DREPT CIVIL

MOSTENIREA LEGALA SI TESTAMENTARA

PATAN ROBERT GRUPA 718 SERIA A

MOSTENIREA LEGALA SI TESTAMENTARA

Noul Cod civil consacra Cartea a IV-a (art. 953-1063) reglementarii mostenirii si liberalitatilor, prevederile Codului urmand sa inlocuiasca textele Codului din 1865 si reglementarile completatoare in materia succesorala si, in principal, in domeniul contractului de donatie. In domeniul succesiunilor inovatiile aduse de noul Cod civil sunt relativ putine, legiuitorul mulTumindu-se sa pastreze, in liniile sale esentiale, reglementarea anterioara. Unele dintre soluTiile actuale ale doctrinei si ale jurisprudentei si-au gasit consacrarea expresa in noul Cod. MOSTENIREA (art. 953 N.C.civ.). Data si locul deschiderii mostenirii - respectiv momentul mortii si ultimul domiciliu al celui care o lasa - sunt elemente asemanator reglementate si in prezent, noul Cod civil facand si unele precizari cu caracter practic privind dovada ultimului domiciliu al defunctului (cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte, ramasa definitiva). MOsTENIREA LEGALa SAU TESTAMENTARa Noul Cod civil mentine principiul potrivit caruia in dreptul nostru mostenirea legala este regula, iar cea testamentara reprezinta excepTia ( art. 955).
NEDEMNITATEA SUCCESORALA

O importanta inovatie aduce noul Cod civil in ce priveste reglementarea acestei institutii (art.958-961). Reglementarea adusa de noul Cod civil rezolva, in mod unitar, chestiunea nedemnitatii in ambele sisteme ale devolutiunii succesorale, distingand intre nedemnitatea de drept si nedemnitatea judiciara, ambele privind atat mostenirea legala cat si cea testamentara. Nedemnitatea de drept (art. 958 N.C.civ.) sanctioneaza persoana condamnata penal pentru o infractiune savarsita cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea sau pe un alt succesibil care, daca mostenirea ar fi fost deschisa la data faptei, ar fi inlaturat ori ar fi restrans

vocatia la mostenire a faptuitorului. Nedemnitatea de drept poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate sau din oficiu de catre instanTa de judecata ori de catre notarul public. In cazul nedemnitatii judiciare (art. 959) poate fi declarat nedemn de a mosteni cel care a fost condamnat penal pentru savarsirea, impotriva celui ce lasa mostenirea, cu intentie, a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala ori, dupa caz, a unor fapte ce au avut ca urmare moartea victimei. Tot astfel, poate fi declarat nedemn cel care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus ori a falsificat testamentul defunctului, ca si persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul. Noul Cod civil prevede un termen de decadere de un an, de la deschiderea mostenirii, in care orice succesibil poate cere instanTei declararea nedemnitaTii. O alta inovatie cuprinsa in noua reglementare se refera la posibilitatea inlaturarii efectelor nedemnitatii prin vointa expresa a celui care lasa mostenirea. In fine, noua reglementare inlatura vechea injustitie consacrata de legea civila prin care, in cazul reprezentarii succesorale, nedemnitatea celui reprezentat facea imposibila venirea la succesiune a reprezentantilor. Potrivit noii reglementari (art. 967 alin. 1) poate fi reprezentata persoana lipsita de capacitatea de a mosteni, precum si nedemnul, chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii ". Mai mult decat atat, reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit de el (art. 967 alin. 3).
MOSTENIREA LEGALA

Mostenirea legala pastreaza, cu putine exceptii, regulile actuale. Noul Cod civil consacra expres (art. 964 alin. 2) regula potrivit careia, daca in urma exheredarii rudele defunctului din clasa cea mai apropiata nu pot culege intreaga mostenire, partea ramasa se atribuie rudelor din clasa subsecventa care indeplinesc conditiile pentru a veni la mostenire. Inauntrul fiecarei clase se aplica principiul proximitatii gradului de rudenie, rudele cu grad mai apropiat inlaturand de la mostenire pe cele cu un grad mai indepartat, cu excepTiile prevazute de lege. In fine, daca legea nu prevede altfel, intre rudele din aceeasi clasa si cu acelasi grad de rudenie mostenirea se imparte in mod egal. Noul Cod civil pastreaza si solutia reprezentarii succesorale, pentru

inlaturarea inechitaTilor ce pot fi provocate, in anumite ipoteze, de aplicarea regulii proximitatii gradului de rudenie( art. 965 ) Rezulta ca reprezentarea succesorala, aplicabila in prezent doar pentru cazul in care cel reprezentat era decedat la data deschiderii succesiunii, a fost extinsa si la ipoteza in care reprezentatul nu poate veni la mostenire din cauza ca este nedemn, ca si la ipoteza consacrata prin art. 967 alin. 3, potrivit careia reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat, ori a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit de el. Remarcam, totusi, ca poate fi discutata reglementarea care priveste nedemnitatea reprezentantului si care pare a impinge excesiv de mult caracterul relativ al sanctiunii nedemnitatii. DESCENDENII DEFUNCTULUI Noul Cod civil prevede aceleasi drepturi succesorale ca si in prezent. In concurs cu soTul supravieTuitor acestia au dreptul la trei sferturi din mostenire, indiferent de numarul lor. Cand vin la succesiune in nume propriu au dreptul la parTi egale. ASCENDENII ORDINARI vin la mostenire in ordinea gradelor de rudenie cu defunctul. COLATERALII ORDINARI - regulile privind chemarea la mostenire a colateralilor ordinari n-au suferit modificari in reglementarea noului Cod civil. MOSTENIREA TESTAMENTARA.TESTAMENTUL Institutia este reglementata de art. 1034 si urm. N.C.civ . In enumerarea dispozitiilor ce pot fi cuprinse intr-un testament, noul Cod civil nu a prevazut si recunoasterea unui copil, dat fiind ca acesta este un act special, cu caracter irevocabil si care produce efecte, nu la moartea testatorului, ci imediat. Aceasta nu opreste testatorul, sa recunoasca, prin testament, un copil (art. 1048 alin.2). Ca si in reglementarea actuala, este interzis, sub sanctiunea nulitatii, testamentul reciproc (art. 1036 N.C.civ.), denumit si conjunctiv. Oricine pretinde un drept ce se intemeiaza pe un testament este obligat, potrivit art. 1037 alin. 1 N.C.civ., sa dovedeasca existenta si continutul lui intruna din formele prevazute de lege. Validitatea formei si cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba, in cazul in care testamentul a disparut printr-un caz fortuit sau de forta majora, ori prin fapte

ale unui tert, fie dupa moartea testatorului, fie in timpul vietii acestuia, dar fara ca el sa-i fi cunoscut disparitia. Interpretarea testamentului se face potrivit regulilor de interpretare a contractelor, daca ele sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia (art. 1039). Noul Cod civil se refera la urmatoarele forme ale testamentului, reglementarea fiind, desigur, exhaustiva: testamentul ordinar, care poate fi olograf sau autentic, testamentul privilegiat si testamentul sumelor si valorilor depozitate. Pe fond, reglementarea formelor testamentului coincide, in buna masura, cu cea actuala. A fost eliminat, insa, testamentul mistic sau secret. Astfel, testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic. TESTAMENTUL OLOGRAF (ART.1041) trebuie, sub sanctiunea nulitatii, sa fie scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului. Noua reglementare prevede ca, inainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare; in cadrul procedurii succesorale testamentul urmeaza a fi validat, iar deschiderea si starea in care se gaseste se constata prin proces-verbal (art. 1042). TESTAMENTUL AUTENTIC este, potrivit art. 1043 N.C.civ., cel autentificat de un notar public sau de o alta persoana investita cu autoritate publica de catre stat, potrivit legii. Testatorul poate fi asistat de unul sau doi martori, cu ocazia autentificarii. In scopul informarii persoanelor ce justifica un interes legitim, notarul care autentifica testamentul are obligatia sa il inscrie, de indata, in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii. Informatii cu privire la existenta unui testament nu se pot da decat dupa decesul testatorului (art. 1046). TESTAMENTELE PRIVILEGIATE ( ART.1047) au in vedere situatiile speciale in care asemenea testamente se intocmesc si in prezent, desigur, insa, cu adaptarile corespunzatoare. In toate cazurile este obligatoriu ca testamentul sa se intocmeasca in prezenTa a doi martori. TESTAMENTUL SUMELOR sI VALORILOR DEPOZITATE este prevazut de noul Cod civil in art.1049 si presupune aplicarea condiTiilor de forma prevazute de legi speciale referitoare la sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituTii specializate, sume si valori ce fac obiectul unor dispoziTii testamentare . Revocarea voluntara a testamentului (art. 1051 N.C.civ.) poate fi expresa sau tacita. In materia revocarii testamentului noua reglementare nu aduce noutati

esentiale. Revocarea voluntara expresa nu poate fi facuta decat prin act autentic, sau printr-un testament ulterior; testamentul revocator poate avea o forma diferita faTa de cel revocat. Revocarea voluntara tacita a unui testament olograf poate fi facuta si prin distrugerea, ruperea sau stergerea sa.

BIBLIOGRAFIE: Noul Cod Civil www.avocat.net Liviu Stanciulescu- Curs de drept civil. Succesiuni; Editura Hamangiu