Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Noiuni generale. Clasificarea cariilor dentare. Instrumentar utilizat n tratamentul cariei dentare.
L.P. 1
ntroducere. Generalitati.
Caria dentara este considerata ca fiind cea mai rspndita maladie, care afecteaz populaia mondiala in procentaj de 90%. Principala cauza a producerii cariei este placa bacteriana. Caria dentara - o boala infectioasa provocata de bacterii din cavitatea bucala (in special Str. Mutans si lactobacili) si produsele acestora care ajuta la formarea placii dentare microbiene si actioneaza demineralizand si distrugand suprafata externa a dintelui - smaltul.
DEFINITIE: Caria dentar este un proces patologic dinamic, reversibil, episodic i asincron, care n stadiile necavitare (n smal i chiar n dentin) are capacitatea de a se vindeca cu ajutorul msurilor preventiv-terapeutice.
Definitii:
J.R Elderton. consider c procesele carioase reprezint n mod fundamental o manifestare a unui dezechilibru dintre ionii de calciu i fosfat n esuturile dentare i saliv, mediat de microorganismele plcii bacteriene i influenat de unii factori numii determinani ecologici. Th. Lundeen o definete ca o boal infecioas a dinilor care provoac disoluia i distrucia localizat a esuturilor calcificate. A Thylstrup o consider o boal ce afecteaz sedii specifice, provocat de activiti bacteriene localizate. W.H Bowen. susine c leziunea carioas nu apare n absena plcii bacteriene sau a carbohidrailor fermentabili, astfel nct el o consider o boal dietobacterian. S. Reisine a conceptualizat caria dentar ca rezultatul interaciunii dintre factorii genetici i cei de mediu n care componentele biologice, sociale, comportamentale i psihologice au un mod complex de manifestare.
DEFINITIE:
Caria dentar este un proces dinamic, n care disoluia i
reprecipitarea srurilor minerale din esuturile dentare, placa bacterian i saliv au loc alternativ n funcie de pH-ul de pe suprafaa dentar n relaie cu metabolismul ecosistemului reprezentat de placa bacterian. Modificarea brutal sau ndelungat a unor condiii de mediu n jurul unei plci bacteriene nepatogene face ca microflora rezident s-i schimbe compoziia, cu predominana speciilor acidogene i acidurice. Prin glicoliza anaerob a substratului nutritiv glucidic, se vor produce cantiti relativ mari de acizi organici, care vor scdea pH-ul la nivelul interfeei dinte/plac bacterian pn n jur de 5,5 (pH critic), moment n care sunt iniiate procesele de demineralizare. Dac condiiile defavorabile de mediu sunt depite, vor predomina fenomenele de remineralizare i vindecare a leziunii respective
Tipuri de carii:
Criterii de clasificare: I. Din punctul de vedere al aspectului clinic, leziunile pot fi: Necavitare leziune carioas reversibil prin remineralizare; Cavitare ireversibile-tratament restaurativ.
Criterii de clasificare: II.Din punctul de vedere al tipului lezional: Primare, iniiale sau incipiente; Secundare (recurente);
I. LEZIUNI CARIOASE INITIALE, PRIMARE SAU INCIPIENTE descriu primul atac asupra unei suprafete a dintelui; II. LEZIUNI CARIOASE SECUNDARE SAU RECURENTE sunt cele observate sub sau in jurul marginilor sau peretilor ncorjurtori ai unei obturatii existente. Sediile cele mai obisnuite pentru aceste carii sunt: marginile aproximale, vestibulare si linguale ale unei obturatii aproximale, in zona punctului de contact; anturi i fosete care nu au fost inglobate in cavitate; - suprafetele de langa zonele fracturate;
Criterii de clasificare: III. Din punctul de vedere al evoluiei clinice: Cu evoluie rapid-progresiv (acute); Cu evoluie lent-progresiv (cronice); Oprite n evoluie, staionare sau cu evoluie ntrerupt; Vindecate.
Dentina infectata
Dent. Afectata(demineralizata)
Dentina sclerotica
Carii acute
Carii stationara
EVOLUIIA CLINIC
I. CARII CU EVOLUIE ACUT PROGRESIV (CARII EXPLOZIVE SAU RAMPANT CARIES) procese cu evolutie rapida invadante care afecteaza de obicei mai multi dinti. Dentina lezionala este moale i de culoare galbuie. Sunt frecvent insoite de reactii pulpare severe.
EVOLUIIA CLINIC II. CARII CU EVOLUIE LENT PROGRESIVA (CRONICE). evolutia lor se intinde pe o perioada mai lunga de timp, sunt de diferite profunzimi, si au tendina de a evolua n numar redus. Dentina lezionala este de consistent dur i de culoare inchisa. De obicei diferena intre caria acut i cea cronica se face pe baza coloraiei, consistenei, mirosului, vrstei, duratei evolutiei i posibilei reacii pulpare.
EVOLUIIA CLINIC III. CARII CU EVOLUIE NTRERUPT (STAIONARE SAU OPRITE N EVOLUIE) apar in situaiile clinice cand fie prin prabuirea prismelor de smal sau prin absena dintelui vecin sunt create condiiile propice curairii, autocuratirii i contactului direct cu saliva. In aceste cazuri, apare un strat de dentina scleros (hipermineralizat), bine reprezentat care se opune unui atac cariogen ulterior.
EVOLUIIA CLINIC IV. CARII VINDECATE reprezint leziuni carioase iniiale, remineralizate datorit accesului direct al factorilor favorizani remineralizani. De obicei sunt localizate la nivelul coletului, urmrind orientarea festonului gingival i apar cand leziunile incipiente beneficiaz prin eruptia pasiv a dintelui de expunerea direct la fluxul salivar i la mijloacele de curatire si autocuraire.
I.Carii de smalt
V. D.p.d.v. IATROGENIC
CARIILE REZIDUALE(RECIDIVA DE CARIE)
Sunt reprezentate de tesutul patologic care nu a fost indepartat in timpul unei proceduri restaurative, fie accidental, din neglijenta sau intentionat.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa II Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale premolarilor si molarilor.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa III Leziuni care evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori fara a afecta sau a necesita indepartarea unghiului incizal.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa IV Leziuni ce evoluiaza la nivelul fetelor aproximale ale dintilor anteriori care afecteaza sau necesita indepartarea si restaurarea unghiului incizal.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa V Leziuni ce evoluiaza in treimea cervicala pe fetele vestibulare si orale ale tuturor dintilor.
Dupa tipul de cavitate ce necesita a fi preparata (G.V.Black) Clasa VI Leziuni care initial nu au fost incluse in clasificarea lui Black. Se intalnesc la nivelul marginilor incizale si virfurile cuspidiene sau orice suprafata expusa la maxim curatirii si autocuratirii. De obicei debuteaza la nivelul unui defect de formare sau de origine traumatica.
Criterii de clasificare:
esuturilor afectate, OMS a propus urmtoarea clasificare: D1: leziune n smal detectabil clinic cu suprafee intacte (necavitare); D2: leziune n smal detectabil clinic cu suprafaa cavitar; D3: leziune n dentin detectabil clinic (cu sau fr cavitaie); D4: leziune cu afectare pulpar.
Criterii de clasificare:
IX.
Combinnd criteriul ce privete integritatea suprafeei leziunilor ct i stadiul lor de evoluie, Academia American de Stomatologie Restaurativ mpreun cu unii autori (B. Nzvad, V. Machiuiskien i V. Baielum, 1999) au propus urmtoarea clasificare: O sntos clinic. Smalul este sntos, cu transluciditate i textur normal (n fisurile cu acest tip de smal este permis o uoar modificare de culoare); 1 carii active cu suprafaa smalului intact. suprafaa smalului este alb-glbuie, opac, fr strlucire; la palparea blnd cu sonda suprafaa este aspr i rugoas; pe suprafeele netede leziunea carioas este localizat tipic aproape de marginea liber a gingiei; n anuri i fosete morfologia este intact i leziunea se ntinde numai de-a lungul pereilor verticali ai anurilor;
Criterii de clasificare:
2 carii active cu apariia unei discontinuiti n smal: aceleai criterii ca la indicele 1, concomitent cu apariia unei pierderi minore (microcavitaie) localizat strict n smal; la palpare nu se percepe reducerea duritii smalului sau perei subminai. 3 carii active cu leziune cavitar: la inspecia cu ochiul liber se observ pierderea de esut dentar dur (att smal, ct i dentin); la palparea uoar, consistena este moale sau asemntoare cu aceea a pielii, i cu o interesare pulpar facultativ.
4 Carii inactive cu suprafaa smalului intact: la inspecie, smalul este lucios, strlucitor, dar cu o culoare ce variaz ntre alb-cretos, maron sau negru; la palparea foarte uoar cu sonda, pe suprafaa leziunii smalul este dur i neted; pe suprafeele netede, leziunea carioas este localizat tipic la oarecare distan de marginea liber a gingiei; n anuri i fosete, morfologia fisural este intact i leziunea se extinde numai pe pereii laterali ai anului.
Criterii de clasificare:
5 carii inactive cu apariia unei discontinuiti n smal se ntlnesc criteriile indicelui 4, concomitent cu o pierdere minor localizat strict n smal (microcavitaie); palparea nu deceleaz modificri n duritatea smalului i nici perei subminai. 6 carii inactive cu leziune cavitar la inspecie se observ pierderea de esut dentar dur, att n smal, ct i n dentin; suprafaa cavitii poate fi lucioas, iar la palpare dentin este dur. Nu exist interesare pulpar.
Criterii de clasificare:
7 obturaie pe o suprafa sntoas de smal 8 carie secundar activ: leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar. 9 carie secundar inactiv: leziunea carioas poate fi cavitar sau necavitar.
Zona I carii n fisuri sau gropie la dinii laterali; Zona II carii proximale la dinii laterali; Zona III carii proximale la incisivi; Zona IV carii pe suprafeele netede ale dinilor.
Clasa II, dimensiunea 1: implicare dentinar minim, lipsa posibilitii de remineralizare, detectabil pe Rx sau prin transiluminare; Clasa II, dimensiunea 2: afectare dentinar mai extins, creasta marginal afectat sau distrus, nlocuirea unei restaurri Black limitate; Clasa II, dimensiunea 3: dinte lateral cu implicare dentinar substanial, fractur cuspidian veritabil sau potenial; necesit protecie cuspidian. La dinii frontali este pierdut suportul pentru unghiul incizal; Clasa II, dimensiunea 4: pierderea cel puin a unui cuspid la dinii laterali sau a unei poriuni din muchia incizal a frontalilor.
Clasificarea leziunilor carioase dup sediu i mrime (Mount) Sediu Minim Fisurale (1) 11 Aproximale (2) 21 Cervicale (3) 31 Larg Extins 13 14 23 24 33 34
Medie 12 22 32
CLASIFICARE: 1. INSTRUMENTAR DE EXAMINAT. 2. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR. 3. INSTRUMENTAR PENTRU RESTAURAREA DINTILOR.
1. Instrumentar utilizat la examenul clinic: 1. OGLINDA DENTARA 2. SONDA DENTARA 3. PENSA DENTARA
OGLINDA DENTARA
Oglinda dentara
ntrebuinrile oglinzilor:
1.
Sonda dentara
Sonda dentara
Sonda dentara
-acele Miller se gsesc n dou lungimi: lungi (50mm) i scurte (40mm) i n ase grosimi (superextrafine,extraextrafine, extrafine,fine, mijlocii,groase)
port-ac Miller
acul Miller
Pensele dentare
Pensa dentar
Manipularea unor instrumente mici,sterile: ace, freze, conuri de hrtie sau gutaperc, pene, inele, benzi de contur Introducerea conurilor de Aplicarea i ndeprtarea gutaperc n canalul radicular unor pansamente medicamentoase i introducerea prin capilaritate a unor soluii medicamentoase n camera pulpar
II. INSTRUMENTAR PENTRU PREPARAREA CAVITATILOR: 1. 2. 3. 4. 5. Instrumentar de mana Instrumentar rotativ Instrumentar ultrasonic Instrumentar laser Instrumentar aero-abraziv
Tipuri de minere:
Parti active:
Caracteristici generale:
Maner gat(col) partea activa
Maner
gat(col)
partea activa
Mnerul - are diferite forme i mrimi - poate prezenta zimi sau convexiti anatoforme pt mbuntirea prizei instrumentului Tija (gtul instrumentului) -este neted, rotund sau conic - cu una sau mai multe curburi pt a evita tendina de rotire a acestuia n timpul lucrului Partea activ -pot avea o singur terminaie sau cu dubl terminaie -Poate avea forme i mrimi diferite n funcie de scopul pt care au fost create
II. INSTRUMENTAR CU
ACTIUNE IN DENTINA
INSTRUMENTAR CU ACTIUNE IN DENTINA Toporisti de dentina; Sapaliga de dentina; Instrument de precizat unghiuri dentinare; Linguri Black.
Piesa dreapta Piesa contraunghi Turbina 2. Instrumentar rotativ propriu-zis: - freze - pietre
pentru cavitatilor pe dintii frontali, F.vestibulara a incisivilor mandibulari si fata ocluzala a PM.,M. Dezvolta viteze mici= 5.000-10.000 rpm. Foloseste freze cu lungimi de 40 mm. diametru 2,35mm. in prepararea tituror dintilor, cu actiune in special in dentina. Utilizeaza freze medii 22mm lungime,2,35mm diametru, manerul carora este prevazut cu un gat special ce asigura prinderea.Viteze conventionale=5.000-10.000 rpm. dezvolta viteze mari=45.000-100.000 sau foarte mari=100.000-500.000.Freze 19 mm lungime, fixate prin frictiune. Are actiune in principal in smalt.
Piesa contraunghi(indicata
Turbina,
Piesa dreapta-descriere
Piesa contraunghi-descriere
Turbina - descriere
TURBINA
In funcie de iluminarea cmpului operator
Clasice
titan
otel
Frictiune
Design-ul turbinelor este variat deoarece se incearca o adaptare ergonomica a formei pentru a facilita o manipulare usoara si pentru a favoriza accesul in zone distale, in special mandibulare.
- freze - pietre
1. 2. 3.
Dupa piesa la care pot fi adaptate: ptr. piesa dreapta; ptr. piesa contraunghi; ptr. turbina. Dupa material si modul de fabricare: Freze din otel (pentru viteze conventionale 6.000-10.000rpm.); Freze din carbura de tungsten (cu actiune in smalt si in dentina, viteze conventionale si inalte. Dupa lunimea frezelor: Pentru turbina-19, 21, 25mm. Freze scurte ptr. cap miniaturizat 16mm. Fr. pentru contraunghi-22mm. Fr. cu gat lung pentru contraunghi-26mm. Fr.pentru piesa dreapta-44mm.
Forma prii active: - freza sferic - freza con invers - freza cilindric - freza cilindro-conic - freza par
Celelalte forme sunt rezultatul modificrilor acestor 5 forme - freza cilindric cu cap rotunjit, cu striuri transversale, cu striuri transversale i cu cap rotunjit) - freze con invers (cu cap rotunjit, cu striuri transversale) - freze flacar - freze roat - freze de nfundat pragul - freze trepan - freze lance - freze pentru bonturi radiculare
Diametrul prii active - diametrul prii active este variabil 0,5 mm-30mm
Freza sferic
este cea mai folosit are diametre diferite 0,5-30mm are 8 lame tietoare care pot fi sau nu tiate de striuri transversale este activ n smal, dentin sntoas, dentin alterat Freza sferic obinuit acioneaz mai ales pt ndeprtarea dentinei alterate i lrgirea cavitilor Freza sferic cu striuri transversale acioneaz n profunzime (pt perforarea dentinei i ndeprtarea prismelor de smal dislocate Freza sferic pt finisat obturaiile din amalgam are lamele tietoare paralele nesecionate transversal, dispuse longitudinal n continuarea axului mnerului ( spre deosebire de freza obinuita, lamele sunt mai puin pronunate i mult mai pronunate) Freza sferic pt lustruit obturaiile din amalgam are suprafaa perfect neted i lucioas
Frezele cilindrice
freza cilindric plat (fr vrf), cu lamele tietoare paralele, dispuse n axul mnerului, nu prezint secionri transversale. freza cilindric plat cu tietur tranversal, freza cilindric plat cu tietur transversal i lamele helicoidale lamelele tietoare sunt dispuse oblic pe partea activ a frezei Freza de nfundat,este activ numai frontal, prile laterale fiind perfect netede,
Cu actiune in smalt si dentina. Descriere: Sunt formate din trei parti importante: Substratul metalic; Pulberea de diamant abraziva; liantul
Pietrele diamantate
Disc
Discuri
Preparare cu LASER
Erbium YAG-Laser (WDL 2940) WDL 2940 este un sistem laser tip ErYAG pentru uz stomatologic, aplicabil in prepararea tesuturilor dure dentare. Se utilizeaza la indepartarea selectiva a smaltului si a dentinei, indepartarea cariei si prepararea cavitatii, indepartarea leziunilor orale superficiale - herpes, afte, ulceratii fara tendinta de vindecare, inflamatii cronice, etc. Actioneaza fara durere si cu o reducere marcanta a sangerarii. Are efect analgetic, antiinflamator si de biostimulare.
Specificatii Tehnice: Producator Schutz Dental Lungime de unda 2940 nm Tip laser Er-YAG
Preparare cu LASER
SmartPrep by SS White
3. INSTRUMENTAR PENTRU
RESTAURAREA DINTILOR.
I. Instrumente de preparare a materialelor. II. Spatule bucale III. Instrumente de condensare. IV. Instrumente pentru netezire. V. Instrumente pentru modelare. VI. Instrumente de finisat si lustruit.
Spatula de ciment
Spatula bucal
Daycalon
Fuloar
Fuloar
Portamalgam
Amalgamator
Fuloar amalgam
Instrumentar pentru finisat si lustruit 1. Freze de finisat 2. Discuri si benzi(stripsuri)abrazive 3. Perii 4. Gume de lustruit, cupe de cauciuc.
Freze de finisat
Freze de funisat
Freze de finisat
Discuri si benzi(stripsuri)abrazive
Discuri abrazive
Benzi abrazive
Periuele montate
form de cup (plnie) se adapteaz la piesa de mn contraunghi Forma de roat se aplica la piesa de mn dreapt sau contraunghi
- sunt instrumente rotative folosite la lustruirea direct n cavitatea oral a lucrrilor protetice din metale nobile, seminobile i acrilat; obturaiilor de amalgam, suprafeelor de smal dup ce a fost efectuat detartrajul
Pensule
Aplicatoare adeziv
Deprttoare obraz
Ochelari protecie
Masc de protecie
Scut de protecie
de control;
- sunt utilizate pentru polimerizarea imediat a materialelor dentare compozite n cabinetul de stomatologie
optic;
Suport; Filtru
protector;
-uor de manevrat
-Sigur
-ergonomic
CARACTERISTICI:
Design-ul ergonomic permite dirijarea precis a luminii, Canulele pot fi orientate cu 360 pentru a avea acces n zonele proximale. Prezenta filtrului si a conductorului de fibra optica asigur o polimerizare omogena Un semnal sonor calibrat electronic indica perioadele de functionare.
lamp cu un design unic, fr cablu i fr fibr optic, LEDurile sunt situate n vrful lampii Bateria asigur un regim de lucru continuu pt 150 de cicluri a 10 secunde Lampa se ine la ncrcat peste noapte (10 0re) Este uor de manevrat