Consolidari SEM 2

Degradari cauzate de cutremure.

Factorii de care depinde comportarea in ansamblu a unei constructii la actiunea socurilor seismice: Tipul structural Dimensiunile geometrice Materialele utilizate si proprietatile fizoco-mecanice ale acestora Procentul de goluri Natura terenului in care este amplasata consturctia Destiantia constructiei Calitatea executiei Cele mai importante avarii ale unei constructii din zidarie portanta pot fi urmatoarele: Dislocari ale zidurilor longitudinale de cele transversale Incovoierea peretilor cu suprafata mare Avarii la colturi si incrucisari Fisuri oblice sau rupturi care apar in special in spaleti Detasarea buiandrugilor Dislocarea centurilor din pereti Prabusirea calcanelor care sunt lipsite de legaturi Prabusirea acoperisurilor grele Dislocari ale fundatiilor

Degradari cauzate de actiunile exceptionale.

Acem urmatoarele actiuni exceptionare: Actiuni datorate inundatiilor naturale (calamitati) Actiuni datorate vantului Actiuni datorate cedarii unor elemente de constructie

Degradari cauzate de deficiente ale terenului de fundare.

Daca le vom enumera vom avea: Deficiente datorate apelor subterane Deficiente datorate prezentei unui material afanat la contactul cu infrastructura Deficiente datorate fenomenului de gelivitate Deficiente datorate pamanturilor cu umflari si contractii mari Deficiente datorate argilelor macro-fragmentare

Deficiente datorate factorilor fizici.

Incarcarile aplicate si modificarile dimensionale. Se evidentiaza in general prin crapaturi, fisuri in tencuiala tavanelor si a peretilolr sau in elementele din lemn care nu corespund din punct de vedere dimensional. Accidente tehnice in constructii. Se refera la deterirorarea brusca a unei componente sau ansamblu de componente. De exemplu pierderea stabilitatii unui element comprimat, smulgerea invelitori.

Clasificarea coroziunii betonului in tara noastra

Coroziunea se clasifica astfel: Coroziune datorata apelor moi Coroziune datorata ploii acida Coroziune cauzata de baze Coroziune marina Coroziune hidro-chimica

Deficiente datorate umezelii.

Exista patru cazuri in care se produce umezeala: necorespunzatoare Scurgeri din instalatii Patrunderea apei din exterior

Deficiente datorate poluantilor diferiti de sarurile minerale.

Este datorata unor produsi chimici care ataca piatra si mortarul de legatura. Cei mai nocivi compusi chimici sunt cei sulfatici care pot crea un mediu acid in prezenta apei.

Deficiente datorate atacului biologic.

Mecanismele de degradare prin atac biologic sunt datorate unor agenti: Muschi vegetali Ciuperci Bacterii Acesti agenti de regula se dezvolta in porii, sau in rosturile dintre asizele de caramida, sunt urmati si de o umezire locala care in timp duce la degradari locale. In cazul fundatiilor dezvoltarea radacinilor copacilor din imediata vecinatate a constructiei produc degradari insemnate fundatiilor sau peretilor de subsol. Referitor la acest tip de degradare nu prea exista limitari de amplasare fata de arbori/arbusti.

Deficiente datorate factorilor climatici.

De regula aceste se observa in special in cazul in care avem variatii mari de temperatura. Este posibil sa apara la caramizi.

Deficiente datorate neglijentei umane.

Se produce prin neglijenta umana.

Deprecieri morale cauzate de progresul tehnic.

Acestea se regasesc in special la constructiile vechi in situatia in care am de consolidat un planseu din caramida.

Deficiente datorate dezafectarii prin furt.

Consolidari SEM 3
Tehnologia curenta la intretinere si reparatii la invelitori
Ruginirea
In cazul acoperisurilor cu invelitoare din tabla zincata repararile frecvente se fac datorita faptului ca apare fenomenul de ruginire, fenomen care se datoreaza desprinderii stratului de zinc in special la indoieturi, intorsaturi (in zona falturilor). Remedierea consta in curatirea suprafetei cu perie de sarma, stergerea cu o carpa uscata si aplicarea a doua straturi de grund avand grija ca primul strat sa fie paralel cu jgheabul, si cel de-al doilea perpenducilar.

Gaurirea
Remedierea consta in aplicarea a unui petec din tabla din acelasi tip de material cu invelitoarea care se lipeste cu cositor.

Inlocuirea foilor
Se inlocuiesc foile in cazul in care o foaie este atat de degradata incat nu este rentabil sa o repar. In cazul in care este necesara inlocuirea foilor se desfac falturile, se inlatura foaia veche, se curata falturile, se aseaza noua folie din fabla si se refac incheieturile.

Invelitori din tigla si olane

In cazul acestora elementele sparte si cele lipsa se inlocuiesc cu altele noi de acelasi tip, iar spatiile dintre elemente sa fie umplute cu mortar. Daca reparatiile depasesc o suprafata totala mai mare de 50% din suprafata acoperisului este indicata refacerea integrala.

Terase necirculatile
In cazul teraselor necirculabile la maxim 6 luni trebuie verificata necesitatea efectuarii eventualelor lucrari de reparatii, iar reparatia consta prin lipirea a doua straturi de carton cu bitum cald.

Tehnologia lucrarilor de intretinere si reparatii a elementelor din lemn

In cazul repararii asterelei, repararea se poate face doar pe interior si consta in urmatoarele etape tehnologile: Se masoara distanta dintre capriori Se taie o scandura la latimea asterelei existente Se monteaza un crick cu care se actioneaza de jos in sus pana cand scandura veche revine la pozitia initiala Se taie doua shipci de latimea scandurii noi si se prind in cuie de cei doi capriori In cazul capriorilor, daca sunt deteriorati mai multi de 3 capriori alaturati, este recomandat sa se inlature invelitoarea pe zona respectiva si se inlocuiesc acei capriori cu unii noi. In caz contrar repararea lor se face astfel: Se confectioneaza doua eclise din lemn sau din metal Se aduce capriorul la pozitia initiala cu ajutorul unui crick Se pozitioneaza cele doua eclise de o parte si de alta a capriorului si se prind de acesta cu cuie, dupa care se indeparteaza crick-ul. In cazul panelor, inlocuirea acestora presupune urmatoarele etape: Se confectioneaza o pana ajutatoare din lemn sau din metal, se amplaseaza in apropierea celei vechi si se sprijina la cele doua capete pe cate un crick. Se desfac legaturile dintre pana veche si popi, precum si legaturile dintre pana veche si capriori. Se scoate pana veche, cea deteriorata si se inlocuieste cu una noua Se refac legaturile dintre pana noua si popi Se actioneaza crick-urile si se coboara pana ajutatoare pana cand capriorii sprijina pe Se refac legaturile dintre capriori si pana noua Se indeparteaza pana ajutatoare si crick-urile In cazul cosoroabei de regula putrezesc datorita unor rezemari necorespunzatoare, le trebuie ventilatie la partea inferioara sau realizarea unui strat de hidroizonatie. Operatiile tehnologice care se realizeaza pentru inlocuirea cosoroabei sunt similare ca la pana, cu specificatia ca in cazul in care hidroizolatia de sub cosoroaba este afectata aceastra trebuie inlocuita. In cazul popilor deteriorarea cea mai des intalnita este flambajul. Repararea consta in readucerea lor in pozitia initiala si marirea rigiditatii in planul incovoierii. Procedeul se realizeaza prin introducerea unor eclise pe una sau mai multe din fetele popului. Operatiile tehnologice sunt urmatoarele: Se masoara inaltimea popului si se sconfectioneaza eclisele Cu bormasina se practica eclise in gauri Se aseaza eclisele la pozitie si se insemneaza pe pop pozitia gaurilor

Se monteaza un pop ajutator de siguranta Se aduc eclisele la pozitie Se introduc buloanele si se insurubeaza piulitele ciclic. Se indeparteaza popul de siguranta

Tehnologia lucrarilor de consolidare a elementelor din lemn

Grinzile unui planseu din lemn
Principala problema la acest tip de elemente o constituie putrezirea capetelor grinzii, iar schimbarea capetelor putrezite presupune realizarea urmatoarelor etape tehnologice: Masurarea si insemnarea zonei degradate care urmeaza a fi indepartata Desfacerea pardoselei Realizarea sprijinirii cu popi a grinzii inchidere al lacasului de rezemare Desprinderea si scoaterea ancorei daca aceasta exista Refacerea capatului grinzii cu eclise superioare, inferioare, laterale sau cu grinzi cu zabrele Scoaterea reazemului Inchiderea cu mortar a lacasului de rezemare si eventual refacerea tencuielilor adiacente Refacerea pardoselii

Consolidari SEM 4
Grinzile unui planseu din lemn in camp
Operatiile tehnologice in acest caz sunt similare cu cele de la cazul anterior cu mentiunea ca inainte de a incepe lucrarile de consolidare este necesar sa se asigure rezemarea de o parte si de alta a zonei consolidate, si daca este cazul, in situatia in care au aparut sageti mari, grinda trebuie adusa la forma (pozitia) initiala. Marirea capacitatii portante a grinzilor din lemn, in special la moment se poate face fie prin schimbarea formei statice, fie prin marirea sectiunii transversale, fie prin introducerea de tiranti. Consolidarea se mai poate face printr-un sistem de grinzi cu zabrele spatiale.

Figura 1 Problema in principal consta in dimensionarea acelui tirant. Cunoscand reactiunea din reazeme tirantul trebuie dimensionat astfel incat sa preia eventualele incarcari. Figura 2 O alta solutie moderna si destul de eficienta o constituie realizarea planseelor mixte (beton+lemn). Aceasta solutie presupune realizarea unei placi din beton armat peste planseul din lemn existent asigurandu-se legaturile intre elementele structurale din lemn ale planseului vechi (existent) si placa din beton prin conectori metalici. Solutia se foloseste numai in cazul in care pardoseala existenta a planseului din lemn poate fi inlocuita. Se poate realiza rezemarea partiala a placii din beton pe diafragmele din zidarie si daca greutatea superioara a planseului de beton poate fi preluata de elementel structurale verticale ale cladirii. O alta solutie particulara o constituie sporirea rigiditatii unui planseu din lemn in situatia in care grinzile sunt dispuse pe directii diferite in cadrul aceluiasi nivel. Figura 3

Interventii asupra elementelor verticale stalpi sau panouri de pereti din lemn
In general la sistemele structurale din lemn, avand o anumita vechime se constata ca nu se indeplinesc cerintele de deplasari laterale la starea limita de serviciu. Pentru limitarea acestor deplasari laterale se poate inlocui elementul degradat, repara sau consolida.

Stalpii
La stalpii puternic solicitati la compresiune pot intervenii situatii de pierdere a stabilitatii ca urmare a supra-incarcarilor sau reducerii rigiditatii. Daca sageata se inscrie in limitele admisibile, ceea ce inseamna ca este mai mica decat L/200 consolidarea se poate face fara indepartarea lor prin dispunerea pe ambele fete a unor eclise fixate cu cuie sau buloane. In cazul degradarilor partiale capatul superior, inferior sau o portiune mediana se poate inlocui cu segmente de lemn sanatos. Extremitatile degradate ale lemnului afectat se inlatura prin taiere transversala executata la 90o astfel incat sa se asigure un contact perfect pe toata suprafata dintre piesele innadite. In unele cazuri se admite in prealabil re-axarea cu ajutorul unor prese metalice sau hidraulice. La cladirile cu structuri din lemn de tip schelet (stalpi si rigle) se admit urmatoarele tipuri de consolidari:

 Se vor reface imbinarile utilizand piese metalice. Se poate utiliza solutia de introducere de montanti la distante reduse.

Se pot utiliza placi din placaj care se prin de structura cu cuie sau buloane. Se mai pot folosi contr-vantuiri din profile metalice.

Etapele esentiale ale lucrarilor de interventie se pot incadra in urmatoarea schema: 1. 2. 3. 4. 5. Descoperirea degradarii Determinarea cauzelor degradarii/degradarilor Evaluarea capacitatii portante in starea degradata Stabilirea si detalierea solutiei de remediere Asigurarea calitatii lucrarilor de remediere.

Tema: Sa se consolideze grinzile unui planseu din lemn prin schimbarea schemei statice, interventia este necesara datorita schimbarii functionalitatii si implicit modificarii incarcarilor. Se cunosc: Sectiunea grinzilor de 10x20 cm. Sunt realizate din brad, clasa a doua de calitate Deschiderea lor fiind de 4.50 metri Sunt dispuse din 60 in 60 de cm.

Sa se consolideze un stalp din lemn prin dispunerea pe ambele fete a unor eclise din lemn prinse cu buloane. Interventia este necesara datorita schimbarii functionalitati similar cu cea de mai sus. Aceiasi valoarea a re q2. Se cunoaste: Sectiunea stalpului de 15x15 cm din lemn de brad din clasa a doua de calitate Inaltimea lui este de 2.50 metri Consideram acel stalp incastrat la baza si sus articulat sau reazem simplu.

N=5
Consolidari SEM 5
Cauzele principale ale deteriorarii structurilor din zidarie portanta pot fi: Greseli de proiectare Imbatranirea materialului in timp Lipsa intretinerii constructiei si apariitia fenomenului de condens care conduce la degradarea materialului Actiunea seismica si alte actiuni cum ar fi incendii, explozii

Avariile caracteristice structurilor din zidarie pot fi: Crapaturi si fisuri in peretii de zidarie ca urmare a degradarii terenului de fundare, fisurarea peretilor din actiuni orizontale dupa directia diagonalelor ca urmare a depasirii capacitatii portante la intindere

Figura 1

Fisurarea la baza spaletilor din actiuni orizontale Aparitia de fisuri si crapaturi la intersectiile spaletilor ca urmare a lipsei unor legaturi care asigura conlucrarea spatiala Dislocarea si cedarea partiala a zidariei in zone cu concentrari de tensiuni

Conceptia de consolidare a constructiilor din zidarie trebuie sa urmareasca eliminarea cauzelor care produc degradarea materialelor, evitarea schimbarii sistemului structural, imbunatatirea transmiterii incarcarilor la fundatii, legarea elementelor verticale adiagente si realizarea conlucrarii dintre elementele structurale verticale. Principii generale de consolidare. Consolidarea structurilor din zidarie se face prin: Refacerea zidariei dislocate Betonarea partiala in shtrepi de beton Injectarea si matarea fisurilor si crapaturilor Camasuirea peretilor Bordarea golurilor Introducerea de tiranti Introducerea de eclise din profile metalice Dispunerea de elemente orizontale si verticale din beton armat Camasuieli din materiale compozite

Lucrarile pregatitoare care se efectueaza in cazul consolidarii sau reabilitarii structurilor din zidarie de caramida sau piatra: Inlaturarea tencuielilor existente Indepartarea materialului neaderent prin frecarea cu peria de sarma pana la deschiderea porilor pietrei de zidarie Suflarea cu aer comprimat a zonelor curatate pentru indepartarea prafului.

Consolidari SEM 6 oana Consolidari SEM 7

Camasuirea peretilor
Este o solutie care se aplica pentru consolidarea peretilor din zidarie care prezinta fisuri izolate cu deschideri medii sau mari si este indicata in cazul structurilor vechi puternic deteriorate la care capacitatea portanta a peretilor este mult diminuata. Camasiurea peretilor va incepe in general de la nivelul fundatiilor dintr-o centura din beton armat. In acest fel asigurandu-se transmiterea incarcarilor la teren. Camasiurea trebuie astfel conceputa incat sa asigure o buna conlucrare cu zidaria existenta. Lucrul acesta se realizeaza prin fixarea armaturii de perete si asigurarea unei bune aderente a materialului utilizat pentru camasuiala. Fixarea armaturilor se face in mod curent cu scoabe dispuse in sah la circa 20 de cm pe directie orizontala si verticala. Scoabele pot fi fixate prin batere in rosturi sau fixate in gauri in care s-a introdus mortarul. In cazul utilizarii scoabelor prin batere, atunci acestea se introduc in rosturile verticale inclinate la 10-15 grade si se realizeaza din otel obisnuit rotund cu diametrul de minim 10mm, lungime de 15 cm si ciocul de 6-8 cm. In cazul camasuielii pe ambele fete se practica sistemul cu scoabe petrecute prin zid care leaga armaturile de pe ambele fete. Procese tehnologice in cazul camasuielii duble 1. Se indeparteaza tencuiala de pe ambele fete, daca fisura traverseaza si o intersectie de diafragme se decoperteaza diafragmele adiacente pe o latime de minim 90cm. 2. Cu ajutorul unei scoabe metalice, sau a unui spitz si a unui ciocan se deschid rosturile dintre caramizi prin indepartarea mortarului dintre ele pe o adancime de 10-15mm. 3. In funcie de dimensiunile ochiului plaselor de armatura se insemneaza cu creta sau cu creionul pozitia gaurilor care urmeaza sa fie practicate in perete. Pozitia se stabileste astfel incat scoabele (gaurile) sa fie amplasate in dreptul unui nod al plasei si sa fie dispuse in sah la circa 20 de cm pe ambele directii. Aproximativ 3-4 bucati pe metru patrat. 4. Cu bormasina rotopercutanta se dau gaurile de 25-30 mm pe toata grosimea zidului. 5. Suprafata zidului se curata cu peria de sarma de sus in jos si apoi se spala cu apa, gaurile se spala si ele cu apa. 6. Se introduc in gauri agrafe din otel beton si apoi gaurile se mateaza cu mortar M50-Z bine indesat cu ajutorul unei vergele metalice. Inainte de inceperea operatiei de matare este necesar ca zidaria adiacenta gaurii sa fie mentinuta umeda minim 2 ore. Armaturile se fasoneaza numai cu un cioc pentru ca sa poata fi introduse in gauri. 7. Dupa mentinerea in prealabil a zidariei umede, minim 2 ore pe toata suprafata se realizeaza stratul de tencuiala aplicat fie manual, fie mecanic. Daca se foloseste pompa de mortar mortarul va fi de marca M50T sau M00T. Daca se foloseste aparatul de torcretare materialul va fi de marca M200. Grosimea statului de tencuiala va fi de maxim 5 cm.

Bordarea golurilor
Poate fi realizata prin: Dispunerea de armaturi suplimentare in jurul golului inglobate in camasuiala Inramarea golului cu o structura din beton armat Inramarea golului cu profile matalice

In cazul bordarii cu armatura aceasta se dispune suplimentar armarii din camasuiala si va fi reprezentata de minim 2 bare cu diametrul minim de 12 mm dispuse la 10 cm distanta una fata de cealalta. Aceste bare se dispun pe conturul golului la aproximativ 3-5 cm fata de marginea acestuia. Barele se fixeaza suplimentar in zidarie cu scoabe. In cazul inramarii cu profile metalice se utilizeaza de obicei corniere fixate cu ancore din otel rotund cu o lungime de 60-80 de cm si dispuse pe intreg conturul golului.

Legarea zonelor de colt

In zonele de colt pentru a asigura o mai buna conlucrare intre elementele ce se imbina se vor introduce legaturi suplimentare, astfel plasele se monteaza continuu suprapuse pe cel putin 20 de cm de o parte si de alta a coltului. In cazul camasuielilor pe o singura fata, daca este posibil se vor utiliza scoabe strapunse care sa asigure o mai buna conlucrare intre camasuiala si structura peretelui.

Introducerea de tiranti
Tirantii au rolul de a asigura conlucrarea spatiala a structurilor din zidarie fiind utilizati la constructiile la care nu exista centuri din beton armat, indiferent de tipul planseului. Solutia se aplica in general pentru consolidarea peretilor in zidariile de caramida care prezinta fisuri importante si izolate. Prin dispunerea a cate doi tiranti din beton armat la interior si exterior si legati din loc in loc cu bride din beton armat dispuse la distante intre 1 si 1.3 metri se pot obtine centuri tiranti care asigura o imbunatire a comportarii ansamblului structural. Operatiile tehnologice in cauzul utilziarii tirantilor din otel rotund: 1. Se traseaza pozitia tirantilor 2. Se indeparteaza tencuiala de pa ambele fete ale peretelui de-alungul traseului tirentilor pe o latime de circa 10cm, aproximativ 5 cm de o parte si de alta a tirantului

3. Daca este cazul pentru tirantii ingropati in zidarie se vor crea lacasuri pentru inglubarea tirantilor. Pentru realizarea acestora este recomandat sa se utilizeze masina de taiat cu disc rotatitv si numai in caz extrem dalta si ciocanul. 4. Prin masuratori directe la fata locului se va stabili lungimea tirantului. 5. Suprafetele decopertate si peretii shliturilor (gaurile de care am vorbit anterior) se vor curata cu peria de sarma si de praf cu jet de aer cormprimat. 6. Se vor confectiona tiranti metalici conform detaliilor din proiectul de consolidare. La capatul unde se prevede placa de capat tirantul se executa cu filet. In situatia in care lungimea tirantului este prea mare sau conformarea structurii nu permite o manipulare si o montare usoara pentru a evita indoirea lor se prefera folosirea tirantilor din doua sau mai multe tronsoane. Imbinarea acestora se poate realiza cu eclise sudate, cu pana sau dispozitive tip colivie sau tip manson. Acestea din urma servesc pentru intinderea tirantului. 7. Se aplica pe zona decopertata un strat de mortar M100T care se drishcuieste. Apoi peste acesta se aplica placa de capat care se preseaza bine avand grija ca gaurile practicate in perete si gaurile practicate in placa sa fie coaxiale. Placa astfel montata se sustine cu un dispozitiv la pozitie. Placa de regula se realizeaza din tabla groasa din profile sau din piese de diferite forme din otel. La realizarea ei trebuie sa se aiba in vedere ca deformata in exploatare sa fie limitata la valorile maxime admise. 8. Se incepe tensionarea tirantilor utilizand de preferat o cheie dinamometrica, efortul din tirant limitandu-se de obicei la 50% din rezistenta conventionala de curgere o otelului din care este realizat tirantul. 260 MPA pentru OB37, 360 MPA pt PC52, 400 pt PC60. In cazul in care sunt prevazuti tiranti pe ambele fete ale peretelui acestia se vor tensiona in trepte succesive si alternativ pentru a reduce la minimum efectul excentricitatilor fortelor de intindere din tirant. 9. Se curata cu peria de sarma si se vopsesc placile de capat, piulitele, tirantii si piesele de imbinare. 10. Se refac tencuielile in zonele decopertate cu mortar M100T si se mateaza gaurile din zid cu acelasi mortar.

Consolidari SEM 9 - ioana