatului lui Menumorout se afla la Biharea cu val de unde cercetdrile arheologice confirmd existenla unei fortificalii formd pdm6nt, care in principiir se poate data in secolele IX-X^ Ea avea multe aqezdri dreptunghiulara (150 * f fS m). Pe locul ei au fiinlat mai XI-XIII' s.rct"siu", databile incepdnd din secoleleIII-N :;i pAnain secolele o locuire fbrd Situl Biharea este unul'dintre acelea unde se poate dovedi intrerupere din epoca dacicd p6nd in evul mediu. Din p6cate, informaliile arheolosice publicate sunt insuficiente pentru a stabili momentul ridicdrii al X1-lea' f"rtift""ji"i". Ert* insd sigur faptul cd ea existainainteasecolului nivelul caracterizat deoarecepeste marginea ialului de pamfint se suprapune s-a cle folosiiea calddrilor de lut din secolele XI-X[. in apropierea cetdlii mai descoperit un grup de morminte maghiare, databile incepdnd cu cea qi Munfii veche fazd a orizontului funerar -ughiur din spaliul dintre Tisa Apuseni, adicd imediat dupd 896. Acest mic cimitir de la Biharea a aparlinut grupului de rdzboinici care a cucerit cetatea.La fel, in Transilvania, cel mai qi i..iri .i*itir maghiar a fost descoperit |a Cluj, adicd acolo unde se afla grup de razboinici reqedin{a conducatorului local infrant de cdtre alt pAn6 in ,r.rrgu.i'a.in orice caz, cetaleaBiharea a continuat sd funcfioneze din aqezare, secolul al XIII-lea, dup6 cum o dovedesc urmele materiale in precum qi^cimitirui de peste 500 de morminte din secoleleXI-XII' situat vecindtater). Doud fortificalii cu val de pdmdnt de formi patrulatera,simiiare cu Nu cea de la Biharea, au fost depistatela Pancota si z6rand,jud. Arad. 1u fost efectuate sdpdturi, dar s-a recoltat de la suprafaldceramicd din secolele Xl.Xll.Doarpebazatehniciideconstruclieafostpresupusa aceste contemporaneitatealor cu cetatea de |a Bihar"a3u' De remarcat cd
Romaniei din jurtrl Vezi observa{iile lui R. Popa, Observalii Si indreptdri la istoria p A n u l u i O M i e , 5 C 1 V A , 4 2 , 1 9 9 1 , 3 - 4 ,. 1 6 8 - 1 6 9 ' to 152,l8l-i84' , A . M a d g e a r uo p . c i t . , p . " pentru"cercetaiile de'la Biharea, vezi: M. Rusu, Contribulii arheologice la istoricul 1960, p' 7-25; S' cetdlii Biharea,,,Anuarul Iistitutului de Istorie si Arheologie", cluj,3, 1973 in cetqteq de la Biharea, Dumitragcu, 1,. Borcea, sondajul arheologic din iulie "Crisia", 4, 1g'74, Sl-O+; S. Dumitragcu,-Bihorno, l. Sdpdturile arheologicedin anii vol. p. F. Sfrengeu,Biharia, in Cronica cercetdrilor Ig73-1g80, oradea, 1994;'S. Dumitragcu, din secoleleXarheologice.Campania 2d00, Suceava,200l,nr.2Z; C. Cosma,Fortificalii al cercetdrilor' XI din iestul Si iord-vestul Romdniei. Considera1iiprivind stqdiul actual " 23, 2000, l, p. 467-468' Acta Musei Porolissenis", tu Cosma,Fortifica1ii...,p. 475, 480' C. t3

45

doud fortificafii erau situate in zona din CriEana care a fost cuceriti de Ahtum. Altd fortificalie se afla, potrivit Notarului Anonim, la Zotmar (Satu Mare)3i. PAnd in prezent, cercetdrile arheologice nu au putut-o identifica, nici pe teritoriul oraqului actual, nici in imediata apropiere.Atest[rile cele mai vechi ale toponimului in documente(1181, 1213, 1230) aratdcd forma iniliala a denumirii era chiar cea dat[ de Notarul Anonirn: Zathmar, Zothmar, Zattmar3s. cetatea existat cu siguranldcindva inainte de 1213, O deoarecemenliunea respectivd se referd la un castrum Zathmar. Numele Zotmar a fost consideratde origine germane3e. acest caz, el ar fi un in anacronismin operaNotarului Anonim, deoarece colonizareasa$ilora fost ulterioaraevenimentelor narate. fotuqi, aceastietimologie a fost contestatS. in primul r6nd, legenda coloniz[rii s[segti la Satu Mare la ?nceputul secoluluial Xl-leaa0nu se confirmial. Esteposibil ca lbrmele cele mai vechi ale toponimului sd derive dintr-un nume romdnescSatMarea2. Existd insi qi altd explicalie la fbl de plauzibild a toponimului, din cuvdntulttircic sat: "a vinde""'. Denumirea se referea la comerlul cu sare desfbquratpe valea Somegului. Cum regiuneaa fost populatdgi de kavari, ipotezaestede luat in considerare. Chiar in acest caz, ateslareatoponimului de cdtre Notarul Anonim la inceputul secolului ai X-lea este veridicd. RdmAneca viitoare cercetdriarheologicesd stabileasclin ce mdsuri a existat la Satu Mare o forlificafie databilS la inceputul secolului al X-lea, presupusi in zona centrali a actualuluioragaa. O altd fortificalie care a putut aparfine voievodatului lui Menumorout a funclionat la Mediegul Aurit, la est de Satu Mare (castrum Megtes in documente). Un act din 1377 aminteqtecd aceastdcetate a fost luatd de la rom6ni intr-o perioadd care poate fi plasatS pe la sfdrgitul secolului al Xl-lea. Ea a fbst identificatdpe teren, sub forma unui val de pimdnt care a fost suprapusde cetateade piatr[ din secolul al XIV-lea.

" S c r i p t o r e s . .l . ,p . 6 3 ; G h . P o p a - L i s s e a n u ,. c i t . ,p . 9 3 ( c a p . 2 l ) . , op 'o C . S u c i u . p . c i t . .v o l . I I . p . 9 8 . o 'o N. Draganu op. cit.,p.416-417cu bibliografia anterioard. . "" Admisi gi de P. lambor, Izvoorele istorice Si terminologia privind asezdrilefortificate din (1994), II, p. 21. sec. IX-XilI,"Acta Musei Napocensis",26-30,1989-1993 '' Th. NAgler,ASezareasasilorin Transilvania,Bucuregti,1992,p. 129. "'L lordan, Toponimiaromdneascd, Bucuregti,1963,p. 195-196,nota7; A. Riza, Ardealul " ( V I ) , " T r a n s i l v a n i a s,. n . ,1 1 , 1 9 8 2 ,l l , p . 1 7 . "' D. Pais,in Scriptores...,I, p. 63, nota 4; H. Gockenjan,Hilfsvdlker und Crenzwcichter im mittelalterlichenUngarn, Wiesbaden, 1972,p. 65. aa A. Burai, Dezvoltarea orasului medieval Satu Mare (l), "Satu Mare. Stu.dii Si comunicdri',4, 1980,p. 143-149; Cosma, p.475-476. Fortificayii..., C.

46

Fortificalia de pdmdnt avea fonnA patrulaterd' la fel ca cea de la Biharea' dar DatareainsecoleleIX-X nu esteasiguratb, esteposibil6a5' lecturd eronatd a Gestei Notarului Anonim, unii Pomind de la o autori au admis existenla unei alte cetl1i in teritoriul stipanit de Menumorut, Belland, pe care chiar au identificat-o cu vestigiile de pe dealul Bdlhrad (Sebig,jud. Arad), unde se pare cd a existat o fortificalie din secoleleIXiou. in-r"ulitate, belland este o form[ coruptd a cuvAntului bellando, din expresia ad castrum bellando ("purtdnd rdzboi la cetate")' Din relatarea uridiul.ti cetAfii rezultd foarte clar cd acelcastrum erachiar Biharea"'. Alte forificalii apdrau trecatoareaPorlile Meseqului (Moigrad qi Ortelec). La Moigrad, sdpdturilenu au adus la lumind nici un obiect care sd permita datarea fortificaliei. Astfel, singurul reper cronologic este dat de tehnica de constructie, similard cu a fortificaliilor din secolele X-XI de la DibAca gi $irioaraas.in schimb, fortificalia de la Ortelec, situatd la ieqirea din Po4ile Meseqului, a oferit un material suficient de bogat pentru a fi stabilitb funclionarea ei in secolele X-XI4e. in directi legdturd cu aceste fortificalii se afl6 cimitirul de inhuma{ie din secolul al X-lea descoperit la Zalilr. El cuprinde doar molminte de ritual creqtin, cu unele piese de inventar care aparlin culturii Kottlach (a cbrei principald arie de r[spdndire era situat[ in Croafia, Slovenia qi Austria))u.O necropoldsimilard cu piese

a5 DumitraScu,Sdpdturile arheologice din qnul 1970 ta MedieSulAurit -Castel, "Crisia"' S. vezi: din p.470-471.Pentrudocumentul 13'77 c. 4, 1g74,p. 101-106; cosma,Forifica1ii..., (MedieS) i7 A. L. Tiutu, Litterae Gregorii Papae XI in causa Valachorum de Megesalla "Fontium", series lll, 12, Roma, 1946, p' 434454; Transilvania septennionaii destinatae, F.Pall, RomdniidinpdrSilesdtmdrene(SinutulMedie$inluminaunordocumentedinl3TT, ,,Anuarul Institutului de Istorie si Arheologie", cluj, 12, 1969, p. 7-36; $. Papacostea' Romdnii in secolul al XIII-lea intre cruciatd Si imperiul mongol,Bucureqti,1993,p.73-74' 46 op. I, Scriptores..., p.59; Gh. Popa-Lisseanu, cit., p' ll7 (cap.51); M' Rusu,Castrttm' "oreSe" transilvdnene d.insec. IX-Xil), "Acta Musei Napocensis", S, urbs, iivitas (Cetdti Si 1971, p. f 98, nota 6; $t. Matei, P. lambor, Observapii privind asezdrile fortificate din "Acta Musei Napocensis", 17, 1980, p' Transiivania in perioada feudalismului timpuriu, 508, nota 2; F. Duda$,Zirandut. Chipuri Eifapte din trecut, Bucureqti, 1981, p. 25-26;P. p.463. Fortifica{ii..., p. Iambor,Izvoarele..., 14; C. Cosma, nt gt. vol' Transilvaniei, I, Cluj, 1971,p.42,nota35' Pascu,Voievodatul 'N4. ot Rusu, Cetatea Moigrad Si Porlite MeseSului, in Sab semnul lui Clio. Omagiu lui p.471-472' $tefan Pascu, Clul, 1914,p.265-279; C. Cosma,Forlifica1ii..., "Materiale -P. uo Si cetcetdri arheologic de lq Zaldu-Orlelec, Iambor, Sondajul 15, l98i (1983), p. 513-514; C. Cosma, Zal6u, in Cronica cercetdrilor arheologice,,, arheologicedin Romdnia.Campania 1999,Deva,2000,p. 114;Idem, Fortificalii..., p.472475. 'o C. Cosma, Morminte din secolele IX-X p. Ch. descoperite la Zalilu Qud. SAlaj)' ,,EphemerisNapocensis", 1gg4,p.323-329; D. C. Bdcue!,zaldu,in cronicq cercetdrilor 4, ar heologice. C ampania 2 000, Suceava,200 l, nt' 229.

4./

de tip Kottlachs-a descoperit la Shlaceasr, qi adicbintr-unuldintrepunctele cheie de pe drumul sSrii (unde in evul mediu a tunclionat un depozit regal de sare). Documentul din 1067 care atestdpentru prima oard localitatea (Zotoch)clenumegte Sdlacea acestdrum magnavia52. Fortiticaiiile de la Moigrad gi Ortelec se aflau la extremitatea rdsdriteanf, teritoriului voievodatului lui Menumorout,dar ridicarea lor a a fbst ulterioardagresiuniimaghiare.Notarul Anonim afrrrnd(in capitolul 22) cd, inainte de declangarea campanieicontra lui Gelou. cuceritorii maghiari "...Zobolsuqi'l'hosu qi s-ar fi ingrijit de fortiflcareaPorlilor MeseEului: Tuhuturn^sibtuindu-seimpreunb,au hotdr6t ca marginearegatului ducelui Arpad sa fie la PoartaMeseguiui. Atunci locuitorii larii. la poruncalor. au zidit porli-de piatrd qi au fbcut o ingrdditurd mare de copaci la marginea regatului"". Evenimentelese petreceau undeva in apropierede Zal6u, dar nu chiar la Zaldu, deoarecein pasajul imediat anterior, se afirmd cd: "...'Iuhutum Ei fiul sdu Horca. plecdnd din Ziloc" au venit in pdrlile Mesegului. la Zobolsu qi fhosu". l,ocalitatea Za\du este atestatAin documentele medievale(incepdnddin 1220) cu numele Ziloc, Z,vlachsa. "porlilor de piatr6" au putut fi identificatein punctul cel mai ingust Llrmele al trecdtorii. Este vorba de un zid roman, care a putut ti retolosit in evul mediu. in orice caz, faptelerelatatein pasajul de mai sus arata ch ungurii s-au ingrijit de instituirea sontrolului asupradrurnului sdrii care venea din 'fransilvania. La Porfile Meseqului s-a aflat pentru mult timp hotarul dintre voievodatulTransilvanieiqi Ungaria.Probabilin aceleaqi irnprejurariau fo-st ridicateqi cele doud fortificatii de la $imleul Silvaniei,identificate recenl". precum gi cetateade la ZaInoc, careera situatdla iegireavesticda Porlilor Meseqului. pe drumul sdrii. Ea poate fi identificatd cu cea care este mentionatd in documente cu numele de Solnoc (centrul comitatului omonim)'6. ln concluzie.singurafortificalie cunoscut6 carepoatefi atribuitd cu siguran{a epocii lui Menumorout este. deocamdati, de 1aBiharia. cea
N. Chidirrgan^ nt,cropolaclin.feudalismul la tintpuriu descoperitd Sdlaceu.SCII'',20, o 1 9 6 9 . 4n . 6 l l - 6 1 5 . . t' P . I a * t o r , D r u n r u r i . . p . 8 1. ir (u S c r i p t o r e s .l.,.p . 6 4 ; G h . P o p c - L i s s e a n? .. c i l . ,p . 9 3 ( c a p . 2 2 ) . , " C . S u c i u , p , t : i t . .v o l . l l . p . 2 6 8 . o " Ff. Pop, Oh.sen,ugii topograJie urhertlogicii la $intleul Silvuniei. (letateu /budaltle "Sargetio".2l -24, 1988tirnpurie. 1991( 1994),p. 707-713;' C. Bicue!. $inleu Silvaniei, D. in Cronica cercetdrilorarheolctgice Romdnia.Campdnial999,Deva,2000, p. ll)2, nr. din p. Fortilicufii..., 476-477. ]ai; C. Cosrna, 'o p. p. $t. Matei. P. larnbor, Observalii..., 5091 P. lambor. Izvoure...- 20: C. Cosma. F- i/icatri p. 479-a80. ort i..., tr

48

Dacd ne bazdm pe informaliile transmise de Notarul Anonim, ar rezultacd ungurii au reu$it s[ inainteze in voievodatul lui Menumorout fErd a intAmpina rezistenld ("aproapetofi locuitorii ldrii li s-au supusde bundvoie qi, arunc6ndu-se picioarele 1or, qi-au dat copiii ca ostatici"). Chiar dacd la aceastdrelatare poat- fi exageratd,estede presupuscd populalia din zonade cdmpie nu a avut nici o qansdin fala acestor redutabili cdldreli. Timp de peste trei decenii, ungurii nu au suferit nici o infrdngere in raidurile lor care au ingrozit Europa. Supunereade bun[voie, indiferent dacd a existat sau nu, era insd importantd pentru Notarul Anonim, cdci aqa se legitima stSpdnirea lui Arpad ur,tp.u teritoriului. De remarcatcd intr-o manieri aproapeidenticd este relatati cucerirea pirfii de vest a Banatului. Aceeaqi supunere de bundvoie (urmati insd de juramdnt) a fost inseratd 9i in relatarea despre cucerirea voievodatului lui Gelou. Este clar ci asemeneastructuri narative repetitive reflect[ nevoia autorului de a suplini lipsa aminuntelor din sursele p. "ut" le-a avut la dispozilie gi, pe de altd parte, de a legitima stdpdnirea asuprateritoriilor respective' dinastieiarpadiene a A doua etapd, cuceririi voievodatului din Criqana este relatatl in capitolele 50-52. Dupi o anumitA perioadS, ungurii au declanqatun nou atac, cu cooperareasecuilor care triiau pe atunci in vecindtateateritoriului stapdnit de Menumorout. Acesta din urmd a fost nevoit sA se retragd spre reglunile impddurite din Munlii Apuseni ("pddurea Ygfon"). CetateaByhar s-a predat, lar Menumorout a fost nevoit sd incheie pace, sub forma contractdrii unei c6sdtorii intre fiica sa 9i Zoltan (Zulta), fiul lui Arpad. Acest episod al cdsdtoriei pare inventat. El avea menirea s[ legitimeze in modul ce1 mai eficient st6pdnirea dinastiei arpadiene asupra Criqanei. In plus, existd o contradiclie. in capitolul 50, in care se telateazd a doua iampanie contra lui Menumorout, se afirmd cd in acelaqian s-a ndscut Zulta (Zoltan), mogtenitorul lui Arpad. Totuqi, dupd incheierea r[zboiului (cap. cu 5l), Zulta se cdsdtore$te fiica lui Menumorout, cu pulin timp inainte de 907, cdnd - zice Notarul Anonim - a murit Arpad (cap. 53). Desfrqurarea evenimentelor este imposibil6. Ori Zulta s-a n[scut de fapt cu mult timp mai inainte, ori rdzboiul a avut loc mai tdtzlu C5 Menumorout a fost l6sat la conducerea teritoriului sdu, sub dominalia lui Arpad, dupd cum pretinde Notarul Anonim, este insd foarte posibil (la fel cum teritoriul stdpdnit de Ahtum s-a aflat. un timp sub vasalitatea ducelui Geza, inaintea apropierii de Samuel"). Se poate
57 Pentru relaliile dintre Ahtum, bulgari gi unguri, vezi A. Madgearu,Contrih4ii privind datarea conflictttlui dintre ducele bdndsean Ahtum Si regele $te/bn I al Ungariei, "Banatica", 12. 1993, 2, p. 5-12; Idem, GenezaSi evolulia voievodatului bdndfean din "Studii Idem,, secolul al X-lea, Si materiale de istorie medie", 16, 1998, p.206-201; materiale de la OrE;anizarea bisericeascd Dundrea de Jos in perioada 97 1't020,"Studii Si

49

presupune cd voievodatul din Criqana gi-a plstrat fiinfa dup6 infrdngerea suferitd de cdtre Menumorout, pdni la acliunile de unificare teritoriald intreprinse de $tefan I la inceputul secolului al Xl-lea (in jurul anului I0A2, $tefan a supus voievodatul lui Gyla, care avea centrul la Alba Iulia). Partea probabil de la sud de Crigul Alb a fost insd ocupatdde voievodatul bdndtean, la sfdrgitul secolului al X-lea, dupd cum reiese din Legenda Sancti Gerardi. (Ahtum stipdnea p6n5 la r6ul Criq - probabil, Crigul Alb). Biharea va deveni sediul unui comitat qi al unei episcopii catolice, ulterior transferate la Oradea.Ca qi in cazul voievodatului bdnlfean, instalareaepiscopiei in fosta reqedinli a lui Menumorout a marcat subordonarea fa15 de coroana Ungariei. Primul episcop de Biharia a fost Lieduinus de Lotharingia in 1061, iar primul comite de Bihor menfionat de documente este un anume Prin $tefan (ir anul 1067),Episcopia a fost mutatd la Oradeain 1093s8. ufinare, teritoriul voievodatului din Crigana a fost integrat in structurile regatului maghiar pe la mijlocul secolului al Xl-lea. Astfel a fost stopat procesul de genezd, statald inceput in secolul al IX-lea la vest de Munfii Apuseni. Nu existi informafii despre organizarcainternd a acestui voievodat din Criqana, care a ajuns sI fie cunoscut doar fiindcd s-a confruntat cu agresiunea ungurilor, la inceputul secolului al X-lea. RecapitulAnd, se poate presupune cd voievodatul din Criqana s-a format prin desprinderea sub stdpf,nireaavarilor a unor conducdtori locali de de origine romdneascdgi slav6, care au preluat controlul asupradrumurilor s6rii care treceauprin Porlile Mesegului qi pe valea Someqului,control care anterior fuseseexercitat de cdtre avari. Rolul kavarilor (kozarilor) in aceastd desprinderenu este cunoscut,dar poate fi admis, prin analogie cu ceeace sa int6mplat in alte regiuni unde s-au a1ezatetnii tiircice. Pe de altl parte, situarea acestui voievodat in apropiereaMoraviei Mari a fost in mdsurb sd u$urezestabilirea unor contactecu Imperiul Bizantin, in ultimele decenii ale secolului al IX-lea (Moravia Mare a intrat in sfera de influenld bizantin1. dupd 863, prin creqtinare.Nu existd deocamdatdprobe concludente pentru aceste relalii (afirmate de Notarul Anonim), dar ele sunt de luat in considerare. Planul patrulater al fortificaliillor de la Biharea, P6ncota gi Zdrand sugereazdinfluenfe bizantine sau bulgare (degi erau inconjurate cu valuri de pam6nt, nu cu incinte de piatrd). Fortificafiile din Moravia qi Slovacia din secoleleIX-X aveauplanuri ovoidale. Cetateade la Biharea a
istorie medie", 19,2001, p. 15-16. DeoarecedatSm conflictul in 1003-1004,rezultS cd Ahtum fuseseini{ial vasal al lui Geza. tt L. Borcea, I. lepelea, op. cit., p.92;L A. Pop, Romanii si maghiarii in secoleleIX-XIV. P. Iambor, Geneza statului medieval in Transilvania, Cluj-Napoca, 1996. p. lll; p. Izvoarele..., 16-17 .

It,

fost o reqedinli voievodald. Este posibil ca in interior sd se fi aflat 9i o bisericd - fapt sugerat de descoperireaunei abside de piatr[ orientate spre sud, a cdrei datare incl nu poate fi precizatf,.qi care este situatd lAngd un grup de monninte, in partea centrald a cet[1iise.Aceastd cetate a funclionat in atafuri de o aqezare care s-a locuit practic ftra intrerupere,din secoleleIIIiI pAnain evul mediu (anterior,au existat qi niveluri din epocabronzului qi "po"u fierului). Fortificarea naturald prin zona de mlaqtini care o inconjoard din trei pdrli a creat condilii favorabile continuitAlii de locuire. Este de remarcat faptul cd aceastd reqedinld voievodald de la Riharea a fost intr-un sit similar cu cel de la Cenad,unde a existat de asemenea amplasatd o continuitatede locuire intre secoleleII-III 9i evul mediu, in jurul unui fost castru roman.

5e p. Biharea..., 65-69. S. Dumitrascu,