You are on page 1of 79

ASIGURAREA CALITATII

Documentele Sistemului Calitatii


Ghid de redactare

I Necesitatea si rolul controlului calitatii


Calitatea se realizeaza in procesul de productie, dar controlul, prin caracterul sau preventiv, influenteaza productia in sensul perfectionarii ei. In conditiile sistemelor de productie moderne, asigurarea si mentinerea calitatii este de neconceput fara existenta unui sistem de control care sa furnizeze informatii si sa permita interventia operativa si eficienta pentru inlaturarea cauzelor perturbatoare din sistemul de productie. Controlul calitatii si fiabilitatii reprezinta verificarea prin examinare, incercare, analiza a conformitatii unui produs cu prescriptiile impuse. Daca tinem seama de evolutia proceselor de productie, incepand cu productia manufacturiera, ajungand la sisteme automatizate si inteligente de productie, si formele de control au avut o evolutie similara.

Managementul total al calitatii Controlul total al calitatii Controlul statistic Servicii CTC Controlul realizat de maistru Controlul operatorului 1900 timp Obiectivele serviciului CTC sunt: 1. conformitatea fabricatiei fata de desene si prescriptii tehnologice; 1920 1940 1960 1980

2. asigurarea calitatii produselor livrate sau conformarea fata de contracte; Obiectivele controlului statistic al calitatii: 1. fumdamentarea stiintifica a deciziilor privind acceptarea sau refuzul produselor livrate, respectiv continuarea, corectarea sau intreruperea sistemelor de productie; 2. reducerea cheltuielilor de control. Obiectivele controlului total al calitatii sunt: 1. perfectionarea calitatii produselor; 2. perfectionarea proiectului produsului pentru a satisface necesitatile utilizatorului; 3. perfectionarea organizarii fabricatiei; 4. gestionarea calitatii; 5. cresterea raspunderii lucratorilor pentru calitate. Astfel, calitatea si fiabilitatea au devenit factori esentiali ai progresului economic si social, permitand realizarea unor produse cu performanta deosebita, dar necesitand eforturi deosebite intre toate compartimentele functionale ale intreprinderii. Putem spune ca, controlul calitatii poate fi o legatura intre compartimentele functionale sau intre activitatile specifice ale intreprinderii.

1 2 6

CONTRO L CALITAT E

activitatea de marketing, care defineste produsul sau serviciul; activitatea de cercetare si dezvoltare; compartimentul de proiectare, ce realizeaza documentatia tehnica si tehnologica; compartimentul de fabricatie; compartimentul care realizeaza verificarea, incercarea si certificarea produsului; compartimentul de urmarire in exploatare si service. Dezvoltarea in ritmuri inalte ale productiei, faptul ca majoritatea caracteristicilor de calitate sunt variabile aleatoare, iar in desfasurarea fabricatiei intervin procese cu caracter aleator, impun ca tot timpul, pe baza controlului calitatii, sa apara si decizii privind imbunatatirea calitatii. Etapele acestor decizii sunt prezentate in figura urmatoare:

1. 2. 3. 4. 5. 6.

PROIECT

PROCES

PRODUSE

METODE CONTROL

VALORI MASURATE

COMPARARE

DECIZIE

II Clasificarea
Controlul de calitate se poate clasifica dupa mai multe criterii: a) dupa obiectul controlului: - controlul materiilor prime si materialelor; - controlul produselor obtinute din colaborare; - controlul SDV-urilor; - controlul aparatelor de masurat; - controlul dispozitivelor si standurilor de incercare; - controlul pieselor si semifabricatelor finite; - controlul montajului subansamblelor si produselor; - controlul documentatiei tehnice si comerciale; - controlul ambalajelor si manipularilor; - controlul calificarii personalului; - controlul disciplinei tehnice; - controlul depozitarii materiilor prime si produselor finite; - controlul realizarii masurilor de crestere a calitatii; - controlul utilizarii produselor la beneficiar; - controlul de culegere privind calitatea si modul de rezolvare al reclamatiilor; b) dupa procedeele de control aplicate vizual: - controlul vizual; - controlul dimensional, caracterisitci masurabile (gabarit, de legatura); - controlul mecanic, caracteristici mecanice; c) dupa caracterul mijloacelor:

controlul automatizat (productia de serie si masa, fara om, controlul dimensional al bilelor de rulmenti); - controlul mecanizat, operatorul supravegheaza; - controlul manual, interventia omului; d) dupa periodicitatea controlului: - controlul continuu; - controlul periodic; - controlul tip inspectie; e) dupa relatia procesului de productie: - controlul materiilor prime, materialelor, componentelor si subansamblelor; - controlul procesului de fabricare; - controlul iesirilor din productie a produselor finite; f) dupa metode de control: - controlul fiecarui produs, bucata cu bucata, 100%; - controlul statistic, prin esantionare. 1- Controlul 100% sau bucata cu bucata prezinta dezavantajul ca este neeconomic, costisitor, deoarece implica un volum mare de lucru si un numar mare de mijloace de masura si control (AMC). 2- Controlul bucata cu bucata nu este aplicat in controlul distructiv/semidistructiv. 3- Controlul bucata cu bucata este nefiabil, deoarece controlorii care efectueaza de mii de ori aceste operatii obosesc, apare rutina, plictiseala, in final, se accepta produse neconforme, iar cele conforme pot fi respinse. 4- Controlul bucata cu bucata este nesemnificativ pentru executanti, deoarece acestia stiu ca produsul este controlat bucata cu bucata si nu mai depun acelasi efort pentru executarea productiei.

III Continutul activitatii de control


1- Documenatia comerciala, consta, in primul rand, in contractul dintre furnizorbeneficiar, acte de divergenta, acte de conciliere, anexe la contract. Obligatoriu, trebuie sa contina conditiile acestora (metode standardizate la nivel international sau national sau pot fi definite prin contract). 2- Parametrii tehnico-calitativi, cuprind si conditiile de utilizare, de transport si depozitare cu referire la mediul si regimul de exploatare. 3- Documnetatia tehnica, consta din desenele de executie, tehnologia de executie si montaj, documentele de omologare interna (SDV, AMC), documente de certificare. 4- Documentatia tehnologica de control, consta din standardele nationale, internationale, de firma sau profesionale, se refera la tehnologiile de control specifice producatorului, tehnologiile si documentatia de control definita in documnetatia comerciala, procedurile de certificare a produselor, procedee specifice de metrologie. Standarde: romane - securitate, siguranta (SR); de firma SF; profesionale.

I. Structura tip pentru standardele de firma:

Generalitati 1. Obiectivul si domeniul de aplicare 2. Variante constructive, tipodimensiuni 3. Notare si simbolizare (produsele se noteaza folosind litere si cifre) 4. Durata de utilizare normata 5. Conditii de mediu de utilizare, de transport, de depozitare 6. Utilitati parametrii retelei 7. Descrierea functionala 8. Conformitate cu normativele II Conditii tehnice de calitate: 1. Conditii tehnice constructiv functionale 2. Conditii tehnice privind executia 3. Conditii tehnice privind securitatea la utilizare 4. Conditii tehnice privind influenta produselor asupra mediului 5. Conditii tehnice privind acoperiri tehnice 6. Conditii tehnice privind functionarea de durata 7. Aptitudini de functionare 8. Aptitudini: marcarea, conservarea, transportul, depozitarea 9. Aptitudini: fiabilitatea 10. Diverse III Reguli de verificare: 1. Verificari de tip 2. Verificari de loc 3. Verificari de fiabilitate 4. Criterii de defectare IV Metode de verificare: 1. Metode de verificare a conditiilor constructiv functionale 2. Metode de verificare a conditiilor privind executia 3. Metode de verificare privind securitatea la utilizare 4. Metode de verificare privind influenta produselor asupra mediului 5. Metode de verificare privind acoperiri tehnice 6. Metode de verificare privind functionarea de durata 7. Metode de verificare privind aptitudini de functionare 8. Metode de verificare privind aptitudini: marcarea, conservarea, transportul, depozitarea 9. Metode de verificare privind aptitudini: fiabilitatea 10. Metode de verificare privind diverse V Marcarea, conservare, transportul, depozitarea VI Garantii perioada de garantie si conditiile de acordare VII Indicatorul modificarilor

Un exemplu de redactare a unui STANDARD DE FIRMA este dat mai jos.

S.C. PLASTIC-METRO S.R.L. Timisoara, Calea Sagului, nr. 143 J 35 / 4200 /1994 Cf. R 6634163 BOJA

APROBAT manager general ing. STOICOVICI

STANDARD DE FIRMA Nr. 001 / 01.07.1999 Editia 1

1.

GENERALITATI

1.1 Obiect si domeniu de aplicare Prezentul STANDARD DE FIRMA se refera la gama de produse tip PUNGI,PLASE si SACI din polietilena de joasa densitate obtinute din folie de polietilena de joasa densitate, utilizata in aplicatii casnice si in industrie pentru ambalare, stocare , depozitare sau transport de produse, deseuri menajere sau produse alimentare. 1.2 Tipodimensiuni , variante Produsele care fac obiectul prezentului STANDARD DE FIRMA se executa in urmatoarele variante: -d.p.d.v. al grosimii foliei: - tip I cu grosime de 0,0250,045 mm; - tip II cu grosime de 0,0450,250 mm; - tip III cu grosime de 0,2500,320 mm; - tip IV cu grosime de 0,1000,160 mm. - d.p.d.v. al dimensiunilor - latimea cf. STAS 8171-84 tabel 1; - lungime un multiplu de 100 mm. - d.p.d.v. al compatibilitatii cu produse alimentare : - compatibile (a); - necompatibile (na). - d.p.d.v. al culorii : - colorate (c); - necolorate (n). - d.p.d.v. al imprimarii : - imprimate (I); - neimprimate (N). - d.p.d.v. al destinatiei : - pungi; - plase; - saci. 1.3 Notare si simbolizare Produsele care fac oboiectul prezentului STANDARD DE FIRMA sunt notate si simbolizate prin cifre si litere astfel : X DIN PE- PLASTIC METRO - xx-xxx-y/z-v-w / SF 001/1999, Unde : X reprezinta tipul de produs respectiv PUNGI, PLASE sau SACI; xx - reprezinta grosimea foliei respectuv tipul I, II, III sau IV; xxx reprezinta compatibilitatea cu produse alimentare respectiv a sau na; y reprezinta latimea foliei cf. STAS 8171-84; z reprezinta lungimea in mm; v reprezinta culoarea foliei respectiv c sau n; w reprezinta imprimarea produsului respectiv I sau N. NOTA: In unele cazuri se poate omite din notare culoarea, starea de imprimare si compatibilitatea cu produsele alimentare. In cazuri speciale la cererea beneficiarului se poate include la tipul produsului si capacitatea in litrii.

Exemplu de notare: PUNGA DIN PE-PLASTIC METRO I-a-400/500-c-N/ SF 001/1999 , semnifica un produs tip punga de polietilena de joasa densitate avand grosimea foliei intre 0,0250,045 mm, compatibila cu produsele alimentare , cu latimea de 400 mm si lungimea de 500 mm, colorata si neimprimata. 1.4 Conformitatea cu documentele de standardizare Produsele care fac obiectul prezentului STANDARD DE FIRMA sunt conforme cu urmatoarele acte normative: - STAS 8171-84, FOLII DIN POLIETILENA DE JOASA DENSITATE. 2. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

2.1 Conditii privind dimensiunile Abaterile la grosimea foliei sunt cf. STAS 8171-84 , tabel 2; Abaterile la lungimi si la latimi sunt cf. STAS 8171-84, tabel 1. 2.2 Conditii privind caracteristicile fizice si mecanice Culoarea, opacitatea, rezistenta la tractiune, alungirea la rupere, rezistenta la sfasiere si rezistenta la soc sunt cf. STAS 8171-84, tabel 3. 2.3 Conditii sanitare Produsele compatibile cu alimentele trebuiesc realizate den materiale avizate sanitar si in conditii de igiena controlate. 2.4 Conditii privind executia Sudurile, lipirile, taierile sau decuparile trebuiesc realizate uniform in conditiile prescrise de documentatia tehnica incat aspectul produselor sa fie ingrijit. 2.5 Conditii privind ambalarea si marcarea. Produsele care fac obiectul prezentei sunt ambalate in seturi continand un numar multiplu de 50 de exemolare in saci de polietilena sudati sau capsati in mod ingrijit si uniform, fiecare ambalaj fiind marcat prin etichetare sau imprimare cf. Pct. 5.1 al prezentei 2.6 Conditii privind imprimarea Produsele imprimate trebuie sa aiba imprimarea corect efectuata fara discontunuitati, decalari sau suprapuneri incat aspectul sa fie de ingrijit si uniform.

REGULI DE VERIFICARE

3.1 Produsele se supun unor verificari de tip si de lot, lista acestor verificari e data in ANEXA I. 3.2 Verificarile de tip se executa asupra produselor la lansarea in fabricatie si ori de cate ori apare o modificare susceptibila de a afecta performanta produsului. Verificarile de tip se reiau la 3 ani. Se supun verificarilor un numar de 20 de produse extrase aleator din 4 ambalaje nesuccesive. Toate produsele verificate trebuie sa indeplineasca toate conditiile tehnice prescrise. 3.3 Verificarile de lot se executa asupra produselor din fabricatia curenta. Se supun verificarii 50 de exemplare daca lotul zilnic e mai mic de 10.000 bucati sau 1 % din lot in caz contrar. Produsele care se verifica se extrag in mod aleator. Toate produsele verificate trebuie sa indeplineasca toate conditiile tehnice prescrise.

METODE DE VERIFICARE

4.1 Verificarea conditiilor dimensionale Conditiile tehnice de la pct. 2.1 se verifica prin masurare directa cf. Metodelor descrise la pct.4.1.1 si 4.1.2 al STAS 8171-84. 4.2 Verificarea caracteristicilor fizice si mecanice. Conditiile tehnice de la pct. 2.2 se verifica cf. STAS 8171-84 cap. 4.3, 4.4, 4.5 si 4.6. Verificarea se poate face si prin examinarea declaratiei de conformitate a producatorului. 4.3 Verificarea conditiilor sanitare Conditiile tehnice de la pct. 2.3 se verifica vizual prin existenta avizului sanitar pentru materia prima ( granule respectiv folie ) si a avizului sanitar pentru produs. Se va urmari termenul de valabilitate al avizelor. Aspectul produselor trebuie sa fie corespunzator. 4.4 Verificarea conditiior privind executia Conditiile tehnice de la pct. 2.4 se verifica prin examinare vizuala urmarindu-se executia ingrijita, corecta si uniforma a prelucrarilor prin taiere, lipire sau sudare, aspectul uniform al foliei atat ca opacitate, culoare cat si suprafata. Se poate realiza si prin comparare cu mostra etalon referitor la culoare si aspect. 4.5 Verificarea ambalarii si marcarii Conditiile tehnice de la pct. 2.5 se verifica prin examinare fizuala urmarindu-se existenta marcajelor cf. Pct. 5 a prezentei, continutul corespunzator si aspectul ingrijit al acestora precum si o ambalare corespunzatoare realizata in mod ingrijit. 4.6 Verificarea imprimarii Conditia tehnica de la pct. 2.6 se verifica prin examinare vizuala. 5 MARCARE , AMBALARE, TRANSPORT, DEPOZITARE.

5.1 Marcarea Marcarea produselor se face prin etichetare sai imprimare a ambalajului pe seturi de produse. Marcarea trebuie sa cuprinda date de identificare a producatorului, date de identificare a produsului, parametri principali a produsului lotul de fabricatie, data fabricarii si daca este cazul nr. Aviz sanitar. 5.2 Ambalarea Ambalarea seturilor de produse se face in saci de polietilena capsati sau sudati la capat. Produsele trebuie sa fie impachetate uniform si asezate ingrijit in ambalaj. Marcarea trebuie sa fie vizibila si centrala. La intelegere cu beneficiarul se poate realiza si alt tip de ambalare. Marimea seturilor poate fi variabila dar trebuie sa fie un multiplu de 50 bucati. 5.3 Transportul si depozitarea Transportul se face cu mijloace auto sau CFR acoperite. Produsele ambalte cf. Pct. 5.2 se aseaza in cutii de carton sau saci de polietilena intr-un numar multiplu de 10, si se marcheaza cf. Pct. 5.1. depozitarea se face in spatii curate , fara agenti distructivi sau temperaturi excesive avand in vedere si gradul de inflamabilitate ridicat al produsului.

GARANTII

Producatorul garanteaza calitatea produsului timp de 12 luni de la fabricare, in conditiile unui transport si a unei depozitari corespunzatoare.

INDICATORUL MODIFICARILOR

Denumirea modificarii

Identificare modificator

Temei legal pentru modificare

Data intrarii in vigoare

Aprobare conducere

Intocmit,

ANEXA I Lista verificarilor de tip si de lot

Nr. crt 1 2 3 4 5 6

Denumirea verificarii Verificarea dimensiunilor Vericicarea caracteristicilor fizice Verificarea conditiilor sanitare Verificarea executiei Verificarea ambalarii si marcarii Verificarea imprimarii

Conditia tehnica 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6

Metoda de verificare 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 De tip x x X X X X/-

Verificari De lot x x x x x

Activitatea de control a asigurarii calitatii contine trei categorii de elemnte distincte: - ce se controleaza; - cum se controleaza; - cu ce se controleaza. Ce se controleaza Indiferent de natura produsului, produs finit simplu sau complex, materii prime, materiale, indiferent de ramura industriala care o produce, produsul este considerat produs finit, care obligatoriu trebuie controlat. Cum se controleaza Metode de control:

1. Autocontrolul se bazeaza pe efectuarea controlului la fiecare operatie de catre muncitorul care a executat operatia. Obs: Autocontrolul nu exclude controlul organelor specializate, se poate aplica la orice proces de fabricatie sau de lucru. Autocontrolul are rol deosebit in cazul proceselor neautomatizate. Pentru realizarea autocontrolului muncitorii trebuie sa cunoasca: - modul de lucru al operatiei respective; - modul de control al operatiei efectuate. 2. Controlul in lant se aplica in procesele de fabricatie la care, pentru acelasi produs, lucreaza doi sau mai multi executanti, mai ales la lucrul in banda. In cadrul metodei, fiecare executant, inainte de a execua propria operatie, controleaza operatia anterioara si numai daca aceasta a fost corect executata trece la executia propriei operatii, apoi face si autocontrolul. Executantul trebuie sa cunoasca modul de eficienta al propriei operatii si modul de efectuare al autocontrolului operatiei. 3. Controlul la puncte fixe cel mai intalnit mod de control, se face de personal specializat, CTC, pe baza unor tehnologii verificate la punctele fixe. 4. Controlul final in functie de importanta produsului si tipul seriei de fabricatiei se face bucata cu bucata sau statistic, de personalul specializat la punctele fixe (laboratoare de incercari). Cu ce se controleaza Mijloacele cu care se efectueaza controlul trebuie corelate cu importanta caracteristicii de control, frecventa de masurare, intervalul si precizia de masurare. In functie de complexitatea lor, mijloacele de control sunt: - standuri de proba, - instalatii complexe de control; - aparate de contro.l 1. Standuri de proba sunt instalatii complexe, care permit probarea subansamblelor si produselor in stare de functionare, verificandu-se simultan mai multi parametrii. Standurile de proba (control) au aceeasi faza de executie ca oricare alt utilaj (proiectare, executie, omologare, verificare, punere in functiune). Standurile de proba care au si functie de masurare, se considera mijloace de masurare si intra sub incidenta legii metrologiei, adica sunt supuse procedurii de aprobare pe model. Aparatele de masura, care intra in structura standului, trebuie supuse verificarilor metrologice la intervale de timp stabilite prin lege. Standurile de proba, care au functie de masurare in domeniul public, se supun acelorasi verificari metrologice repetate in timp 2.Instalatiile complexe de control dispozitivele si instalatiile de control unde controlorul sau omul care efectueaza controlul, considerat factor subiectiv, este inlocuit de un mijloc de control obiectiv. Acestea pot fi: a) instalatii de control activ, montate pe utilajele de productie care controleaza in timp procesul de fabricatie, caracteristica calitativa prevazuta in documentatie; b) instalatie de control automat, care controleaza in mod automat caracteristica de documentatie, de fabricatie, dupea ce produsul a fost executat; c) instalatii de control multidimensionale, permit verificarea mai multor caracteristici dimensionale; d) instalatii de control complexe, pot fi asistate de calculatoare, pot fi incluse intr-un sistem de control gestionat prin calculator, permitind astfel dirijarea procentului de fabricatie in limitele stabilite de documentatia de fabricatie. 3.Aparatele de masura si control simple manometre, sublere.

Documentele S.A.C. (sisteme de asigurare a calitatii)


Activiatea de realizare a controlului si asigurarea calitatii poate fi privita in stadiul actual al dezvoltarii tehnice ca o activitate sistematica, schimburile economice, internationale impunand o abordare unificata a S.A.C . De activitatea de unificare a actelor normative la nivel international se ocupa institutii internationale care, functie de aria de aplicare, se pot referi la un grup de tari (normele europene) care sunt valabile pentru UE sau o arie mai mare de cuprindere (normele ISO), care sunt aplicate in tarile care au aderat la sistemul international de standardizare ISO. Actele normative in domeniul calitatii valabile in Romania sunt:

A. LEGISLAIA ROMN N DOMENIUL CALITII


1. O.G. nr. 39 / 30.01.1998 - privind activitatea de standardizare nationala in

Romania; 2. O.G. nr. 38 / 30.01.1998 - privind acreditarea si infrastructura pentru eva-luarea conformitatii; 3. H.G. nr. 908 / 07.10.1996 - privind constituirea Consiliului Interministerial al Calitatii ; H.G. nr. 168/ 05.05.1997 - privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sanatatea , securitatea muncii si protectia mediului inconjurator ;
4. H.G. nr. 394 / 08.06.1995 - privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice si juridice in comercializarea produselor de folosinta indelungata , destinata consumatorilor ; 5. H.G. nr. 786 / 10.09.1996 - privind modificarea si completarea H.G. 394/ 1995;

6. H.G.R. nr. 223 / 10.04.1995 - privind organizarea si functionarea Oficiului pentru Protectia Consumatorilor ;
7. O.G. nr. 20 / 21.08.1992 - privind activitatea de metrologie ; 9. H.G. nr. 481 / 28.08.1992 - privind organizarea si functionarea Biroului de Metrologie Legala din Romania ; 10. 384 / 14.08.1998 - privind recunoasterea etaloanelor nationale ; 11. H.G. nr. 318 / 16.06.1998 - privind aprobarea instructiunilor de metrologie legala; 12. Norme metodologice aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale si publicate in M.Of. nr. 249/15.10.1996 - privind certificarea calitatii din punct de ve-dere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice ; 13. OG 629 / 1996 - privind declaraia de conformitate.

B. STANDARDE REFERITOARE LA CALITATE


1. SR ISO 8402:1995 - privind managementul calitii i asigurarea calitii - Vocabular; 2. SR EN ISO 9000-1:1996 Standarde pentru managementul calitatii si asigurarea calitatii . Partea 1 : Ghid pentru selectie si utilizare; 3. SR ISO 9000-2 : 1995 Standarde pentru conducerea calitatii si asigurarea calitatii . Partea 2 : Ghid pentru aplicarea ISO 9001, ISO 9002 si ISO 9003; 4. SR ISO 9000-3:1995 Standarde pentru conducerea calitatii si asigurarea calitatii . Partea 3 : Ghid pentru aplicarea ISO 9001 la dezvoltarea, livrarea si mentenanta sofware-ului; 5. SR EN ISO 9001:1995 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in proiectare , dezvoltare, productie , montaj si service 6. SR EN ISO 9002 : 1995 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calita-tii in productie , montaj si service; 7. SR EN ISO 9003 :1995 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale;

8. SR EN ISO 9004-1:1998 Mangementul calitii i elemente ale sistemului calitii. Partea 1: Ghid; 9. SR ISO 9004-2:1994 Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea 2: Ghid pentru servicii; 10. SR ISO 9004-3 :1995 Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. Partea 3: Ghid pentru materiale procesate; 11. SR ISO 9004-4+A1: 1996 Mangementul calitii i elemente ale sistemului calitii. Partea 4: Ghid pentru mbuntirea calitii; 12. SR ISO 10011-1 :1993 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii . Partea 1: Auditare; 13. SR ISO 10011-2 :1993 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii . Partea 2: Criterii de calificare pentru auditorii sistemelor calitatii; 14. SR ISO 10011-3 :1994 Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii. Partea 3:

Conducerea programelor de audit;


15. SR EN 30012-1:1995 Conditii de asigurarea a calitatii pentru echipamente de masurare . Partea 1 : Sistemul de confirmare metrologica a echipamentului de masurare; 16. SR EN 45001:1993 Criterii generale pentru functionarea laboratoarelor de incercari; 17. SR EN 45002:1993 Criterii generale pentru evaluarea laboratoarelor de incercari; 18. SR EN 45003:1992 Criterii generale pentru organismele de acreditare a laboratoarelor 19. SR EN 45011:1992 Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectueaza certificarea produselor; 20. SR EN 45012:1992 Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectueaza certificarea sistemelor calitatii; 21. SR EN 45013:1992 Criterii generale pentru organismele de certificare ce efectueaza certificarea personalului; 22. SR EN 45014:1992 Criterii generale pentru declaratia de conformitate data de furnizori.

V. Documente specifice S.A.C. pentru sistemele de productie.


In conformitate cu prevederile SR ISO 9004, documentele SAC sunt: manualul calitatii; procedurile elementelor criteriilor asigurarii calitatii; manuale compartimentale; documentatie tehnica de documnetare documenatie tehnica de executie; specificatii, norme, regulamente; instructiuni sau proceduri de lucru; instructiuni sau proceduri de inspectie; proceduri operationale; proceduri de asigurarea calitatii; incercari de calitate. Aceste documente urmaresc sa furnizeze certitudinea cu activitatile ce contribuie la realizarea calitatii produselor sau serviciilor, vor fi indeplinite efectiv planificat, eficient si controlat, ele trebuie sa specifice responsabilitatile si autoritatile personalului implicat atat in producerea serviciilor si produselor, cat si celor ce realizeaza auditoriul, in asa fel incat sa asigure ca: a) sunt definite clar responsabilitatile generale si specifice in domeniul asigurarii calitatii; b) sunt stabilite in mod concret responsabilitatile si autoritatile pentru fiecare autoritate care contribuie la calitate, iar strategiile si obiectivele sunt suficiente pentru atingerea cerintelor de calitate propuse cu eficienta dorita. Manualul calitatii, este un document de baza in relatiile firmei cu clientii si coorganismele acreditate sa certifice sistemele de calitatte, facilitand informarea -

acestora asupra modului de tratare a cerintelor de asigurare, a calitatii produselor si serviciilor. In principal, Manualul calitatii trebuie sa contina urmatoarela elemente: 1. Declaratia conducerii, care exprima o decizie sau un angajamnet cu privire la politica de calitate adoptata in cadrul firmei. In el se specifica obiectivul vizat, iar managerul general se angajeaza ca va indeplini politica stabilita, va veghea sa fie indeplinit continutul, va asigura sistemele de gestiune ale calitatii si masura in care delega unei terte persoane verificarea dispozitiilor Manualului calitatii, va explica aceasta delegare. Un exemplu de redactare a declaratiei conducerii este dat mai jos.

DECLARAIE PRIVIND POLITICA REFERITOARE LA CALITATE Noi, conducerea societii S.C. ETA-2U S.R.L., susinem valori precum creativitatea, participarea si ncrederea reciproc, obiectivul fiind creterea competitivitii pe pia a societatii prin implementarea urmtoarelor principii: A. PRINCIPII Principiul 1: Calitate orientata spre client Satisfacerea cerintelor, necesitilor si ateptrilor clientului reprezinta obiectivul fundamental al politicii referitoare la calitate al S.C. ETA-2U S.R.L.. Calitatea orientata spre client este cea mai eficient strategie concurenial pentru supravieuire economic i prosperitate. Principiul 2: Calitate economica S.C. ETA-2U S.R.L. are ca scop principal marirea atractivitatii produselor concomitent cu minimizarea tuturor costurilor pentru obiectivele date. Pentru aceasta, societatea isi va directiona cheltuielile inspre partea preventiva, ceea ce va imbunatati calitatea si va duce, dupa un interval corespunzator de timp, la scaderea cheltuielilor totale. Principiul 3: Responsabilitatea pentru managementul calitatii Managementul calitii este o sarcin a conducerii i o obligaie a personalului la toate nivelele. Obiectivul S.C. ETA-2U S.R.L. in acest domeniu este de a realiza un management al calitatii motivat in toate compartimentele.

Principiul 4: Constiinta calitatii Contiina calitii intregului personal este orientat spre prevenirea defectelor. Fiecare angajat este rspunztor pentru calitatea muncii sale. S.C. ETA-2U S.R.L. are ca scop motivarea personalului pentru realizarea obiectivelor Sistemului Calitatii. Pentru realizarea acestui deziderat, alaturi de motivatia extrinseca, se va stimula dezvoltarea motivatiei intrinseci, prin intermediul factorilor esentiali de motivare: informatia, activitatea / cooperarea si modelul / comportamentul conducerii. Principiul 5: Asigurarea calitatii orientata spre procese Asigurarea calitii reprezint o component integrant a tuturor proceselor de munc, de la marketing, derularea comenzilor si pn la service. n toate procesele, planificarea activitii va constitui stilul de munc al societatii.

Pentru realizarea obiectivelor prezentate in politica referitoare la calitate, S.C. ETA-2U S.R.L. implementeaz un sistem al calitatii n conformitate cu standardul SR EN ISO 9002:1995. Directorul General certific faptul c prezentul Manual al Calitii enun n mod corect politica n domeniul calitii i descrie procedurile i sistemul utilizat n mod curent de ctre S.C. ETA-2U S.R.L. Timioara. Directorul General isi asuma responsabilitatea pentru definirea, implementarea i meninerea politicii calitii n S.C. ETA-2U S.R.L. Timioara i asigur Responsabilului Calitii ntreaga autoritate i mijloacele necesare realizarii acesteia. B. OBIECTIVE Obiectivele societatii noastre referitoare la calitate pe anul 1999 sunt: - certificarea Sistemului Calitii n conformitate cu SR EN ISO 9002:95; - scderea cheltuielilor cu noncalitatea cu 5 %.

Director General ing. LUCACIU ROMULUS Timioara, 15.09.1998

2. Evidenta modificarilor manualului. 3. Gestiunea Manualului calitatii, prin intermediul careia se precizeaza dispozitiile luate cu privire la elaborarea, difuzarea, revizuirea si arhivarea Manualului calitatii. 4. Obiectivul si domeniul de aplicare al Manualului. 5. Definitii, prescurtari, simboluri si abrevieri care apar n Manual. 6. Documente de referinta cuprinzand legile, normele, reglementarile, instructiunile, ale caror prevederi sunt respectate in manual. 7. Politica de calitate si obiectivele generale in materie de calitate. Capitolul acesta cuprinde intentiile, obiectivele si realizarile in calitate, precizand / impunand: - stabilirea programului de asimilare a calitatii; - elaborarea si aplicarea documentelor sistemului calitatii; - stabilirea autoritatilor si responsabilitatilor pentru controlul si urmarirea aplicarii documentelor SAC; - libertatea activitatii personalului prin compartimentele functiunii de calitate; - luarea deciziilor privind calitatea la un nivel corespunzator de conducere, competenta si autoritate; - reglementarea desfasurarii tuturor actiunilor pe baza de instructiuni sau alte documente aprobate oficial. Un exemplu de redactare este dat mai jos.
4.1.2. Politica n domeniul calitii

"Politica n domeniul calitii reprezint obiectivele i orientrile generale ale unei organizaii n ceea ce privete calitatea, aa cum sunt exprimate oficial de managementul de la nivelul cel mai nalt" (SR ISO 8402:95). Politica n domeniul calitatii a S.C. ETA-2U S.R.L. este exprimat n declaraia privind politica referitoare calitate (4.1.1.). Aceast declaraie reprezint suportul juridic al Manualului Calitii (MAC-00). Este necesar ca politica n domeniul calitii a societatii noastre s fie cunoscut i nsuit de fiecare angajat. Conducatorii de la toate nivelurile societii promoveaz n rndul subordonailor "sentimentul responsabilitii" pentru a-i determina s: - respecte procedurile scrise;

- foloseasc materialele i echipamentele n mod corect i n conformitate cu instruciunile aplicabile; - fie contieni de problemele existente sau poteniale n domeniul calitii; - raporteze toate erorile, defectele, pierderile, etc.; - propun metode de reducere a riscului de apariie a unor probleme n domeniul calitii; - sprijine instruirea noilor angajai, oferindu-le un bun exemplu propriu. 4.1.3. Organizare

Structura organizatoric a societii este prezentata in Anexa 5.1A la prezentul MAC i este aprobat de Directorul General. In cadrul structurii organizatorice a societatii este prevazut Departamentul Calitate, avind in componenta sa doua compartimente: asigurarea calitatii (AC) si inspectia calitatii (IC). Acestea sunt conduse de Responsabilul Calitatii. Responsabilul Calitii al S.C. ETA-2U S.R.L. este numit, prin decizia Directorului General, reprezentantul managementului pentru calitate, avind autoritate definit pentru: - a se asigura c este stabilit, implementat i meninut un sistem al calitatii n conformitate cu SR EN ISO 9002:95; - a raporta Directorului General al S.C. ETA-2U S.R.L. despre funcionarea Sistemului Calitatii, n vederea analizei i pentru a servi ca baz pentru mbuntirea acestuia. Pentru elaborarea documentelor Sistemului Calitatii si implementarea acestuia, S.C. ETA-2U S.R.L. utilizez serviciile unui consultant extern pe linie de calitate, care colaborareaza cu Responsabilul Calitii. A. Responsabiliti n cele ce urmeaz se prezint responsabilitile compartimentelor i personalului de conducere in domeniul activitatilor ce influenteaza calitatea. Directorul General (DG) - Directorul General asigur conducerea administrativa a S.C. ETA-2U S.R.L.; - stabileste organizarea i politica societii in domeniul calitii; - asigura conditiile realizarii obiectivelor politicii in domeniul calitatii; - numete Responsabilul Calitii i i atribuie autoritatea gestionarii Sistemului Calitatii; - stabilete sarcinile si responsabilitile colaboratorilor; - primete i analizeaz toate contractele, documentaia, specificaiile i co-respondena care i se adreseaz i le repartizeaz colaboratorilor; - controleaz planificarea activitilor de productie, montaj si service; - aproba documentele Sistemului Calitatii; - conduce analiza Sistemului Calitatii efectuata de management; - aloca resursele necesare implementarii si mentinerii Sistemului Calitatii; - aproba programul de instruire a personalului; - aproba planificarea anuala a auditurilor interne; - analizeaza periodic rapoartele de audit si dispune msurile necesare pentru a asigura eficiena Sistemului Calitatii. Departamentul Tehnic (DT) - Departamentul Tehnic (DT) este responsabil pentru modul n care sunt ndeplinite activitile societii referitoare la producie, montaj, service si instalare de retele de calculatoare; Seful atelierului de productie este responsabil pentru: - organizarea, conducerea si controlul activitilor de producie si montaj din societate, in limita autoritatii si competentei; - coordonarea activitilor de implementare a Sistemului Calitatii de ctre personalul productiv; - planificarea, pregtirea tehnico-material i urmrirea productiei si montajului; - coordonarea elaborarii instructiunilor de lucru si a specificatiilor tehnice. Departamentul Comercial (DC) Departamentul Comercial este responsabil pentru: - organizarea i desfaurarea activitii de prospectare a pietei, benchmarking si determinare a cerintelor clientilor; - analizarea cererilor de ofert, a ofertelor / contractelor; - intocmirea documentaiei de ofertare i organizarea negocierilor contractuale; - asigurarea interfetei cu clientii i subcontractanii; - intocmirea documentelor si desfurarea activitilor de aprovizionare pe baza instructiunilor specifice;

- evaluarea subcontractantilor; - asigurarea manipularii, depozitarii i livrarii produselor. Departamentul Economic (DE) Este responsabil pentru: - alocarea resurselor financiare necesare realizarii obiectivelor stabilite prin politica in domeniul calitatii; - calculul costurilor calitii. Departamentul Calitate (DQ)
Este subordonat nemijlocit Directorului General (DG) i este compus din doua compartimente, avind urmatoarele responsabilitati:

1. Compartimentul Asigurarea Calitatii (AC) - implementarea si meninerea unui sistem al calitii, n conformitate cu condiiile SR EN ISO 9002:95 si cu politica in domeniul calitatii a S.C. ETA-2U S.R.L.. - elaborarea, difuzarea, modificarea, actualizarea si pastrarea documentelor Sistemului Calitatii; - organizarea i conducerea activitilor de audit intern i la subcontractani; - asigurarea planificarii si efectuarii verificrilor metrologice; - initierea de actiuni corective/preventive; - informarea periodica a Directorului General asupra eficientei si eficacitatii Sistemului Calitatii; - iniierea si dezvoltarea programului de instruire a personalului pe linie de asigurare i inspecie a calitatii; - actualizarea propriilor tehnici de asigurarea calitii i a informaiei de specialitate prin instruire continua. 2. Compartimentul Inspecia Calitii (IC) - planificarea si realizarea inspectiilor si incercarilor produselor; - elaborarea instructiunilor de verificare; - asigurarea necesarului de echipamente de inspectie, msurare si ncercare utilizat, precum si a software-ului de incercare; - identificarea si inregistrarea neconformitilor si prevenirea utilizarii neintentionate a produselor neconforme; - intocmirea si controlul inregistrarilor calitatii aferente inspectiilor si incercarilor.
B. Resurse

In scopul realizarii cerintelor Sistemului Calitatii, S.C. ETA-2U S.R.L. asigura resurse adecvate astfel: - este desemnat personalul calificat si instruit pentru activitatile de management, executie, verificare si pentru audit intern; - societatea este dotata cu software de incercare adecvat si performant; - este prevazut un buget de cheltuieli pentru implementarea si mentinerea Sistemului Calitatii; - societatea este dotata cu echipamente si dispozitive de lucru adecvate. 4.1.7. Analiza efectuat de management

Pentru a se asigura c Sistemul Calitii este n permanen adecvat i eficient, Directorul General organizeaz o analiz la nivelul conducerii superioare a S.C. ETA-2U S.R.L. i a altor persoane implicate, cel puin o dat la 6 luni, sau in cazul in care apar probleme deosebite. Scopul analizei efectuate de management este evaluarea, sub toate aspectele, a Sistemului Calitatii S.C. ETA-2U S.R.L., pentru a corecta si a preveni aparitia oricaror neconformitati ale sistemului. Activitile i rezultatele pot fi evaluate sistematic i/sau aleatoriu, acordindu-se o atentie deosebit zonelor cu probleme critice. Se asigur nregistrarea rezultatelor analizei in Procesul verbal al reuniunii de analiza efectuata de management, care este difuzat factorilor implicai. Indeplinirea actiunilor corective i preventive convenite cu prilejul analizei este urmrita de catre Responsabilul Calitatii. Prezentarea detaliata a analizei efectuate de management este facuta in procedura operationala PO-01-01 Analiza efectuata de management.

4.2.1.

Scop

n acest capitol este prezentat Sistemul Calitii (SC) al S.C. ETA-2U S.R.L.. SC are urmtoarele scopuri : - asigurarea c cerinele referitoare la calitate a produselor, pe ntreaga perioad a procesului de fabricaie, de la comand pn la livrare, sunt respectate ; - eliminarea pe ct posibil a neconformitilor de la planificare la execuie ; - descoperirea neconformitilor n faza incipient, precizarea msurilor corec-tive necesare precum i eliminarea repetrii acestora (prevenirea); - controlul msurilor de asigurarea calitii, centralizarea acestora, analizarea i prelucrarea lor n sensul mbuntirii continue a cerinelor referitoare la calitate; - nlturarea presiunii existente i a celei prezumtive exercitate de ctre clieni; - inerea pasului cu concurena i obinerea de avantaje fa de aceasta ; - reducerea reclamaiilor din partea clienilor. 4.2.2. Principii de baza

Principiile de baz ale Sistemului Calitii (SC) S.C. ETA-2U S.R.L sunt urmtoarele : - politica n domeniul calitii, enunat n declaraia referitoare la calitate a conducerii societii i care reprezinta baza juridic a Sistemului Calitii; - organizarea societii cu unitile componente, precizarea activitii acestora i a responsabilitilor, n scopul realizrii unui sistem al calitii (SC); - mbuntirea continu a SC i estimarea avantajelor obinute n urma msuri-lor luate. 4.2.3. Procedurile Sistemului Calitii

Sistemul Calitii (SC) este documentat n Manualul Calitii (MAC-00), proceduri de sistem (PS), proceduri operaionale (PO) i instruciuni de lucru (IL) i de verificare (IV).

MAC

CE? CINE? CND? UNDE? CUM?

PS
PO

SC

IL / IV

Manualul Calitii ( MAC-00 ) n Manualul Calitii (MAC-00) sunt definite obiectivele Sistemului Calitii (SC) i sunt descrise urmtoarele: - politica n domeniul calitii, structura i schema organizatoric a societii, responsabilitile pentru asigurarea calitii, precum i msuri i reguli pentru documentarea i supravegherea sistemului. MAC-00 coordoneaza ntreaga documentaie format din proceduri de sistem (PS), proceduri operaionale (PO) i instruciuni de lucru / verificare (IL/IV). MAC-00 poate fi pus la dispozitia clienilor, la solicitarea acestora, pentru informare, pentru a cunoate obiectivele Sistemului Calitii i msurile luate pentru planificarea calitii.

n MAC-00 se fac referiri la PS i PO. Proceduri de sistem (procedurile Sistemului Calitii) ( PS ) Procedurile de sistem ( PS ) definesc cine realizeaz obiectivele trasate n MAC-00, cnd, cum i unde se realizeaz acestea. Prin procedurile de sistem se precizeaz i se descriu msurile luate pentru asigurarea calitii, precum i competenele, respectiv responsabilitile, necesare. Prin aceaste msuri se evit problemele care pot aprea la interfaa competenelor i responsabilitilor. n cadrul Sistemului Calitii, procedurile de sistem dau rspunsuri la urmtoarele ntrebri: cine ?,cnd ? cum ? i unde ?. n PS se fac referiri la PO i IL / IV. Proceduri operaionale ( PO ) Procedurile operaionale PO sunt proceduri derivate din cele de sistem, detaliind unele aspecte importante din MAC-00 sau PS. n PO sunt prezentate responsabilitile i activitile legate n special de implementarea Sistemului Calitii i au aplicabilitate n toate compartimentele societii care desfoara activiti ce pot influena calitatea. Structura PO este identic cu a PS. n PO se fac referiri la IL / IV. Instruciuni de lucru / verificare ( IL / IV ) Instruciunile de lucru / verificare (IL / IV) detaliaza modul de realizare a activitilor prezentate in PS / PO si dau raspunsul intrebarii cum? IL i IV sunt necesare, de obicei, numai pentru sarcini complexe care nu pot fi descrise corespunztor printr-o singura fraz sau un paragraf dintr-o procedur. Ele se adreseaz unui grup restrns de persoane, care efectueaza activitatea descris n instruciune i trebuie s fie disponibile acestora n orice moment. De obicei instruciunile de lucru / verificare nu definesc responsabiliti. n cazul n care se impune, totui, referirea la responsabiliti, acestea sunt incluse n descrierea cursiv a modului de lucru. Modul de elaborare a documentelor Sistemului Calitii este descris n procedura operaional PO05-03, iar modul de codificare a acestora n PO-05-02. 4.2.4. Implementarea Sistemului Calitii

Prin implementarea unui sistem al calitii se nelege ansamblul aciunilor necesare aplicrii n practic a obiectivelor propuse n MAC-00. Etapele principale ale implementrii SC sunt urmtoarele : a.- instruirea general a personalului referitoare la managementul calitii; b.- difuzarea documentaiei Sistemului Calitii ( MAC-00, PS, PO, IL / IV, formularele si etichetele corespunzatoare ) in toate compartimentele implicate; c.- nsuirea documentaiei de ctre toi factorii implicai n realizarea Sistemului Calitii (SC); d.- implementarea prevederilor documentaiei; e.- auditarea intern periodica a calitii; f.- iniierea de aciuni corective i preventive; g.- analiza eficienei Sistemului Calitii; h.- continua mbuntire a Sistemului Calitii, prin aciuni planificate i sistematice de promovare a calitii; i.- auditarea extern de certificare.

Conductorii departamentelor din societate sunt rspunztori de nsuirea msurilor necesare implementrii Sistemului Calitii de ctre toi subordonaii, precum i de ntelegerea i aplicarea acestora. n scopul eficientizarii implementrii, se organizeaz instruiri periodice ale angajailor. 4.2.5. Planificarea Calitii Planificarea calitii se face n scopul definirii modului n care condiiile referitoare la calitate sunt satisfcute. Planificarea calitii este compatibil cu toate celelalte condiii referitoare la Sistemul Calitii al S.C. ETA-2U S.R.L. i este documentat ntr-o form care corespunde metodei de lucru a societii.

Pentru planificarea calitii se ntreprind urmtoarele aciuni: - elaborarea planurilor calitii, n cazul n care acestea sunt solicitate de beneficiari; - identificarea i asigurarea tuturor mijloacelor de control, a echipamentelor, a proceselor i a tuturor resurselor i competenelor necesare realizrii calitii cerute; - asigurarea compatibilitii procesului de producie, a montajului, a service-ului, a instruciunilor de inspecie i ncercare cu documentaia aplicabil; - actualizarea tehnicilor pentru controlul calitii, pentru inspecie i ncercare; - identificarea verificrilor necesare; - stabilirea punctelor de verificare pe flux; - definirea criteriilor de acceptabilitate;

Prezentarea si organizarea societatii comerciale, organograma ierarhica si functionala, fluxul informational si decizional, serviciile si compartimentele, enumerand pentru fiecare atributiile si responsabilitatile si autoritatile legate de calitate. Un exemplu de prezentare a unei organigrame este dat mai jos. 9. Responsabilitatile si autoritatile in materie de calitate, specificandu-se: - responsabilitatile managerului general; - responsabilitatile compartimentelor din cadrul functiunii de calitate; - responsabilitatile personalului din cadrul compartimentelor implicate in asigurarea calitatii; - responsabilitatea personalului subordonat direct managerului general; - responsabilitatea sefilor de compartimente functionale. 10. Prezentarea generala a modului de tratare a elementelor sistemelor calitatii, unde se prezinta procedurile utilizate in cadrul firmei. Un exemplu de redactare a documentelor Sistemului Calitatii cu referire la un capitol din manualul Calitatii S.C. ETA-2U S.R.L. este dat mai jos.
8. 4.2.6. Documentaia SC

Sistemul Calitii (SC) pentru S.C. ETA-2U S.R.L. are ca baz teoretic de documentare seria de norme EN ISO 9000. Aceast serie de norme s-a impus ca o baz unitar, dup care se poate o construi un sistem al calitii, fiind recunoscut de majoritatea statelor lumii.

SR EN ISO 9002:1995 este standardul din seria 9000 care corespunde tipului de activitate al societii noastre i este utilizat n proiectarea i implementarea unui Sistem al Calitii competitiv i viabil. n afar de acestea, la baza SC stau i legile din Romnia privind problemele de calitate a produselor i serviciilor. Aceste Reglementri legale i norme sunt prezentate n Anexa 5.2. a prezentului MAC-00. 4.2.7. Documente nsoitoare Sistemul Calitii (SC) realizat n societatea S.C. ETA-2U S.R.L. are urmtoarele documente nsoitoare: - MAC-00 ; - procedurile sistemului calittii PS ; - procedurile operaionale PO ; - instruciunile de lucru / verificare IL / IV. Editiile / reviziile valabile ale acestor documente sunt prezentate n Anexa 5.4 a prezentului MAC00. Dovezile obiective privind SC aplicat sunt generate, identificate i pstrate n conformitate cu msurile stipulate n detaliu n procedura de sistem corespunztoare "Controlul nregistrrilor calitii" (PS-16). 4.3. Analiza contractului

Cuprins 4.3.1. Scop 4.3.2. Domeniul de aplicare 4.3.3. Responsabilitati 4.3.4. Reglementari 4.3.5. Modificarea contractului 4.3.6. Inregistrari 4.3.7. Documente nsoitoare 4.3.1. Scop Cerinele referitoare la calitate ale clientilor nostri trebuie cunoscute i prestabilite. Analiza contractului este necesar pentru a preintimpina neconcordanele ce pot aparea la interfata client-furnizor. Scopul analizei contractului este de a stabili daca : a.- cerinele tehnice si de alt natur ale clientului sunt precizate clar i explicit; b.- ntre ofert i contract / comand exist o corespondena perfect - evaluarea acestei corespondene ; c.- diferenele dintre contract/comand i ofert au fost rezolvate; d.- societatea S.C. ETA-2U S.R.L poate ndeplini cerinele din contract/comanda - evaluarea capabilitii societatii.

n cazul n care rezultatele analizei sunt pozitive, dup analiza contractului se realizeaz acordul cu clientul. Toate compartimentele societatii care participa la realizarea contractului sunt informate la timp i integral despre prevederile contractuale. 4.3.2. Domeniul de aplicare Prevederile din acest capitol al Manualului Calitii, referitoare la analiza contractului, se aplic tuturor contractelor / comenzilor de desfacere ale produselor fabricate de S.C. ETA-2U S.R.L. Timioara. 4.3.3. Responsabilitati Coordonarea activitilor de analizare a cererilor de ofert, de ntocmire a documentaiei de ofertare i a contractelor/comenzilor constituie responsabilitatea Departamentului Comercial. Acesta asigura ca toate solicitrile primite s fie analizate de ctre toate compartimentele implicate. Cerintele speciale ale clientului pot atrage i implicarea altor compartimente n analiza contractului.

4.3.4.

Reglementari Analiza contractului presupune urmtoarele :

- verificarea cererii de oferta, din punctul de vedere al cerintelor clientului; - verificarea realizrii n timp a subcomenzilor (colaborri) legate de ofert, a cerinelor tehnice impuse prin contract; - analiza costurilor implicate si a profitului prognozat; - emiterea ofertei catre client; - emiterea comenzii de catre client sau a contractului catre client; - evaluarea corespondentei intre oferta si contract / comanda si rezolvarea eventualelor diferente; - acceptarea contractului / comenzii confirm capabilitatea societii de a satisface cerinele contractuale. 4.3.5. Modificarea contractului

Procedura de analiz a contractului (PS-03) prevede, n mod obligatoriu, modalitatea de realizare a unei modificari la contract / comanda, precum si modul in care aceasta modificare este transmisa tuturor functiilor implicate din cadrul S.C. ETA-2U S.R.L.. Contractul / comanda modificata se prelucreaz n aceeai maniera cu cea initiala. 4.3.6. Inregistrari Cererile de ofert, oferta, contractul / comanda i anexele, corespondenta, confirmarea comenzii, precum si alte inregistrari ce mai pot aparea pina la semnarea contractului / comenzii sunt nregistrate i arhivate n dosarul "Acte ale clientului". Informatii detaliate referitoare la inregistrarile calitatii pentru analiza contractului sunt prezentate in procedura PS-16 "Controlul inregistrarilor calitatii". 4.3.7. Documente nsoitoare Msurile de asigurarea calitii referitoare la analiza contractului sunt descrise in detaliu n procedura de sistem aferenta prezentului capitol din MAC, PS-03 Analiza contractului. De asemenea, tot n aceasta procedura sunt descrise i etapele care se impun n operaiunea de modificare a contractului / comenzii. 4.4. Controlul proiectarii

Domeniul de aplicare a SR EN ISO 9002:1995, adoptat de S.C. ETA-2U S.R.L. ca referential, nu include conditii referitoare la Sistemul Calitatii pentru controlul proiectarii. Acest paragraf este inclus in scopul alinierii la numerotarea capitolelor din ISO 9002. 4.5. Controlul documentelor i al datelor

Cuprins 4.5.1. Scop 4.5.2. Domeniul de aplicare 4.5.3. Responsabilitati 4.5.4. Reglementari 4.5.5. Documente nsoitoare 4.5.1. Scop

Furnizorul, identificat prin S.C. ETA-2U S.R.L., asigur un control adecvat att pentru documentele i datele elaborate intern ct i pentru cele de provenien extern. n acest capitol al Manualului Calitii sunt prezentate modalitile de tinere sub control a documentelor i datelor care sunt in legatura cu conditiile din SR EN ISO 9002 :1995. 4.5.2. Domeniul de aplicare

Controlul documentelor i al datelor se refera la asigurarea calitii n documente i date cu caracter general, cuprinznd toate tipurile de documente din S.C. ETA-2U S.R.L. care sunt n legtur cu condiiile din SR EN ISO 9002 : 1995. Astfel, sunt incluse documentele, prezentate pe suport hirtie sau informatic, aferente Sistemului Calitatii, documen-tele tehnice si documentele externe (standarde, norme, reglementari, specificatii ale clientilor / subcontractantilor). 4.5.3. Responsabilitati

n cadrul S.C. ETA-2U S.R.L., Departamentul Calitate are controlul documentaiei Sistemului Calitatii, formata din MAC, PS, PO si IL / IV, formularele si etichetele corespunzatoare si a documentelor externe. Departamentul Tehnic are controlul specificatiilor tehnice necesare sectorului de fabricaie si service.

4.5.4. Reglementari A. Aprobarea i emiterea documentelor i ale datelor Documentele i datele sunt analizate i aprobate de personal autorizat, nainte de emitere, pentru a confirma ca sunt adecvate. Pentru a preveni utilizarea unor documente nevalabile i / sau perimate exista procedura de sistem PS-05 Controlul documentelor si al datelor, care prevede ca documentele emise intern sunt: - analizate i aprobate naintea difuzrii; - ediiile valabile sunt disponibile la punctele de lucru; - documentele perimate sunt retrase prompt; - documentele perimate pstrate din motive de istoric sunt identificate ca atare; - se menine o list a documentelor n vigoare (formular cod F-05-03).

Distribuirea documentele n vigoare n cadrul societii este controlat prin list de difuzare (formular cod F-05-02). B. Modificrile documentelor i ale datelor In cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. este stabilita o modalitate pentru controlul permanent al modificrilor documentaiei, care are drept scop: - s asigure controlul, indiferent de suportul documentaiei; - s respecte procedurile referitoare la documentaie; - s asigure precizia actualizrii documentelor; - s asigure utilizarea exclusiv a documentelor autorizate, atunci cnd se realizeaz modificri; - s previn confuziile, n special n cazurile n care exist o multitudine de surse de autorizare a modificrilor i de lansare a documentelor.

Modificrile documentelor sunt analizate i aprobate de aceleai funcii / organizaii care au analizat i aprobat documentele iniiale, dac nu se specific altfel. Dup un anumit numr de modificri, documentele sunt reeditate. Sunt stabilite liste de referin care identific revizia sau modificarea n vigoare a documentelor, n scopul prevenirii utilizrii de documente neaplicabile (formular cod F-05-03). C. Arhivare Arhivarea documentelor se face n locuri special amenajate, care asigura un mediu adecvat pentru prevenirea deteriorarii, distrugerii i pierderii lor, in conformitate cu procedura operationala PO-05-01 Arhivare. D. Durata de pstrare Durata pstrrii documentelor i datelor este reglementat intern, n functie de tipul documentului, prin procedura operationala PO-05-01 Arhivare. 4.5.5. Documente nsoitoare

Controlul documentelor i al datelor este prezentat detaliat n procedura de sistem PS-05, Controlul documentelor i al datelor, corespunztoare prezentului capitol al Manualului Calitii (MAC). 4.6. Aprovizionare

Cuprins 4.6.1. Scop 4.6.2. Domeniul de aplicare 4.6.3. Responsabilitati 4.6.4. Reglementari 4.6.5. Inregistrari 4.6.6. Documente insoitoare

4.6.1. Scop Scopul acestui capitol al Manualului Calitii este de a prezenta ansamblul msurilor necesare asigurrii calitii produselor achiziionate. In acest sens, S.C. ETA-2U S.R.L. a stabilit proceduri documentate pentru a se asigura c produsele aprovizionate de la subcontractani sunt n conformitate cu condiiile specificate sau impuse, in vederea prevenirii aparitiei de neconformitati la produsele proprii. 4.6.2. Domeniul de aplicare Msurile prevzute n acest capitol al manualului se aplica tuturor produselor /serviciilor aprovizionate de S.C. ETA-2U S.R.L., in vederea utilizarii in productie. 4.6.3. Responsabilitati

Compartimentul Aprovizionare are responsabilitatea evaluarii subcontractani-lor, emiterii, distribuirii i actualizarii periodice a listei subcontractanilor acceptati (formular cod F-06-07). Compartimentul Aprovizionare raspunde de ntocmirea, asigurarea aprobarilor si emiterea documentelor de aprovizionare. Departamentul Calitate colaboreaz cu Compartimentul Aprovizionare pentru evaluarea subcontractantilor si intocmirea listei subcontractantilor acceptati. De asemenea, Departamentul Calitate are responsabilitatea supravegherii subcontractantilor acceptati. 4.6.4. Reglementari A. Evaluarea subcontractantilor Pentru a se asigura ca produsele aprovizionate sunt conforme cu conditiile specificate, S.C. ETA2U S.R.L. i evalueaz subcontractanii. Evaluarea subcontractanilor se face tinind seama de urmatoarele criterii: - calitatea produselor furnizate; - performantele anterioare n furnizarea de produse; - functionarea satisfctoare a unui sistem al calitii; - capabilitatea tehnica; - pretul furniturii oferit. Tipul i amploarea msurilor de control efectuat asupra subcontractanilor, inclusiv de supraveghere i monitorizare pe linie de calitate, sunt dependente de tipul produsului furnizat si de impactul acestuia asupra produsului final. Inregistrarile calitatii subcontractantilor acceptabili sunt stabilite si mentinute. B. Date de aprovizionare Documentele de aprovizionare ale S.C. ETA-2U S.R.L. includ informatiile necesare descrierii produsului comandat, pentru a se asigura calitatea acestuia. Astfel, comenzile i contractele de aprovizionare conin conditii tehnice specificate referitoare la produsul comandat, cum ar fi: - tipul, categoria, clasa sau o alta identificare precis; - tipul, sau o alta identificare exacta i editiile aplicabile ale specificaiilor, desenelor, conditiilor referitoare la procese, instruciunilor referitoare la inspecie i la alte date tehnice relevante, inclusiv condiiile pentru aprobarea sau calificarea produsului, a procedurilor, a echipamentelor pentru procese i a personalului; - standardul Sistemului Calitatii aplicat. C. Verificarea produsului aprovizionat

Subcontractanii S.C. ETA-2U S.R.L. au ntreaga responsabilitate pentru calitatea produselor livrate acesteia. Pentru a se asigura conformitatea produselor aprovizionate si pentru observarea continua a furnizorilor din punctul de vedere al furniturilor, respectiv al performantelor, S.C. ETA-2U S.R.L. procedeaza la efectuarea inspectiei la primirea furniturii. Daca aceasta inspectie nu este suficienta, atunci se poate recurge la una din urmatoarele forme de verificare: C.1.Verificarea efectuat de furnizor la subcontractant Atunci cnd este specificat n contract, compartimentul IC al S.C. ETA-2U S.R.L. are dreptul s verifice la subcontractant, ca produsul aprovizionat este n conformitate cu condiiile specificate. Activitile de supraveghere ale subcontractanilor sunt planificate i efectuate atunci cnd oricare din condiiile de mai jos se aplica: a. - inspecia de calitate nu poate fi realizata asupra produsului aprovizionat sau ar necesita ncercarea distructiv; b. - inspecia n orice alt loc ar distruge sau ar necesita nlocuirea de materiale de ambalare costisitoare; C.2. Verificarea de ctre client a produsului subcontractat Atunci cnd este cazul, S.C. ETA-2U S.R.L. asigur, prin includerea n propriile comenzi i contracte de aprovizionare, dreptul clientului / cumprtorului de a verifica la sediul subcontractantului i la furnizor dac un produs aprovizionat este conform cu cerinele specificate. Aceast verificare nu absolv societatea S.C. ETA-2U S.R.L. de livrarea unui produs final acceptabil i nici nu exclude o posibila respingere ulterioar de ctre client. 4.6.5. Inregistrari Toate activitatile necesare controlului aprovizionarii sunt documentate si inregistrate corespunzator, aa cum este prezentat n procedura de sistem PS-06, Aprovizionare. inerea sub control a nregistrarilor referitoare la aprovizionare se face conform procedurii PS-16 "Controlul inregistrarilor calitatii". 4.6.6. Documente nsoitoare

Detaliile privind controlul aprovizionarii in cadrul societatii S.C. ETA-2U S.R.L., sunt prezentate n procedura de sistem PS-06,Aprovizionare, aferent acestui capitol al MAC-00. 4.7. Controlul produsului furnizat de client

Cuprins 4.7.1. Scop 4.7.2. Domeniul de aplicar 4.7.3. Responsabilitati 4.7.4. Reglementri 4.7.5. Inregistrari 4.7.6. Documente insoitoare 4.7.1. Scop

Un "produs furnizat de client" este un produs deinut de cumprtor i livrat furnizorului pentru utilizare n vederea satisfacerii condiiilor contractuale. Furnizorul este identificat n cadrul prezentului MAC prin S.C. ETA-2U S.R.L. Timioara. Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta modalitatile de tinere sub control a produsului furnizat de client. 4.7.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica tuturor produselor si serviciilor furnizate de client, care urmeaza sa fie incorporate in furnituri sau pentru activitati conexe. 4.7.3. Responsabilitati

S.C. ETA-2U S.R.L. are responsabilitatea pentru identificarea, ntretinerea, depozitarea, manipularea, utilizarea si prevenirea deteriorrii produsului furnizat de client att timp ct acesta se afla n posesia sa.Compartimentul Aprovizionare impreuna cu Departamen-tul Calitate asigur receptia, verificarea, depozitarea i ntreinerea corespunzatoare a produselor furnizate de client. 4.7.4. Reglementri Produsele furnizate de client sunt inspectate la primire pentru verificarea cantitatii, identitatii i a eventualelor deteriorari din timpul transportului. n cazul n care se constat lipsuri cantitative, deprecieri, pierderi sau alte neconformitati, acestea sunt identificate, nregistrate i semnalate clientului. Pentru produsele furnizate de client se asigura zone separate de depozitare i o evidena a intrrilor i consumurilor. Periodic, sunt inspectate condiiile de depozitare si starea produsului. Atunci cnd se constat neconformiti la aceste produse n procesul de fabricaie, clientul este informat asupra oricrei situaii n care produsul este gsit inutilizabil.

Verificarea efectuata de furnizor a acestor produse nu absolv clientul de rspunderea furnizrii unui produs acceptabil. 4.7.5. Inregistrari Condiiile referitoare la regimul produselor furnizate de client sunt specificate n contract. Rezultatele verificrilor efectuate asupra acestor produse sunt consemnate n inregistrari. Neconformitatile de orice tip ale produselor furnizate de client, semnalate la furnizor, sunt nregistrate i prezentate clientului. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la controlul produsului furnizat de client se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.7.6. Documente nsoitoare

Detaliile privind controlul produsului furnizat de client in cadrul societatii S.C. ETA-2U S.R.L., sunt prezentate n procedura de sistem PS-07, Controlul produsului furnizat de client aferent acestui capitol a MAC. 4.8. Identificarea i trasabilitatea produsului

Cuprins 4.8.1. Scop 4.8.2. Domeniul de aplicare 4.8.3. Responsabilitati

4.8.4. Reglementri 4.8.5. Inregistrari 4.8.6. Documente nsoitoare 4.8.1. Scop

Scopul acestui capitol al Manualului Calitii este de a descrie msurile intreprinse de S.C. ETA2U S.R.L pentru realizarea unei identificri corespunzatoare a produsului, care s permit trasabilitatea acestuia. 4.8.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica tuturor produselor si serviciilor furnizate de S.C. ETA-2U S.R.L., daca se impune acest lucru. 4.8.3. Responsabilitati

Pentru realizarea acestei cerinte a Sistemului Calitatii, Departamentul Tehnic impreuna cu Departamentul Calitatii raspund pentru identificarea i trasabilitatea tuturor subansamblelor, produselor si serviciilor, de la receptie pina la livrare i montaj. n cazul n care prin cotract sunt specificate cerine de identificare i trasabilitate, produsele individuale sau loturile au o identificare unic, nregistrata, asigurat de Atelierul de Producie. 4.8.4. Reglementari S.C. ETA-2U S.R.L. realizeaza identificarea produsului /serviciului n orice moment, astfel nct s se poata realiza trasabilitatea acestuia. "Trasabilitatea produsului / serviciului reprezint posibilitatea de regasire a istoricului, a utilizarii sau a localizrii unei entiti prin identificri nregistrate" (SR ISO 8402/ 1995). Identificarea se realizeaza prin marcarea sau etichetarea produsului sau a ambalajului acestuia. Trasabilitatea pentru fiecare produs se poate realiza prin intermediul unui identificator ( serie, dat, numrul lotului de fabricaie), unic fa de nceputul operaiilor. Pot exista situaii n care trasabilitatea necesit identificarea personalului specific implicat n fiecare faz a procesului de fabricaie sau de prestare de servicii. Identificarile realizate se inregistreaza. NOTA Deoarece trasabilitatea produselor implic activiti i costuri suplimentare, aceste operaii se fac n cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. numai dac sunt specificate n contractele cu clienii sau la cererea expresa a conducerii, printr-o decizie interna. 4.8.5. Inregistrari Loturilor i seriilor de subansamble sau produse li se atribuie o unic identificare, ce se regseste in toate inregistrarile aplicabile, de la receptie, pe parcursul fabricatiei si inspectiei, pina la livrare. Informatii detaliate referitoare la inregistrarile calitatii pentru identificarea si trasabilitatea produsului sunt prezentate in procedura PS-16 "Controlul inregistrarilor calita-tii". 4.8.6. Documente nsoitoare

Modalitile de realizare a obiectivelor trasate n acest capitol al Manualului Calitii, sunt prezentate detaliat n procedura de sistem referitoare la "Identificarea i trasabi-litatea produsului" (PS-08). 4.9. Controlul proceselor

Cuprins

4.9.1. Scop 4.9.2. Domeniul de aplicare 4.9.3. Responsabilitati 4.9.4. Reglementari 4.9.5. Procese speciale 4.9.6. Inregistrari 4.9.6. Documente nsoitoare 4.9.1. Scop

Scopul acestui capitol al Manualului Calitii este de a stabili msurile intreprinse de S.C. ETA2U S.R.L pentru identificarea, planificarea si tinerea sub control a proceselor de producie si montaj care influenteaza calitatea produselor si serviciilor. 4.9.2. Domeniul de aplicare

Prevederile acestui capitol al MAC se aplica la controlul proceselor de productie si montaj desfasurate in S.C. ETA-2U S.R.L., procesul de service fiind tratat in capitolul 4.19. al prezentului MAC. 4.9.3. Responsabilitati

Pentru controlul proceselor de productie si montaj, Departamentul Tehnic elaboreaza instruciuni de lucru / verificare specifice. Departamentul Tehnic raspunde de desfasurarea proceselor in conformitate cu instructiunile aplicabile. Compartimentul IC are responsabilitatea realizarii inspectiilor necesare pe parcursul productiei si montajului. 4.9.4. Reglementari inerea sub control a proceselor presupune urmatoarele: a. planificarea proceselor de productie si montaj; b. aprobarea sau omologarea proceselor, echipamentelor si software-ului de incercare, dup cum este cazul; c. pregtirea productiei si montajului prin: - asigurarea acestora cu utilitile necesare; - asigurarea unor condiii de producie i munc corespunztoare si a unui mediu de lucru adecvat; - asigurarea software-ului de incercare necesar; - asigurarea echipamentelor de montaj necesare; - asigurarea instructiunilor de lucru / verificare (IL/IV) documentate privind modul de productie si montaj. d. desfasurarea proceselor de productie si montaj in conformitate cu instructiunile de lucru / verificare IL / IV stabilite, respectind standardele / codurile de referin i Planurile Calitatii (cind este cazul); e. inregistrarea rezultatelor.

Procese speciale In momentul de fata productive desfasurate. 4.9.6. Inregistrari S.C. ETA-2U S.R.L. nu utilizeaza acest tip de procese in activitatile

Toate activitatile necesare controlului proceselor sunt documentate si inregistrate corespunzator. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la controlul proceselor se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.9.7. Documente nsoitoare

Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente controlului proceselor, respectiv documentele i nregistrarile utilizate, sunt prezentate detaliat n procedura de sistem PS-09, Controlul proceselor . 4.10. Inspecii i ncercri

Cuprins 4.10.1. Scop 4.10.2. Domeniul de aplicare 4.10.3. Responsabilitati 4.10.4. Reglementari 4.10.5. Inregistrari 4.10.6. Documente nsoitoare

4.10.1. Scop Scopul acestui capitol al Manualului Calitii este de a descrie msurile intreprinse de S.C. ETA2U S.R.L pentru realizarea inspectiilor si incercarilor, in vederea verificarii satisfacerii conditiilor specificate pentru produs. 4.10.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica inspeciilor i ncercrilor efectuate de catre S.C. ETA-2U S.R.L. de la primire, pe parcursul productiei si pna la inspecia / ncercarea final. 4.10.3. Responsabilitati Compartimentul Aprovizionare i Compartimentul IC asigur ca reperele i produsele intrate nu sunt utilizate atita timp cit nu au fost inspectate sau verificate. Pe parcursul productiei, Compartimentul IC impreun cu Atelierul de Producie asigur realizarea tuturor inspeciilor i ncercrilor. Compartimentul IC are responsabilitatea efectuarii inspeciilor i ncercrilor finale. 4.10.4. Reglementari A. Planificarea inspectiilor

Toate inspectiile si incercarile, de la primire, pe parcursul fabricatiei si pina la inspectia / incercarea finala sunt stabilite, planificate si documentate in procedura de sistem PS-10 Inspectii si incercari, in instructiunile de verificare IV-10-01 sau in planuri ale calitatii.

B. Inspecii i ncercri la primire Inspeciile la primire reprezint un mijloc de a verifica dac subcontractanii S.C. ETA-2U S.R.L. i-au ndeplinit obligatiile contractuale referitoare la calitate i daca entitiile aprovizionate ndeplinesc condiiile referitoare la calitate.
Volumul i complexitatea inspeciei / ncercrii la primire sunt definite n corelaie cu verificrile efectuate de subcontractani i de existena unor nregistrri doveditoare.

Procedura PS-10 specifica aciunile necesare in cazul in care n urma inspeciilor / ncercrilor rezult neconformiti ale furniturilor. Analiza datelor de inspecie referitoare la primirile anterioare, la istoricul respingerilor n interiorul societii sau la reclamaiile clienilor pot influena deciziile S.C. ETA-2U S.R.L. cu privire la necesitatea reevalurii subcontractanilor. Atunci cnd din motive de urgen, produsul aprovizionat este eliberat pentru producie nainte de verificare, acesta este identificat i nregistrat precis pentru a permite rechemarea i nlocuirea imediat n cazul neconformitii cu condiiile specificate. C. Inspecii i ncercari n cursul fabricaiei Inspeciile i ncercrile n cursul fabricaiei permit cunoasterea din stadii incipiente a neconformitilor i adoptarea din timp a masurilor referitoare la entitile ne-conforme. Lansarea n execuie pe baza procedurilor de rechemare obligatorie nu exclude activitile de inspectie i ncercare prescrise n documentaie. D. Inspectii i ncercari finale Inspeciile i ncercarile finale furnizeaza dovezile de conformitate a produsului finit cu conditiile specificate. La inspecia / ncercarea final a produsului se asigura urmatoarele: a. verificarea nregistrarilor tuturor inspeciilor i ncercarilor anterioare; b. efectuarea tuturor activitatilor specificate in procedura PS-10 sau in planuri ale calitii. Prin msurile stabilite de procedura de sistem aferent se asigur c nici un produs nu este expediat nainte ca toate activitile legate de inspeciile / ncercrile finale s fi fost efectuate, iar rezultatele documentate i aprobate. Produsele gasite neconforme sunt identificate, reinute i tratate n conformitate cu procedura PS13 Controlul produsului neconform.

4.10.5. Inregistrari Inregistrrile inspectiilor si incercarilor fac dovada faptului ca produsul a fost inspectat. Aceste nregistrri indic urmtoarele: - acceptarea sau respingerea produsului; - stadiul inspeciilor i ncercrilor; - autoritatea de inspecie responsabila pentru eliberarea produsului. nregistrrile inspeciilor i ncercrilor contribuie la realizarea trasabilitatii produsului. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la inspecii i ncercri se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii".

4.10.6. Documente nsotitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente inspectiilor si incercarilor, respectiv documentele i nregistrarile utilizate, sunt prezentate n procedura de sistem PS-10 Inspecii i ncercri.

4.11.

Controlul echipamentelor de inspecie, msurare i ncercare

Cuprins 4.11.1. Scop 4.11.2. Domeniul de aplicare 4.11.3. Responsabilitati 4.11.4. Reglementari 4.11.5. Inregistrari 4.11.6. Documente nsoitoare 4.11.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a descrie msurile intreprinse de S.C. ETA-2U S.R.L pentru controlul, etalonarea si intretinerea echipamentelor de inspecie, msurare i ncercare (IMI), utilizate pentru a demonstra conformitatea produsului cu conditiile specificate. 4.11.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica echipamentului de IMI utilizat de S.C. ETA-2U S.R.L., format in cea mai mare parte din software de incercare specific. 4.11.3. Responsabilitati Departamentul Calitate este responsabil pentru planificarea i evidena verificarii echipamentului de IMI si pentru utilizarea software-ului de incercare liceniat. 4.11.4. Reglementari Pentru a se asigura c echipamentele de IMI sunt conforme, S.C. ETA-2U S.R.L. utilizeaz serviciile de verificare metrologic ale unor organizaii acreditate oficial. Echipamentele de IMI sunt utilizate ntr-un mod care s asigure ca incertitudi-nea de masurare este cunoscut i este compatibil cu capabilitatea de msurare cerut. Atunci cnd disponibilitatea datelor tehnice referitoare la echipamentele de IMI este o conditie specificat, aceste date sunt puse la dispoziie, la cererea clientului sau a reprezentantului clientului pentru a se verifica dac acestea sunt adecvate din punct de vedere funcional. Pentru controlul echipamentelor de IMI, S.C. ETA-2U S.R.L. asigur urma-toarele: - identificarea msurtorilor ce trebuiesc efectuate pentru a verifica conformitatea produsului; - selectarea echipamentului / software-ului adecvat de inspecie, masurare i ncercare (IMI), cu precizia i exactitatea necesare; - stabilirea amplorii si a frecventei verificarilor echipamentelor de IMI;

- pstrarea nregistrarilor de verificare / etalonare metrologica a echipamentelor de IMI; - asigurarea unor conditii adecvate de mediu pentru inspeciile, masurarile i ncercarile care se efectueaza; - indicarea direct pe echipament a stadiului calibrrii / etalonarii; - meninerea unor evidene corespunztoare pentru echipamentele de inspecie, msurare i ncercare (IMI) / software-ului de incercare; - manipularea, conservarea i depozitarea echipamentelor de inspecie, masurare i ncercare (IMI), astfel nct exactitatea i aptitudinea de utilizare s fie mentinute; - evaluarea i documentarea validitii rezultatelor inspeciilor i ncercarilor anterioare, atunci cnd un echipament de inspecie, msurare i ncercare (IMI) este gsit in afara limitelor stabilite la etalonare; - inspectarea tuturor mijloacelor de inspecie, masurare i ncercare nainte de eliberarea pentru utilizare n execuie, reinspecarea lor la intervale prestabilite i pstrarea dovezilor de control. - protecia echipamentelor de IMI mpotriva ajustrilor i reglajelor neautorizate. 4.11.5. Inregistrari Toate activitile ce se desfasoara pentru controlul echipamentelor de IMI sunt nregistrate i documentate corespunzator, iar inregistrarile sunt pastrate. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la controlul echipamentelor de inspecie, masurare i ncercare se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.11.6. Documente nsoitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente controlului echipamentelor de inspectie, masurare i ncercare, documentele i nregistrarile utilizate sunt prezentate n procedura de sistem PS-11 ,Controlul echipamentelor de inspecie, msurare i ncercare.

4.12. Stadiul inspeciilor i al incercarilor

Cuprins 4.12.1. Scop 4.12.2. Domeniul de aplicare

4.12.3. Responsabilitati 4.12.4. Reglementari 4.12.5. Inregistrari 4.12.6. Documente nsoitoare 4.12.1. Scop

Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta msurile ntreprinse n cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. pentru identificarea stadiului inspeciilor i ncercrilor produsului, pentru a se asigura c este utilizat sau expediat numai acel produs care a fost admis la inspeciile i ncercrile cerute. 4.12.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica inspeciilor i al ncercrilor tuturor reperelor i produselor primite, utilizate n cadrul proceselor de producie, pe parcursul depozitrii i nainte de livrare. 4.12.3. Responsabilitati Compartimentul IC este responsabil pentru identificarea stadiului inspeciilor i ncercarilor efectuate. 4.12.4. Reglementari Modul de identificare a stadiului inspectiilor si incercarilor este stabilit prin pro-cedura PS-12 Stadiul inspeciilor i ncercrilor sau prin planuri ale calitatii.
Indicatorii stadiului inspeciilor i ncercarilor sunt meninui pe durata produc-tiei i depozitrii, pentru a se asigura c numai acel produs care a fost admis la inspeciile i ncercarile prevazute este utilizat i expediat.

Stadiul inspeciilor i al ncercarilor indic daca un produs a fost / nu a fost inspectat, daca a fost inspectat i respins, fiind n ateptarea lurii unei decizii, sau dac a fost inspectat i admis sau a fost acceptat n urma unei derogri dup fabricaie autorizate. 4.12.5. Inregistrari Stadiul inspectiilor si al incercarilor este inregistrat, iar nregistrrile sunt pstrate. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la stadiul inspectiilor si al incercarilor se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.12.6. Documente nsotitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente identificarii stadiului inspectiilor si incercarilor, documentele i nregistrarile utilizate sunt prezentate n procedura de sistem PS-12 Stadiul inspectiilor si al incercarilor. 4.13. Controlul produsului neconform

Cuprins 4.13.1. Scop 4.13.2. Domeniul de aplicare 4.13.3. Responsabilitati 4.13.4. Reglementari 4.13.5. Inregistrari 4.13.6. Documente nsoitoare 4.13.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta msurile ntreprinse de S.C. ETA-2U S.R.L. n vederea inerii sub control a produselor neconforme, pentru a se preveni utilizarea neintenionat a acestora. Prin controlul produsului neconform se realizeaz identificarea, documentarea, evaluarea, izolarea (atunci cnd este posibil), tratarea acestuia i nstiinarea funciilor implicate.

4.13.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica tuturor produselor gasite neconforme la inspectiile si incercarile desfasurate in cadrul S.C. ETA-2U S.R.L.. 4.13.3. Responsabilitati inerea sub control a produselor neconforme revine Compartimentului IC. Colaboratorii acestuia n realizarea obiectivelor propuse sunt Compartimentul Aprovizionare, pentru produsele primite de la subcontractani i Departamentul Tehnic, pentru produsele aflate pe fluxul de fabricatie. 4.13.4. Reglementari Pentru inerea sub control a produselor neconforme i pentru a se asigura ca este exclus utilizarea sau montajul neintentionat a acestora se intreprind urmatoarele: - identificarea, documentarea si evaluarea neconformitatii; - izolarea, cind este posibil, si tratarea produsului neconform; - informarea compartimentelor implicate. Tratarea produsului neconform presupune o analiza efectuata de comisia de analiza a neconformitatilor (CAN), in conformitate cu procedura PS-13 Controlul produsului neconform. In urma analizei, poate fi luat una din urmtoarele hotrri: - produs reprelucrat pentru a satisface conditiile specificate; - produs acceptat prin derogare dupa fabricaie, cu sau fr reparare; - produs reclasat pentru alte utilizari; - produs respins sau rebutat. Atunci cind s-a cerut prin contract, propunerea de utilizare sau reparare a produsului neconform este raportat pentru derogare clientului sau reprezentantului acestuia pentru obinerea derogrii dup fabricaie. Descrierea neconformitii acceptate i a reparaiilor este nregistrata pentru a indica situaia real. Produsul reparat / reprelucrat este reinspectat in conformitate cu procedurile documentate si / sau cu planul calitatii. 4.13.5. Inregistrari Toate activitile ce se desfasoara pentru inerea sub control a produselor neconforme, sunt nregistrate i documentate corespunzator, iar nregistrrile sunt pstrate. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la controlul produsului neconform se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.13.6. Documente nsoitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente controlului produsului neconform, documentele i nregistrarile utilizate, sunt prezentate n procedura de sistem PS-13 Controlul produsului neconform. 4.14. Aciuni corective i preventive Cuprins 4.14.1. Scop

4.14.2. Domeniul de aplicare 4.14.3. Responsabilitati 4.14.4. Reglementari 4.14.5. Inregistrari 4.14.6. Documente nsoitoare 4.14.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta msurile ntreprinse de S.C. ETA-2U S.R.L. n vederea implementrii aciunilor corective i preventive. 4.14.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica tuturor aciunilor corective i preventive desfasurate in cadrul S.C. ETA-2U S.R.L., in vederea eliminarii cauzelor neconformitatilor existente sau potentiale. 4.14.3. Responsabilitati Responsabilitatea implementarii aciunilor corective i preventive revine Compartimentului AC. Colaboratorii acestuia sunt Departamentul Tehnic pentru procesul de fabricatie, respectiv Departamentul Comercial i Compartimentul Aprovizionare pentru relatiile cu clienii i subcontractanii. 4.14.4. Reglementari Implementarea aciunilor corective i preventive presupune identificarea si eliminarea cauzelor neconformitatilor existente / poteniale, in scopul prevenirii repetrii / aparitiei acestora. Tipurile de neconformitati care pot determina actiuni corective si preventive sunt: - defectari, functionari necorespunztoare sau alte neconformiti ale produse-lor echipamentelor, software-ului de incercare; - neconformiti ale Sistemului Calitatii; - neconformitati de proces; - resurse umane sau materiale necorespunztoare; - reclamatii ale clientilor. Amploarea aciunilor corective i preventive are n vedere corelarea acestora cu importana problemelor i cu riscul implicat. primite,

A. Aciuni corective
"Aciune corectiv - aciune ntreprins pentru eliminarea cauzelor unor neconformiti, defecte sau a altor situaii nedorite existente, n scopul prevenirii repetrii acestora" (SR ISO 8402:95). S.C. ETA-2U S.R.L. a stabilit i documentat prin procedura PS-14 Aciuni corective i preventive modul de implementare a aciunilor corective, care presupune: - rezolvarea eficient a reclamaiilor clienilor / rapoartelor de neconformitate a produsului; - investigarea cauzelor i nregistrarea rezultatelor aferente; - stabilirea aciunilor corective pentru eliminarea cauzelor;

- realizarea aciunilor corective; - implementarea i nregistrarea n proceduri a modificarilor rezultate in urma aciunilor corective; - controlul aplicrii eficiente a aciunilor corective.

B. Aciuni preventive
"Aciune preventiv - aciune ntreprins pentru eliminarea cauzelor unor neconformiti, defecte sau a altor situaii nedorite posibile, n scopul prevenirii repetrii acestora" (SR ISO 8402:95).

Pentru prevenirea apariiei neconformitilor posibile la produse, procese i documentaii, S.C. ETA-2U S.R.L. a stabilit i documentat prin procedura PS-14 Aciuni corective i preventive modul de implementare a aciunilor preventive, care presupune: - utilizarea surselor adecvate de informatii, cum ar fi inregistrarile calitatii, rapoarte de audit, rapoartele de service si reclamatiile clientilor, pentru detectarea cauzelor potentiale ale neconformitatilor; - stabilirea modului de abordare a problemelor care necesit aciuni preventive i determinarea etapelor necesare pentru tratarea acestora; - iniierea de aciuni preventive; - controlul eficientei aciunilor preventive; - asigurarea c informaiile relevante referitoare la aciunile ntreprinse sunt supuse analizei efectuate de management. 4.14.5. Inregistrari Toate activitile ce se desfasoara pentru implementarea aciunilor corective si preventive sunt nregistrate i documentate corespunzator, iar nregistrrile sunt pstrate. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la aciuni corective i preventive se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.14.6. Documente nsoitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente implementarii aciunilor corective si preventive , documentele i nregistrarile utilizate sunt prezentate n procedura de sistem PS-14 Aciuni corective i preventive.

4.15. Manipulare, depozitare, ambalare conservare i livrare Cuprins 4.15.1. Scop 4.15.2. Domeniul de aplicare 4.15.3. Responsabilitati 4.15.4. Reglementari 4.15.5. Inregistrari

4.15.6. Documente nsoitoare 4.15.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta msurile ntreprinse n cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. in domeniul manipulrii, depozitrii, ambalrii i livrrii produselor, n vederea prevenirii deteriorrii acestora. 4.15.2. Domeniul de aplicare
Prevederile acestui capitol al MAC se aplic manipularii, depozitrii, ambalrii i livrrii tuturor reperelor i produselor aflate n procesare tehnologic i a produselor finite din cadrul S.C. ETA-2U S.R.L..

4.15.3. Responsabilitati Atelierul de productie este responsabil pentru realizarea ambalrii i marcrii produselor, astfel nct s se asigure conformitatea cu condiiile specificate. Departamentul Comercial rspunde de asigurarea msurilor de protecie a calitii produsului dup inspeciile / ncercarile finale. Cnd este stipulat prin contract, aceast protecie este extins pentru a include i ncrcarea, transportul i livrarea la destinaie. Compartimentul IC rspunde de verificarea modului de realizare a ambalrii, marcrii si depozitrii produselor si de inspectarea periodic a produselor depozitate, pentru a depista orice deteriorare sau conditii contrare celor specificate. 4.15.4. Reglementari In cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. activitatile specifice de manipulare, depozitare, ambalare si livrare sunt reglementate prin procedura PS-15 Manipulare, depozitare, ambalare, conservare si livrare. A. Manipulare Metodele de manipulare a reperelor si produselor din cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. sunt astfel concepute incit sa fie prevenite avarierile sau deteriorrile produsului. B. Depozitare S.C. ETA-2U S.R.L. a prevzut spaii i condiii corespunztoare de depo-zitare, avnd n vedere atit prevenirea avarierii sau deteriorarii cit i existenta unor condiii de mediu adecvate. Sunt stipulate metode corespunztoare pentru autorizarea primirii i expedierii din astfel de zone. Periodic, se evalueaza starea reala a produselor depozitate. C. Ambalare Prin procedeele de ambalare se asigur indeplinirea a trei conditii obligatorii: a.- protecia produselor; b.- conservarea; c.- identificarea continutului (excluzndu-se confuziile). S.C. ETA-2U S.R.L., prin procedurile stabilite, are prevzute protecia adecvata la avariere sau deteriorare n timpul depozitrii, transportului sau n orice alte momente ulterioare, pna cnd rspunderea societii nceteaza. Sunt luate n considerare diferitele forme de depozitare i modaliti de transport adecvate. Metodele de marcare i etichetare asigura furnizarea de informatii clare, durabile, n conformitate cu specificaiile. D. Livrare

S.C. ETA-2U S.C. asigur protecia calitii produsului dup inspeciile i ncercrile finale pina la livrare. Cnd este specificat n contract, societatea asigura protectia calitatii produsului inclusiv pe durata transportului. 4.15.5. Inregistrari Toate activitile ce se desfasoara pentru manipularea, depozitarea, ambalarea i livrarea produsului sunt nregistrate i documentate corespunzator, iar inregistrarile sunt pstrate. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la manipularea, depozitarea, ambalarea i livrarea produsului se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.15.10. Documente nsoitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente prezentului capitol al MAC, documentele i nregistrarile utilizate sunt prezentate n procedura de sistem PS-15 Manipulare, depozitare, ambalare, conservare i livrare. 4.16. Controlul nregistrrilor calitii Cuprins 4.16.1. Scop 4.16.2. Domeniul de aplicare 4.16.3. Definiii 4.16.4. Responsabilitati 4.16.5. Reglementari 4.16.6. Inregistrari 4.16.7. Documente nsoitoare 4.16.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a descrie msurile ntreprinse de S.C. ETA-2U S.R.L n domeniul inerii sub control a nregistrrilor calitii. 4.16.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica tuturor inregistrarilor calitatii din cadrul S.C. ETA2U S.R.L., destinate demonstrarii conformitatii cu conditiile specificate si functionarii eficace a Sistemului Calitatii, precum si inregistrarilor calitatii provenite de la subcontractanti. 4.16.3. Responsabilitati Departamentul Calitate stabileste, la nivel de societate, masuri de identificare, colectare, indexare, acces, arhivare, pastrare si eliminare a nregistrrilor calitatii. Fiecrui compartiment al societii ii revine responsabilitatea aplicarii acestor masuri. 4.16.4. Reglementari Msurile intreprinse de S.C. ETA-2U S.R.L. pentru tinerea sub control a nregistrrilor calitii, detaliate in procedura de sistem PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii", sunt: a. pstrarea unor nregistrri valabile, lizibile i identificabile n raport cu un produs specificat sau cu un element al Sistemului Calitatii;

b. desemnarea personalului responsabil cu identificarea, colectarea, indexarea, indosarierea i arhivarea nregistrrilor; c. asigurarea unor amenajri care s permit regsirea individual prompt, pstrarea ntr-un mediu adecvat, pentru a preveni deteriorarea, distrugerea sau pierderea nregistrrilor, precum i accesul neautorizat; d. stabilirea i documentarea duratelor de pstrare a nregistrrilor calitii; dac acestea nu sunt prescrise prin legislaie sau contract, se stabilesc in functie durata estimat de via a produsului; e. determinarea autoritii responsabile cu distrugerea nregistrrilor nevalabile. Cnd s-a convenit prin contract, nregistrrile calitii sunt disponibile pe o perioad stabilit, pentru evaluare de ctre client sau de ctre reprezentantul acestuia. 4.16.6. Inregistrari Nu e cazul. 4.16.7. Documente nsoitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente prezentului capitol al MAC sunt prezentate n procedura de sistem PS-16 Controlul nregistrrilor calitii. 4.17. Audituri interne ale calitii Cuprins 4.17.1. Scop 4.17.2. Domeniul de aplicare 4.17.3. Responsabilitati 4.17.4. Reglementari 4.17.5. Inregistrari 4.17.6. Documente 4.17.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta msurile ntreprinse de S.C. ETA-2U S.R.L. n domeniul planificarii si implementarii auditurilor interne ale calitatii. 4.17.2. Domeniul de aplicare Prevederile prezentului capitol al MAC se aplica auditurilor calitatii desfasurate in cadrul S.C. ETA-2U S.R.L., in scopul verificarii conformitatii activitatilor legate de calitate si a rezultatelor acestora cu reglementarile Sistemului Calitatii si a determinarii eficacitatii acestuia. 4.17.3. Responsabilitati Compartimentul AC este responsabil cu aplicarea prevederilor prezentului capitol din MAC. In acest scop, Compartimentul AC colaboreaza cu personal pregtit corespunztor, cu experient n auditarea calitii, independent de zona sau problema auditat. 4.17.4. Reglementari Auditurile interne ale calitii au urmtoarele etape de realizare: - planificarea i programarea;

- efectuarea auditurilor; - documentarea rezultatelor;

- instiintarea personalului cu responsabilitati in zona auditata asupra rezultatelor auditului. In cazul in care, in urma auditului se constata deficiente, personalul responsabil pentru zona auditata intreprinde in timp util actiuni corective. Eficacitatea acestora este verificata printr-un audit de urmarire. Auditurile interne se desfasoara in mod planificat, cu o periodicitate care depinde de natura si importanta activitatii auditate. n afar auditurilor interne periodice, pot fi iniiate audituri interne pentru oricare din urmtoarele motive: - atunci cnd au fost efectuate schimbri importante n zone funcionale, reorganizari sau modificari ale procedurilor; - atunci cnd securitatea sau dependabilitatea produselor pot fi periclitate din cauza neconformitilor; - atunci cnd este necesara verificarea actiunilor corective. Rezultatele auditurilor interne sunt evaluate periodic in cadrul analizei efectuate de management a Sistemului Calitatii. 4.17.5. Inregistrari Toate activitile ce se desfasoara pentru auditul intern al calitatii sunt nregistrate i documentate corespunzator, iar nregistrrile sunt pstrate. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la auditurile interne ale calitatii se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.17.6. Documente nsoitoare Descrierea activitilor si responsabilitilor aferente prezentului capitol al MAC, documentele i nregistrarile utilizate, sunt prezentate n procedura de sistem PS-17 Audituri interne ale calitatii. 4.18. Instruire Cuprins 4.18.1. Scop 4.18.2. Domeniul de aplicare 4.18.3. Responsabilitati 4.18.4. Reglementari 4.18.5. Inregistrari 4.18.6. Documente nsoitoare 4.18.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta msurile ntreprinse de S.C. ETA-2U S.R.L. n domeniul instruirii personalului care efectueaza activiti ce influeneaz calitatea.

4.18.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplic instruirii personalului din toate compartimentele S.C. ETA-2U S.R.L., inclusiv nou angajat sau promovat. 4.18.3. Responsabilitati n cadrul societii se stabilesc urmtoarele responsabiliti privind instruirea personalului ce realizeaz activiti care afecteaz calitatea: a. Conducerea societii iniiaz si sprijin instruirea continu a personalului; b. Personalul de conducere al fiecrui departament identific necesitile de instruire i asigur participarea personalul din subordine la programului de instruire; c. Compartimentul Personal coordoneaz planificarea i urmrete realizarea tuturor activitilor de instruire; d. Responsabilul Calitii stabilete programul de instruire pe linia Sistemului Calitatii pentru ntreg personalul. 4.18.4. Reglementari In cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. instruirea are drept scop stimularea i ridicarea nivelului de contiin referitor la calitate si dezvoltarea motivaiei interne a personalului. Procesul de instruire prezentat n acest capitol al MAC se refer att la instruirea general ct i la instruirea specific a personalului care efectueaz activiti ce influeneaz calitatea. Personalul care ndeplinete sarcini specifice anumitor posturi este calificat pe baza scolarizrii, instruirii i / sau experientei adecvate, dup cum e cazul. Pentru realizarea i meninerea competenei, S.C. ETA-2U S.R.L. ntreprinde urmtoarele: - identificarea necesitilor individuale de instruire n raport cu cele impuse, pentru realizri care s satisfac cerinele; - evaluarea periodic a cunotinelor generale i specifice, a experienei i a competenei personalului pentru activitile efectuate; - planificarea, organizarea i efectuarea instruirii corespunztoare. 4.18.5. Inregistrari Toate activitile ce se desfoar referitor la instruirea personalului sunt nregistrate i documentate corespunztor, iar nregistrrile se pstreaz. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la instruirea personalului se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.18.6. Documente nsoitoare Descrierea activitilor si responsabilitilor aferente prezentului capitol al MAC, documentele i nregistrrile utilizate sunt prezentate n procedura de sistem PS-18, "Instruire. 4.19. Service Cuprins 4.19.1. Scop 4.19.2. Domeniul de aplicare 4.19.3. Responsabilitati 4.19.4. Reglementari 4.19.5. Inregistrari

4.19.6. Documente nsoitoare 4.19.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta metodele aplicate n cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. pentru efectuarea, verificarea si raportarea faptului ca activitatea de service satisface conditiile specificate. 4.19.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplic activitii de service din cadrul S.C. ETA-2U S.R.L..att n perioada de garanie, ct i postgaranie, pe toat durata de via a produselor societii. 4.19.3. Responsabilitati Departamentul Tehnic rspunde de aplicarea prevederilor prezentului capitol al MAC referitoare la activitatea de service.
Compartimentul AC este responsabil cu analizarea sesizrilor i reclamaiilor la produsele pentru care se asigura service, stabilind, atunci cind acest lucru se impune, aciunile corective / preventive necesare.

4.19.4. Reglementari Pentru realizarea cerinelor Sistemului Calitatii n domeniul service-ului S.C. ETA-2U S.R.L. a reglementat i procedurat activitatea de service, asigurnd urmtoarele: - definirea responsabilitilor referitoare la service; - planificarea activitilor de service; - punerea la dispozitia clientului a instructiunilor de utilizare a produsului i instruirea acestuia; - realizarea contractelor de service pentru produsele proprii post-garantie sau pentru produsele "brand name" comercializate de societate; - controlul echipamentelor de msurare i ncercare, precum si a software-ului de incercare folosite n activitile de service; - personal de service competent i instruit; - un feed-back de informatii care s fie util pentru mbuntirea Sistemului Calitii; - realizarea actiunilor corective / preventive necesare. 4.19.5. Inregistrari
Toate activitile ce se desfasoara pentru realizarea activitii de service sunt nregistrate i documentate corespunzator, iar nregistrrile sunt pstrate.

inerea sub control a nregistrrilor referitoare la service se face conform procedurii PS-16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.19.6. Documente nsoitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente prezentului capitol al MAC, documentele i nregistrarile utilizate, sunt prezentate n procedura de sistem PS-19 Service. 4.20. Tehnici statistice Cuprins

4.20.1. Scop 4.20.2. Domeniul de aplicare 4.20.3. Responsabilitati 4.20.4. Reglementari 4.20.5. Inregistrari 4.16.6. Documente nsoitoare 4.20.1. Scop Scopul acestui capitol al MAC este de a prezenta metodele utilizate in cadrul S.C. ETA-2U S.R.L pentru identificarea necesitatii aplicarii tehnicilor statistice i pentru controlul implementrii acestora. 4.20.2. Domeniul de aplicare Prevederile acestui capitol al MAC se aplica tehnicilor statistice implementate in cadrul S.C. ETA-2U S.R.L. utilizate la controlul proceselor i al calitii produselor. 4.20.3. Responsabilitati Departamentul Calitate si Departamentul Tehnic sunt responsabile pentru implementarea tehnicilor statistice aplicabile si pentru controlul aplicarii acestora. 4.20.4. Reglementari Tehnicile statistice pot s fie, sau nu, necesare pentru rezolvarea unei probleme. Obiectivul urmarit este realizarea unui produs de calitate i nu promovarea metodelor statistice ca un scop n sine. Prin intermediul modelelor statistice se poate descrie influenta intimplarii si se pot face, intr-o anumita masura, previziuni si prognoze despre rezultate viitoare care pot fi asteptate. Pentru realizarea cerinelor Sistemului Calitii n domeniul tehnicilor statistice, S.C. ETA-2U S.R.L. parcurge urmtoarele etape: - identificarea necesarului de tehnici statistice aplicabile; - stabilirea domeniilor de aplicare ale acestora; - procedurarea activitatilor de implementare a tehnicilor statistice precum si a modalitatilor de analiza si utilizare a rezultatelor;

- procedurarea activitatilor necesare controlului aplicarii acestora. 4.20.5. Inregistrari Toate activitile ce se desfasoara pentru implementarea tehnicilor statistice sunt nregistrate i documentate corespunzator, iar nregistrrile sunt pstrate. inerea sub control a nregistrrilor referitoare la tehnici statistice se face conform procedurii PS16 "Controlul nregistrrilor calitii". 4.20.6. Documente nsoitoare Descrierea activitatilor si responsabilitilor aferente prezentului capitol al MAC, documentele i nregistrarile utilizate sunt prezentate n procedura de sistem PS-20, Tehnici statistice.

Proceduri de asigurare a calitatii


In general, in oricare intreprindere de productie intalnim trei tipuri de proceduri respectiv proceduri de sistem, proceduri operationale si instructiuni de lucru sau de verificare. Sistemele calitatii intocmite dupa seria de standarde ISO 9000 cuprind un numar determinat de proceduri. De regula o procedura de sistem este insotita de una sau mai multe proceduri operationale care la randul lor pot fi completate de una sau mai multe instructiuni de lucru sau verificare in functie de complexitatea sistemului de productie. Aceste proceduri se refera la urmatoarele elemente: - controlul elementelor intrarii in sisteme, procedurile de control ale intrarilor in procese; - controlul, verificarea elementelor inainte de procesul de asamblare; - controlul interoperational; - controlul final; - controlul cu exploatarea produselor. Daca am face o ordonare in timp, care respecta si importanta procedurilor, avem urmatoarea posibilitate de ordonare a procedurilor de sistem: 1 Analiza comenzilor si contractelor 2 Controlul documentelor 3 Controlul proiectarii 4 Calificarea si instruirea personalului 5 Auditori la furnizori 6 Aprovizionare si logistica 7 Produse si subansamble furnizate prin comanda 8 Controlul productiei 9 Procedura de control a echipamentelor de verificare, masura si incercari 10 Procedura de identificare si trasabilitate a produselor 11 Controlul tehnic de conformitate 12 Procedura proceselor speciale 13 Procedura de audituri interne 14 Procedura de tratare a neconformitatii 15 Actiuni corective 16 Procedura controlului modificarilor operate 17 Procedura privind depozitarea, ambalarea, stocarea si livrerea produselor 18 Procedura de urmarire si activitate post-livrare 19 Inregistrarea controlului de conformitate 20- Instruire personal 21- Tehnici statistice. In continuare se detaliaza structura si punctele importante ale unor proceduri.

Tipuri de proceduri
Procedurile elementelor sistemului calitii au rolul de a realiza politica de organizare i conducere a calitii, specificat n manualul de calitate. Ele prezint modul de realizare, ndeplinire i control a funciunii de calitate din cadrul politicii de conducere a calitii.

Procedurile stabilesc ce, cine i cnd trebuiesc realizate anumite necesiti calitative ale ntreprinderii, prezentnd i metoda necesar pentru a planifica, programa, ndeplini i completa aciunile cerute. O schem concentrat a desfurrii managementului activitilor de asigurare a calitii la nivelul productorului, se prezint n figura 2.1.1, n care s-au fcut urmtoarele notaii: 1 controlul elementelor intrri (recepia calitativ i cantitativ a materialelor ce intr n proces); 2.1 controlul i verificarea elementelor intrri, naintea introducerii lor n procesul de fabricare; 2.2 controlul i verificarea elementelor intrri, naintea introducerii lor n procesul de asamblare; 3 controlul procesului de producie; 4 verificarea i etalonarea aparaturii de msur i control, a instalaiilor i echipamentelor folosite; 5 controlul interoperaional; 6 controlul final; 7 controlul comportrii n exploatare a produselor; 8 controlul statistic al realizrii produselor; D.T.N.C. Documentaie tehnic i norme de control; D. Th.F.C. Documentaia tehnologic i norme de control; INTR. Intrri; I.O. Interoperaii; P.F. Produs finit; C.T.P. Cartea tehnic a produsului. Respectarea condiiilor de calitate impuse pe piaa european necesit, pe lng echipamente, utilaje, tehnologii de control i personal pregtit pentru efectuarea acestor operaiuni. Un ghid al activitilor necesare a se efectua pentru implemenatarea n cadrul unei firme a unui sistem de asigurarea a calitii este dat de procedurile de asigurare a calitii. Textele procedurilor trebuiesc considerate ca i directive pentru personalul implicat n rezolvarea aciunilor descrise, adic ca i o declaraie a modului n care direciunea dorete s se ndeplineasc programul de calitate adoptat. n continuare, se vor prezenta n sintez, procedurile necesare unui sistem de asigurare a calitii, iar pentru detalii, se pot consulta STAS ISO 9004 94, respectiv [S3] .

1. PROCEDURA ANALIZA COMENZILOR I CONTRACTELOR


Are drept scop tartarea unitar a activitilor de comer pentru a cunoate principalele probleme care apar n practica naional i internaional i a modului n care acestea se pot rezolva de ctre ntreprinderea respectiv. Procedura trebuie s cuprind: a) Studiul de marketing i etapele acestuia: se specific parametrii principali ce fac obiectul analizelor efectuate n cadrul studiului de pia, informaii colectate cu privire la cercetarea pieei, modul de prelucrare, sistematizare i interpretare a datelor, finalitatea i modul de utilizare a cercetrii pieei (elaborarea, coninutul, avizarea, aprobarea studiului de pia, studiul tehnico-economic de realizare a produsului nou sau modernizat). b) Metodele cantitative utilizate n marketing, specificndu-se procedura ce prezint metoda folosit. c) Sincronizarea cercetrii-proiectrii-dezvoltrii cu studiile de marketing, stabilindu-se criterii de evaluare i selectare a ideilor prezentate n studiul de pia: durabilitatea produsului, aptitudinile de comercializare, posibilitile de fabricaie, potenialul de dezvoltare.

d) Clasificarea contractelor practicate de ntreprindere, n funcie de bunurile materiale ce fac obiectul contractului i modalitatea de plat. e) Derularea contractelor trebuie s aib n vedere: - momentul i locul ncheierii contractului; -modul de tratare a cererii de ofert; -modul de tratare a ofertei; -forma i coninutul comenzii din contract; -clauze privind: formele rspunderii contractuale, exonerarea de rspundere, calitatea i cantitatea produselor i/sau serviciilor ce fac obiectul contractului, garantarea calitii produselor/serviciilor, reclamaii referitoare la produsele neconforme cu clauzele contractuale. f) Preul din contractul de vnzare-cumprare, modaliti de plat, la care trebuiesc avute n vedere clauze privind preul de vnzare, evitarea riscurilor valutare, modaliti de plat, condiii i termene de livrare. g) Rspunderea n contractul comercial de vnzare-cumprare, trebuie s prevad: premisele rspunderii contractuale, modaliti de soluionare a reclamaiilor privind calitatea, rspunderea privind ntrzierea plilor sau neexecutarea obligaiilor de prile contractante. h) Etapele de derulare a contractului n interiorul societii comerciale (analiz, elaborare, avizare, aprobare, ncheiere ntre pri). i) Modul de tratare a modificrilor contractelor n derulare. j) Documentele necesare activitii de contractare pentru diferite faze. k) Modaliti de verificare a bonitii partenerului de afaceri. l) Controlul activitilor ce fac obiectul procedurii, const n: controlul circuitului informaional, parametrii ce trebuie verificai, controlul documentelor elaborate. m) Responsabilitile personalului implicat n activitile contractuale, ale: managerului general, compartimentelor de asigurare a calitii, de marketing, de vnzri, de proiectare, de pregtire, lansare i urmrire a produciei, ale oficiului juridic din cadrul ntreprinderii, sau ale serviciului financiar-contabil. n) nregistrri i anexe, n care sunt specificate modul de organizare a gestionrii documentelor a activitilor desfaurate n cadrul analizei comenzilor i contractelor i anexele.

2. PROCEDURA CONTROLUL PROIECTARII


Are ca scop s stabileasc urmtoarele: - principalii factori ce trebuiesc studiai pe parcursul ciclului de proiectare a unui produs/serviciu nou sau modernizat; - etapele de proiectare parcurse pentru realizarea unui produs/serviciu nou sau modernizat; - documentaia tehnic de baz i de fabricaie elaborat n concordan cu cerinele execuiei; - modul de tratare a dreptului de proprietate industrial; n aceast procedur sunt tratate urmtoarele probleme, n vederea satisfacerii calitii de proiectare: a) Etapele ciclului de proiectare necesare pentru realizarea unui produs, n funcie de cerinele impuse de standardele naionale i internaionale i interesele economice ale ntreprinderii. b) Analiza principalilor factori care influeneaz soluia constructiv, ce cuprinde: condiiile de utilizare sau funcionare a produsului n exploatare, mijloacele de realizare a concepiei constructive a produsului, de realizare material, economicitatea n fabricaie i exploatare, etc. c) Documentaia ce trebuie eleborat n faza de proiectare, alctuit din documentaiile: de studiu, de baz, tehnologic de fabricaie, de exploatare, auxiliar ale produsului/serviciului.

d)

e) f) g) h) i) j) k) l)

Programarea activitii de proiectare i normarea acesteia, ce const n organizarea desfurrii ritmice a activitilor de proiectare pentru realizarea n timp util a produsului/serviciului ( graficele de elaborare a studiului tehnico-economic al proiectului/serviciului, de elaborare a proiectului tehnic, a documentaiei de baz, pentru elaborarea documentaiei tehnologice, pentru executarea i omologarea prototipului, pentru pregtirea tehnico-material a fabricaiei i omologarea seriei zero, certificarea produselor/serviciilor, normarea activitii de proiectare). Confirmarea proiectului se realizeaz prin omologarea prototipului. Tipurile de omologri practicate n cadrul ntreprinderii, n funcie de tipul de fabricaie practicat la un moment dat. Dreptul de proprietate industrial. Tipurile de contracte de licen practicate la un moment dat n cadrul firmei. Controlul de calitate al activitii de proiectare. Msurile de tehnic securitii muncii. Responsabilitile personalului implicat n activitatea de proiectare. nregistrri i anexe, n care se descriu modul n care se evideniaz rezultatele controalelor, inspeciilor efectuate i modul de gestionare a documentaiei tehnice de baz, de fabricaie, ntreinere i exploatare a produsului. 3. PROCEDURA CONTROLUL MODIFICRILOR

Aceast procedur definete modul de iniiere, de acceptare, avizare, aprobare i aplicare a modificrilor n documentaia tehnic aprobat. Procedura are ca scop asigurarea unei metodologii unice de elaborare a documentelor necesare aplicrii modificrilor n documentaia tehnic. Pentru aceasta trebuiesc tratate urmtoarele aspecte: a) Clasificarea modificrilor utilizate n activitatea de proiectare, pornind de la proveniena cerinelor de modificare i tipul de modificare. b) Iniierea modificrilor, pornind de la forma documentelor de iniiere a modificrii i factorii de la care provin. c) ntocmirea fielor de modificare, avnd n vedere: aciunile ce ntreprind, forma fiei de modificare, modul de completare, aprobare, avizare i circulaie a fiei de modificare. d) Elaborarea fiei de clarificare tehnic, are ca scop trecerea tuturor implicaiilor pe care le aduce fia de modificare asupra altor documente tehnice. e) Modul de efectuare a modificrilor, n documentaia tehnic de baz i de fabricaie aprobat. f) Emiterea buletinelor service, menionndu-se forma buletinului service, modul de completare, avizarea, aprobarea, difuzarea acestuia, documentele nsoitoare, condiiile de aplicare. g) Implicaiile modificrilor n probleme de omologare a produsului, cnd se impune reomologarea unui produs modificat i cum se realizeaz aceasta. h) Implicaiile modificrilor n probleme de certificare a produsului sau serviciului respectiv. i) Controlul calitii modificrilor, urmrindu-se respectarea circuitului informaional i calitatea produsului/serviciului. j) Responsabilitile personalului implicat n activitile de modificare, de la recepie materiale, pn la service-ul postvnzare. k) Emiterea unui protocol sau a unei proceduri de lucru, ntre o firm specializat emitent a modificrii i firma ce o va opera, dac s-a apelat la serviciile altei organizaii. l) nregistrri i anexe, ce fac obiectul activitii de modificare.

4. PROCEDURA CONTROLUL DOCUMENTELOR

Are drept scop precizarea documentelor care descriu metodologiile de ntocmire, identificare, analizare, aprobare, emitere, difuzare, modificare i retragere a documentelor, pentru calitatea produselor/serviciilor efectuate de ntreprindere. Procedura descrie modul de acceptare a documentelor de asigurare a calitii, documentaiei tehnice de baz i a produselor sau servicilor firmei i cuprinde urmtoarele etape: a) Controlul documentelor de asigurare a calitii, fiind specificate documentele care fac obiectul controlului, modul n care se realizeaz elaborarea, avizarea, aprobarea, gestionare, nregistrarea i modificarea documentelor, sistemul de modificare al acestora, controlul manualului de calitate, a procedurilor elementelor sistemului calitii. b) Controlul documentaiei de baz a produselor/serviciilor avndu-se n vedere controlul lucrrilor scrise i a desenelor. c) Controlul documentaiei tehnologice de fabricaie, cuprinde stabilirea metodelor i procedeelor de fabricaie optime, a reperelor ce se vor realiza n colaborare i colaboratorii, elaborarea fielor tehnologice. d) Responsabilitile personalului implicat n activitile de control a documentelor (specific toate responsabilitile ce revin att compartimentului de asigurare a calitii, ct i a personalului specializat din cadrul acestuia, pentru realizarea obiectivelor stabilite). e) nregistrri i anexe, specificndu-se cum i unde se nregistreaz documentele de asigurare a calitii, documentaia tehnic de baz, documentaia tehnologic de fabricaie a produsului. 5. PROCEDURA APROVIZIONARE Aceast procedur are ca scop stabilirea unui cadru unitar de lucru n activitatea de aprovizionare (contracte, recepie, depozitare sau livrare de bunuri aflate n administrare). Va cuprinde urmtoarele aspecte: a) Probleme de baza ale aprovizionrii tehnico-materiale a ntreprinderii, alctuite din: - planificarea i controlul aprovizionrii; - procurarea furniturilor; - recepia i depozitarea furniturilor aprovizionate; - asigurarea de spaii pentru depozitare conform cerinelor materialelor aprovizionate; - aprovizionarea intern a produciei cu furnituri; - transportul furniturilor att de la furnizor ct i intern. b) Stabilirea necesarului de materii prime, materiale i dotrii necesare ntreprinderii. c) Procedee de alegere a furnizorului optim. d) Modul i sistemul de contractare practicat. e) Metodele de recepionare a produselor aprovizionate, cuprinde procedura de recepie cantitativ i calitativ a furniturilor, ntocmirea actelor de efectuare a recepiei, efectuarea recepiei pe baza actelor de nsoire a furniturilor, eliberarea documentelor de certificare a calitii. f) Primirea produselor de la furnizori, parcurgndu-se etapele: - avizarea sosirii mrfii; - momentul i locul eliberrii produselor la destinaie; - obligaiile firmei destinatare la primirea mijlocului de transport; - eliberarea produselor la destinaie; - verificarea cantitativ i calitativ a furniturilor n staia de destinaie;

modul de procedare n cazul constatrii lipsurilor cantitative/calitative a furniturilor, n staia de destinaie. g) Evidena tehnico-operativ a activitilor de aprovizionare, constituit din: cerinele la care trrebuie s rspund evidena tehnico-operativ; reguli privind ntocmirea documentelor de eviden; formularistica unic necesar desfurrii activitii; metodologia predrii documentelor; controlul evidenei tehnico-operative; documentele ce stau la baza evidenei mijloacelor fixe. h) Efectele livrrii unor produse necorespunztoare; i) Modul de predare-primire a gestiunilor; j) Controlul calitii n activitatea de aprovizionare, care cuprinde urmtoarele: metodele de stabilire a calitii furniturilor; criterii de stabilire i garantare a calitii furniturilor aprovizionate; controlul de inventariere a gestiunii. k) Normele de tehnic a securitii muncii n activitile de aprovizionare, cuprind prevederile i regulamentele necesare a fi respectate de personalul ce activeaz n acest domeniu. l) Responsabilitile personalului din cadrul ntreprinderii, implicat n activiti de aprovizionare, sunt specificate responsabilitile ce revin pe categorii de personal i pe individ. m) nregistrri i anexe, care se practic n activitatea de aprovizionare din cadrul ntreprinderii. 6. PROCEDURA PRODUSE FURNIZATE DE CUMPRTOR

Are ca scop implementarea unui mod de verificare, depozitare i de ntreinere a produselor furnizate de beneficiar, atunci cnd fabricaia, montajul i livrarea produsului presupune nglobarea n acesta a unor produse, componente, ehipamente puse la dispoziie de client. Procedura va cuprinde urmtoarele: a) Specificarea cazurilor concrete n care este necesar aceasta procedur. b) Principiile generale care stau la baza activitilor legate de aceast procedur, sunt prezentate modurile de utilizare a acestor produse, precizndu-se clauzele contractuale privitoare la asigurarea calitii. c) Verificrile ce trebuiesc efectuate la primirea produselor furnizate de client, cuprind documentele de nsoire i atestare a calitii i modul de tratare a controlului acestor produse. d) Modul de gestionare i depozitare a produselor furnizate de beneficiar, precum i conservarea i eliberarea din magazii. e) Utilizarea n fabricaie i/sau montaj a produselor furnizate de cumprtor. f) Securitatea produsului final, n care sunt nglobate produse furnizate de cumprtor i rspunderea juridic. g) Responsabilitile personalului implicat n cadrul acestor activiti, ale compartimentelor de proiectare produs, tehnologie, vnzri, aprovizionare, control tehnic de conformitate i laboratoare, de asigurare a calitii, a conducerii ntreprinderii. h) nregistrri i anexe necesare n contextul utilizrii unor produse de la beneficiar. 7 PROCEDURA IDENTIFICAREA I TRASABILITATEA PRODUSELOR

Are ca scop stabilirea cerinelor sistemului de identificare, marcare i trasabilitate a produselor aplicat n cadrul ntreprinderii i responsabilitile personalului implicat n aceste activiti. Trasabilitatea reprezint posibilitatea de a regsi istoricul, utilizarea sau localizarea unui produs sau unei activiti ori a unor produse i/sau activiti similare, prin mijloace de identificare nregistrate. Procedura va cuprinde urmtoarele: a) Cerinele principale privind identificarea i trasabilitatea produselor, identificndu-se produsele n raport cu documentaia tehnic i de fabricaie, repectiv modul de urmrire a diferitelor produse n exploatare i determinarea cauzelor ce duc la apariia defectelor n cazul unei anchete sau expertize, dup un accident sau incident. b) Modul de identificare a produselor aprovizionate, specificndu-se activitatea comisiei de recepie, coninutul identificrii, materialele debitate n vederea prelucrrii i produsele chimice eliberate din magazii. c) Identificarea i marcarea produselor fabricate n cadrul firmei, menionndu-se principiile generale privind modul de identificare a produselor proprii, modul de efectuare al marcrii, documentele de urmrire necesare, etc. d) Trasabilitatea produselor fabricate n cadrul firmei, va cuprinde: - trasabilitatea produselor individuale; - trasabilitatea loturilor pieselor de schimb pentru produsele proprii; - trasabilitatea produselor primare; - trasabilitatea subansamblelor sitemelor, ansamblelor i produselor finale din cadrul ntreprinderii; - identificarea executrii i controlrii proceselor speciale, n vederea stabilirii trasabilitii; - trasabilitatea produselor n timpul depozitrii; - evidena urmririi comportrii n exploatare a produselor. e) Responsabilitile personalului implicat n activitile legate de identificarea i trasabilitatea produselor i anume a tuturor compartimentelor i personalului implicat n aceast component a sistemului de asigurare a calitii. f) nregistrri i anexe, ce fac obiectul activitilor legate de identificarea i trasabilitatea produselor.

8. PROCEDURA CONTROLUL PROCESELOR SPECIALE

Procesul special este, conform [S 3], acel proces tehnologic care modific un produs, astfel nct conformitatea cu cerinele specificate nu poate fi determinat numai prin inspecia, ncercarea sau examinarea produsului, ci depinde n mare msur de ndemnarea operatorului, de echipamentul utilizat i de respetarea procedurilor/instruciunilor i condiiilor de lucru specificate. Rolul acestei proceduri este de a stabili metodologia i documentele dup care se execut procesele speciale n cadrul ntreprinderii, i va cuprinde: a) Lista tuturor proceselor speciale care se execut n cadrul ntreprinderii; b) Lista tuturor firmelor i proceselor speciale care se execut n colaborare i nu pot fi executate n cadrul ntreprinderii; c) Lista tuturor instruciunilor/specificaiilor/procedurilor de lucru, ce se refer la executarea proceselor speciale listate anterior; d) Lista tuturor instruciunilor de control ale proceselor speciale executate n cadrul ntreprinderii;

e) Modul de efectuare a omologrii proceselor speciale din cadrul ntreprinderii; f) Modul de ntreinere, verificare, exploatare al utilajelor i instalaiilor utilizate la realizarea proceselor speciale; g) Aspecte privind calificarea personalului de execuie, verificare i control al proceselor speciale; h) Controlul calitii proceselor speciale, specificndu-se modul de tratare a controlului i msurile de ntreprins pentru asigurarea calitii activitilor; i) Msurile de tehic a securitii muncii, necesare n cadrul desfurrii acestor procese speciale; j) Responsabilitile personalului implicat n derularea activitilor legate de procesele speciale; k) nregistrri i anexe legate de procesele speciale. 9. PROCEDURA CONTROLUL PRODUCTIEI Stabilete metodologia de efectuare a pregtirii, programrii, lansrii, pregtirii materiale i organizatorice a produciei, urmririi acesteia, astfel nct s poat fi realizat n condiiile realizrii integrale a calitii produselor. Va cuprinde: a) Pregtirea produciei trebuie s cuprind: - schema logic a pregtirii de fabricaie; - activitile derulate n cadrul pregtirii fabricaiei; - activitile necesare relansrii produselor n fabricaie; - documentele tehnologice de fabricaie necesare; - modul de elaborare a rapoartelor de necesitate; - modul de tratare a colaborrilor pentru activitile ce nu se execut n cadrul firmei. b) Pregtirea utilajelor, agregatelor, instalaiilor tehnologice i a suprafeelor de producie; c) Modul de ehipare a utilajelor i locurilor de munc cu SDV-uri i AMC-uri; d) Asigurarea cu for de munc adecvat produciei la un moment dat i modul de pregtire a acesteia; e) Organizarea asigurrii ritmice a locurilor de munc cu materiale, semifabricate i piese; f) Programarea propriu-zis a produciei; g) Modul de realizare a lansrii produciei n fabricaie; h) Supravegherea executrii efective a produselor pe flux; i) Realizarea i urmrirea produciei pe fluxul de fabricaie; j) Documentele ce stau la baza desfurrii activitii de producie; k) Modul realizrii programrii utilajelor, instalaiilor i echipamentelor din dotare n vederea ntreinerii, verificrii, reparrii, etc. l) Msurile de tehnic a securitii muncii n cadrul activitilor de producie; m) Metode de control utilizate de executani, autocontrolul i controlul n lan; n) Responsabilitile personalului implicat n activitile direct productive, pentru toate compartimentele i personalul firmei participant la activitile de asigurare a calitii; o) nregistrrile i anexele ce se desprind n cadrul activitilor de producie;

10 PROCEDURA CONTROLUL ECHIPAMENTELOR DE MSUR, VERIFICARE I NCERCARE

Prin aceast procedur se stsabilete modul n care se realizeaz supravegherea mijloacelor de msur i control existente n dotarea firmei i controlul tuturor activitilor de metrologie desfurate n cadrul ntreprinderii (utilizarea, ntreinerea, etalonarea, verificarea i repararea mijloacelor de msurare). Se vor specifica n cadrul procedurii urmtoarele: a) Modul n care se ntocmete necesarul de aparatur de msur i control n vederea aprovizionrii. b) Modul n care se realizeaz recepia calitativ i cantitativ a aparaturii de msur i control aprovizionat. c) ntocmirea evidenei, repartizrii i urmririi aparaturii de msur i control n cadrul ntreprinderii. d) Programarea etalonrii i verificrilor metrologice a aparaturii de msur i control din cadrul firmei i raportarea realizrilor etalonrilor i verificrilor metrologice e) Repararea aparaturii de msur i control din cadrul ntreprinderii. f) Autorizri i avizri metrologice necesare. g) Controlul calitii activitii de metrologie din cadrul firmei, prin care se specific ce i cine controleaz activitatea, modul n care se analizeaz cauzele generatoare de rebuturi, avarii, accidente i pierderi din cauza mijloacelor de msurare. h) Responsabilitile personalului implicat n activitile de metrologie. i) nregistrri i anexe. 11. PROCEDURA CONTROLUL TEHNIC DE CONFORMITATE Permite stabilirea sistemului de msuri ce se aplic n cadrul ntreprinderii pentru asigurarea eficient a tuturor activitilor de control tehnic de conformitate, verificri i ncercri la primirea, fabricarea i pregtirea pentru livrare a produselor/serviciilor cu: - documentaia de baz a produselor STAS 6269-1990; - norme i standarde corespunztoare produsului/serviciului respectiv; - clauze prevzute n contracte; Sunt tratate urmtoarele aspecte: a) Clasificarea privind controlul calitii (vezi subcapitolul 1.2). b) Specificarea factorilor ce influeneaz calitatea produselor/serviciilor. c) Etapele controlului calitii n cazul noilor produse. d) Principalele elemente ce stau la baza activitii de control tehnic de conformitate, i anume: - documentaia comercial; - documentaia tehnic de baz a produsului/serviciului; - documentaia tehnologic de fabricaie a produsului/serviciului; - tehnologia de control, procedurile de lucru, instruciunile specificate de control; - planul de control de calitate, verificri i ncercri sau planul de calitate a produsului/serviciului; - metodele de control utilizate n cadrul firmei. e) Organizarea activitilor de control tehnic de conformitate n cadrul ntreprinderii, avnduse n vedere satisfacerea urmtoarelor opt grupe distincte de activiti: 1. Activitatea de omologare a produsului/serviciului; 2. Activitatea de recepie a materiilor prime, materialelor i reperelor aprovizionate; 3. Activitile de asigurare a preciziei mainilor-unelte i instalaiilor de producie, a sculelor, dispozitivelor i aparaturii de msurat; 4. Activitatea de laboratoare;

5. Activitatea de metrologie; 6. Activitatea de control pe fluxul de fabricaie; 7. Activitile de control, verificri i ncercri pe produsul final; 8. Activitatea de analiz a calitii produsului sau serviciului. f) Precizarea tampilelor i poansoanelor utilizate n activitile de control tehnic de conformitate, menionndu-se emiterea, evidena, tipul, distribuirea, retragerea sau nlocuirea acestora. g) Responsabilitile personalului implicat n activitile de control de conformitate. h) nregistrri i anexe, specificndu-se codificarea i gestionarea documentaiei i anexele formularelor utilizate n cadrul acestei proceduri. 12 PROCEDURA NECONFORMITI Aceast procedur are ca scop stabilirea metodologiei de identificare, analiz, gestionare i rezolvare a produselor neconforme rezultate n procesul de fabricaie, responsabilitile i autoritatea persoanelor care se ocup de aceste activiti i cuprinde: a) Specificarea tipurilor de neconformiti ce pot fi depistate n procesul de proiectare sau n procesul de producie. b) Depistarea neconformitilor n procesele de proiectare sau fabricaie. c) Analiza produselor neconforme i clasificarea abaterilor constante. d) Emiterea derogrilor sau a documentelor de iniiere a acestora. e) Modul de tratare a produselor neconforme pn la analiza i clasificarea neconformitilor depistate. f) Modul de tratare a produselor neconforme dup analiza i clasificarea neconformitilor depistate. g) Responsabilitile personalului implicat n cadrul procedurii neconformiti. h) nregistrri i anexe, n cadrul crora se au n vedere modul de gestionare a documentelor rezultate din aceast activitate i prezentarea formularelor specifice n anexe. 13. PROCEDURA ACIUNI CORECTIVE Prin aceast procedur se stabilesc aciunile corective necesare, pornind de la analiza cauzelor care au generat neconformiti, modul de ntreprindere, urmrire i rezolvare a acestora i responsabilitile tuturor persoanelor i compartimentelor implicate din cadrul ntreprinderii. Procedura va cuprinde: a) Identificarea cauzelor ce pot genera neconformiti. b) Datele i informaiile ce stau la baza aciunilor corective, culegerea, selectarea i stocarea acestora. c) Analiza cauzelor care au generat neconformiti i urmrile acestora. d) Sistemul aciunilor corective, care sunt constituite pe baza unor rapoarte oficiale despre defectrile produselor i analiza defectelor, diagnosticul concluzionat trebuind s propun o rezolvare viabil a problemelor. e) Elaborarea, nregistrarea i urmrirea raportului de deficien/cerere de aciune corectiv. f) Responsabilitile personalului implicat n aciunile corective. g) nregistrri i anexe, unde se vor specifica modul de tratare a nregistrrilor i formularul pentru raportul de deficien/cerere de aciune corectiv.

14. PROCEDURA MANIPULAREA, DEPOZITAREA, AMBALAREA, STOCAREA, LIVRAREA PRODUSELOR Aceast procedur stabilete principiile i aciunile legate de activitile de mai sus, de la intrarea materialelor n incinta firmei i pn la expedierea produselor finale, cuprinznd: a) Activitile ce fac obiectul manipulrii produselor, ce include: transportul de la furnizor a produselor aprovizionate; descrcarea furniturilor; recepia produselor furnizate; organizarea depozitrii; ieirile din depozite sau magazii; manipulri n fabricaie; depozitri temporare; manipulri la locul de munc ntre compartimente, legate de activiti auxiliare; conservarea produsului finit; depozitare, ncrcare produse finite; expediia produsului; transportul efectiv al produsului la client; eviden. b) Factorii principali n manipularea produselor, i anume: - tipul de material ce urmeaz a fi deplasat dintr-un loc de munc n altul; - tipul de ambalaj; - traseul pe care urmeaz s se fac deplasarea; - frecvena de deplasare; - distana de deplasare; - viteza de deplasare; - natura drumului pe care se face transportarea; - cine i cu ce tip de echipament va efectua transportul. c) Principii de tratare a manipulrii, n care sunt prezentate principalele coordonate ale activitii respective. d) Principii generale privind depozitarea materialelor, n care sunt prezentate principalele coordonate ale activitii respective. e) Elaborarea studiului depozitrii materialelor sau produselor. f) Prezentarea modului n care se face asigurarea depozitrii, stocrii, conservrii, ambalrii, manipulrii i livrrii materialelor sau produselor. g) Controlul calitii activitilor de manipulare, depozitare, ambalare i livrare a produselor. h) Responsabilitile personalului implicat n cadrul acestor activiti. i) nregistrri i anexe, n care sunt specificate cerinele de nregistrare, gestionare a documentelor necesare (formularistica necesar) activitilor de manipulare, depozitare, ambalare i livrare a produselor.

15 PROCEDURA CALIFICAREA I INSTRUIREA PERSONALULUI DIN CADRUL SOCIETII COMERCIALE Aceast procedur cuprinde toate msurile ce se ntreprind n cadrul ntreprinderii pentru ntocmirea unui program de perfecionare i formare a cadrelor necesare, modul de apreciere a forei de munc. De aceea va cuprinde:

a) Funciunile i subfunciunile sectorului de administrare a personalului din cadrul firmei, adic: atragerea i folosirea forei de munc (recrutarea, selecia, integrarea, promovarea, transferul i reducerea salariaiilor); administrarea salarizrii (ncadrarea salariailor, evaluarea salariului cuvenit, evaluarea i clasificarea, potrivit tuturor meritelor, remunerri suplimentare, controlul programului de munc, etc); relaiile cu salariaii; planificarea i dezvoltarea structurii organizatorice; serviciile pentru salariai. b) Clasificarea i instruirea personalului, n cadrul crora se stabilesc cine va realiza aceste instruiri, modul de realizare a acestora, tipurile de instruciuni profesionale, se va elabora un plan de evaluare a posturilor bazat pe descrierea acestora, modaliti de angajare a personalului (cuprinznd: recrutarea direct, cea indirect, angajarea prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, fia pentru verificarea condiiilor de angajare), promovarea n funcii. c) Modul de apreciere a salariailor, va cuprinde: sistemul de apreciere; metodica aprecierii activitii personalului din cadrul firmei; evidenierea corect a realizrilor cantitative i calitative; stabilirea criteriilor de apreciere; a coeficienilor de importan a activitilor desfurate; modalitile de calcul a calificativului acordat fiecrui salariat n parte. d) Responsabilitile personalului implicat n aceast activitate. e) nregistrri i anexe, care va cuprinde formulare privind: programul de perfecionare personal; fia de instruire la locul de munc; fia pentru verificarea condiiilor de ncadrare; fia individual pentru evidena i aprecierea activitilor personalului; raportul privind notarea activitii lucrtorilor avnd funcia de 16. PROCEDURA ACTIVITI POST LIVRARE

n cadrul acestei proceduri se trateaz aspectele privitoare la politica de asigurare a calitii activitilor de service i de nregistrare i interpretare a datelor privind comportarea n exploatare a produselor proprii. Ea va cuprinde: a) Modaliti de clasificare a defectrilor ce pot aprea la produsele realizate n cadrul ntreprinderii. b) Modul de urmrire efectiv a produselor n exploatare. c) Modul de identificare a cerinelor privind piesele de schimb pe care le asigur ntreprinderea. d) Documentaia tehnic de ntreinere i reparaii necesar. e) Criterii de acordare sau pierdere a garaniei pentru produsele livrate clienilor. f) Dotarea tehnic necesar pentru desfurarea activitilor de service, specificndu-se utilajele, activitile, personalul i instruciunile privind ntreinerea, eploatarea, verificarea produselor. g) Norme privind tehnica securitii muncii. h) Responsabilitile personalului implicat n cadrul acestor activiti.

i) nregistrri i anexe, specifice activitii de service. 17. Procedura NREGISTRRI DE CALITATE Sunt descrise msurile ntreprinse n cadrul firmei n domeniul controlului nregistrrilor datelor rezultate din activitile efectuate n cadrul compartimentelor care particip la realizarea calitii produselor. Aceast procedur trebuie s cuprind: a) Evidena provenienei nregistrrilor privind calitatea produselor. b) Modul de organizare a gestionrii documentelor de nregistrare, specificndu-se msurile privind calitatea i cantitatea nregistrrilor, organizarea i ntreinerea fiierelor, retragerea evidenelor, scadenele de pstrare i arhivare. c) Lista cu documentele de nregistrare a calitii. d) Clasificarea documentelor de nregistrare de calitate, innd cont de specificul documentelor respective, importana lor tehnico-economico i perioada de pstrare. e) Regimul de pstrare a documentelor de nregistrare a calitii. f) Controlul calitii nregistrrilor de calitate. g) Norme de tehnica securitii muncii. h) Responsabilitile personalului implicat n astfel de activiti. i) Anexe, care vor cuprinde lista tuturor documentelor cu nregistrri de calitate i clasificarea acestora privind regimul de pstrare. 18. Procedura AUDITURI INTERNE

Auditul intern ntr-o firm este auditul efectuat de ctre compartimentul de asigurare a calitii, asupra aplicrii i eficacitii sistemului de calitate adoptat [S3]. Procedura va cuprinde urmtoarele probleme: a) Informaii privind pregtirea i planificarea activitilor de audit intern, cuprinznd: - elaborarea, coninutul, avizarea, aprobarea planurilor de audituri interne; - elaborarea graficului anual de audituri interne; - elaborarea, coninutul, avizarea, aprobarea chestionarelor de audit; b) Probleme ce trebuiesc rezolvate pentru pregtirea echipei de audit. c) Organizarea edinei de lucru nainte de nceperea auditului. d) Desfurarea efectiv a auditului. e) Modul de tratare a neconformitilor depistate n timpul auditului, ct i a celor determinate n auditurile anterioare. f) edina de lucru dup finalizarea auditului, n vederea elaborrii, avizrii, aprobrii i difuzrii raportului de audit. g) Coordonarea aciunilor ce se ntreprind n urma auditului intern: corective, post-audit sau complementarea auditului. h) Responsabilitile personalului implicat n aciunile de audit intern. i) nregistrri i anexe, n cadrul crora se specific modul de codificare, elaborare, verificare, avizare i gestionare a documentelor i tipurile de formulare utilizate. 19 Procedura AUDITURI LA FURNIZOR

Este necesar aceast procedur compartimentului de asigurare a calitii din cadrul firmei la activitile de auditare a furnizorilor de produse sau servicii i conine: a) Sunt specificate cerinele generale privind auditarea furnizorilor. b) Se efectueaz planificarea evalurii iniiale a unui furnizor nou, a auditurilor, constituirea i pregtirea ehipei de audit. c) Documentele ce stau la baza auditului i desfurarea acestuia. d) Concluzii i activiti complementare auditului. e) Responsabilitile personalului implicat n activiti de audit la furnizor. f) nregistrri i anexe. Aceste proceduri vor fi mai mult sau mai puin dezvoltate n funcie de mrimea ntreprinderii i profilul de activitate a acesteia (tabelul 2.1.1). Aceasta nu nseamn c procedurile care nu sunt menionate n respectivele tabele nu exist, ci sunt mai puin diversificate. . TABELUL 2.1.1 PROCEDURILE CELE MAI DEZVOLTATE N FUNCIE DE MRIMEA I
PROFILUL FIRMEI
Nr.crt. MRIMEA NTREPRINDERII PROFILUL DE ACTIVITATE AL NTREPRINDERII NUMRUL PROCEDURLOR MAI IMPORTANTE

1 MARE

CERCETAREPROIECTARE PRODUCIE SERVICII COMER CERCETAREPROIECTARE PRODUCIE SERVICII COMER CERCETAREPROIECTARE PRODUCIE SERVICII COMER

MIJLOCIE

1;2;3;4;6;7;11;12;13; 15;16;18 1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12; 13;15;16;18;19 1;2;3;4;5;6;9;10;11;12;13; 14;15;16;17;18;19 1;5;7;11;12;13;14;15;17; 18;19 1;2;3;4;7;11;12;13;14;15; 16;18 1;2;3;4;5;6;7;8;9;10;11;12; 13;14;15;16;17;18;19 1;2;3;4;5;6;10;11;13;15; 16;17;18;19 1;5;7;11;13;14;15;17;18; 19 1;2;3;4;7;11;13;15;16;18 1;2;4;5;7;8;9;10;11;12;13; 15;16;17;18;19 1;2;3;4;5;10;11;13;15;17 18 1;5;7;11;15;17;19

MIC

O propunere de desfurare i implementare logic n timp a acestor proceduri este prezentat n figura 2.1.2. O clasificare a procedurilor/instruciunilor de lucru se prezint n tabelul 2.2.1. O alt clasificare a acestui sistem de proceduri/instruciuni se poate face n funcie de caracterul activitilor de baz, care duc la obinerea i asigurarea calitii specificate: - proceduri/instruciuni de asigurare a calitii produsului sau serviciului; - proceduri/instruciuni de control tehnic de conformitate;

- proceduri/intruciuni de proiectare/tehnologie de proces/procedeu/operaie. n vederea asigurrii unei uniti aciunilor de calitate, este necesar emiterea unei proceduri/instruciuni generale de lucru, n care se vor prezenta necesitile legate de elaborarea, coninutul, codificarea, avizarea, aprobarea i difuzarea procedurilor necesare n acel moment. Importante sunt i aspectele legate de sistemul de colectare a informaiilor i de listare a tuturor procedurilor necesare. Concluzionnd, putem spune c sunt necesare a fi specificate pentru desfurarea activitilor, n cadrul ntreprinderilor, urmtoarele: - scopul i domeniul de aplicabilitate al procedurii; - modul de aplicare al documentului dup avizarea i aprobarea acestuia; - documentele de referin i documentele conexe aplicabile; - definiiile i prescurtrile utilizate; - coninutul procedurilor n detaliu; - cerinele de calitate privind aciunile ce trebuie desfurate; - responsabilitile personalului implicat n aciunile respective; - nregistrri i anexe necesare pentru aciuni prevzute n procedurile respective.

Un exemplu de redactare a unei proceduri de sistem esta dat mai jos .

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR / MODIFICARILOR Capitol / paragraf revizuit Revizie nr./Data 1 / 1.02.1999 Descriere revizie / modificare Aspecte formale si de structura ale procedurii

PS-07

LISTA DE DIFUZARE Exemplar nr. Destinatar document Semntura Primire Data difuzrii Data retragerii

Exemplar nr.

Destinatar document

Semntura Primire

Data difuzrii

Data retragerii

LISTA DE AVIZRI / APROBARI EXTERNE Organizaia Numele Reprezentantului Semntura i tampila Data

PROCEDURA SISTEMULUI CALITATII PS-07 Controlul produsului furnizat de client Cuprins 07.1. Scopul procedurii 07.2. Domeniul de aplicare 07.3. Terminologie i simboluri 07.4. Documente de referin 07.5. Descriere i responsabiliti 07.6. Documente insotitoare

07.7. Modificarea procedurii 07.8. Difuzarea 07.9. nregistrrile procedurii

07.1.

Scopul procedurii

Prezenta procedur descrie metodele de inere sub control a produsului furnizat de client si responsabilitile functiilor implicate. Un "produs furnizat de client" este un produs deinut de cumprtor i livrat furnizorului pentru utilizare, n vederea satisfacerii condiiilor contractuale. Furnizorul este identificat n prezenta procedeura de sistem prin societatea S.C. ETA-2U S.R.L. Timioara. 07.2. Domeniul de aplicare

Prezenta procedura referitoare la "produsul furnizat de client" se aplic tuturor produselor si serviciilor furnizate de client, care urmeaza sa fie incorporate in furnituri sau pentru activitati conexe din cadrul S.C. ETA-2U S.R.L.. 07.3. Terminologie i simboluri

Terminologia utilizat n prezenta procedur este conforma cu manualul calitii MAC-00 revizia 1 i cu SR ISO 8402:1995. Abreviere: PFC-produs furnizat de client. 07.4. Documentele de referin Documentele de referin ale acestei proceduri de sistem sunt SR EN ISO 9002:95 i MAC-00 revizia 1. 07.5. Descriere i responsabiliti A. Descriere Produsele furnizate de client sunt inspectate la primire, conform procedurii "Inspecii i ncercri" (PS-10), pentru verificarea cantitatii, identitatii i a eventualelor deteriorari din timpul transportului. Ele sunt consemnate in procesul verbal de predare-primire si sunt marcate cu eticheta E-07-01 Produs Furnizat de Client pentru contractul Nr.______. n cazul n care se constat neconformitati ale produselor, acestea sunt identificate, nregistrate i semnalate clientului. Daca in urma inspectiilor efectuate asupra PFC sunt constatate neconformitati, acestea sunt identificate si inregistrate, iar produsele sunt marcate cu eticheta NECONFORM si sunt separate de cele conforme pentru a nu fi utilizate. n aceast situaie, Departamentul Vanzari informeaz prompt clientul printr-o notificare a respingerii, care decide aciunile necesare. Pentru prevenirea oricror utilizri neautorizate sau dispoziii improprii, se realizeaza identificarea i protejarea n condiii de securitate a produsului furnizat de client. Produsele furnizate de client sunt manipulate si depozitate n conformitate cu procedura "Manipulare, depozitare, ambalare, conservare i livrare" (PS-15), cu precizarea c zonele afectate sunt separate de celelalte zone de depozitare standard, iar accesul n ele este controlat. n timpul depozitrii, PFC sunt inspectate periodic de ctre inspectorul de calitate pentru depistarea oricror semne de deteriorare, verificarea duratei de depozitare, asigurarea meninerii condiiilor optime i determinarea strii produsului Eliberarea PFC ctre atelierul de productie este avizata de ctre seful atelierului de productie, care semneaz, dateaz i tampileaz fiele de urmrire i bonurile de consum. Daca n timpul procesului de fabricatie, se constata neconformiti la aceste produse, clientul este informat asupra oricrei situaii n care produsul este gasit inutilizabil. Operatiile necesare prelucrarii produsului furnizat de client (manopera) si mate-rialele utilizate sunt consemnate in Procesul verbal de constatare-rezolvare (cod F-07-02), care este prezentat clientului pentru decontare. Evidenta produselor furnizate de client si a modului de prelucrare a acestora este tinuta intr-un registru de evidenta corespunzator, cod F-07-01. Durata si modul de pastrare a documentelor si inregistrarilor referitoare la produsul furnizat de client sunt reglementate prin procedura operationala PO-05-01 Arhi-vare.

B. Responsabiliti
Departamentul Vanzari este rspunztor pentru stabilirea detaliilor contractuale n relaie cu clientul privind PFC, precum i pentru transmiterea acestora n interiorul societii S.C. ETA-2U S.R.L. ctre compartimentele implicate. Departamentul Apovizionare intocmeste procesul verbal de predare - primire a produsului furnizat de client, tine evidenta PFC intrate si iesite si asigur zone separate de depozita-re conform cerinelor contractului i / sau instructiunilor de lucru specifice. Compartimentul IC este responsabil pentru inspecia PFC primite i depozitate i pentru pstrarea nregistrrilor privind inspectarea periodic a acestora. Clientul rspunde de furnizarea tuturor elementelor necesare indeplinirii conditiilor contractuale referitoare la produsul furnizat de client. Inspeciile i verificrile efectuate de S.C. ETA-2U S.R.L. nu absolv clientul de responsabilitatea de a furniza un produs acceptabil. 7.6. Documente insotitoare - Proces verbal de predare-primire - formular cod F-19-04;

- Registru de evidenta a produselor furnizate de client - formular cod F-07-01; - Not de Intrare-Recepie - formular cod F-06-04; - Bon de consum - formular F-09-01; - Raport de inspectie formular cod F-10-01; - Fia de urmrire - formular cod F-09-03; - Proces verbal de constatare-rezolvare - formular cod F-07-02;

- Eticheta Produs furnizat de client pentru Contractul Nr.____ cod E-07-01; - Eticheta NECONFORM cod E-13-01; - Notificarea respingerii - formular cod F-10-05;
- Procedura operationala PO-05-01; - Procedurile de sistem PS-10 , PS-13, PS-15 si PS-16. 07.7. Modificarea procedurii

Modificrile necesare Procedurii de Sistem PS-07 referitoare la "Controlul produsului furnizat de client" sunt elaborate de Responsabilul Calitii din cadrul S.C. ETA-2U S.R.L., iar analizarea acestora este fcut de Consultantul extern pe linie de calitate si de seful Departamentului Aprovizionare Aprobarea se d de ctre Directorul General al S.C. ETA-2U S.R.L.. 07.8. Difuzarea

Procedura Sistemului Calitatii referitoare la produsul furnizat de client se distribuie de ctre Responsabilul Calitii dup cum urmeaz: - Departamentului Comercial; - Departamentului Aprovizionare - Departamentului Tehnic; - Compartimentului IC. 07.9. nregistrrile procedurii - Proces verbal de predare-primire; - Registru de evidenta a produselor furnizate de client; - Not de Intrare-Recepie ( NIR ); - Bon de consum; - Fia de urmrire; - Proces verbal de constatare-rezolvare; - Eticheta Produs furnizat de client pentru Contractul Nr.____ ; - Raport de inspectie; - Notificarea respingerii.

In continuare se da un exemplu de redactare a unei proceduri operationale si a unei instructiuni de lucru.


PROCEDURA OPERATIONALA PO-05-02 Codificarea documentelor si inregistrarilor Cuprins 1. Scop

2. Domeniu de aplicare 3. Terminologie i simboluri 4. Documente de referin

4 5. Descriere i responsabiliti 6. Documente insotitoare 7. Modificare 8. Difuzare 9. nregistrri 1. SCOP Prezenta procedura reglementeaza responsabilitatile si modul de codificare a documentelor si inregistrarilor Sistemului Calitatii din S.C. AMA S.R.L.. 2. DOMENIU DE APLICARE Procedura detaliaz responsabilitile i metodele de codificare a urmatoarelor categorii de documente si inregistrari: - Manualul Calitii (MAC); - Procedurile de Sistem (PS); - Procedurile Operationale (PO); - Formulare si etichete; - Instruciunile de lucru / verificare (IL / IV). 3. TERMINOLOGIE SI SIMBOLURI Terminologia este in conformitate cu SR ISO 8402:1995 si Manualul Calitii (MAC-00 ). 4. DOCUMENTE DE REFERINTA Documentele de referin ale acestei proceduri sunt SR EN ISO 9002:95, MAC-00 , PS-05 Controlul documetelor si al datelor si PS-16 Controlul inregistrarilor calitatii .

5. DESCRIERE SI RESPONSABILITATI A. Documente 5.1. Manualul Calitatii ( MAC ) Codificarea Manualului Calitatii se face astfel: MAC-XX, in care: MAC - abrevierea denumirii manualul calitatii, XX - numarul ce reprezinta editia in vigoare a MAC. Codul manualului apare pe pagina de garda a manualului si in antetul fiecarei pagini. Atribuirea codului manualului se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu elaborarea primei editii. Modificarea numarului de cod se face la elaborarea unei noi editii.

5.2. Procedurile sistemului calitatii ( de sistem ) Codificarea procedurilor de sistem se face dupa urmatorul model: PS-XX - n care: PS - abrevierea denumirii procedurii de sistem, XX - numere corespunzatoare elementului sistemului calitatii, conform SR EN ISO 9002:1995. Codul procedurii de sistem apare pe pagina de garda si in antetul fiecarei pagini a procedurii. Atribuirea codului procedurii de sistem se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu elaborarea reviziei zero a documentului, acesta raminind nemodificat pina la utilizarea unui alt document normativ al Sistemului Calitatii. 5.3. Proceduri operationale Codificarea procedurilor operationale se face dupa modelul urmator: PO-XX-YY, n care: - PO - abrevierea denumirii procedurii operationale, - XX - numere corespunzatoare elementului sistemului calitatii, conform SR EN ISO 9002:1995, - YY - reprezinta numarul de ordine al procedurii, atribuit pe masura emiterii acesteia. Codul procedurii operationale apare pe pagina de garda si in antetul fiecarei pagini a procedurii. Atribuirea codului procedurii operationale se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu elaborarea reviziei zero a documentului, acesta raminind nemodificat pina la utilizarea unui alt document normativ al Sistemului Calitatii. 5.4. Instructiuni de lucru / verificare Codificarea instructiunilor de lucru / verificare se face dupa urmatorul model: IL -XX-YY, IV -XX-YY , n care: - IL - abrevierea denumirii instructiunii de lucru, - IV - abrevierea denumirii instructiunii de verificare, - XX - numere corespunzatoare elementului sistemului calitatii, conform SR EN ISO 9002:1995, - YY - reprezinta numarul de ordine al instructiunii, atribuit pe masura emiterii acesteia. Codul instructiunii de lucru / verificare apare pe pagina de garda si in antetul fiecarei pagini a acesteia. Atribuirea codului instructiunii se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu elaborarea reviziei zero a documentului, acesta raminind nemodificat pina la utilizarea unui alt document normativ al Sistemului Calitatii. 5.5. Formulare si etichete

Codificarea formularelor si etichetelor se face dupa urmatorul model: F-XX-YY, E-XX-YY , n care: - F - abrevierea denumirii formularului, - E - abrevierea denumirii etichetei, - XX - numere corespunzatoare elementului sistemului calitatii, conform SR EN ISO 9002:1995, - YY - reprezinta numarul de ordine al formularului sau etichetei, atribuit pe masura elaborarii acestora.

Codul formularului apare in antetul fiecarei pagini a acestuia, iar codul etichetei apare in coltul din dreapta sus a acesteia. Atribuirea codului formularelor se face de catre Responsabilul Calitatii, odata cu elaborarea reviziei zero a documentului, acesta raminind nemodificat pina la utilizarea unui alt document normativ al Sistemului Calitatii. Atribuirea codului etichetetelor se face de catre Responsabilul Calitatii, odata cu elaborarea reviziei zero a documentului de referinta ( PS, PO, IL / IV ) al acesteia,raminind nemodificat pina la utilizarea unui alt document normativ al Sistemului Calitatii. B. Inregistrari Codificarea inregistrarilor calitatii se face astfel: - codul formularului / etichetei suport a inregistrarii, - numarul inregistrarii calitatii, - data intocmirii inregistrarii calitatii. Atribuirea numarului inregistrarii se face de cel care emite formularul, in ordinea cronologica a emiterii. In cazul in care inregistrarile se fac pe un suport necodificat conform prezentei proceduri, codificarea inregistrarii se realizeaza prin titlu, numar si data intocmirii. 6. DOCUMENTE INSOTITOARE Nu e cazul. 7. MODIFICARE Modificrile necesare Procedurii Operationale PO-05-02 referitoare la "Codificarea documentelor i inregistrarilor" sunt elaborate de Responsabilul Calitii din cadrul S.C. AMA S.R.L., iar analizarea acestora este fcut de Consultantul extern pe linie de calitate. Aprobarea se d de ctre Directorul General al S.C. AMA S.R.L.. 8. DIFUZARE Procedura Operationala referitoare la codificarea documentelor i inregistrarilor, se distribuie de ctre Responsabilul Calitii dup cum urmeaz: - Tuturor departamentelor, conform organigramei n vigoare. 9. INREGISTRARI Nu e cazul.

In continuare se da un exemplu de instructiune de lucru pentru codificarea si marcarea reperelor, produselor.


INSTRUCTIUNE DE LUCRU IL-08-01 Codificarea documentelor si marcarea reperelor/produselor Cuprins

1.

Scop

2. Domeniu de aplicare 3. Terminologie i simboluri 4. Documente de referin 5. Descriere i responsabiliti 6. Documente insotitoare 7. Modificare 8. Difuzare 9. nregistrri 1. SCOP Prezenta procedura reglementeaza responsabilitatile si modul de codificare si marcare a reperelor/ produselor din S.C. BIELECTRO CE S.R.L. care nu au o identificare proprie originala si li se atribuie una. 2. DOMENIU DE APLICARE Procedura detaliaz responsabilitile i metodele de codificare si marcare a urmatoarelor categorii de repere/ produse: - materiale aprovizionate; - semifabricate aprovizionate; - produse furnizate de client; - repere si produse fabricate; 3. TERMINOLOGIE SI SIMBOLURI Terminologia este in conformitate cu SR ISO 8402:1995 , Manualul Calitii (MAC-00 ) si actele normative care definesc materialul, componenta sau produsul in cauza. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA Documentele de referin ale acestei proceduri sunt SR EN ISO 9002:95, MAC-00 , Standardele de Firma ,PS-08 Identificare si trasabilitate produs si PS-16 Controlul inregistrarilor calitatii .

5. DESCRIERE SI RESPONSABILITATI 5.1 Materiale aprovizionat Codificarea materialelor aprovizionate se face astfel: MA-XX -Y, in care: MA - abrevierea denumirii material aprovizionat, XX - abrevierea denumirii materialului aprovizionat. Y- numarul notei interne de receptie.

Codul apare marcat pe fiecare bucata (lot) de material aprovizionat prin inscriptionare, stampilare, etichetare. Atribuirea codului materialului si marcarea se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu completarea NIR. Modificarea numarului de cod si remarcarea se face de Compartimentul IC. 5.2. Componente aprovizionate Codificarea componentelor aprovizionate se face dupa urmatorul model: CA-XX Y Z n care: CA - abrevierea denumirii componenta aprovizionata, XX abrevierea denumirii componentei; Y- numarul Notei de intrare receptie; Z- seria de fabricatie a componentei (lotului). Daca CA nu are se completeaza 0. Codul apare marcat pe fiecare bucata (lot) de componenta aprovizionata , prin inscriptionare, stampilare sau etichetare. Atribuirea codului componentei aprovizinate si marcarea se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu completarea NIR, acesta raminind nemodificat pina la finalizarea produsului in structura careia intra. Modificarea numarului de cod si remarcarea se face de Compartimentul IC. 5.3. Produse furnizate de client Codificarea produselor furnizate de client se face dupa modelul urmator: PFC-X-Y-Z, n care: - PFC - abrevierea denumirii produs furnizat de client, X abrevierea denumirii produsului la care se utilizeaza, Y - reprezinta numarul Notei de intrare receptie Z - reprezinta seria produsului.Daca nu exista se trece 0.

Codul procedurii operationale apare pe pagina de garda si in antetul fiecarei pagini a procedurii. Atribuirea codului produsului furnizat de client si marcarea lui se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu elaborarea NIR a produsului furnizat de client, acesta raminind nemodificat pina la utilizarea lui. 5.4. Repere/ produse fabricate Codificarea reperelor/ produselor fabricate se face se face dupa urmatorul model: RF -X-Y, PF -X-Y-Z , n care: - RF - abrevierea denumirii reper fabricat, - IV - abrevierea denumirii produs fabricat, X abrevierea denumirii reperului/ produsului; Y - reprezinta numarul Fisei de urmarire; Z reprezinta seria de fabricatie

Codul reperului/ produsului apare marcat prin inscriptionare, stampilare sau etichetare pe fiecare bucata (lot) realizat. Atribuirea codului si marcarea reperului/ produsului se face de catre Responsabilul Calitatii odata cu semnarea Fisei de urmarire aferente. NOTA: marcarea se face in locuri vizibile, protejate impotriva distrugerii unde este cazul conform prevederilor actelor normative.

6. DOCUMENTE INSOTITOARE Nu e cazul. 7. MODIFICARE Modificrile necesare Instructiunilor de Lucru referitoare la "Codificarea si marcarea reperelor/ produselor" sunt elaborate de Responsabilul Calitii din cadrul S.C. BIELECTRO CE S.R.L., iar analizarea acestora este fcut de Consultantul extern pe linie de calitate. Aprobarea se d de ctre Directorul General al S.C. BIELECTRO CE S.R.L.. 8. DIFUZARE Procedura Operationala referitoare la codificarea documentelor i inregistrarilor, se distribuie de ctre Responsabilul Calitii dup cum urmeaz: - Tuturor departamentelor, conform organigramei n vigoare. 9. INREGISTRARI Nu e cazul.

Rolurile i coninutul manualelor pe compartimente i a planului de calitate/planului de control de calitate, verificri i ncercri (PC/PCCVI)
Manualul compartimental este documentul care impune fiecrui compariment s-i defineasc structura organizatoric, relaiile cu celelalte compartimente ale organizaiei i procedurile/instruciunile de lucru care stau la baza desfurrii activitilor - [S3] - . Planurile de calitate/planul de control de calitate, verificri i ncercri (PC/PCCVI) reflect modul organizat i coerent n care organizaia urmrete asigurarea conformitii produselor/serviciilor cu specificaiile i a clauzelor contractuale - [S3] - . Manualul compartimental trebuie s cuprind urmtoarele: - organizarea compartimentului i activitile din cadrul acestuia, pe baza schemei de organizare; - responsabilitile personalului din cadrul compartimentelui; - relaiile compartimentului cu celelalte servicii, birouri, secii, ateliere din cadrul ntreprinderii; - documentele de lucru ce stau la baza desfurrii activitilor compartimentului respectiv; - calificarea personalului necesar desfurrii activitii n cadrul compartimentului; - modul de redactare, codificare, nregistrare, difuzare, arhivare, a documentelor utilizate; - anexe, n cadrul crora se prezint toate formularele specifice compartimentului i emise de acestea cu avizul departamentului de asigurare a calitii. Pentru elaborarea unitar a manualelor compartimentale de ctre fiecare compartiment n parte, este necesar emiterea de ctre departamentul de asigurare a calitii a unei proceduri generale de lucru privind modul de concepere a acestora. Departamentul de asigurare a calitii stabilete lista manualelor compartimentale care trebuiesc elaborate i o supune aprobrii conducerii firmei. n cadrul activitilor prevzute n PC/PCCVI vor fi tratate urmtoarele aspecte: - stabilirea succesiunilor operaiilor de control, verificri i ncercri la care sunt supuse produsele, n corelaie cu fluxul de fabricaie; - stabilirea mijloacelor i metodelor de control adecvate n toate etapele de realizare;

- asigurarea documentaiei necesare la punctele de control stabilite; - stabilirea formularisticii pe care se nregistreaz rezultatele controlului, verificrii, ncercrii respective. La elaborarea PC/PCCVI este implicat personalul din cadrul urmtoarelor compartimente: proiectare produs, proiectare tehnologii, controlului tehnic de conformitate, metrologie i laboratoare. Prin ntocmirea i aplicarea sa se asigur crearea unui cadru optim pentru derularea activitilor din sfera controlului tehnic, supravegherea, controlul i auditul produselor, precum i posibilitatea furnizrii rapide a datelor necesare luri unor decizii la nivelul conducerii ntreprinderii. PC/PCCVI trebuie s cuprind - [S3] - : - o diagram care s redea secvenial toate operaiile de control de calitate pe fluxul de fabricaie al unui produs; - o list a tuturor documentelor ce stau la baza derulrii activitilor enumerate n PC/PCCVI; - o list a formularelor utilizate la nregistrarea rezultatelor controalelor, ncercrilor, probelor, verificrilor efectuate; - precizarea personalului implicat la elaborarea PC/PCCVI. PC/PCCVI se elaboreaz numai dup omologarea produsului pe baza unei proceduri generale de lucru i contribuie efectiv la implementarea n cadrul firmei a unui sistem de asigurare a calitii.

Perfecionarea sistemului general al asigurrii calitii


1 Rolul sistemului informaional n cadrul implementrii sistemului de asigurare a calitii n cadrul unui sistem exist cinci activiti cruciale de mbuntire a calitii acestuia: a) Pstrarea comunicrii Reuita unui proiect n domeniul calitii depinde de ct de bine reuesc s comunice ntre ei membrii echipei i cu oricine este afectat sau interesat de activitile lor. Comunicarea stimuleaz cooperarea ntre parteneri, ducnd, deseori, la gsirea unor soluii noi, valoroase. b) Stabilirea iniial a problemelor evidente Cu ct este studiat mai bine un proces, cu att se vor identifica mai multe probleme evidente. Pentru gsirea celei mai bune soluii este nevoie de culegerea i analiza n profunzime a ct mai multor informaii. naintea lurii unei decizii este bine s se gseasc rspunsuri la ntrebrile: Care este cel mai mare ru care s-ar putea ntmpla dac soluia nu este bun?, Ct de scump va fi implementarea noi soluii, exprimat n timp, bani, ntreruperi, inconveniene produse angajailor?. c) Privii dinspre efect la cauz (contra curentului) Multe din problemele observate sunt doar cauze ale altor activiti sau rezultate. Important este s se determine cauza care a generat neconformitatea i s se gseasc soluii de remediere. d) Evoluia i problemele documentrii n activitatea oricrei ntreprinderi apar periodic aceleai probleme privind asigurarea calitii. Singura modalitate de rezolvare a acestor probleme este ncercarea mai multor soluii, a cror manifestare n timp s fie nregistrate i pstrate oficial. e) Evaluarea schimbrilor n general, fenomenele nu se petrec aa cum au fost planificate. Planificarea i nregistrarea minuioas a modificrilor operate reduce riscul apariiei unor probleme neprevzute. Singurul plan realist de aciune, este cel de evaluare a schimbrilor, care permite ca erorile s fie rapid depistate i mpiedicate s se transforme n probleme majore. 1.1 UTILIZAREA INFORMAIILOR PRIVIND CALITATEA

n cadrul unei ntreprinderi, informaia parcurge un anumit traseu ntre etapa de generare i cea de valorificare, denumit circuit informaional. Traseul oricrui circuit informaional este impus prin regulile de funcionare ale respectivului sistem i este condiionat de diferii factori: scopul informaiei, durata de prelucrare, capacitatea canalelor de comunicaie, modul de organizare a sistemului decizional, etc. O activitate important n domeniul calitii produselor este cea de identificare a fluxurilor informaionale i a caracteristicilor calitative i cantitative ale acestora. n desfurarea activitilor privind calitatea produciei sau produselor se pot determina patru etape mai importante: I. Gruparea activitilor referitoare la calitatea materiilor prime, materialelor, semifabricatelor i subansamblelor primite de la furnizori; II. Activiti cu privire la calitate n procesele de fabricaie; III. Activiti legate de calitatea produselor finite; IV. Activiti legate de funcionarea produselor la utilizatori. Fiecare etap are intrri i ieiri distincte, att resursele ct i informaiile, care constituie intrrile, fiind transformate n ieirile stabilite, adic n produse utile pentru beneficiari. Aceste informaii, care sunt asigurate de sistemul informaional decizional se folosesc pentru controlul desfurrii procesului i luarea deciziilor necesare. Se poate concluziona c activitile care se desfoar n domeniul calitii produselor pot fi considerate ca rezultatul interaciunii a trei sisteme suprapuse: cel operaional, cel decizional i cel informaional. n procesul de conducere a calitii produselor circul dou tipuri de informaie: informia de decizie (conexiunea direct), care este purttoarea deciziilor i informaia de stare (conexiunea invers), care este purttoarea de cunotine despre evenimentele ntmplate. Ca urmare, calitatea prduselor poate fi considerat ca un sistem cibernetic dinamic, un ansamblu de componente care interacioneaz n scopul asigurrii unui anumit nivel calitativ cerut de utilizator. 1.2 SISTEMELE DE RESURSE I SISTEMUL INFORMAIONAL Sistemul informaional este sistemul comun care permite celorlalte sisteme ale resurselor (materiale, financiare, tehnice, tehnologice, umane etc) s funcioneze n ansamblu. Sistemul informaional ndeplinete acest rol astfel: - asigur informaiile necesare fiecruia dintre sistemele de resurse i sistemul global; - stabilete modalitile de achiziionare a datelor necesare sistemelor de resurse; - menine coleciile de date centralizat la nivelul cerinelor impuse de luarea deciziilor n sistemele de resurse; - genereaz informaiile de ieire neceasre, care reflect funcionarea tuturor sistemelor de resurse, inclusiv a sistemului informaional nsui. La realizarea funciilor de palnificare, organizare i control ale procesului de conducere a calitii produselor, informaia, respectiv sistemul informaional ocup un loc important (fig 3.1.2.1). Se observ c procesul decizional este declanat odat cu identificarea unei probleme, n urma informaiilor primite privind eventuala abatere fa de plan a rezultatelor obinute sau o posibil cercetare i evaluare a cerinelor de mbuntire a calitii produselor.

Odat implementat decizia, este necesar ca rezultatele obinute s fie controlate. Cu ct factorul de decizie este mai aproape de locul aciunii, cu att controlul este mai eficient, iar decizia luat se aplic mai corect. 1. Rezultate/Plan 2. Cerine de mbuntire a calitii produselor Analizarea lui 1. i 2.n vederea stabilirii alternativelor posibile Stabilirea unei modaliti de aciune
luarea deciziei

identificarea problemei (oportunit)

pregtirea deciziei

Comunicare n detaliu i urmrirea unor citerii stabilite iniial


implementarea deciziei

Compararea rezultatelor cu prevederile de plan


controlul rezultatelor obinute

FIGURA 1.2.1 PROCESUL CONDUCERII ACTIVITII PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR I


CERINELOR DE INFORMAIE

Procesul decizional este ciclic, fiind reluat pe baza informaiilor care confirm obinerea sau nu a rezultatelor ateptate.

2 Cerinele perfecionrii sistemului informaional


n activitatea oricrei firme, sistemul informaional joac un rol important i este dificil de identificat n totalitate, analizat i interpretat. Dificultile de studiere i de stpnire, de orientare a proceselor de comunicaii potrivit nevoilor funciei de coordonare sunt determinate de imperfeciunile existente n ceea ce privete semantica mesajelor (imprecizia unor simboluri, gesturi folosite n limbaj, sensuri multiple ale aceluiai cuvnt, etc) i de tendina oamenilor de a percepe i interpreta comunicaiile n mod subiectiv, prin prisma nevoilor i comunicaiilor, a cunotinelor i experienei lor, sub influena strilor emoionale i a sentimentelor proprii. Creterea continu a eficacitii sistemului informaional din cadrul organizaiilor economice este o necesitate, determinat de nevoia coordonrii unui mecanism de funcionare de complexitate crescnd i a confruntrii cu un mediu de un dinamism accelerat. Aceast cretere se poate realiza prin reducerea efectelor factorilor perturbatori, prin folosirea adecvat a cilor de depire a barierelor comunicaionale i prin mrirea aportului organizrii formale la mbuntirea proceselor comunicaionale. Efectele cele mai favorabile ale organizrii formale asupra proceselor comunicaionale din cadrul firmei i asupra ndeplinirii funciei de coordonare sunt: - canale formale care sunt extinse la scara ntregii firme, chiar la marile uniti i care ordoneaz n mare msur fluxul informaional ntre diferitele niveluri ierarhice;

structura distribuiei autoritii n cadrul organizaiei, n funcie de care se stabilesc cu claritate prerogativele n materie de coordonare, raporturile dintre diferitele funcii i comunicaiile care se realizeaz potrivit acestor raporturi; - specializarea muncii la nivelul posturilor, funciilor i a compartimentelor, care favorizeaz comunicaiile i faciliteaz coordonarea n cadrul grupurilor de munc ale cror componeni manifest unitate de limbaj, de optic i de folosire a unor metode i tehnici specializate; - posedarea unor informaii de ctre anumite persoane ca form de coordonare. Studiile experimentale au demonstrat variaia semsibil a randamentului comunicaiilor i implicit, a posibilitilor de coordonare ale diferiilor conductori din cadrul organizaiei, n funcie de contextul organizatoric n care se desfoar: - n cadrul unui grup de munc stabil, cu structur precis, randamentul comunicaiilor este de cca 30%; - n cadrul unei edine de coordonare n care se reunesc exponeni ai unor grupuri diferite, randament pn la 20%; - n cadrul organizaiei, cnd comunicaiile se desfoar ntre componeni ai unor grupuri de munc diferite sau se utilizeaz mijloace de comunicaii, randament de cca 3%. Este necesar apariia unui optim ntre costul i valoarea informaiei, n vederea creterii eficienei sistemului informaional. Dimensionarea corespunztoare a sistemului informaional constituie o alt cerin important a acestei perfecionri, cci o supradimensionare necesit personal i fonduri mai mari, duce la fragmentarea fluxurilor informaionale i la ntrzierea furnizrii informaiei, iar o subdimensionare scade accentuat eficiena sistemului. Sporirea vitezei de circulalie a informaiei este o alt cerin a acestei perfecionri, deoarece duce la realizarea ntregului ciclu de via al informaiei n interiorul intervalului de timp dintre apariia unui eveniment i luarea deciziei pe baza creia se poate elimina sau mbunti afectul acestuia. -

3 Perfecionarea sistemului de indicatori ai calitii


Indicatorul calitii unui produs reprezint, din punct de vedere informaional, expresia cantitati a caracteristicilor de calitate ale produsului respectiv. Creterea continu a calitii produselor determin perfecionarea permanent a sistemului de indicatori ai calitii produselor sub toate aspectele i n primul rnd prin - [B2] - : - stabilirea unui numr minim necesar de indicatori; - definirea clar a coninutului informaional; - elaborarea metodologiei de calcul; - eliminarea paralelismului de calcul i raportare; - adaptarea formei i coninutului la cerinele progresului actual. Este necesar s existe o difereniere ierarhic ntre indicatorii calitativi, astfel nct factorii de decizie de pe diferite niveluri de conducere s primeasc numai informaiile efectiv necesare. De exemplu, conducerea de la nivelul de baz (a unui atelier) are nevoie de indicatori foarte restrni ca arie, dar detailai ca i coninut, conducerea de la nivel mediu (a unei secii de producie) necesit indicatori mai extini ca arie, dar mai sintetici, iar top managerul va utiliza indicatori foarte extini ca arie, dar i foarte sintetici i generalizai. Se disting astfel indicatori de calitate primari (conin informaii elementare) i indicatori agreai (conin informaii prelucrate). Agregarea indicatorilor se bazeaz pe conceptul de piramid informaional, care conine trei nivele de prelucrare: nivelul de aplicaie, nivelul de subsistem i nivelul de sistem, care corespund fiecare unei anumite structuri organizatorice.

Din cauza volumului deosebit de mare al informaiilor existente n domeniul calitii, se impune cu necesitate: - gestionarea cu prioritate a informaiilor care sunt utile; - eliminarea permanent a informaiilor care sunt sau devin inutile; - prevederea acestor informaii care nu sunt utile n prezent, dar pot deveni utile n viitor.

4 Perfecionarea sistemului de eviden a indicatorilor de calitate


n cadrul sistemului informaional economic, cele mai bune informaii sunt colectate i vehiculate ce ajutorul documentelor de eviden, care reprezint sistemul de eviden al ntreprinderii, a crui perfecionare se poate realiza prin: A. Simplificarea i raionalizarea ntregii evidene prin eliminri, comasri, completri i reducerea numrului de exemplare al documentelor. B. Tipizarea majoritii documentelor existente n vederea unificrii ntregii evidene i asigurrii nregistrrii o singur dat a informaiilor. C. Meninerea unui numr restrns de documente netipizate prin care s se poat prezenta particularitile aprute n domeniul calitii produselor sau serviciilor respective. D. Posibilitatea prelucrrii automate a documentelor de eviden. E. nregistrarea datelor direct n purttorii tehnici de informaie, n scopul eliminrii documentelor primare intermediare. n ultimii ani, utilizarea calculatoarelor electronice n domeniul calitii produselor i produciei a devenit o necesitate.

VI. Documentatia Sistemului Calitatii pentru activitatile de laborator.


Nu este necesar sa explicam in zilele noastre importanta deosebita pentru nivelul conceptiei produselor, pentru fabricatie , pentru comercializare, pentru realizarea schimburilor internationale a realizarii incercarilor si probelor de laborator. In masura cresterii rolului laboratoarelor independente in viata de zi cu zi a persoanelor fizice si in special juridice s-a pus problema realizarii activitatilor de laborator in sistem de asigurare a calitatii, similar sistemelor de productie. Paralel cu aparitia conceptului a aparut si necesitatea dezvoltarii unui sistem de acreditare nationala a laboratoarelor cat si a unui sistem international de recunoastere reciproca. In prezent la nivel international sistemul de standarde ISO seria 45.000 rezolva problemele de principiu atat a sistemelor calitatii cat si a sistemelor si organismelor de acreditare, corect spus de certificare. La noi in tara legislatia a fost aliniata normelor internationale si in prezent suntem in faza in care incep sa apara organisme de certificare a laboratoarelor, incep sa apara primele laboratoare certificate, institutiile statului isi pun problema certificarii laboratoarelor din subordine ( Institutul Roman de Metrologie Legala parcurge primii pasi spre certificarea laboratoarelor proprii incepand din 1999, etc.) Fara existenta certificarii laboratoarelor nu se poate pune problema: de exemplu a opunerii in instanta internationala a unor probe pe baza buletinelor de incercari; in prezent nici un laborator romanesc nu figureaza in lista laboratoarelor acceptate la litigiile internationale.

Cele de mai sus justifica importanta problemei Sistemelor Calitatii pentru laboratoare. Pentru realizarea certificarii laboratoarelor este necesar: 1-intocmirea documentatiei Sistemului Calitatii, 2- implementarea SAC 3- parcurgerea procedurii de certificare a SAC de catre un organism de certificare. Cele de mai sus au raspuns la o prima problema : DE CE ? Logic urmatoarea problema ar fi: CE ESTE ?( calitatea incercarilor). Conceptul de calitate a incercarilor poate fi considerat dificil de absolutizat ; el se poate traduce prin furnizarea unei informatii pentru a valida aprecierea posterioara fabricatiei unui produs industrial prin caracteristicile si performantele masurabile. Calitatea serviciilor de incercari este consecinta calitatii fiecarei activitati in parte care concura la realizarea incercarilor si una dintre problemele dificile este stabilirea obiectivelor de atins, corelat cu nivelul de exigenta stabilit, altfel zis stabilirea referentialului. CUM?, a treia intrebare are un raspuns simplu: cele doua exigente exigentele de ordin tehnic si exigentele privind asigurarea calitatii, care realizeaza calitatea incercarii sunt materializate de Sistemul Calitatii definit ca principii in standardele ISO seria 45.000. Documentele SAC pentru laboratoarele de incercari, similar celor de la sistemele de productie, sunt : - Manualul Calitatii; - Procedurile de sistem si cele operationale (metodele de incercare etc.); - Instructiunile de Lucru sau de Verificare. a) Manualul Calitatii Documentul definit conform normelor internationale ca manual al calitatii descrie actiunile intreprinse de laborator pentru realizarea calitatii serviciilor sale. Rolul sau este dublu: pe de o parte ofera o imagine clara, precisa si transparenta despre activitatea sa clientilor din exteriorul sau iar pe de alta parte constitue un suport pentru organizarea si functionarea laboratorului. Un sumar al unui Manual al Calitatii cuprinde de regula urmatoarele capitole: 0. Politica in domeniul calitatii- Declaratia conducerii; Un model de astfel de declaratie apartinand laboratorului Centre Scientific et Technic du Batiment din Franta este prezentat in continuare:
1.Declara\ie de politic~ general~ Cre`terea calit~\ii produselor industriale constituie ast~zi lupta fundamental~ `i permanent~ care asigur~ |nt~rirea competitivit~\ii industriei. M~surile luate de cei responsabili se ordoneaz~ |n jurul a trei axe principale: -sensibilizarea intreprinderilor `i consumatorilor; -|mbun~t~\irea mijloacelor tehnice puse la dispozi\ia intreprinderilor; -dezvoltarea form~rii calit~\ii. C.S.T.B. la care prima voca\ie este ap~rarea calit~\ii construc\iei `i mediului? ambiant (habitatului) trebuie s~ participe activ la aceast~ politic~. Mai precis mijloacele sale de |ncercare trebuie s~ fie factori de calitate r~spunz^nd cel mai bine a`tept~rilor intreprinderilor `i consumatorilor. $n acest spirit trebuie ca ei |nsu`i, prin organiza\iile lor `i modul lor de func\ionare, s~ apar~ ca exemplare |n \es~tura na\ional~ de mijloace de |ncercare `i certificare. CSBT a jucat un rol activ la |nfiin\area Oficiului Na\ional de $ncerc~ri `i |`i va accentua rolul s~u |n dezvoltarea Oficiului.

Voin\a CSBT trebuie s~ se traduc~ |n propria sa organiza\ie prin alegerea unui model de asigurare a calit~\ii `i prin decizia de a introduce progresiv acest model |n conduita activit~\ii de studiu, de |ncercare sau de certificare |n care el are sarcini.
Director

De regula declaratia trebuie sa concretizeze valoarea inteleasa de organizatie pe trei directii : 1- ce se asteapta de la notiunea de calitate; calitatea in domeniu fiind greu de cuantificat, este important cum si cu ce masuri fundamentam deciziile luate; 2- care sunt obiectivele vizate; obiective interne legate de ameliorarea productivitatii si obiective externe legate de obtinerea si pastrarea imaginii de marca a laboratorului; 3- care sunt mijloacele de punere in practica a obiectivelor, considerand ca pe o investitie implementarea SAC. Prezentarea Manualului Calitatii- obiective si domeniu de aplicare, capitol in care se detaliaza urmatoarele aspecte: 1-prezentarea laboratorului, a activitatilor si structurii sale; 2-obiectul manualului, activitati si nomenclator de produse si probe; 5 3-terminologie folosita in domeniul calitatii. II. Personalul laboratorului, capitol in care se detaliaza urmatoarele aspecte: 1- organizarea generala a laboratorului cu prezentarea organigramei, prezentarea generala a functiilor si responsabilitatilor principale; 2- organizarea fiecarei subunitati- principii de urmat; prezentare de organigrame, definirea detaliata a functiilor, fisele posturilor; 3- conditii si reguli privind angajarea personalului; 4- planuri de instruire a personalului; 5- documentarea personalului. In continuare se prezinta un exemplu de redactare a acestui capitol cu referire la Laboratoarele Aeroportului din Paris, Franta :
I.
Capitolul III PERSONALUL Pentru a asigura calitatea serviciilor este primordiala o alegere corespunzatoare a personalului in functie de aptitudinile cerute de realizarea unei anumite operatii. Obtinerea calitatii este efectul participarii fiecarui angajat in parte. Competenta, experienta si disponibilitatea de a munci sunt criteriile dupa care sunt incadrati angajatii pe posturi. III.1Repartizarea pe posturi Sunt necesare de parcurs urmatoarele etape : 1-definirea sarcinilor, competentelor, a programului postului in cadrul organigramei cu lamurirea eventualelor necorelari sau contradictii; 2-punerea la punct si adoptarea programelor cu decizia executantului ; 3-executarea programului; 4- controlul respectarii sarcinilor, a programului valabil si a programului programat spre realizare. Responsabilul programului ( personal cu studii superioare tehnice) asigura parcurgerea etapelor 1, 2 si 4. El trebuie sa fie atent in mod deosebit la parcurgerea etapelor pentru a evita "evierile"de la program, pentru a utiliza mijloacele cele mai eficiente pentru atingerea scopului acordana atentie detaliilor. III.2 SEMNATURA Asigurarea calitatii impune formalismul pentru a confirma ca lucrarile au fost bine efectuate, in termenele prevazute si de catre personalul planificat. Mijlocul de a realiza acest deziderat este realizarea unor documente scrise a caror continut este detaliat in cap.VII. Documentele sunt semnate de Seful Serviciului dupa ce au fost intocmite de un cadru al laboratorului in cazul probelor si incercarilor si de catre Responsabilul cu Calitatea in cazul studiilor si rapoartelor de cercetare. In cazul lipsei Sefului de Serviciu el delega dreptul la semnatura adjunctului sau sau in cazul absentei acestuia unui alt cadru cu functii de raspundere din laborator. III.3. CONFIDENTIALITATEA Rezultatele incercarilor, concluziile studiilor si expertizelor sunt proprietatea exclusiva a celui care le-a comandat.

Toate inregistrarile verbale sau scrise referitor la un program (in curs sau terminat) nu se pot comunica la terti fara acordul formal si prealabil al celui care le-a comandat, a acelui cadru care le-a supervizat si a Sefului de Laborator sau Adjunctului sau in cazul studiilor, rapoartelor de cercetare sau expertizelor. Toate cererile de informatii telefonice nu pot primi nici un raspuns daca nu sunt intrunite urmatoarele conditii: identitatea solicitantului bine determinata si confirmata; acordul prealabil al celui care a dat comanda daca acesta nu este cel care cere informatia; intrebarile trebuiesc puse direct responsabilului de program sau celui care supervizeaza programul; raspunsurile sunt furnizate direct si exclusiv de cel care supervizeaza programul sau un nivel ierarhic superior. III.4. COMPETENTE, ANGAJARE, FORMARE SI INFORMARE Competenta angajatilor este o calitate necesara pentru a asigura calitatea serviciilor sale. Ea se obtine ca aport la angajare din partea angajatului, ca rezultat al formarii sale prin mijloace asigurate de angajator si ca rezultat al activitatilor de informare documentare stabilita prin programe proprii Laboratorului. III.4.1. Angajarea Profilul viitorului angajat este definit in functie de necesitatile immediate si de termen lung ale serviciului. Nivelul pregatirii initiale, xperienta profesionala, aptitudinile psihice constitue primul element de apreciere. La auditul candidatilor selectionati de Serviciul Personal trebuie sa participe pe langa auditori externi si cel direct interesat in subordinea caruia va lucra cel angajat. In cursul auditului sunt precizate candidatului continutul detaliat al muncii sale, interdictiile si restrictiile la care este supus. Auditul este completat de un interviu cu psihologul Serviciului Personal. Decizia finala va fi luata de Seful Serviciului, pe baza propunerilor auditorilor dupa consultarea celui in subordine caruia va lucra viitorul angajat. III.4.2. Formarea-perfectionarea Avand in vedere specificul activitatii si evolutiei domeniului, formarea si perfectionarea suplimentara a candidatilor alesi este necesar de realizat. Formarea se face pe stagii de pregatire pe domenii in care sunt cuprinse si stagii de pregatire in gestiunea calitatii la diferite nivele ierarhice. Pregatirea este asigurata de Serviciul Formare Profesionala sau cu acordul acesteia de o organizatie publica sau particulara agreata. De asenenea se face un program intern de formare a personalului in vederea examenului care le permite accesiunea la pozitii de calificare superioara. Examanele au loc cu 6 luni inainte de ocuparea postului. Formarea initiala necesara diferitelor categorii de personal sunt date de echivalarea diplomei sau experientei avute anterior: -laborant : scoala profesionala; -operator de laborator : studii medii; - cadru laborator : studii ingineresti. III.4.3. Informare si documentare Informarea si documentarea este asigurata de numeroasele reviste de specialitate care pot fi consultate de angajati, documentatii la care Laboratorul este abonat. Biblioteca tehnica si Serviciul central de Documentare al Aeroportului constitue un mijloc important de informaredocumentare. Cadrele tehnice superioare organizeaza regulat expuneri si conferinte cu scop de informare si documentare. III.5. SECURITATEA PERSONALULUI Pentru asigurarea securitatii personalului concura diverse servicii: Serviciul de Paza si Securitate asigura protectia impotriva incendiilor, asigura respectarea regulamentului de si actioneaza in caz de calamnitati etc.; Serviciul de Urgente intervine in caz de accidente; Serviciul Medicina Muncii asigura controlul periodic al angajatilor expusi la riscuri de imbolnaviri profesionale si examenele medicale periodice; Serviciul de Securitatea muncii asigura respectarea reglementarilor in domeniu si propune actiuni pentru prevenirea riscurilor la care se expun angajatii.

ordine

III.

12-

345-

Echipamente si materiale pentru incercari, capitol in care se detaliaza urmatoarele : definirea diferitelor tipuri de echipamente, lista si exigentele legate de parametrii pentru materialele utilizate, verificari periodice etc. a) necesitatea verificarilor periodice b) parametri retelelor la care se racordeaza, aspecte organizatorice legate de responsabilitatile utilizatorilor de echipamente si materiale,aspecte metrologice, mijloace de gestiune : registre de evidenta, fise ale echipamentelor, documente de etalonare, evidente metrologice etc., conditii de verificare a echipamentelor-reguli generale, moduri de etalonare, prescriptii de utilizare etc.,

6- echipamente si materiale noi-achizitie, receptie, punere in exploatare cu definirea responsabilitatilor in domeniu, a procedurilor de stabilire a necesarului, cerere de oferta, selectie oferte, comanda, receptie si punere in exploatare. IV. Spatii si amplasari, capitol in care se detaliaza urmatoarele: 1- prezentare generala cu plane de incadrare si situatie;conceptii de amenajare pentru fiecare loc de munca in parte; 2- aspecte legate de intretinere; 3- conditii de proprietate etc.; 4- conditii de acces persoane si mijloace de transport. V. Materiale consumabile, capitol in care se detaliaza urmatoarele: 1- nomenclatorul produselor consumabile acceptate la utilizare; 2- caracteristicile materialelor pe familii de consumabile; 3- proceduri de aprovizionare a consumabilelor; 4- aspecte si modalitati de gestiune a consumabilelor (identificare, fise de urmarire, situatia stocurilor etc.). VI. Produse supuse incercarilor, capitol in care se detaliaza urmatoarele: 1- tipurile de produse care se supun incercarilor in laborator; 2- responsabilitati in domeniul gestiunii, depozitarii si pregatirii produselor pentru incercare; 3- mijloace de gestiune- prezentare (nivelul stocurilor, dosare de urmarire individuala etc.); 4- operatii efectuate asupra produselor- receptie cu metode de control a produselor si documentelor insotitoare; depozitare cu prezentarea conditiilor de depozitare; pregatire esantioane cu modalitatile de pregatire etc. VII. Preluarea comenzilor, capitol in care se detaliaza urmatoarele: 1- luarea in evidenta a comenzii, proceduri si suport de informatii cu prezentarea modalitatilor de identificare, inregistrare, analiza a comenzii si de acceptare a programelor de probe; 2- stabilirea planelor de incercari- plane tip, modalitati si responsabilitati privind stabilirea acestora; 3- realizarea incercarilor; 4- rapoarte de incercari- continut, prezentare, responsabilitati de stabilire, verificare si aprobare. VIII. Controlul rezultatelor incercarilor, capitol in care se detaliaza urmatoarele: 1-nomenclator cu puncte de interes pentru control, 2-tipurile de control aplicabile, 3-principii de control- natura, frecventa, controlul preventiv etc. IX. Gestiunea documentelor, capitol in care se detaliaza urmatoarele: 1-descrierea sistemei de documentatii: terminologie, obiectul diferitelor categorii de documente (Manualul Calitatii, planuri de control, proceduri, instructiuni etc.), 2- modalitati de gestiune: sisteme de identificare,stadiul documentelor valabile, modalitati de intocmire si difuzare a documentelor, codificare si arhivare. IX. Actiuni corective si preventive, capitol care trateaza urmatoarele aspecte: 1- definirea si procedurile privind derogarile; 2- definirea si procedurile priind neconformitatile; 3- auditul intern: obiect, modalitati de realizare (frecventa, suport informatic, metode etc.); 4- evaluarea derogarilor, neconformitatilor si rezultatelor auditurilor interne.

VII. Aspecte specifice Sistemului Calitatii in constructii

VIII.Aspecte ale statisticii in calitate Tehnici de colectare a datelor


Metodele statistice trebuie sa ajute conducatorul procesului la asumarea urmatoarelor responsabilitati: 1 intelegerea si raspindirea informatiilor in directia valorilor acceptate ale organizatiilor si ale clientilor; 2 cunoasterea a care sunt si in ce fel sunt contributiile procesului in directia valorilor clientilor; 3 dezvoltarea practicilor si metodelor ce furnizeaza rezultatele dorite si confirmarea ca aceste metode pot fi implementate; 4 cunoasterea nivelelor de performanta trecute si curente ale procesului legat de atingerea obiectivelor; 5 evaluarea performantelor actuale ale procesului vizavi de cerinte; 6 realizarea unor schimbari de proces, facile si verificabile, care sa dea posibilitatea procesului sa-si indeplineasca semnificativ contributia la creearea valorilor clientului. Tehnici de colectare: 1. Diagramele flux de proces tipurile de informatii furnizate de diagramele fluxului de proces sunt: a) identificarea pasilor critici in proces, in care rezultatelor acestor pasi sunt rezultate de proces, care duc spre realizari mai bune; b) identificarea pasilor din proces care sunt inutili (redundanti); c) dezvoltarea unei intelegeri a relatiilor dintre intrari in proces si a rezultatelor procesului; d) determinarea punctelor cheie ale procesului, incluzand si punctele de colectare a datelor; e) colectarea cunostintelor despre operarea procesului curent si in care cunoasterea procesului lipseste sau nu, este bine inteleasa. 2. Definitiile operationale asigura identificarea factorilor si a marimilor caracteristice pe baza unor criterii clare si precise cu privire la proces produs. Nivelurile caracteristicilor de calitate acceptate trebuie sa fie comunicabile, toate persoanele trebuind sa inteleaga in acest mod caracteristicile. Trebuie sa existe o intelegere in ceea ce priveste metoda de evaluare sau masurare a caracteristicii inteleasa si acceptata de toata lumea, iar decizia luata in urma evaluarii caracteristicii trebuie sa fie aceeasi, indiferent de persoana pe care o da. 3. Diagrama cauza-efect ocupa un rol important in studiul proceselor si fac o sinteza a cauzelor cunoscute care afecteaza parametrii si iesirile procesului. Se utilizeaza pentru : - organizarea cunoasterii procesului curent in legatura cu sursele potentiale de variatie a procesului; - scoaterea la lumina a factorilor cauzali, acolo unde consecintele nu sunt intelese; - facilitarea discutiilor despre factorii cauzali cunoscuti si cei necunoscuti care merita a fi studiati; - consolidarea cunostintelor angajatilor despre importanta factorilor cauzati. 4. Utilizarea diagamelor Pareto diagrama Pareto e o reprezentare a frecventelor de aparitie a unor evenimente din categorii specificate. Utilizarea acestor diagrame permite identificarea usoara si ierarhizarea cauzelor pentru a putea interveni in proces, in sensul unei imbunatatiri majore. frecventa

60% 20% 10% 5% 2% cauze

Planuri de control statistic Controlul statistic al caracteristiciilor atributive


Caracteristicile atributive sunt caracteistici care variaza in mod discret. Planul de control pentru masurarea caracteristicilor atributive se bazeaza pe urmatoarea schema de control: N n NC LC A AQL R unde N marimea lotului; NC nivelul controlului, avem trei niveluri de control (redus, normal, riguros); AQL nivelul de calitate acceptabil, care, functie de importanta defectului, are valori 0,1...0,4 - pentru defecte critice; 4...10% - pentru defecte minore. Pe baza acestor 3 elemente rezulta LC litera de control careia ii corespunde din standarde: n volumul esantion; A cifra de acceptare; R cifra de respingere. Planurile de control ale caracteristicilor atributive pot fi bazate pe o proba, doua sau mai multe probe: N n n1=n7 NC LC A1,A2 A1...A7 R1,R2 R1...R7 AQL esantion1: < A1 accept > R1 resping R1 < < A1 < A1 + A2 accept

trec la esantion 2:

> R1 + R2 resping De obicei, odata stabilit numarul care reprezinta esantionul, se utilizeaza o metoda standardizata de extragere a esantionului, care sa garanteze o distributie normala a acestuia si posibilitatea aplicarii corecte a metodei stabilite.

Planuri de control pentru caracteristici continue


In practica, intalnim trei tipuri de planuri de control: bazate pe media probei si abaterea medie a probei; bazate pe media probei si media simplitudinii probelor;

bazate pe media probei si abaterea medie patratica a corectivitatii. De obicei, se utilizeaza 2 metode de control: metoda bazata pe coeficientii de acceptare k; metoda bazata pe procentul maxim de produse defecte M. Schema de control este: N n NC LC AQL k(M) X = S= Qi =

x
n

a)

( X1 X 2 ) 2

X Ti S b) T X QS = S S a) se compara Qi si QS cu k(M) Qi(S) > K se accepta Qi(S) < k se respinge