Latinitate si dacism

Dacii fac parte din marele grup etnic al tracilor i constituie cea mai important ramur a lui. Ei cunoteau i practicau scrisul si aveau o religie politeist, zeul cel mai frecvent menionat fiind Zalmoxis, zeul carpatic al nemuririi. In urma mai multor confruntari daco-romane Dacia este cucerita in anul 106 si este supusa procesului de romanizare, adica imbinarea civilizatiei romane cu civilizatia dacica. Ea a prins rdcini durabile la populaia btina, prin nlocuirea limbii, a culturii, a numelor, a credinelor, a organizrii social-economice constituind un factor esenial n etnogeneza poporului romn.

Latinitatea romnilor
n ciuda tuturor influenelor , limba romn este o limb romanic. Structura ei, morfologia, sintaxa ei i elementele fundamentale ale lexicului sunt latine pe cand elementele de origine dacic, sunt n numr de aproximativ 160, totaliznd peste 600-700 de derivate. n urma ptrunderii influenei romane, populaia autohton a fost supus unui larg proces deznaionalizator avnd ca prim urmare nlocuirea limbii proprii cu limba latina. n anii 271-274 armatele romane prsesc provincia Dacia datorita atacurilor migratoare. ns nu putea fi evacuat ntreaga populaie roman, ipotez confirmat arheologic i numismatic. Grigore Ureche este primul care a afirmat ideea de latinitate a limbii: De la rmleni, ce le zicem latini, pine, ei zic panis; carne, ei zic caro; gina, ei zic galina; muiarea, mulier; fmeia, femina; printe, pater; al nostru, noster i altele multe den limba ltineasc, c de ne-am socoti pre amruntul, toate cuvintele le-am nelege (Letopiseul rii Moldovei) Latinitatea limbii romne este o idee fundamental, bazata pe celebra afirmaie a lui Grigore Ureche: toi romnii de la Rm se trag. Minciuna latinittii dacilor a fost creat n secolul XIX de catre intelectualii coalii Ardeleane, care, aveau o intenie ludabil n fond, prin susinerea acestui lucru. O minciun nobil pentru un scop nobil. Au recunoscut-o Iorga, Titulescu etc. Dacismul poporului roman Dacia a avut cea mai scurt perioad de stpnire romana, 165 de ani si a fost ocupat numai 14% din teritoriul acesteia. In Britania romanii au stat 500 de ani, in Malta 800 de ani, iar aceste popoare nu sunt deloc latine. Iar lista de exemple poate cotinua. Columna lui Traian dezvaluie obiceiuri care au rmas n tradiia

romaneasca : construcia caselor de la munte, portul popular. Asemnarea dintre portul dacilor i si cel popular romnesc a fost recunoscuta si de catre Scoala Ardeleana. Totui, de ce limba romna se aseamn att de bine cu latina? De ce 70% din masa vocabularului provine din latin? Nicolae Densuianu ofer un rspuns plauzibil, n lucrarea sa "Dacia preistoric": "latina vulgar" era limba marelui neam al tracilor, iar latina era o "trac literar". De asemenea "romanii la Sarmizegetusa n-au avut nevoie de tlmaci" afirmatie confirmata de columna. Deci, limba latin era deja cunoscut de ctre bastinasi si fondul ambelor limbi era comun, lucru confirmat de Ovidiu prin poemele sale si de Horatiu. Din perspectiv mitologic, romanii se trag din traci. In mod inexplicabil, in absenta invatamantului de masa, dacii au reuit s nvee latina, au creat o limb unitar pe un teritoriu att de vast, pe cand in Franta si Italia i prezent dialectele din nord i cele din sud fac oamenii s nu se neleag ntre ei. Doar in Romnia oamenii sunt capabili s comunice ntre ei prin limba nsuit de mic copil nu doar prin cea studiat n coli. Asa ca nu putem explica fenomenul de romanizare a dacilor. La baza formrii poporului romn a stat un proces ndelungat i nentrerupt bazat pe aciunea conjugata a mai multor straturi : elementul dac, roman i migrator. n concluzie romnii sunt unici, avnd un caracter etnic total diferit de celelalte popoare ce i nconjoar.