1.

ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA MONETAR-CREDITARA Principala componenta a politicii economice este politica financiara. Principalele domenii de manifestare ale politicii financiare sunt urmatoarele: - Emisiunea monetara - Cursul valutei nationale - Creditul si dobnda - Cheltuieli publice - Resursele financiare publice - Balanta de plati externa - Privatizarea si nationalizarea - Asigurarile si asistenta sociala - Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila. Politica financiara are doua componente principale: politica monetar creditara si politica bugetar fiscala. Politica monetarcreditara ca parte integranta a politicii financiare, reprezinta activitatea de influentare a proceselor social-economice prin oferta de bani n vederea realizarii principalelor scopuri macroeconomice si obtinerii echilibrului general adecvat n economie. Politica monetar creditara este elaborata si promovata de catre Banca Nationala a tarii. Fiind unicul organ mputernicit prin lege cu functiile de realizare a politicii monetar creditare, Banca Nationala independent de alte verigi ale puterii executive, pune n functie instrumentele politicii monetar creditare. Instrumentele politicii monetar-creditare -Operatiuni pe piata deschisa cu hrtiile de valoare emise de Guvern (open market operations --OMO) -Rata de baza a Bancii Nationale sau rata de refinantare -Rata rezervelor obligatorii -Cursul valutar Aceste instrumente, cu anumite particularitati, conditionate de traditii, preferinte, sunt folosite n majoritatea tarilor cu economie de piata. I. Operatiunile pe piata deschisa (OMO) reprezinta cumpararea-vnzarea de catre Banca Centrala a hrtiilor de valoare emise de Guvernul tarii si urmareste scopul reducerii sau maririi cantitatii de bani din circulatie. Acest instrument este pe larg folosit n SUA , dar mai putin folosit n tarile europene. Operatiunea de open market" se realizeaza pe o anumita piata, unde se formeaza un anumit pret, si anume pe piata monetara. Pe aceasta piata, unde se schimba pe titluri : lichiditatile create de banca centrala, aceasta din urma initiaza vnzarea sau cumpararea unor titluri, genernd, astfel, o cerere sau o oferta de moneda legala. Initiativa respectiva nu ntlneste nsa adeziunea la schimb a celeilalte parti dect la un anumit nivel al pretului, a carui variatie reflecta starea lichiditatii pietei. Analiznd impactul pe care-l au operatiunile pe piata deschisa asupra scopurilor politicii financiare putem conchide: 1. Cumpararea hrtiilor de valoare guvernamentale conduce la cresterea ofertei de bani, care la rndul ei duce la descresterea ratei dobnzii, ce poate sa influenteze pozitiv investitiile (scadere de somaj), nsa persista pericolul de crestere a preturilor (inflatie). Situatia data este caracteristica politicii monetare expansioniste. 2. Vinderea hrtiilor de valoare a guvernului conduce la diminuarea ofertei de bani, rata dobnzii creste, rentabilitatea investitiilor n productie scade, pe fondul stabilitatii preturilor creste somajul. II. Un alt instrument de realizare a politicii monetar-creditare este rata de baza a dobnzii bancare. Bancile pot sa-si mareasca rezervele creditare prin: a) Atragerea de noi depuneri b) Contractarea de credite de la alte banci comerciale c) Procurarea de resurse creditare de la Banca Centrala. Ultima sursa este cea mai importanta cantitativ si cea mai dirijabila att administrativ, ct si economic. De aceea, Banca Nationala, stabilind rata dobnzii la resursele creditare acordate bancilor comerciale la un anumit nivel, indica de fapt, nivelul dobnzii din economie. n Republica Moldova bancile comerciale procura resurse creditare la licitatia creditara interbancara, unde cel mai mare furnizor de resurse creditare este Banca Nationala. Prin mecanismul licitatiei, propunnd oferte mari sau mici de resurse creditare pentru vnzare, Banca Nationala influenteaza rata dobnzii bancare. Efectele modificarii ratei dobnzii de asemenea pot fi observate analiznd piata monetara: a. Scaderea ratei dobnzii stimuleaza investitiile si cresterea ocupatiei, pe fondul unei anumite tendinte de crestere a preturilor b. Cresterea ratei dobnzii conduce la diminuarea investitiilor si aparitia tendintei de crestere a somajului. Pe fondul anumitei stabilitati a preturilor se dezvolta procesele de stagnare III. Al treilea instrument important de realizare a politicii monetar-creditare este modificarea ratei rezervelor obligatorii. Pe parcursul dezvoltarii activitatii bancare s-a stabilit ordinea, care ulterior a fost confirmata prin lege, conform careia o parte din depozitele bancare si mijloacele primite din alte surse trebuie sa se pastreze n Banca Centrala. Aceasta cerinta n primul rnd contribuie la asigurarea bancii si protejarea intereselor clientelei. n al doilea rnd, Banca Centrala, marind sau micsornd rata rezervelor obligatorii influenteaza direct volumul creditelor acordate de bancile comerciale si, ca rezultat, mareste sau micsoreaza oferta de bani. 2. EVOLUTIA POLITICII MONETAR-CREDITARE IN REPUBLICA MOLDOVA Odata cu adoptarea in iulie 1995 a Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei, a fost stabilit obiectivul principal al politicii monetare realizarea si mentinerea stabilitatii monedei nationale, in functie de care s-a determinat strategia si tactica politicii monetare a BNM.

Politica monetar reprezint un ansamblu de aciuni prin care autoritile monetare (banca central, trezoreria etc.) influeneaz asupra cantitii de moned n circulaie, nivelul ratelor dobnzii, cursurile de schimb valutar i ali indicatori economico-monetari n vederea realizrii obiectivelor generale ale politicii economice (de stimulare a activitii economice, ocupare a forei de munc, stabilitate a preurilor etc.).
Cuprins
[ascunde]

1 Istoria politicii monetare 2 Obiectivele politicii monetare 3 Instrumentele politicii monetare

o o

3.1 Operaiuni pe pia deschis (open-market) 3.2 Rata rezervelor obligatorii

4 Ratele dobnzii

4.1 Alte instrumente de intervenie

5 Teoria politicii monetare 6 Bibliografie

[modificare]Istoria

politicii monetare

Evoluia politicii monetare este determinat de evoluia sistemului monetar i de evoluia gndirii economice. Pe parcursul mai multor secole promovarea politicii monetare se reducea la luarea deciziilor de batere a monedei metalice i de emitere a banilor de hrtie. Crearea primelor bnci centrale (bnci cu drept de emisie monetar) a fost influenat de ideea meninerii paritii bancnotelor n raport cu metalul preios i n raport cu bancnotele altor state. Respectiv, obiectivul politicii monetare a fost meninerea etalonului aur. mpreun cu contientizarea ciclicitii n activitatea economic (sfritul sec. XIX nceputul sec. XX) s-a modificat i obiectivul politicii monetare, incluznd i supravegherea stabilitii sistemului financiar. Crizele i panicile bancare au impus bncilor centrale rolul de mprumuttor de ultima instan i au demonstrat rolul ratei dobnzii n stimularea creditului bancar. n anii 1980 mai muli economiti au nceput s pledeze pentru independena bncilor centrale de [necesit citare] celelalte organe de stat. [modificare]Obiectivele

politicii monetare

Teoria politicii monetare, precum i practica internaional, cunoate urmtoarele tipuri de obiective finale: creterea economic durabil ocuparea deplin a forei de munc stabilitatea preurilor stabilitatea ratelor dobnzii stabilitatea extern (stabilitatea cursurilor de schimb valutar i sustenabilitatea balanei de pli) stabilitatea sistemului financiar i alocarea optim a fondurilor (resurselor) financiare

Banca central nu poate s urmteasc toate aceste obiective concomitent. [modificare]Instrumentele

politicii monetare

Instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor economice sunt: [modificare]Operaiuni

pe pia deschis (open-market)

Operaiunile pe pia deschis reprezint activitatea bncii centrale pe vnzare i cumprare de titluri ale pieei monetare. Prin intermediul acestor operaiuni autoritile monetare modific rezervele bncilor i indirect influeneaz cantitatea de moned n circulaie. Atunci cnd banca central vinde titluri, ea retrage o parte din lichiditile bncilor i micoreaz oferta de moned n circulaie. n cazul invers, al cumprrii de titluri, banca central injecteaz lichiditate suplimentar, majornd masa monetar. [modificare]Rata

rezervelor obligatorii

Sistemul rezervelor obligatorii presupune obligaia bncilor de a pstra depozite la banca central. Mrimea acestor depozite (rezerve) se stabilete n dependen de suma mijloacelor bneti atrase de la ageni economici i de rata de rezervare. Atunci cnd autoritatea monetar mrete rata de rezervare, bncile sunt obligate s constituie rezerve suplimentare, micorndu-se astfel potenialul de creditare a economiei i de creare de depozite noi. n cazul invers, al micorrii ratei rezervelor obligatorii, bncile au posibilitatea de extindere a activitilor de creditare. Unele ri (Canada, Elveia, Australia) au renunat la sistemul rezervelor obligatorii. [modificare]Ratele

dobnzii

Cantitatea de moned aflat n circulaie poate fi influenat i prin modificarea ratei de baz (ratei dobnzii percepute pentru creditele bncii centrale) sau a ratei de rescont (percepute pentru scontarea titlurilor prezentate de bnci). Atunci cnd autoritatea monetar coboar rata sa de baz, ea stimuleaz interesul bncilor pentru refinanare, respectiv solicitarea mai multor mprumuturi. Acestea se folosesc pentru creditarea economiei naionale i provoac majorarea masei monetare. n cazul invers, al creterii ratei de baz, banca central scumpete creditul su, descurajnd practica de refinanare i micornd potenialul bncilor de a credita economia. [modificare]Alte

instrumente de intervenie

[modificare]Teoria

politicii monetare