Silaba este format dintr-o vocal sau dintr-un grup de sunete care conine o vocal i care se pronun printr-un

singur efort respirator. Cuvintele pot fi: monosilabice- formate dintr-o singur silab (ceas, timp, roz, fag, pat, crom, var, fragi etc) bisilabice- formate din dou silabe (ca-s, floa-re, ar-tist) plurisilabice- formate din trei sau mai multe silabe (ex-po-zi-i-e, res-pec-tu-os, n-fru-mu-se-at)

1. O CONSOAN NTRE DOU VOCALE trece n silaba urmtoare: Ex.: ma-s; p-du-re; u-ti-li-za-re, pi-ne; stro-pea-l, a-x, e-xa-men, e-xer-ci-iu, ve-che. 2. DOU CONSOANE NTRE DOU VOCALE la desprirea n silabe trec prima consoan n silaba dinainte, iar a doua consoan la silaba urmtoare: Ex.: ar-t; ac-tiv; tic-sit; mun-te; un-ghi-e; Excepie: Dac n grupul de dou consoane a doua este l sau r, iar prima este b, c, d, f, g, h, p, t, v, desprirea n silabe se face naintea ntregului grup, adic cele dou consoane fac parte din aceeai silab: o-braz: o-blu: co-dru: a-fluent; a-fri-can, a-gra-fa, pe-hli-van, su-ple-e, pa-tru, co-vrig, e-vla-vi-e;

3. TREI SAU MAI MULTE CONSOANE NTRE DOU VOCALE, la desprirea n silabe trec prima la silaba de dinainte, iar celelalte dou la silaba urmtoare. Ex.: as-tru; mon-stru; con-struc-tor; Excepie: n cazul grupurilor de consoane lpt, mpt, nct, nc, nc, ndv, rct, rtf, stm, desprirea se face dup a doua consoan din grup: sculp-tu-r; somp-tu-os; linc-ii; punc-taj; func-i-e; arc-tic; jert-fa; ast-ma-tic; sand-vi; gang-ster, portdrapel, trans-planta ; 4. DOU VOCALE alturate trec n silabe diferite. a-er; a-le-e; po-e-zi-e; Nu se despart n rnduri diferite:

cuvintele compuse din abrevieri literale: IRTA (nu: IR-TA), UNESCO (nu: U-NES-CO); abrevierile unor formule curente: a.c., .e.n., .a.m.d.; numeralele ordinale notate prin cifre (romane sau arabe) urmate de formantul specific: (al) XVI-lea, a 5-a. numele proprii de persoane (ex. Popescu, Abd elKader) Se pot despri i dup structur cuvintele compuse i cele derivate cu prefixe ( drep-tunghi/ drept-unghi, por-tavion/ port-avion, nes- prijinit/ ne-sprijinit, su-blinia/ sub-linia) 1

La cuvintele scrise cu cratim sau cu linie de pauz se admite, atunci cnd spaiul nu permite evitarea ei, i desprirea la locul cratimei/ liniei de pauz ( aducere-/ aminte, ex-/ ministru, flash-/ ul, vazndu-/ m)

Accentul reprezint pronunarea mai intens a unei silabe dintr-un cuvnt. n limba romn accentul nu are un loc fix. Accentul se noteaz cu semnul : c-s, ma-tr, ve-r-g, m-sa, bol-nv etc.
Accentul poate deosebi nelesul cuvintelor: v-se-l (bucuroas) i ve-s-l (vase), c-pii (xerox) i co-pi (oameni). n cazul unor cuvinte, DOOM accept dou variante de accent: pro-f-sor / pro-fe-sr n-tic / an-tc p-nei / po-ni