You are on page 1of 7

ELECTROENCEFALOGRAFIA (EEG)

ELECTROGENEZA CEREBRALA este proprietatea neuronilor de a genera un camp electric oscilant in amplitudine si frecventa. Dipolii electrici care se formeaza la nivelul neuronilor se insumeaza temporo-spatial, generand un camp electric care poate fi inregistrat prin plasarea pe scalp a unor electrozi. ELECTOENCEFALOGRAMA (EEG) reprezint culegerea activittii electrice a scoartei cerebrale cu ajutorul unor electrozi plasati pe scalp. Utilitatea nregistrrii EEG: precizare de diagnostic: o n neurologie pentru diagnosticul epilepsiei i evaluarea eficientei tratamentului antiepileptic; o terapie intensiv - pentru aprecierea gradului comelor; o pentru diagnosticul encefalopatiilor: toxice, portale, amoniacale i a celor infecioase encefalite; o pentru diagnosticul morii cerebrale expertiz medico - legal si a capacittii de munc; cercetare neuro-fiziologic i n psihologia cognitiv. Avantaje: - lipsa nocivittii; - tehnic facil; - posibilitti de repetare. Limite: - reflect doar electrogeneza global; - este expresia unui anume moment functional cerebral; - nu se poate substitui examenului clinic (nu poate infirma un diagnostic ); - mai multe boli pot avea aceeasi expresie EEG. ELECTROENCEFALOGRAFUL - componente: 1. - un sistem de captare reprezentat de electrozi metalici, impolarizabili (Ag clorurat, otel inoxidabil, Pb ), fixati pe pielea capului cu benzi elastice sau cu o casc, la o distan minim de 2-3 cm.. Electrozii se pun simetric, la distant egal n regiunile: prefrontale, frontale, centrale (rolandice), parietale, occipitale, temporale, precum si pe lobul urechii (electrodul de referint n derivatiile monopolare ). Derivatiile sunt liniile imaginare care unesc 2 electrozi. Ele pot fi: - monopolare (referentiale ) - ntre un electrod de pe scalp si un electrod de referint fixat pe lobul urechii; - bipolare (nereferentiale), in care ambii electrozi sunt plasai pe scalp i sunt exploratori

Ansamblul de derivatii nregistrate simultan se numeste montaj. Acestea pot si longitudinale, transversale, circulare. 2. un sistem de amplificare (cu 16 - 22 sau mai multe canale ). Pentru eliminarea unor frecvente parazite se folosesc filtre de frecvent ( banda util este 0,5 - 50 Hz ): 3. un sistem de nregistrare - pe hrtie, cu penite inscriptoare ( cu cerneal sau indigo ). - modern - achizitia semnalului cu redarea si prelucrarea pe calculator. PRINCIPALELE UNDE EEG Pentru descrierea activittii electrice a creierului se urmresc parametrii: frecventa, amplitudinea, morfologia, reactivitatea, topografia undelor, indicele ritmului respectiv (este valoarea procentual din lungimea traseului ocupat de acel ritm ). Dup frecvent, se recunosc 4 tipuri de unde, care constituie ritmurile cu acelai nume: - ritm alfa, format din unde alfa cu o frecven de 8 - 13 c/s ( ciclii pe secund) - ritm beta, format din unde beta cu o frecven de 14 - 30 c/s ( peste 13 c/s ) - ritm theta, format din unde theta cu o frecven de 4 - 7 c/s - ritm delta, format din unde delta 0,5 - 3,5 c/s ( sub 4 c/s )

Ritmul alfa:
- frecventa: 8 - 13 c/s - amplitudinea: 25 - 100 V (n medie 50V ) - amplitudinea creste si scade periodic, determinnd "fusuri" sau "bufeuri" (frecventa nu se modific ) - predomin n regiunea occipital (indicele de 90% ) - apare la adult n stare de veghe "relaxat" cu ochii nchisi. - la deschiderea ochilor, undele alfa sunt nlocuite cu unde beta (=reactia de oprire sau de atenuare sau de desincronizare sau de blocare a ritmului alfa).

Ritmul beta

- frecventa: 14 - 30 c/s (variabil); - amplitudinea: 5 - 15 V (neregulat);


2

- este expresia electric a unui creier n activitate, care lucreaz - este localizat n regiunile fronto-parietale si temporale, n starea de veghe cu ochii nchisi si pe toate traseele n starea de veghe cu ochii deschisi. - apare si n regiunea occipital, n reactia de oprire; - se nregistreaz si n somnul paradoxal (REM)

Ritmul teta
- frecventa: 4 - 7 c/s; - amplitudinea: 30 - 40 V - condiii fiziologie de apariie: n stare de veghe, cu ochii nchii se nregistreaz la 15 % dintre adulti n reg. temporal si frontal (dar numai pn la 10 % din traseu si cu amplitudinea sub 20 V); n unele faze ale somnului; la copii sub 7 ani este ritmul dominant ; apariia acestui ritm n afara circumstanelor de mai sus este patologic; patologic: stri comatoase, leziuni cerebrale, tulburri psihice. Ritmul delta - frecventa: 0,5 - 3,5 ( sub 4 ) c/s - amplitudinea 50 - 200 V - normal: la nou-nscut, sugar, la adult n somn profund - n orice alt circumstan este patologic - semnific suferint cerebral (difuz = suferint generalizat grav, localizat = focar lezional evolutiv): - apre n come profunde, tumori cerebrale, encefalite, HTIC (hipertensiune intracranian ). Undele de pe traseul EEG depind de: - vrst - frecventa undelor creste progresiv pn la vrsta adult: sugar delta; pana la sapte ani predominant teta; adult alfa; btrni alfa lent. - activitatea cerebral (activitate cerebral intens - unde cu frecvent mare = beta ). - conditii metabolice - suferinta creierului determin aparitia undelor lente (n: hipoglicemie, hipocalcemie, hipoxie, hipercapnie, acidoz ). n concluzie, undele lente apar: - cnd SNC este imatur (copii); - n somn, narcoz, sub efectul barbituricelor; - n suferint cerebral. - crizele epileptice Exceptii: - somnul profund (unde delta). EEG NORMAL LA ADULT, N STARE DE VEGHE n stare de veghe relaxat, cu ochii nchisi, electroencefalograma unui adult
3

trebuie s cuprind: ritm de baz alfa n 2/3 posterioare; ritm beta n treimea anterioar a creierului. n stare de veghe relaxat cu ochii deschisi (reactia de oprire sau de blocare a ritmului alfa): ritm beta pe tot traseul; Reactia de oprire = blocarea ritmului alfa si nlocuirea lui cu ritm beta.

Un traseu EEG cuprinde: - un segment nregistrat in spontan, cu ochii inchii i deschii - un segment de nregistrare n condiii de activare: prin hiperventilaie, stimulare luminoas intermitent (SLI) sau somn. LECTUR FACULTATIV EEG N SOMN

Somnul: lent ( telencefalic ) i somnul rapid (rombencefalic) = paradoxal = oniric = REM (Rapid Eye Mouvements); Somnul se produce n cicluri de cte 90 de minute ( somn lent + REM ). Somnul lent reprezint cca. 80% din somnul total;

Aspectul EEG n somn. Stadiile somnului: I A = somnolent: - scade incidenta ritmului alfa, nlocuit partial cu teta I B = atipire: - ritmul alfa este nlocuit cu theta II = somn lejer, - intricare de superficial theta, delta, + fusuri sigma, + complexe K, + unde V III = somn instalat - ritm delta, rar
4

Alfa intricate theta Alfa theta

cu

Theta, delta, fusuri sigma complexe K(+),unde V(+) Delta, rar theta

(usor):

IV = profund:

theta, sigma, complexe unde V somn - exclusiv n derivatiile.

fusuri K, delta delta toate

Fusurile sigma sunt salve modulate n fusuri ca de alfa, dar fac parte din banda beta ( frecventa 12 - 15 c/s ). Complexele K formate dintr-o und lent pozitiv urmat de o und lent bifazic pe a crei pant descendent se nscrie un fus sigma. Undele V sunt unde pozitive cu amplitudine superioar ritmului alfa. Complexele K si undele V sunt provocate de stimuli senzoriali. Somnul profund prezint: - absenta miscrilor spontane; - scade tonusul muscular; - sunt diminuate ROT; - scade frecventa cardiac, respiratorie; - scade TA. Somnul REM: - reprezint 20 - 25% din somnul total; - n faze de cte 5 - 20 min. (cca. 100 min. pe noapte). - beta putin ample, asincrone + unde lente n dinti de fierstru grupate n bufeuri. - se ntlnesc: - miscri oculare rapide; - atonie muscular; - abolirea ROT; - respiratia, pulsul - neregulate; - TA oscilant. Rolul somnului: Somnul lent: - reparator, odihnitor, fortifiant ( previne si anihileaz oboseala fizic ). - cresterea si rennoirea tesuturilor. - n sinteza proteic; - fixarea n memorie a evenimentelor recente. REM: - restaurarea metabolic a neuronului; - memoria de lung durat (ofer substrat energetic pentru atentie si invtare, reface SNC dup eforturile de nvtare).

EEG PATOLOGIC n epilepsie: - complexe vrf - und:


5

- complexe polivrf-und: - ritm recrutant (n epilepsia grand mal):

Epilepsia este caracterizat de o activitate excesiv necontrolat a unei prti sau a ntregului SNC. Epilepsia grand mal se caracterizeaz prin descrcri neuronale extreme (datorit hiperexcitabilittii ) n toate ariile creierului, descrcri care determin convulsii. Adesea, n timpul crizei, bolnavul si musc limba si, de obicei, are dificultti n respiratie. Frecvent, se produce relaxarea sfincterelor, cu urinare si defecatie. Criza dureaz de la cteva secunde la 3 - 4 minute, dup care pacientul rmne cu o oboseal extrem timp de cteva ore. Epilepsia petit mal se caracterizeaz prin perioade de 3 - 30 de secunde de inconstient, n care pacientul prezint cteva contractii scurte, mai ales n zona capului ( adesea clipit ). n epilepsia focal, un focar epileptogen descarc stimuli cu frecvent mare care recruteaz treptat si zonele nvecinate. Cnd o asemenea und de excitatie cuprinde cortexul motor, se poate vedea cum contractiile musculare aprute la o extremitate ( de obicei gura ), "merg" progresiv de partea opus a corpului si spre extramitatea opus. Un tip de epilepsie focal este "criza psihomotorie" caracterizat de scurte perioade de amnezie sau un atac de furie anormal, o anxietate subit , discomfort sau team, sau un moment de vorbire incoerent, sau actiunea de a ataca pe cineva, etc. TEHNICA DE NREGISTRARE

ncperea s fie izolat fonic, n semiobscuritate, pacientul relaxat ( asezat sau culcat ), cu ochii nchisi, gura usor ntredeschis. naintea nregistrrii s nu se consume ceai, cafea, ciocolat, alcool, s nu se administreze medicamente (sedative, vitamine din grupul B, hormoni, hipotensoare ), pacientul s nu fie febril, s nu fie traumatizat fizic sau psihic, glicemia si calcemia s fie normale.

nregistrarea standard dureaz 20 - 30 min. cu mai multe montaje. Se comand deschiderea si nchiderea ochilor ( pentru a vedea reactivitatea alfa ). Se pot face nregistrri cu activare ( pentru cercetarea focarelor epileptice). Metode de activare: hiperventilatie ( hiperpnee) 3 - 5 minute ( nu la btrni ); fotostimulare ( stimuli luminosi intermitenti ); stimulare auditiv intermitent; activare prin somn.
6

n come se face stimulare auditiv si nociceptiv pentru aprecierea reactivittii traseului. Se pot nregistra artefacte date de: miscri oculare, masticatie, deglutitie, tremorul pleoapelor, transpiratie (electrodermograma ), nregistrarea EMG a muschilor frontali, a ECG, sau date de conditiile tehnice (aparat, retea).