ROMANIA

Pozitia geografica a Romaniei in Europa

Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra. Romania se intinde intre 43 37 07 si 48 15 06 latitudine nordica si 20 15 44 si 29 41 24 longitudine estica. Paralela 45 (la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de capitala tarii si meridianul 25 longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se intinde la 90 km vest de Bucuresti.

Granitele Romaniei
Romania se invecineaza la nord si la est cu Republica Ucraina si, respectiv, cu Republica Moldova, la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Serbia, la sud cu Bulgaria si la sud-est cu Marea Neagra. Doua treimi din frontiera este parcursa de rauri (Dunarea, Prutul, Tisa) si litoral (Marea Neagra), iar o treime este trasata pe pamant.

Granitele Romaniei Granite Total Bulgaria Jugoslavia Republica Moldova Ucraina Ungaria Marea Neagra Lungime totala 3149.9 631.3 546.4 681.3 649.4 448.0 193.5 Terestre 1085.5 139.1 256.8 273.8 415.8 Fluviale 1817.0 470.0 289.6 681.3 343.9 32.2 Maritime 247.4 22.2 31.7 193.5

SUPRAFATA: 238391 kmp (91843 mile patrate).

Relieful
Natura a fost foarte generoasa cu Romnia, tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de cmpii, de vaile rurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului romnesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.

Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar cmpiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%. Pornind din centru cu Podisul Transilvaniei (cu o altitudine de 400-600m) care e incercuit ca de o coroana de Muntii Carpati (cu inaltimi ce

ROMANIA
depasesc 2500 de m, cel mai inalt fiind varful Moldoveanu, 2544m) continuam cu dealurile care incing ca o curea muntii (ele nu depasesc 1000 de metri inaltime). La est si la sud Carpatii se continua cu Subcarpatii, care au o geneza similara cu a muntilor dar inaltimi mai mici (1000-500m), si la vest cu Dealurile de Vest, care nu depasesc 300-400 m altitudine. In est si sud-est se intind doua platouri - Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei cu inaltimi intre 400 si 600 de metri.

Cmpiile - vechi funduri de mari si lacuri - acopera apartea de sud si cea de vest a tarii si sunt joase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla Cmpia Romna, "grnarul" tarii, iar in vestul tarii se intinde Cmpia de Vest, strabatuta de multe ruri. Asezarea in scari a reliefului duce la aceeasi dispozitie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a asezarilor umane. Rurile

Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre ruri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor ruri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul Romniei, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele ruri sunt: Mures (761 km pe teritoriul Romniei), Prut (742 km pe teritoriul Romniei), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul Romniei), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul Romniei), Arges (350 km). Lacurile

Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intlnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de

ROMANIA
2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stnca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe rul Bicaz (3.100 ha). Apele cele mai importante ale Romniei sunt:

Dunrea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni i ca debit(dup Volga), avnd 2860 de kilometri, dintre care 1050 km se afl n Romnia.Suprafaa bazinului hidrografic este de 817 mii kilometric ptrai. Izvorte din Munii Pdurea Neagr. Sectorul inferior, de la Bazia la vrsare, are 1075 km, dintre care 144 km sunt parcuri printr-un defileu , cu o poriune numit ,,Cazane''. Dunrea este un important drum fluvial internaional, curgnd prin 10 ri (Austria, Bulgaria, Croaia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Romnia, Ucraina, Serbia) i are aflueni n alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad. Rul Mure: Ru, afluent al Tisei. Al doilea ru ca lungime din Romnia, dup Dunre.Are 803 kilometri, din care 761 kilometri, pe teritoriul Romniei. Izvorte din Munii Hma(Carpaii Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traverseaz Munii Climan i Gurghiu(prin defileul Toplia-Deda, lung de 50 de kilometri), strbate partea central a Podiului Transilvaniei(trecnd prin oraele, Reghin, Trgu-Mure, Iernut, Aiud), intr n Cmpia Aradului, trece prin municipiul Arad i, la Vest de oraul Ndlac, face grani intre Romnia i Ungaria(31 de kilometri) , dup care intr n Ungaria i se vars in Tisa. Numit n Antichitate Maris sau Marisia.

Rul Tisa: Este un afluent al Dunrii, avnd 960 de kilometri. Izvorte din Carpaii Pduroi(Ucraina), formeaz, pe 62 de kilometri, grania dintre Romnia i Ucraina, strbate apoi. Estul Cmpiei Panonice i conflueaz cu Dunrea n Serbia, n amonte de Belgrad. Afluenii principali sunt: Some, Cri, Mure(din Romnia). Irigaii. Rul Prut: Lung de 953 km, izvorte din Carpaii Pduroi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcia sud-est. Se vars n Dunre lng Reni, la est de oraul Galai. Formeaz grania ntre Romnia i Republica Moldova. n perioada interbelic, rul era navigabil pn la Ungheni, ns n perioada comunist navigaia pe ru a fost treptat abandonat de catre romani, enalul nemaifiind ntreinut decat pe parte Republicii Moldova pana la Leova. Are insa un debit mic (de peste doua ori si jumatate mai mic decat Siretul). Principalul afluent pe partea dreapt este Jijia cu afluenii Bahlui i Baeu. Exist pe Prut amenajri hidroenergetice (la Stanca-Costeti) realizate mpreun cu URSS. Al doile ru ca lungime care curge pe teritoriul Romaniei. Rul Siret: Izvorte n Carpaii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, n Bucovina de Nord. Parcurge 706 km i se vars n Dunre, lng Galai. Dintre afluenii fluviului, pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din ar. Fiind rul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei - cu un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la varsare. Principalii aflueni ai Siretului sunt: pe partea dreapt, Suceava, Moldova, Bistria, Trotu, Putna i Buzu; pe partea stng, Brlad. Pe cursul su, au fost realizate n perioada comunist mai multe baraje i lacuri de acumulare, reducnd, nu eliminnd, pericolul de inundaii (cele mai recente au fost n anul 2005). Principalele orae de pe sau din apropierea cursului su sunt: Siret, Pacani, Roman, Bacu, Adjud i Galai.

Clima

ROMANIA
Clima Romniei este temperat-continental, cu precipitaii relativ reduse i cu diferene mari ntre anotimpuri. Vara este un anotimp clduros, care dureaz de la sfritul lui mai la jumtatea lui septembrie n cmpiile din Sud i Vest. n sudul Romniei exist peste 25 de zile "tropicale" (cu temperaturi peste 30, chiar 35 C) i peste 90 de zile de var (cu temperaturi peste 25-30 C). Temperatura maxim absolut din Romnia este de +44.5 grade C, i s-a nregistrat la Ion Sion, lng Brila, la data de 10.08.1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantiti mari de precipitaii. De notat c n zonele montane din Nord i Centru vara este un anotimp temperat, cu puine zile tropicale sau de var, i cu nopi rcoroase.

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziie, cu perioade lungi de uscciune alternnd cu perioade de ploi. n a doua parte a lunii octombrie vin primele ngheuri, iar n noiembrie primele ninsori. n cmpii, acestea se manifest adesea mai trziu dect n restul rii. Iarna este un anotimp friguros, n care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de pn la -20 C sau chiar sub (recordul este de -38,5, la Bod, lng Braov, nregistrat la data de 25.01.1942). Zpada nu este abundent comparativ cu alte state europene, att datorit lipsei de precipitaii ct i datorit creterilor frecvente de temperatur. n Sud i Vest cu precdere, stratul de zpad se topete i reface de cteva ori n decursul unei ierni. Primvara este un alt anotimp de tranziie, relativ scurt. Temperatura crete cu repeziciune, ngheurile disprnd n luna aprilie. Temperatura medie anual variaz de la 11 C n lunca Dunrii, la 6 C n Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variaz ntre 26 C i 18 C tot n funcie de regiune. n ianuarie, aceste temperaturi variaz de la 0 C (la Bile Herculane sau la Mangalia) la - 6 C (n depresiuni). Precipitaiile sunt moderate. De la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm n Cmpia Romn i pn la 600 mm n cea de Vest. Odat cu altitudinea, precipitaiile cresc, depind pe alocuri 1000 mm pe an. La altitudini mai mari de 1800 m, precipitatiile au o valoare de 1000-1200 mm/an. Media anual a precipitaiilor, urmnd scderea treptat a influenelor oceanice i mediteraneene, scade uor de la vest la est. Media anual a precipitaiilor czute (calculate pe ntreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate n zonele montane (1.000 1.400 mm/an) i progresiv mai sczute spre est, n Baragan fiind 500 mm/an, iar n Dobrogea i Delta Dunrii cobornd pn la 400 mm/an.

Vegetatia

ROMANIA
Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a Romniei (exceptnd sud-estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constnd in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai intlnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industriale.

Fauna
Fauna Romniei a fost si este inca una din cele mai bogate si variate din Europa, continnd specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagra, ursul brun,

cerbul carpatin, lupul, rsul, jderul, cocosul de munte sunt specii ce populeaza muntii, iepurii, vulpile, mistretii, caprioarele, potrnichile, pitpalacii sunt intlniti pe dealuri si in zona de cmpie. Delta Dunarii cu o arie de 5.050 km patrati (din care 4,340 km patrati pe teritoriul Romniei) ramne sanctuarul pasarilor salbatice si a pestilor (crap, stiuca, salau, somn, etc.). Sturionii (de la care se obtine caviarul) pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, heringii, calutii de mare, chefalii in Marea Neagra.

Pescuitul intensiv si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de vnatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.

Protectia mediului
Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfrsitul secolului al XIX-lea, cnd s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiilor naturale. Prima lege pentru protectia mediului (Legea pentru Protectia Monumentelor Naturii) a fost adoptata in 1930 si, un an mai trziu, a luat fiinta Comisia penru Protectia Monumentelor

Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei Romniei. Aceasta lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar Legea de protectie a mediului a fost efectiv adoptata abia in 1973. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in Romnia, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale biosferei, 14 parcuri nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate.

Populatia

ROMANIA
La 1 ianuarie 1998 Romnia avea o populatie de 22.526.096 ( aproape de cea din Venezuela sau din Malaiesia), situndu-se pe locul 43 in lume si pe locul 13 in Europa din acest punct de vedere. In mediu urban traiesc 12.387.000 locuitori ceea ce inseamna un procent de 55,0% din populatia totala a tarii, iar in cel rural 10.139.000 locuitori, adica 45,0%. Populatia pe sexe: barbati 11.027.000 (49%) si femei 11.499.000 (51%). 24 de orase au peste 100.000 de mii de locuitori; in ele traiesc 7.007.000 locuitori, care reprezinta 56% din populatia urbana. Principalele orase in raport cu numarul de locuitori sunt: Bucuresti (2,032,000), Iasi (349,000), Constanta (344,000), Cluj-Napoca (333,000), Galati (332,000), Timisoara (327,000), Brasov (316,000), Craiova (314,000), Ploiesti (253,000) si Braila (234,000). Cresterea populatiei (dupa anii de recensamant): 8.600.000 (1859); 12.923.600 (1912); 14.280.729 (1930); 15.872.624 (1948); 17.489.450 (1956); 19.103.163 (1966); 21.559.910 (1977), 22.810.035 (1992). Numarul maxim de locuitori a fost atins in 1989 - 23.151.564. Astazi in jur de 8 milioane de romni traiesc in afara granitelor tarii. Densitatea (1998): 94.5 loc/km patrat, aproape aceeasi cu cea din Austria sau din Slovenia, pe locul 74 in lume si 26 in Europa. Rata natalitatii: 10,5 %0; rata mortalitatii 13,2%0. Sporul natural: - 2,7%0. Sporul natural negativ a fost inregistrat inca din 1992 si a avut ca rezultat diminuarea populatiei tarii. Se inregistreaza 6,5 casatorii si 1,54 divorturi in medie la mia de locuitori. (date din 1997) Speranta de viata (1994-1996): 69,05 ani. 65,30 ani pentru barbati si 73,09 ani pentru femei. 69,84 ani in zona urbana, 67,99 ani in cea rurala. Structura pe vrste (1 ianuarie 1998): 0-14 ani - 19,2%, 15-59 ani - 62,3%, 60 ani si peste - 18,3%. Structura etnica In conformitate cu recensamantul din data de 7 ianuarie 1992 populatia Romniei era 22.810.035 din care 20.408.542 (89,4%) romni si 2.401.493 (10,6%) minoritati etnice. Din totalul de minoritati etnice 1.624.959 (7,1% din totalul populatiei Romniei) maghiari; 401.087 (1,7%) romi; 119.462 (0,5%) germani; 65.764 (0,3%) ucrainieni; 8.955 (0,04%) evrei. Emigrarea Intre 1990 si 1996 255.034 de cetateni romani au emigrat, dintre care 99.715 etnici germani. In 1990, 96.929 persoane au emigrat si in 1996 - 21.526. In aceeasi perioada 27.948 persoane s-au repatriat.

Capitala
Bucuresti municipiu avand populatia de 2.032.000 (1998). Situat in sudul tarii, in Campia Romana (altitudine 85 m), orasul dateaza din secolul al 14-lea si este atestat pentru prima data in 1459 ca resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Capitala Valahiei intre secolele 17 si 19 si a Romaniei din anul 1862.

Aeroporturi si Porturi
Aeroporturi: Cel mai important aeroport international este Bucuresti-Otopeni (deschis in 1970), situat la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civil de la Baneasa). 15 orase au aeroporturi: Constanta - Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Trgu Mures, Tulcea.

Porturi: Cel mai mare port romnesc si de asemenea cel mai mare port la Marea Neagra, cu un trafic de peste 80 milioane de tone pe an si care poate primi vapoare de peste 150.000 dwt este Constanta (ridicat pe locul vechii cetati Tomis, fondata de greci in secolul al VI-lea i.e.n.). Alte porturi la Marea Neagra sunt Mangalia ( vechea colonie greaca Callatis, datnd tot din secolul al VI-lea i.e.n.) si Sulina. Principalele porturi la Dunare, multe din ele datnd inca din vremea romana, sunt: Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calaras, Cernavoda. Trei

ROMANIA
porturi - Braila, Galati si Tulcea - sunt atat porturi fluviale cat si porturi maritime, putnd primi nave de peste 7500 dwt si cu un pescaj de 7 m.

Canalul Dunare-Marea Neagra: Construit intre 1975 si 1984, canalul leaga Dunarea (la sud de orasul Cernavoda) cu Marea Neagra (la Agigea, la sud de Constanta) si scurteaza drumul spre Constanta cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat in ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o latime intre 110 si 140 de metri si o adncime intre 7 si 8,5 metri, si poate primi nave cu un pescaj de pna la 5,5 metri. Odata cu deschiderea pentru trafic in 1992 a canalului Main Dunare de pe teritoriul Germaniei a fost realizata legatura directa intre Marea Neagra si Marea Nordului (intre porturile Constanta si Rotterdam).