1.

ANALIZA BONITATII FINANCIARE A INTREPRINDERII

Analiza bonitatii financiare a intreprinderii se refera la evidentierea starii financiare in legatura cu capacitatea acesteia de achitare a datoriilor la diferite termene. Bonitatea financiara a intreprinderii se poate analiza din cel putin doua puncte de vedere :

Lichiditate; Solvabilitate.

Lichiditatea reflecta capacitatea de plata a datoriilor pe termen scurt . Solvabilitatea reflecta capacitatea de plata a datoriilor indiferent de termenul de exigibilitate. 1. Analiza lichiditatii Analiza lichiditatii se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate pe trei nivele : - rata de lichiditate curenta ; - rata de lichiditate rapida ; - rata de lichiditate imediate. a)Rata lichiditatii curente: Rlc1=0.97 Rlc2=2.57 Rlc3=2.92 Din calculul ratei lichiditatii curente pe cele trei luni se observa ca valorile obtinute sunt diferite ;chiar daca la inceput , in prima luna , avem o valoare de 0.97 adica apropiata de valoarea de referinta de 1,iar in luna urmatoare creste peste nivelul de referinta 2 valoarea fiind de 2.57 urmand ca in cea de-

a treia luna se creasca putin pana la valoarea de 2.92 aceasta continua sa fie peste nivelul de referinta. Aceasta poate semnifica lipsa capacitatii de plata pe termen scurt in prima luna,dar situatia remediindu-se in lunile urmatoare.Intreprinderea acumuleaza plati restante care genereaza costuri suplimentare , se diminueaza rezultatele financiare si se pot deteriora relatiile cu tertii. Se observa ca datoriile pe termen scurt sunt mai mari decat activele circulanre in balanta 1 unde datorii pe tremen scurt de -735,811 fata de active circulante de -713,613.Aceste datorii vor scadea in balanta 2 de 64,153 iar in balanta 3 observandu-se o scadere 68,834 ele fiind mai mici decat activele circulante. b)Rata lichiditatii rapide:Rlr1=0.97 Rlr2=2.51 Rlr3=2.92 Din analiza ratei lichiditatii rapide observam ca in firma studiata avem o structura corespunzatoare a activului circulant .Spre exemplu in balanta 1 avem un nivel al stocurilor de 2,395 fata de nivelul creantelor de 835,971;iar nivelul stocurilor este in crestere in balanta 2 si scade pana la 0 in ceea de-a treia luna analizata .Aceasta situatie poate fi rezultatul unei parcurgeri prea lente a fazelor procesului de productie in cea de-a doua luna analizata,urmad sa devina optim in ce-a dea treia luna. Astfel pentru ca situatia din firma sa se imbunatatita , o solutie ar fi aceea de a achizitiona utilaje noi ,mai performante pentru ca ciclul de productie sa fie scurtat , sa se ajunga mai repede la produsul finit , acesta sa fie mai repede valorificat scazand astfel nivelul stocurilor si creandu-se disponibilitati pentru reluarea ciclului de productie. c)Rata lichiditatii imediate :Rli1=2.11 Rli2=1.85 Rli3=2.80

Valorile obtinute din calculul ratei lichiditatii imediate la firma anlizata se gasesc mult peste nivelul de referinta cuprins intre 0.35 si 0.65. Acest lucru denota o gestiune corespunzatoare a creantelor. Analiza solvabilitatii a)Rata solvabilitatii generale:Rsg1=1.64 Rsg2=1.65 Rsg3=1.67 Nivelul ratei solvabilitatii generale calculat este peste nivelul minim de 1.5. Este o situatie favorabila pentru firma insemnand ca activele totale ale acesteia pot acoperi datoriile totale. Firma nu se afla in pericol de insolvabilitate. b)Rata solvabilitatii financiare :Rsf1=Rsf2=8.62 Rsf3=9.65 Din rezultatele obtinute se observa ca la nivelul firmei analizate activele totale acopera datoriile financiare totale.Valorile ratei solvabilitatii financiare pe cele 3 perioade sunt mult peste nivelul minim recomandat de 2. c)Solvabilitate patrimoniala :Sp1=1.00 Sp2=1.00 Sp3=1.00 Solvabilitatea patrimoniala s-a mentinut la nivelul maxim posibil in absenta datoriilor pe termen mediu si lung d)Capacitatea potentiala de rambursare a datoriilor financiare pe termen mediu si lung :CprDftml1=0.04 CprDftml2=1.05 CprDftml3=0.36

Daca luam in considerare nivelul minim recomandat de 0.33 am putea spune ca sursele potentiale de autofinantare degajate din activitatea intreprinderii pot acoperi datoriile financiare pe termen mediu si lung. e)Capacitatea efectiva de rambursare a datoriilor financiare pe termen mediu si lung:CerDftml1=0.04 CerDftml2=1.05 CerDftml3=0.36 Din analiza acestui indicator observam ca rezultatele obtinute sunt situate peste nivelul minim recomandat de 0.25.Ceea ce semnifica faptul ca sursele efective de autofinantare degajate din activitatea intreprinderii (autofinantarea) pot acoperi datoriile financiare pe termen mediu si lung ale intreprinderii. Datorita faptului ca indicatorul exprima un raport intre sursele proprii si cele imprumutate si atrase rezulta ca sursele proprii sunt insuficiente in raport cu sursele imprumutate . f)Capacitatea activitatii de exploatare de rambursare a datoriilor financiare pe termen mediu si lung:CaerDftml1=0.04 CaerDftml2=1.05 CaerDftml3=0.35 Analizand datele obtinute din calculul acestui indicator observam ca rezultatele sunt sub nivelul minim recomandat de 0.5. g)Rata de prelevare a cheltuielilor financiare :RcChf1=-0.01 RcChf2=0.00 RcChf3=0.01 Din analiza acestui indicator concluzionam ca intreprinderea utilizeaza relativ bine sumele imprumutate creandu-se premisele sporirii rezultatului net al exercitiului.

2.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Echilibrul financiar reprezinta egalitatea dintre sursele de finantare si mijloacele patrimoniale constituite pe baza acestora. 1.Analiza activului net contabil Prin analiza activului net contabil urmarim stabilirea valorii patrimoniale a intreprinderii si evaluarea bogatiei acumulate de atre actionari si dinamica acesteia prin prisma valorii patrimoniului detinut de intreprindere. Prin calcularea acestui indicator pe baza celor trei balante obtinem urmatoarele valori:ANC1=125,219 ANC2=205,563 ANC3=212,672 Ceea ce inseamna ca se realizeaza obiectivul fundamental al intreprinderii maximizarea valorii capitalurilor proprii si implicit a activului net. Astfel rezulta cresterea (imbogatire) averii actionarilor. In dinamica se observa ca ANC prezinta o tendinta crescatoare , fapt ce se datoreaza modificarii activului total (de exemplu pentru prima balanta in suma de -610,592), care este finantat atat din capital propriu (130,256) cat si pe seama angajarii de datorii pe diverse termene , dar ritmul dinamicii capitalului propriu (85.77% din prima balanta) devanseaza ritmul dinamicii datoriilor. 2.Analiza fondului de rulment Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente si care se degaja in urma acoperirii activelor permanente si care pot fi folosite pentru finantarea nevoilor curente. Analizand fondul de rulment din intreprinderea studiata , pe baza celor trei balante obtinem urmatoarele valori: FR1=27,236 FR2=93,394 FR3=132,164

In situatia de fata capitalurile permanente (din balanta 1 spre exemplu=125,219) sunt insuficiente pentru finantarea integrala a activelor imobilizate nete ( din balanta 1=103,020). Activele circulante (-713,613 balanta1)transformabile in lichiditati sunt suficiente pentru acoperirea datoriilor exigibile pe termen scurt (-735,811 balanta 1) , situatie care duce la fondul de rulment pozitiv obtinut. Se observa chiar si o crestere a fondului de rulment de la o perioada la alta dar din acest punct de vedere situatiaeste foarte buna. 2.1.Fondul de rulment propriu Prin calculul acestui indicator s-au obtinut urmatoarele valori: FRpr1=27,236 FRpr2=93,394 FRpr3=132,164 Analizand aceste valori putem trage concluzia ca,cuantumul capitalului propriu(212,672 din balanta 3) este suficient pentru finantarea activelor circulante (200,998 din balanta 3). 2.2.Fondul de rulment strain Calculand acest indicator obinem:FRs1=0 FRs2=0 FRs3=0 Rezulta ca intreprinderea nu dispune de fond de rulment strain. 3.Analiza necesarului de fond de rulment Din analiza necesarului de fond de rulment bazandu-ne pe datele din cele trei balante am obtinut urmatoarele valori :NFR1=813,351 NFR2=13,324 NFR3=-31,274

Rezulta ca avem un mare surplus de nevoi ciclice in raport cu sursele ciclice, pentru care intreprinderea trebuie fie sa aloce surse de natura investiilor , fie sa mobilizeze surse de natura trezoreriei de pasiv. 4.Analiza trezoreriei nete Trezoreria neta reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia intreprinderii rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Practic inseamna diferanta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. Calculand am obtinut urmatoarele rezultate:Tn1=-786,115 Tn2=80,071 Tn3=163,438 Marimea trezoreriei nete depinde atat de modificarile fondului de rulment(sub influienta modificarii capitalurilor permanente si a activelor imobilizate) cat si de modificarile necesarului de fond de rulment. Analizand datele obtinute la firma supusa studiului se observa ca avem o trezorerie neta negativa (=-786,115din balanta 1) ,situatie care evidentiaza un dezechilibru financiar ,cand nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din surse permanente , apelandu-se la credite pe termen scurt. Situatia evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe.Acum atentia decidentilor ar trebui indreptata spre obtinerea celui mai mic cost al noilor credite prin negocierea mai multor surse de capital sau identificarea unor surse alternative de finantare . 5.Analiza ratelor de finantare Construtia ratelor de finantare se bazeaza pe existenta unei nevoi de finantat ce trebuie acoperita dintr-o sursa de finantare.

5.1.Rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente (Cpm) Reflecta masura in care sursele stabile de finantare sunt suficiente pentru a finanta nevoile stabile ale intreprinderii. Calculand acest indicator am obtinut urmatoarele valori : Rfai0=175.01% Rfai1=126.44% Rfai2=189.14% Rfai3=264.16% Se observa ca rezultatele obtinute sunt peste nivelul recomandat de 100% ceea ce inseamna ca activele stabile sunt finantate doar total din surse stabile ,se mai observa si un fond de rulment pozitiv pe toate perioadele analizate rezultand astfel ca o parte din activele stabile sunt finantate din surse pe termen lung. In dinamica rata de finantare a activelor imobilizate din surse permanente scade adica Rfai1<Rfai0 ceea ce inseamna ca scade fondul de rulment ceea ce inseamna degradarea echilibrului financiar pe termen mediu si lung sau de trecere la o stare de dezechilibru. 5.2.Rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu Analizand si aceasta rata obtinem valori mai mari decat nivelul recomandat de 100% si anume : rfai0=175.01% rfai1=126.44% rfai2=189.14% rfai3=264.16% Aceasta insemnand ca ativele stabile sunt finantate total din capitaluri proprii. In dinamica se observa tot o situatie nefavorabila, rfai1<rfai0,aceasta insemnand diminuarea participarii capitalului propriu la finantarea activelor

imobilizate si implicit diminuarea surselor proprii de finantare a procesului de exploatare. 5.3.Rata de finantare a NFR din FR Aceasta rata arata ehilibrul financiar global. Din calcule obtinem valori nu doar sub nivelul recomandat ci chiar negativ:Rfnfr0=8.26% Rfnfr1=3.35% Rfnfr2= 700.97% Rfnfr3=-422.59% Situatia este nefavorabila insemnand ca NFR este finantat partial sau chiar nu e finantat din FR.Trezoreria neta este negativa.