Вы находитесь на странице: 1из 20

CURSUL 10 Transmiterea si transformarea obligatiilor

Transmiterea obligatiilor Cesiunea de creanta Cesiunea contractului Subrogatia Preluarea de datorii

Transformarea obligatiilor Novatia

CESIUNEA DE CREANTA

reprezinta o conventie prin care creditorul - cedent - transmite unei alte pers. cesionar - cu titlu oneros sau cu titlu gratuit un drept de creanta contra debitorului sau denumit debitor cedat

Cesiunea de creanta, privita ca si operatiunea j., implica 3 subiecte de drept; insa, doar doua cedentul si cesionarul au un rol activ. In principiu, deb. cedat are un rol pasiv si este tert fata de conventia de cesiune, ale carei efecte le va suporta in masura indeplinirii fata de el a formalitatilor de publicitate. Partile conventiei translative asupra dr. de creanta sunt cedentul si cesionarul. In categoria tertilor fata de conventia de cesiune, il vom include nu numai pe debitor, ci si pe creditorii anteriori ai cedentului si eventual pe cesionarii succesivi ai aceleiasi creante. Asadar, cesiunea de creanta fiind o conventie bilaterala, nu pp si consimtamantul debitorului cedat, de principiu. Prin exceptie, consimtirea debitorului la incheierea cesiunii e prezenta in 2 cazuri:

1.

conform art.1570 (2) lit.a), in cazul cedarii unei creante inalienabile conventional, ca urmare a unei intelegeri anterioare intre creditor si debitor

2.

conform art.1573 (2) prevede cesiunea unei creante legate in mod esential de persoana creditorului (intuitu personae fata de creditor)

Generic, cesiunea de creanta reprezinta un mecanism juridic care ilustreaza si permite operatiuni de transfer al dr. de creanta prin intermediul contractelor translative intre vii, cum ar fi: vanzarea-cumpararea, schimbul sau donatia. Functia esentiala a cesiunii este de transmitere a creantei de la cedent (vechiul creditor) la cesionar (noul creditor), creanta care se va transmite asa cum se gaseste in patrimoniul cedentului, pastrandu-si natura juridica, garantiile si accesoriile. Cu titlu de exceptie, exista un caz de schimbare a naturii j. a creantei transmite OG 51/1998 privind valorificarea unor active bancare. NCC cuprinde doua categorii de dispozitii legale cu privire la cesiunea de creanta impartite pe doua sectiuni: - O prima sectiune Cesiunea de creanta generala - O a doua sectiune Cesiunea de creanta constatata printr-un titlu nominativ la ordin sau la purtator In legatura cu dr. tranzitoriu in materia cesiunii de creanta, avem o norma generala reprezentata de art.102 din Lg 71 si o norma speciala reprezentata de art.117 din Lg 71, aceasta din urma prevazand ca o cesiune de creanta intervenita dupa data intrarii in vigoare a NCC isi pastreaza regimul juridic stabilit de normele in vigoare la data nasterii creantei. Spre deosebire de VCC, NCC nu reglementeaza institutia retractului litigios, care denumeste o cesiune de creante litigioase. Rezulta ca in lipsa unui text legal, dupa 1 octombrie 2011 retractul litgios nu va mai putea fi incheiat, aspecte dr dr. tranzitoriu in aceasta privinta fiind reglem. de art.124 din Lg 71, care prevede ca pt cesiunile de dr. litigioase incheiate inainte de intrarea in vigoare a NCC isi vor pastra aplicabilitatea dispozitiile din VCC (1402-1403).

Domeniul de aplicare al cesiunii de creanta

In primul rand, dispozitiile din NCC au in vedere cesionarea unei creante printr-o conventie. Astfel, conform art.1566 (2) si 1591, dispozitiile legale referitoare la cesiunea de creanta nu sunt aplicabile in urmatoarele situatii:

nu sunt aplicabile transferului de creanta realizat prin intermediul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal (succesiuni, iar cu referire la PJ e vb de comasare, absorbtie, divizare)

a nu se confunda caracterul universal al modului de transmitere al creantei (la care se refera alin.2 art. 1566) cu posibilitatea cesiunii unei universalitati de creante (conform art.1579)

nu sunt aplicabile transferului titlului de valoare nu sunt aplicabile transmisiunilor cu titlu particular prin intermediul unui legat particular, cesiunea fiind o conventie, iar legatul un act unilateral

Din perspectiva obiectului cesiunii, in principiu toate creantele sunt transmisibile sau cesibile, indiferent daca sunt creante pecuniare sau de alta natura (obligatii de a face sau de a nu face), indiferent de izvorul creantei (contract, a.j. unilateral, fapte licite sau ilicite), indiferent daca sunt creante pure si simple sau afectate de modalitati, indiferent daca sunt creante prezente sau viitoare. De la regula liberei cesionari a creantelor exista urmatoarele exceptii: 1. creantele declarate inalienabile prin lege (ex: in materia c. de intretinere) 2. contractele avand ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani, doar daca prin efectul cesiunii obligatia va fi substantial mai oneroasa [asa cum rezulta din art.1569 (2) si 1571 (2)]. Rezulta ca respectiva conditionare onerozitatea obligatiei nu exista in privinta obligatiilor pecuniare, aceste creante pecuniare putand fi transmite indiferent de caracterul speculativ sau oneros al intregii operatiuni.

3.

creantele inalienabile conventional potrivit intelegerii dintre creditor si debitor. Exista in aceasta privinta exceptie de la exceptie: este vorba de cele 3 cazuri enumerate in art.1570 (1) lit.a) c)

Felurile (formele) cesiunii de creante

Putem deosebi intre mai multe feluri: cesiunea cu titlu gratuit cesiunea cu titlu oneros

cesiune totala cesiune partiala

Cesiunea partiala e reglementata in art.1571 in mod distinct dupa obiectul creantei: in privinta creantelor pecuniare, cesiunea partiala e reglementata din perspectiva regulii potrivit careia cesiunea poate declansa pt debitor chiar si o obligatie excesiv de oneroasa in privinta creantelor avand ca obiect o alta prestatie decat a da o suma de bani, sunt instituite 2 conditii:

1. 2.

prestatia respectiva sa fie divizibila cesiunea creantei sa nu agraveze substantial obligatia debitorului cedat.

In situatia unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul vor avea dr. proportionale in incasarea creantei conform art.1584.

cesiunea de creante privite ut singuli cesiunea unei universalitati de creante

Cesiunea unei universalitati de creante pp conditii speciale de opozabilitate in conformitate cu art.1579 (inscrierea in Arhiva Electronica de Garantii Mobiliare dublata de necesitatea comunicarii cesiunii catre debitor).

cesiunea de creante prezente (actuale) cesiunea de creante viitoare

Cesiunea de creante viitoare e reglementata in mod distinct in art.1572 si pp ca si conditie de valabilitate identificarea creantei viitoare cedate prin c. de cesiune pt ca

respectiva creanta sa fie cel putin determinabila. De observat ca transferul creantei viitoare opereaza de la momentul cesiunii conform art.1572 (2), si nu de la momentul nasterii creantei.

Conditiile cesiunii de creanta Deosebim 2 categorii:

conditii de valabilitate conditii de opozabilitate fata de terti

Conditii de valabilitate Sub aspectul conditiilor de valabilitate, cesiunea de creanta tb sa indeplineasca conditiile generale legale prevazute in art.1179 (1) pt formarea valabila a c. De principiu, intre cedent si cesionar, cesiunea e perfecta din momentul realizarii acordului de vointa c. e de principiu consensual. Insa, de adaugat ca cesiunea de creanta tb sa indeplineasca si eventualele conditii speciale de forma sau de fond cerute pt valabilitatea c. special, prin al carui mecanism se realiz. cesiunea (creanta se transmite prin v-c sau prin donatie). Astfel creanta se poate realiza cu titlu gratuit prin donatie care pp conditii speciale de forma si de fond. In acest sens, in mod expres art.1567 (2) trimite la respectarea disp. din materia donatiei, atat cu priv. la cerintele de fond, cat si cu privire la cerintele de forma. In privinte cesiunii cu titlu oneros, alin.(3) trimite cu precadere la disp. legale din materia incheierii valabile a c. de v-c, de pilda existenta unui pret serios al cesiunii de creanta cu titlu oneros.

Conditiile de opozabilitate fata de terti Sunt terti in aceasta materie debitorul cedat, creditorii anteriori ai cedentului si eventualii cesionari succesivi ai aceleiasi creante. Pt opozabilitatea cesiunii fata de terti e obligatori indeplinirea unor formalitati de publicitate. Din interpretarea art.1578 si 1581, aceste formalitati sunt urmatoarele:

1.

acceptarea cesiunii de creanta de catre debitor printr-un inscris avand data certa i. de observat ca nu se cere forma autentica a acceptarii, ci doar data certa a inscrisului atestand acceptarea art.1578 (1) lit.a)

2.

comunicarea scrisa a cesiunii catre debitor pe suport de hartie sau format electronic

i.

art.1578 nu prevede in mod expres ca aceasta comunicare scrisa sa fie efectuata cu precadere de o anumita parte din c. de cesiune cu consecinta ca, oricare dintre partile cesiunii o pot efectua cu efecte deosebite. Astfel, cand comunicarea scrisa e facuta de catre cedent, debitorul cedat va trebui sa efectueze plata direct cesionarului. Cand comunicarea e facuta de catre cesionar, debitorul are dr. sa ii solicite dovada scrisa a cesiunii de creanta si are si dr. de a suspenda plata pana la primirea respectivei dovezi conform (3)-(5) ale art.1578). alin.

3.

inscrierea cesiunii de creanta in Arhiva Electronica a Garantiilor Mobiliare

i.

Inscrierea cesiunii e prevazuta in mod obligatoriu a se face in aceasta arhiva electronica in cazul unei universalitati de creante, conform art.1579. Insa, in aceasta situatie, e necesara, pe langa inscrierea in arhiva, si comunicarea cesiunii catre debitor pt a-i fi opozabila acestuia. In plus, conform art.1583 (3), in ipoteza unor cesionari succesive ale aceleiasi creante, in raporturile dintre cesionarii succesivi e preferat acel cesionar care si-a inscris mai intai cesiunea in Arhiva Electronica, indiferent de data cesiunii sau de data comunicarii cesiunii catre debitor.

In literatura j. recenta se spune ca ar aparea o pb de concurs intre cele 2 modalitati de publicitate (inscrierea si comunicarea), pb solutionabila in sensul ca inscrierea in arhiva ar avea prioritate fata de comunicare. Prioritatea se refera la raporturile intre cesionarii succesivi, nu si fata de debitor. De asemenea, potrivit unei alte opinii, s-a pus urm. intrebare: Ce se intampla daca comunicarea cesiunii fata de deb. va fi facuta de un cesionar neinscris in arhiva? Debitorul

cedat va putea sa-i faca credit. neinscris o plata valabila in conditiile in care apare ulterior un alt cesionar inscris in arhiva? Raspunsul propus deb. va constata ca mai are de facut o plata. Ar tb. aici aplicate disp. art.1582 (2) printr-o interpretare referitoare la efectul liberator al platii facute unui credit. Aparent, intrucat cesionarul care a comunicat cesiunea, desi neinscris in arhiva, e mult mai mult decat un creditor aparent. Ar ramane de rezolvat problema raportului dintre credit. Neinscris, dar care a comunicat cesiunea si a incasat plata, si credit. inscris in arhiva, raport care se solutioneaza cf.alin.(2) al art.1583. => Deb. nu va constata ca mai are de facut inca o data plata (opinia Baias).

4.

cererea de chemare in judecata a debitorului nu este o modalitate specifica de realizare a opozabilitatii, reprezinta doar o modalitate implicita si care valoreaza comunicare scrisa prevazuta de art.1578 (1) lit.b)

5.

notarea in CF a cesiunii cu privire la chiriile viitoare conform art.902 din NCC e considerata o modalitate alternativa de realizare a publicitatii cesiunii de creanta

i.

Prin comparatie cu VCC, aici erau prevazute 2 formalitati de publicitate: acceptarea debitorului si notificarea debitorului. In al treilea rand, exista o formalitate paralela de pub. Reglem. prin Lg 99/99 Titlul VI Inscrierea cesiunii in Arhiva Electronica.

Efectele cesiunii de creanta Trebuie sa distingem intre 2 categorii de raporturi j.: intre parti fata de terti

Efectele cesiunii intre parti Principalul efect consta in transmiterea dr. de creanta cu consecinta ca cesionarul devine creditor in locul cedentului pt valoarea nominala a creantei, insotita de eventualele accesorii si garantii. In plus, se vor produce si efectele c. special prin interm. caruia se realizeaza cesiunea (v-c, schimb, donatie). In cazul cesiunii cu titlu oneros, e reglementata obligatia de garantie a cedentului fata de cesionar.

Obligatia de garantie datorata de cedent fata de cesionar Conform art.1585, in baza garantiei legale in cazul cesiunii cu titlu oneros, se poate antrena raspunderea cedentului pt existenta creantei si a accesoriilor acesteia. Aceasta garantie in privinta cesiunilor cu titlu oneros opereaza in temeiul legii, nefiind obligatorie existenta unei clauze contractuale care sa o prevada expres. Incalcarea obligatiei de garantie va deschide calea introducerii unei actiuni in rezolutiunea c. de cesiune. Obligatia legala de garantie nu vizeaza si solvabilitatea debitorului, o atare garantie privind solvabilitatea operand doar printr-o clauza expresa din conventia de cesiune, fiind vb. despre o agravare conventionala a obligatiei de garantie, inclusiv asadar pt solvabilitatea deb., insa doar la momentul cesiunii. Legea, in plus, ofera si posibilitatea inserarii unei clauze delimitare a garantiei legale de ex, sa garanteze cedentul doar existenta creantei, nu si a garantiilor acesteia. In schimb, cedentul dintr-o cesiune cu titlu gratuit nu garanteaza potrivit legii nici macar existenta creantei la data cesiunii, in lipsa insa a unei stipulatii contrare din c. de cesiune. Pe langa obligatia de garantie astfel analizata, cedentul e tinut sa raspunda si pt evictiune conform art.1586 (1) pt ipotezele in care inexistenta creantei e imputabila cedentului insusi sau faptei acestuia impreuna cu fapta unui tert. In asemenea ipoteze, cesionarul va avea la indemana o actiune in rezolutiunea c. pt repararea prejudiciului.

Efectele cesiunii fata de tert Efectele cesiunii fata de terti se vor produce din momentul indeplinirii formalitatilor de publicitate mentionate deja. Astfel, in privinta debitorului cedat, acesta poate ignora cesiunea pana la indeplinirea formalitatilor de publicitate, data pana la care se poate libera valabil de datorie platind creditorului cedent. In ipoteza existentei unor cesionari ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante, conflictul dintre ei se va solutiona prin aplicarea regulii prior tempore potior iure reglementata implicit in art.1583 (3) (e preferat acel cesionar care si-a inscris mai intai cesiunea in Arhiva Electronica, indiferent de data cesiunii sau de data comunicarii cesiunii creditorului). In privinta creditorilor cedentului, acestia, din momentul indeplinirii formalitatilor de pub., nu mai pot urmari creanta, deoarece ea nu mai face parte din gajul lor general.

CESIUNEA CONTRACTULUI reprezinta o noutate legislativa in materia transmiterii dr. si obligatiilor contractuale, noutate care da expresie acelei viziuni asupra c. potrivit careia c. devine o entitate juridica distincta de acordul de vointa incheiat initial de partile contractante Din analiza art.1315 si urm., rezulta urmatoarele caracteristici ale operatiunii de cesiune a c.:

1.

reprezinta o transmisiune inter vivos si cu titlu particular atat a laturii active, cat si a laturii pasive a unui raport j. obligational

2. pp consimtamantul partii care ramane in c. 3. are ca si premisa un c. aflat in curs de executare, insemnand ca prestatiile nu au fost integral executate In realizarea operatiunii de cesiune a c., similar cesiunii de creanta, semnalam implicarea a 3 subiecte de drept:

1. 2. 3.

cedentul e partea din c. care isi cedeaza pozitia in contractul aflat in curs de executare cesionarul e tertul care se substituie cedentului in respectivul c. aflat in curs de executare cedatul e partea din c. care isi pastreaza pozitia in contractul aflat in curs de executare

Deja, doctrina e impartita in a considera cesiunea c. fie o conventie trilaterala, ca si mod de formare, fie o conventie bilaterala ca si mod de formare. In functie de rolul acordat consimtamantului contractantului cedat: e vb. de elementul constitutiv al cesiunii sau doar de o conditie doar pt declansarea efectelor cesiunii? (seminar)

Domeniul de aplicare al cesiunii de contract In principiu, in baza principiului libertatii contractuale, poate fi obiect de cesiune orice raport j. obligational de sorginte contractuala. Exceptiile vor fi constituite din cazurile

in care contractul aflat in curs de executare nu ar putea fi cesionat, deoarece ar avea un caracter strict personal sau prin natura lui nu permite cesionarea (prin natura mai ales a prestatiei). De asemenea, sunt cazuri in care legea civila interzice cesionarea, de ex, art.2258 din materia c. de intretinere. Utilitatea practica a acesteia rezida in costurile mai reduse implicate in cesiunea c. prin comparatie cu incheierea unui alt c. avand acelasi obiect cu c. cesionat, dar cu o parte contractanta noua.

Formele cesiunii de contract Cesiunea de c. poate avea mai multe forme sau feluri:

o cesiune cu titlu principal consemnata printr-o operatiune trilaterala intre toate cele 3 subiecte implicate cesiunea poate interveni si cu titlu accesoriu ex: prin instrainarea unui bun care face obiectul unui alt c. cesiunea legala prevazuta in anume cazuri reglementate de NCC (ex: art.1813 in materia locatiunii) cesiunea de c. conventional

Conditiile de validitate ale cesiunii de c. In primul rand, ca o observatie generala, tb. indeplinite toate conditiile generale prevazute pt formarea valabila a oricarui c. (art.1791 alin 1). In ce priveste conditia de forma a cesiunii c., conform art.1316, consimtamantul partilor implicate tb. sa imbrace forma juridica pt validitatea c. cedat. Dar, daca o anumita forma a c. cedat nu e prevazuta de lege, ci doar e stabilita de catre parti (partile au agreat ele sa inch c. in forma autentica desi, cf. legii, acel c. era consensual), atunci aceasta forma nu tb. respectata in privinta cesionarii c. respectiv. In legatura cu conditia consimtamantului cedatului consimtamantul acestuia poate fi dat anterior, concomitent sau posterior realizarii acordului de vointa intre cedent si cesionar. In cazul unui consimtamant anticipat, cesiunea c. va produce efecte fata de cedat

10

doar din mom. in care va accepta aceasta cesiune (1317 alin 1 consimtamantul sa fie dublat de o acceptare).

Efectele cesiunii c. NCC instituie unele reguli supletive aplicabile in lipsa unor prevederi contractuale exprese: 1. art.1318 stabileste liberarea cedentului de efectele c. cesionat, liberare efectuata de catre contractantul cedat. In cazul in care cedentul nu a fost liberat de contractant, acesta il poate urmari daca cesionarul nu isi va executa obligatiile. 2. art.1320 stabileste garantarea de catre cedent, chiar daca a fost liberat, a validitatii c. respectiv, respectiv a executarii c.

3.

art.1319 contractantul cedat poate opune cesionarului toate exceptiile care rezulta din c. cedat cu exceptia viciilor de consimtamant pt ca cesionarul nu a participat la formarea c. cedat

SUBROGATIA IN DREPTURILE CREDITORULUI PRIN PLATA CREANTEI (SUBORGATIA PERSONALA) reprezinta un mijloc de transmitere legala sau conventionala a dr. de creanta cu toate garantiile si accesoriile sale catre un tert care l-a platit pe creditorul initial in locul debitorului, operand astfel o inlocuire sau subrogare in drepturi a creditorului cu tertul platitor

Sediul materiei art.1593 1598 Aspectele de dr tranzitoriu art.117 Lg 71 prevede ca, creanta transmisa prin cesiune sau subrogatie intervenita dupa intrarea in vigoare a NCC isi pastreaza regimul stabilit de normele in vigoare la data nasterii creantei. In lipsa suborgatiei, tertul platitor, denumit si solvens, sau subrogatul, ar avea recurs impotriva debitorului, recurs ce ar putea fi fundamentat diferit in functie de temeiul j. care a stat la baza platii efectuate de tert respectiv, c. de mandat, de imprumut sau un fapt j.

11

licit. Insa, in aceste cazuri de recurs impotriva deb., tertul ar avea pozitia unui simplu creditor chirografar ce va intra in concurs cu ceilalti creditori ai debitorului. Importanta subrogatiei rezida in faptul ca tertul platitor va beneficia de toate drepturile acesorii creantei (dr. de ipoteca, de gaj) si ca el il va inlocui pe creditor fara sa existe un eventual recurs (adica un mijloc in plus de recuperare a creantei). In prezentarea subrogatiei, tb. sa plecam de la prevederile legale art.1474 din materia efectuarii platii de catre un tert. Regula din art.1472 conform careia orice persoana, inclusiv un tert, poate efectua plata. devine inoperanta in privinta tertilor in 2 situatii:

1.

o prima situatie se refera la eventuala opozitie a debitorului fata de efectuarea platii de catre tert in conformitate cu precizarile detaliate din alin.(1) al art.1474

2.

a doua situatie are un camp restrans de aplicare si se refera la natura obligatiei sau conventia partilor care ar impune ca obligatia sa fie executata doar de catre debitor

Conform alin.(3) al art.1474, plata facuta de un tert are efect de stingere a obligatiei doar daca e facuta in numele debitorului, subrogarea operand doar in cazurile prevazute de lege. Comparativ, in VCC alin.(2) art.1093 distingea dupa cum tertul era o persoana interesata sau neinteresata in efectuarea platii, in acest din urma caz trebuind sa lucreze in numele debitorului. NCC retine spre reglementare expresa doar ipoteza efectuarii platii de catre tert pe seama debitorului. Pe cale de consecinta, in toate celelalte cazuri cand plata nu e efectuata de tert pe seama debitorului, obligatia nu se va stinge, iar debitorul nu va fi liberat in acest mod. Suborgatia indeplineste asadar 2 functii:

de plata a unei obligatii, insa prin interm. unui tert fata de rap. j. obligational de transmitere a obligatiilor, intruca tertul platitor se va suborga in dr. creditorului platit

Felurile subrogatiei

12

1. conventionala 2. legala Subrogatia conventionala reprezinta regula in aceasta materie, creditorul si debitorul consimtind la subrogatie. Daca nu exista o conventie in sensul subrogarii tertului, conventie care se poate incheia fie intre credit. si tertul platitor, fie intre debitor si tertul platitor, nu opereaza transferul dr. de creanta in patrimoniul platitorului. Subrogatia legala e reprezentata de acele situatii special reglementate, cand legea civila prevede expres ca platitorul se substituie creditorului platit. In principiu, cazurile de subrogatie legala se refera la acele situatii in care tertul platitor e si el indatorat sa faca plata sau are un interes particular in efectuarea platii. In toate aceste cazuri expres reglementate, subrogatia va opera de plin drept, nefiind necesar consimtamantul creditorului sau al debitorului.

Subrogatia conventionala are temeiul in acordul de vointa fie dintre tertul platitor si creditor, fie dintre tertul platitor si debitor rezulta ca avem doua cazuri de subrogatie conventionala: o 1. subrogatia consimtita de creditor 2. subrogatia consimtita de debitor

Subrogatia consimtita de creditor Conform art.1594, reprezinta operatiunea prin care creditorul (subrogant) subroga in drepturile sale si impotriva debitorului pe cel care i-a facut plata in locul debitorului (tertul subrogat). Conditiile subrogatiei consimtite de creditor sunt urmatoarele:

1.

reprezinta un c. consensual. Totusi, pt ca subrogarea sa fie opozabila tertilor, e necesara consemnarea subrogatiei intr-un inscris conform art.1593 (3).

13

2.

subrogatia tb sa fie expresa, asadar neindoielnica si dincolo de orice interpretare

3.

transmisiunea dr. de creanta se produce concomitent cu plata efectuata de catre tert (la momentul platii alin.(1) 1594). Neindeplinirea acestei conditii va face diferenta intre subrogatie si cesiunea de creanta. In doctrina se considera ca, chiar si in lipsa unui text legal, e necesar ca inscrisul care atesta plata facuta de catre tert sa aiba data certa pt a se dovedi ca subrogatia a fost concomitenta cu plata (deci ca nu suntem in prezenta unei cesiuni), dar si pt a o face mai lesne opozabila tertilor.

4.

nu sunt necesare in aceasta forma de subrogatie consimtita de creditor participarea sau consimtamantul debitorului

Subrogatia consimtita de debitor reprezinta, conform art.1595, operatiunea prin care debitorul subroga in drepturile creditorului sau pe cel care l-a imprumutat in scopul efectuarii platii Conditiile acestei forme de subrogatie sunt urmatoarele:

1.

incheierea unui c. de imprumut dintre tert si platitor, c. in legatura cu care legea prevede forma inscrisului sub semnatura privata cu data certa. In c. respectiv tb. sa se precizeze expres suma imprumutata pt plata datoriei debitorului catre creditor. In chitanta de plata a datoriei tb. sa se arate ca datoria se plateste creditorului cu suma imprumutata, iar aceasta chitanta, de asemenea, tb. sa fie facuta cel putin sub forma inscrisului sub semnatura privata cu data certa.

2.

nu

necesar

consimtamantul

creditorului

pt

aceasta

forma

de

subrogatie. Mai mult, se poate sustine ca creditorul nu se poate opune subrogatiei daca toate conditiile mentionate sunt indeplinite, in caz contrar, el putand fi pus in intarziere cu respectarea art.1510 prevazand formalitatile de punere in intarziere a creditorului.

Subrogatia legala

14

Art.1596 prevede in mod expres 4 cazuri in care subrogatia opereaza de plin drept, fara a fi necesar consimtamantul creditorului sau al debitorului (seminar). Textul legal face trimitere si la alte cazuri prevazute de lege: ex: in privinta sotilor art.132, in materia asigurarilor art.2210, in materia fideiusiunii art.2305.

Efectele subrogatiei Efectele subrogatiei sunt comune ambelor forme de subrogatie. Efectul principal consta in faptul ca subrogatul (tertul platitor sau solvensul) dobandeste toate drepturile, garantiile si actiunile creditorului platit (accipiens) in raportul cu debitorul. In plus, subrogatul are impotriva debitorului si unele drepturi proprii (pe langa cele dobandite), care se pot intemeia fie pe c. de imprumut incheiat cu debitorul, in cazul subrogatiei consimtite de catre debitor, fie pe un c. de mandat sau pe un fapt j. licit (gestiune de afaceri, imbogatire fara justa cauza). Odata realizata, fie conventional, fie in baza legii, subrogatia nu pp modificari in situatia deb. Acesta va putea opune tertului platitor (noului sa creditor) toate mijloacele de aparare pe care le putea invoca impotriva creditorului initial (ex: prescriptia, rezolutiunea, clauza de exonerare de raspundere etc.). Subrogatia, de observat, ca opereaza numai in masura si in limitele materiale ale platii efectuate. Astfel, art.1598 reglementeaza in mod distinct efectele unei subrogatii partiale. Atunci cand plata a fost efectuata de tert doar partial, subrogatia tertului in dr. creditorului va opera si ea tot partial, deci numai in masura platii efective, cu consecinta divizarii creantei intre creditor si tertul platitor (subrogatul). Insa, creditorul initial poate exercita dr. sale pt plata creantei ramase (neplatite), avand o preferinta fata de noul creditor.

PRELUAREA DATORIEI reprezinta o noutate legislativa in temeiul NCC

Sub imperiul VCC, se opera cu notiunea de cesiune de datorie (in oglinda cu cesiunea de creanta) si care era posibil de realizat doar in mod indirect, prin intermediul novatiei cu schimbare de debitor, insa acesta novatie prezenta inconvenientul conform

15

caruia, prin novatie, datoria veche se stingea impreuna cu acesoriile sale si se nastea si o noua datorie, si un nou debitor. In temeiul NCC, art.1601 si urm., preluarea de datorie reprezinta operatiunea juridica prin care obligatia se transmite din patrimoniul deb. in cel al unei alte persoane devenita noul debitor, in baza acordului de vointa dintre deb. initial si noul debitor, cu consimtamantul creditorului, sau in baza acordului de vointa intervenit intre creditor si noul debitor. Din definitie, rezulta ca exista 2 feluri de preluare a datoriei: o preluare initiala de debitor o preluare initiata de creditor. Domeniul preluarii de datorie este mai vast decat al cesiunii de datorie, deoarece prima institutie se poate realiza si prin intermediul unui c. intre creditor si tert.

Conditiile de validitate ale preluarii de datorie Ca si conditie comuna celor doua forme de preluare de datorie, in principiu, orice obligatie poate constitui obiect al preluarii de datorie, chiar daca dpdv practic, vom observa ca oblig. banesti vor fi cele mai atractive. In privinta preluarii de datorie initate de creditor, esential este acordul de vointa intre creditor si tert, tert care devine noul debitor. Intrucat preluarea se face fara acordul debitorului, exista o apropiere fata de novatia prin schimbarea debitorului. Spre deosebire de cesiunea de creanta, observam ca debitorul initial in aceasta materie nu tb. notificat despre preluarea datoriei sale de catre un tert. In privinta preluarii de datorie initiate de debitor, pe langa acordul de vointa dintre deb. initial si tertul (noul debitor), e necesar si consimtamantul creditorului. Acest consimtamant poate interveni fie simultan cu acordul mentionat, fie ulterior acestuia. In acest din urma caz, preluarea de datorie se va comunica creditorului de oricare dintre contractanti conform art.1606. In lipsa acestui consimtamant al creditorului, preluarea nu produce efectul de inlocuire al debitorului.

Efectele preluarii de datorie

sunt comune celor 2 forme de preluare de datorie

16

Efectul principal consta in inlocuirea deb. initial cu noul debitor. Vechiul debitor va fi liberat doar daca nu s-a stipulat altfel, cu observarea art.1601 reglementand despre insolvabilitatea noului debitor, precum si cu observarea art.1604 reglementand despre ineficacitatea preluarii de datorie. Astfel, liberarea de datorie nu opereaza decat daca noul debitor e solvabil la data cesiunii. In plus, in cazul in care c. de preluare de datorie e desfiintat, obligatia debitorului initial va renaste (se va reactiva cu toate accesoriile sale). In privinta raspunderii deb. initial, aceasta se activeaza daca sunt indeplinite doua conditii: -una obiectiva -alta subiectiva Prima consta in insolvabilitatea noului deb. la data preluarii. A doua se refera la creditorul care nu cunostea existenta starii de insolvabilitate a noului debitor.

NOVATIA reprezinta o conventie prin care partile urmaresc stingerea unei obligatii vechi si inlocuirea acesteia cu o noua obligatie

Din definitie rezulta ca novatia indeplineste 2 functii concomitente:

de stingere a unei oblig. vechi existente intre parti de transformare a oblig. vechi intr-o oblig. noua prin introducerea a cel putin unui elem. nou in raportul j. obligational

In conceptia VCC, novatia era reglementata impreuna cu delegatia. Potrivit NCC, novatia e singura modalitate de transformare a obligatiilor civile, intrucat delegatia perfecta prevazuta in VCC devine subsumata novatiei. Cat despre delegatia imperfecta (tot din VCC) reprezinta sub imperiul NCC o preluare a datoriei. Novatia e de doua feluri:

17

obiectiva subiectiva

Novatia obiectiva se realizeaza prin schimbarea obiectului sau cauzei actului j., se regaseste in alin.(1) art.1609 si se mai numeste si novatia prin schimbarea datoriilor, cu observarea ca subiectele raportului j. raman aceleasi (ex: de novatia prin schimbarea obiectului partile convin ca obligatiae a debitorului de a da un bun determinat in locul obligatiei de a da o suma de bani). Novatia prin schimbarea cauzei intervine atunci cand deb. efectueaza aceeasi prestatie, dar cu un alt titlu juridic (ex: cumparatorul intr-un c. de v-c convine cu vanzatorul sa pastreze pretul cu titlu de imprumut). Novatia subiectiva are loc prin schimbarea creditorului sau a deb. initial cu alta persoana si e reglementata in art.1609 alin.(2) si (3). Novatia prin schimbare de creditor nu se confunda cu cesiunea de creanta sau cu sobrgatia in dr. creditorului prin plata creantei, deoarece in cazul novatiei asistam totdata la transformarea vechiului raport j. obligational intr-unul nou, pe cand in privinta cesiunii de creanta si a subrogatiei, schimbarea deb. initial are loc in cadrul aceluiasi raport j. obligational.

Utilitatea novatiei in NCC Odata cu NCC, fiind reglementata preluarea de datorie, se estimeaza ca utlitatea practica a novatiei subiectiva va scadea. In ce priveste novatia obiectiva, ea poate sa apara in situatii de renegociere a raspunderii j. obligationale nascute din c.

Conditiile novatiei Pt valabilitatea operatiunii j. a novatiei tb. indeplinite:

1. 2.

conditiile generale de valabilitate ale oricarui c. conditiile speciale ale novatiei care sunt:

18

a.

existenta unei obligatii valabile care se va stinge prin novatie conform alin.(1) art.1609. In caz de nevalabilitate a oblig. vechi, se face distinctie intre nulitatea relativa (NR) si nulitatea absoluta (NA) a obligatiei, in acest din urma caz neputand opera novatia. In cazul NR, novatia poate insemna insa confirmarea NR, precum si transformarea unei oblig. naturale in oblig. civila.

b.

nasterea unei oblig. noi, valabile. Novatia se va produce doar daca noua obligatie se naste in mod valabil dpdv juridic. Daca insa oblig. noua nu e valabila, oblig. veche va subzista. De asemenea, daca oblig. noua face obiectul unei rezolutiuni, novatia nu are loc datorita efectului retroactiv al oblig. rezolvite (desfiintate prin rezolutiune).

c.

oblig. noua sa contina un element nou (aliquid novi). Acest element nou poate consta in schimbarea partilor, a obiectului, a cauzei raportului j. obligational.

Modificarea accesoriilor creantei nu e considerata a reprezenta o novatie (ex: constituirea unei garantii). De asemenea, schimbarea modalitatilor de plata nu e nici ea considerata novatie (ex: se schimba termenul de plata). Tb. asadar ca elementul nou sa se refere la existenta obligatiei, de aceea dpdv al modalitatilor unui act j. doar introducerea si suprimarea unei conditii antreneaza novatia, nu si cu referire la termen.

d.

intentia partilor de a nova (animus novandi). Novatia pp un consimtamant nu numai valabil exprimat al partilor, insa el tb. exprimat in mod expres in sensul intentiei de a nova (art.1610).

Efectele novatiei Daca sunt indeplinite aceste conditii, efectele novatiei constau in urm.:

1.

efectul extinctiv al novatiei - stingerea unei oblig. vechi impreuna cu garantiile si exceptiile sale. In privinta ipotecilor garantand creanta initiala, art.1611 instituie o regula si o exceptie. Regula e mentionata in alin.(1) are caracter supletiv si prev. ca ipotecile garantand creanta initiala (oblig veche) nu vor insoti noua creanta.

19

Exceptia e continuta in alin.(2) si prev. ca in cazul unei novatii prin schimbare de debitor ipotecile pot subzista daca deb. initial a consimtit la aceasta (seminar).

2.

efectul creator de obligatii al novatiei insemnand nasterea noii obligatii in locul celei vechi. De observat ca aceasta nastere are loc simultan, odata cu stingerea vechii obligatii. Cele 2 efecte sunt nu numai concomitente, dar si indivizibile si interdependente, in

sensul ca nasterea noii oblig. are drept cauza stingerea vechii obligatii, si invers. Oblig. veche se stinge numai daca se naste in mod valabil o noua obligatie. Noua obligatie va fi de sorginte contractuala indiferent de izvorul vechii oblig. stinse si va fi supusa unui termen de prescriptie potrivit naturii sale juridice si datei sale de nastere.

20