Drept Administrativ - 1

Drept_2_DRADSTAD_1
DREPT Drept administrativ si stiinta administratiei 1
MULTIPLE CHOICE
1) Dreptul administrativ reprezintă:

A. acea ramură a dreptului public român, formată dintr-un grup de norme juridice
care, datorită particularităŃilor pe care le reprezintă, formează o ramură distinctă de
drept, în cadrul sistemului dreptului;
B. acea ramură a ştiinŃei juridice care cercetează normele juridice care formează
ramura dreptului administrativ;
C. acea ramură a ştiinŃei juridice, care cercetează administraŃia publică şi
abordează fenomenul administrativ prin prisma normelor de drept care reglementează
organizarea şi funcŃionarea administraŃiei publice.
(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

Georgescu; Drept administrativ Partea I, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2008, Capitolul I, pag. 11-12)
2) Faptul administrativ:
A. este un fapt social, reprezentând o activitate realizată de un grup de oameni
pentru a satisface nevoi şi interese ale altor grupuri de oameni;
B. este o activitate care se realizează şi poate exista numai în cadrul unei grupări
sociale, fiind generat fie de diviziunea socială a muncii, fie de evenimente apărute în
viaŃa colectivităŃii;
C. este un fenomen administrativ.

3) AdministraŃia publică:
A. se identifică cu administraŃia de stat;
B. include şi activitatea administraŃiei publice locale, a regiilor autonome,
precum şi a altor instituŃii publice;
C. este strâns legată de puterea executivă şi se confundă cu aceasta;

4) Ca activitate, administraŃia publică este formată din:

A. ansamblul activităŃilor juridice şi materiale aflate în responsabilitatea
autorităŃilor publice care au ca scop satisfacerea interesului general, prin organizarea
executării şi executarea în concret a legii;
B. activităŃi executive cu caracter de dispoziŃie şi activităŃi executive cu caracter
de prestaŃie;
C. acele acŃiuni prin care se organizează executarea legii stabilindu-se conduita
pe care trebuie să o adopte persoanele fizice şi persoanele juridice din cadrul unei
comunităŃi, permiŃându-le sau interzicându-le acestora un anumit comportament social;

5) ActivităŃile executive cu caracter de prestaŃie se realizează:

A. prin acte administrative;
B. prin emiterea de autorizaŃii, avize, certificate, adeverinŃe, diplome, atestate,
etc., precum şi prin fapte materiale şi operaŃiuni administrative, pe baza şi în executarea
legii.
C. de cele mai multe ori pe baza unor contracte negociate încheiate de
autorităŃile administrative şi beneficiarii prestaŃiilor.

6) Sunt principii ale administraŃiei publice:

A. principiul legalităŃii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
B. principiul ierarhiei autorităŃilor şi actelor administrativ-fiscale;
C. principiul transparenŃei decizionale;

Bucureşti, 2008, Capitolul I, pag.18-20)
7) Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite între:

A. organele administraŃiei publice centrale şi organele administraŃiei publice
locale;
B. Guvern şi ministere, în cadrul unor raporturi de subordonare;
C. Guvern şi autorităŃi ale administraŃiei publice, în cadrul unor raporturi de
tutelă administrativă.

8) Sunt principii ale administraŃiei publice:

A. principiul continuităŃii;
B. principiul operativităŃii;
C. principiul oportunităŃii;

9) AdministraŃia publică este:
A. activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii;
B. activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii, care se
realizează prin sistemul organelor administraŃiei publice şi prin organe aflate în alte
sisteme de organizare a puterii statului, precum şi prin unele organizaŃii particulare;
C. activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legii, prin
activităŃi cu caracter dispozitiv şi prestator, activitate care se realizează, în principal, prin
sistemul organelor administraŃiei publice, dar, în subsidiar, şi prin organe aflate în alte
sisteme de organizare a puterii statului, precum şi prin unele organizaŃii particulare care
îndeplinesc activităŃi de interes public şi care, în aceste împrejurări, dobândesc calitatea
de autorităŃi administrative.

10) AdministraŃia publică:

A. privită ca sistem, este organizată şi funcŃionează în cadrul unui macrosistem
de organizare socială a societăŃii globale;
B. este subordonată organizatoric şi funcŃional, în principal, puterii legiuitoare şi,
în subsidiar, puterii executive;
C. manifestă influenŃă asupra mediului social, prin acŃiuni cu caracter de
dispoziŃie şi prin acŃiuni cu caracter prestator de servicii.

11) RelaŃia dintre mediul social şi sistemul administraŃiei publice se caracterizează prin
următoarele:
A. mediul social manifestă influenŃă asupra sistemului administraŃiei publice,
care este obligat să se adapteze permanent la circumstanŃele în continuă transformare din
mediul social;
B. între sistemul administraŃiei publice şi sistemul social global se stabilesc
raporturi sociale speciale, care produc o influenŃare reciprocă a sistemului administraŃiei
publice şi a mediului social.
C. sociabilitatea sistemului administraŃiei publice este determinată de
permeabilitatea sistemului faŃă de stimulii transmişi de mediul social.

12) RelaŃia dintre mediul politic şi sistemul administraŃiei publice se caracterizează prin
următoarele:
A. mediul politic constituie o dimensiune esenŃială a administraŃiei publice;
B. administraŃia publică este subordonată, din punct de vedere organizatoric şi
funcŃional, în principal, puterii legiuitoare şi, subsecvent, puterii executive;
C. sistemul administraŃiei publice acŃionează pe baza şi pentru executarea legilor
adoptate de Parlament şi în care sunt încorporate valorile politice;

următoarele:
A. între sistemul administraŃiei publice şi partidele politice nu există relaŃii
speciale;
B. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenŃa unui singur partid
politic, sistemul administraŃiei publice este subordonat structural şi funcŃional partidului
politic respectiv;
C. în statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide,
mediul politic are relaŃii directe cu sistemul administraŃiei publice.

următoarele:
A. funcŃiile de demnitate publică din ministere şi cele de conducere a serviciilor
publice deconcentrate din unităŃile administrativ-teritoriale sunt ocupate de oameni
politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare;
B. oamenii politici sunt cei care au competenŃa de a elabora proiecte de decizii
pe care sistemul administraŃiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de
exemplu, proiectele de legi sau de ordonanŃe.
C. sistemul administraŃiei publice nu are competenŃa şi capacitatea de a intra în
relaŃii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt grupările
sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minorităŃilor naŃionale.

15) RelaŃia dintre mediul juridic şi sistemul administraŃiei publice se caracterizează prin
următoarele:
A. sistemul administraŃiei publice este instrumentul cu ajutorul căruia se
realizează dreptul şi justiŃia;
B. toate acŃiunile care formează activitatea administraŃiei publice se întemeiază
pe lege, fiind expresia şi instrumentul acesteia;
C. înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea structurilor din sistemul administraŃiei
ministeriale se face doar în conformitate cu legea.

16) Dreptul administrativ este:

A. o ramură distinctă de drept;
B. o ramură a ştiinŃei juridice care cercetează normele dreptului administrativ;
C. o ramură a ştiinŃei juridice care cercetează normele de drept care se referă şi
la modalităŃile de exercitare a competenŃei cu care au fost învestite organele
administraŃiei publice.

17) RelaŃia dintre ştiinŃa administraŃiei şi ştiinŃa dreptului administrativ se caracterizează

prin următoarele aspecte:
A. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct faŃă de ştiinŃa
administraŃiei;
B. ştiinŃa administraŃiei se preocupă la modul general şi de dreptul aplicabil
administraŃiei publice, folosind rezultatele obŃinute de ştiinŃele juridice;
C. între dreptul administrativ şi ştiinŃa administraŃiei există o relaŃie similară celei
existente între dreptul public şi dreptul privat, între administraŃia publică şi administraŃia
privată.

18) Principiul fundamental al administraŃiei publice este:

A. principiul legalităŃii;
B. principiul organizării ierarhice;
C. principiul realizării programului de Guvernare.

Bucureşti, 2008, Capitolul I, pag. 25)
19) Sunt norme juridice care formează ramura dreptului administrativ:
A. norme care reglementează statutul funcŃionarilor publici, răspunderea
autorităŃilor administraŃiei publice, răspunderea administrativă a persoanei fizice şi
juridice sau contenciosul administrativ;
B. normele care reglementează relaŃiile sociale care se formează în cadrul
exercitării competenŃei organelor administraŃiei publice şi formele de activitate a
acestora: actul administrativ, contractul administrativ, operaŃiunile administrative şi
operaŃiunile materiale prin care se realizează executarea în concret a legii;
C. normele care reglementează relaŃiile sociale referitoare la înfiinŃarea şi
organizarea structurilor care compun sistemul administraŃiei publice, raporturile dintre
aceste structuri, funcŃionarea lor etc.

20) Sunt izvoare directe şi indirecte ale dreptului administrativ:

A. decretele prezidenŃiale;
B. ordinele emise de şefii serviciilor publice deconcentrate în unităŃile
administrativ-teritoriale;
C. doctrina şi jurisprudenŃa.

21) Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

A. hotărârile, deciziile şi dispoziŃiile adoptate şi, respectiv, emise de către
autorităŃile administraŃiei publice locale: consiliile judeŃene, consiliile locale, preşedinŃii
consiliilor judeŃene, primarii;
B. ConstituŃia;
C. contractele administrative.

22) Raporturile de drept administrativ sunt:

A. acele relaŃii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ,
care se formează în legătură cu organizarea executării şi executarea în concret a legii şi
se stabilesc numai în activitatea organelor administraŃiei publice;
B. acele relaŃii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ,
care se formează în legătură cu organizarea executării şi executarea în concret a legii;
C. acele relaŃii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului, în general, şi a
dreptului administrativ, în special, care se formează în legătură cu organizarea executării
şi executarea în concret a legii.

23) Raporturile de drept administrativ se stabilesc:
A. numai în activitatea organelor administraŃiei publice;
B. în activitatea organelor administraŃiei publice şi în domeniul de activitate al
altor autorităŃi publice, cum sunt organele puterii legislative, organele autorităŃii
judecătoreşti ori în domeniul de activitate al unor instituŃii publice sau de interes public.
C. numai în domeniul de activitate al instituŃii publice sau de interes public.

24) Sunt elemente ale raporturilor de drept administrativ:

a) subiectele raportului;
b) obiectul raportului;
c) norma juridică.

25) Întotdeauna, unul dintre subiectele raportului de drept administrativ este:

A. fie un organ al administraŃiei publice;
B. fie un funcŃionar public;
C. fie o persoană fizică sau juridică.

26) CompetenŃa organelor administraŃiei publice:

A. are caracter permanent, legal şi obligatoriu;
B. se exercită în mod continuu în perioada de funcŃionare a organului
administraŃiei publice căruia i-a fost conferită;
C. nu reprezintă o facultate, ci o obligaŃie a cărei neîndeplinire constituie
temeiul tragerii la răspundere a organului administraŃiei publice.

27) CompetenŃa generală a organelor administraŃiei publice este acea competenŃă:
A. care revine Guvernului;
B. care revine Parlamentului;
C. pe care o autoritate administrativă o are în toate domeniile de activitate ale

28) CompetenŃa este de trei feluri:

A. competenŃa materială, competenŃa teritorială şi competenŃa temporală;
B. rationae materiae, rationae loci şi rationae temporis;
C. competenŃa materială, competenŃa teritorială şi competenŃa specială.

29) Sunt raporturi de drept administrativ:

a) raporturile care se nasc în cadrul sistemului administraŃiei publice;
b) raporturile de subordonare ierarhică;
c) raporturile de participare.

30) Sunt categorii de raporturi de drept administrativ:

a) raporturile de participare;
b) raporturile de colaborare;
c) raporturile de utilizare a serviciilor publice.

31) Cea mai des întâlnită categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
a) categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică;
b) categoria raporturilor juridice de participare şi colaborare a organelor
administraŃiei publice;
c) categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor faŃă de organele

32) Pe baza competenŃei ce le-a fost conferită prin lege, autorităŃile administraŃiei publice:
A. pot stabili, în mod unilateral, drepturi pentru celelalte subiecte ale raportului
juridic administrativ, aflate în afara sistemului administraŃiei publice;
B. pot stabili, în mod unilateral, obligaŃii pentru celelalte subiecte ale raportului
juridic administrativ, aflate în afara sistemului administraŃiei publice;
C. au facultatea de a aprecia cu privire la oportunitatea îndeplinirii atribuŃiilor ce
le revin în vederea satisfacerii depline a interesului public.

33) Sunt raporturi juridice de drept administrativ:

A. raporturile juridice de folosire a serviciilor publice;
B. raporturile juridice administrative în cadrul cărora organele administraŃiei
publice, pe baza şi în executarea legii, acŃionează ca servicii publice înfiinŃate pentru a
realiza activităŃi cu caracter de prestaŃie, iar subiectele pasive au dreptul să pretindă
executarea prestaŃiilor respective;
C. raporturile juridice de colaborare şi participare a organelor administraŃiei
publice la realizarea interesului specific al particularilor.

34) AdministraŃia publică înseamnă:

A. totalitatea acŃiunilor de organizare a executării şi de executare în concret a
legii în cele mai diverse domenii ale vieŃii sociale;
B. totalitatea acŃiunilor de organizare a executării şi de executare în concret a
legii în domenii ale vieŃii sociale a căror reglementare se realizează exclusiv prin
hotărâre a Guvernului;
C. totalitatea organelor şi instituŃiilor administrative, structurate din punct de
vedere al competenŃelor, funcŃional şi teritorial;

Bucureşti, 2008, Capitolul II, pag. 44-45)
35) Sunt organe ale administraŃiei publice:

A. Guvernul;
B. ministerele;
C. organele de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor.

36) NoŃiunea de organ al administraŃiei publice:
A. în sens restrictiv, este sinonimă cu noŃiunea de organ de conducere şi cu aceea de
autoritate publică;
B. desemnează, în sens larg, personalul, mijloacele materiale şi financiare şi
personalitatea juridică, ca structuri componente ale unei structuri administrative;
C. nu desemnează organele colegiale de conducere a ministerelor şi nici colegiul
ministerului, ca organ consultativ.

37) InstituŃia publică:

A. reprezintă o colectivitate umană constituită pe baza şi pentru executarea legii,
înzestrată cu mijloace materiale şi financiare, reprezentând capitalul social al
acesteia, precum şi cu personalitate juridică şi competenŃă, reprezentând capacitatea
sa de folosinŃă, necesare pentru a putea acŃiona în vederea organizării executării
efective a legii;
B. este sinonimă cu serviciul public legislativ, serviciul public judiciar sau serviciul
public administrativ;
C. are drept scop ca, prin aplicarea legii, să se obŃină satisfacerea cerinŃelor sociale
de interes public.

38) InstituŃiile publice:

A. sunt identice, din punct de vedere al noŃiunii, cu organele administraŃiei
publice;
B. funcŃionează nu numai în cadrul administraŃiei publice, ci şi în cadrul puterii
legislative şi puterii judecătoreşti;
C. au resurse umane, care reprezintă elementul cel mai important, indiferent de
natura juridică a activităŃii pe care o desfăşoară;

39) PerformanŃele organelor administraŃiei publice sunt în directă legătură cu:
A. calitatea oamenilor care formează personalul acestora;
B. competenŃa şi atribuŃiile specifice care le sunt conferite de lege şi de actul
normativ subsecvent de organizare şi funcŃionare;
C. capitalul social iniŃial, constituit din resursele materiale şi financiare puse la
dispoziŃie de către stat.

40) Din personalul organelor administraŃiei publice pot face parte:

A. demnitari sau înalŃi funcŃionari asimilaŃi ai acestora;
B. funcŃionari cu funcŃii publice de decizie şi funcŃionari cu funŃii publice de
execuŃie;
C. personal contractual.

41) Sunt mijloace materiale ale organelor administraŃiei publice:

A. clădirile în care acestea îşi au sediile;
B. mijloacele auto;
C. rechizitele, calculatoarele.

42) Mijloacelor materiale ale organelor administraŃiei publice li se poate aplica, de la caz la
caz:
A. regimul juridic de drept public;
B. regimul juridic de drept comun;
C. regimul mixt de drept public-privat specific raporturilor juridice care iau naştere
între administraŃie şi cei administraŃi.

Bucureşti, 2008, Capitolul II, pag. 48)
43) Resursele financiare extrabugetare ale organelor administraŃiei publice pot proveni:
A. din reŃinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile şi confiscările
dispuse în cadrul activităŃii lor specifice;
B. de la bugetul de stat, în completarea fondurilor, constituite din taxe şi impozite,
destinate funcŃionării instituŃiei publice în raport cu domeniul specific de activitate;
C. din prestaŃiile realizate prin activităŃi cu caracter economic.
44) CompetenŃa organelor administraŃiei publice este:

A. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a acŃiona în regim de autoritate
supremă în domeniul specific de activitate;
B. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a acŃiona în regim de drept
administrativ, pe baza şi în executarea legii;
C. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a acŃiona în regim de drept public,
raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.

45) Potrivit competenŃei care le este acordată prin lege, organele administraŃiei publice, în
vederea îndeplinirii sarcinilor pentru care au fost înfiinŃate sau care le-au fost repartizate,
realizează:
A. acte administrative;
B. operaŃii administrative cu caracter normativ sau individual;
C. operaŃii materiale.

46) CompetenŃa organelor administraŃiei publice este:

A. ansamblul atribuŃiilor publice conferite acestora de lege pentru a acŃiona pe
baza şi în executarea legii, efectuând acte administrative, operaŃii administrative şi/sau
simple operaŃii materiale;
B. ansamblul atribuŃiilor publice conferite acestora de lege pentru a acŃiona pe
baza şi în executarea legii, efectuând operaŃii administrative cu caracter normativ sau
individual, constând în acte administrative şi/sau simple operaŃii materiale;
C. ansamblul atribuŃiilor publice şi private conferite acestora de lege pentru a
acŃiona pe baza şi în executarea legii.

47) AtribuŃia publică este definită ca fiind:

A. operaŃiunea administrativă prin a cărei îndeplinire se realizează competenŃa
organului administraŃiei publice;
B. învestirea legală cu anumite prerogative;
C. dreptul de a lua o anumită decizie şi obligaŃia de a face acest lucru.
48) Capacitatea de drept administrativ reprezintă:

A. aptitudinea organelor administraŃiei publice de a acŃiona pe baza şi în
executarea legii;
B. competenŃa de a face acte administrative;
C. dreptul pe care îl au organele administraŃiei publice de a participa la
raporturile de drept administrativ.

49) Sunt elemente constitutive ale personalităŃii juridice a organelor administraŃiei publice:
A. existenŃa unui colectiv cu o organizare de sine stătătoare, ceea ce înseamnă o
structură internă, organe de conducere, competenŃa acestora, modul de reorganizare, etc.,
care să-i permită să participe la raporturile juridice ;
B. un patrimoniu propriu, constând în capitalul social iniŃial, deosebit de cel al
altor persoane juridice, precum şi de cel al persoanelor ce formează colectivul a cărui
expresie este persoana juridică;
C. un anumit scop, în acord cu interesele generale ale partidului de
guvernământ, în raport cu care se defineşte capacitatea sa juridică.

50) Sunt persoane juridice:

A. instituŃiile publice, care au un plan de cheltuieli propriu şi dreptul să dispună
de creditele bugetare acordate exclusiv în vederea satisfacerii interesului general al
comunităŃii locale;
B. organele centrale şi locale ale administraŃiei, care au un plan de cheltuieli
propriu şi dreptul să dispună independent de creditele bugetare acordate;
C. organele puterii de stat, care au un plan de cheltuieli propriu şi dreptul să
dispună independent de creditele bugetare acordate.

51) În cazul organelor administraŃiei publice:

A. lipsa calităŃii de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacităŃii
juridice atât în dreptul constituŃional cât şi în dreptul administrativ;
B. lipsa calităŃii de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacităŃii
juridice în dreptul administrativ, dar nu şi în dreptul constituŃional;
C. lipsa calităŃii de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacităŃi
juridice în dreptul constituŃional sau în dreptul administrativ.

52) Poate să aibă capacitate de drept administrativ:

A. un organ al administraŃiei lipsit de un buget propriu;
B. un organ al administraŃiei lipsit de dreptul de a dispune independent de
alocaŃiile bugetare acordate;
C. un organ al administraŃiei, chiar dacă, din punct de vedere civil, nu are
calitatea de persoană juridică.

53) Poate intra în raporturi juridice de drept civil:

A. un organ al administraŃiei publice care nu are buget propriu şi nici dreptul de
a dispune autonom de alocaŃiile bugetare acordate;
B. un organ al administraŃiei publice care are personalitate juridică;
C. un organ al administraŃiei publice care are buget propriu sau, cel puŃin,
dreptul de a dispune autonom de alocaŃiile bugetare acordate.

54) Poate intra în raporturi juridice de drept administrativ:

A. un organ al administraŃiei publice care nu are buget propriu şi nici dreptul de
a dispune autonom de alocaŃiile bugetare acordate;
B. un organ al administraŃiei publice care are buget propriu sau, cel puŃin,
dreptul de a dispune autonom de alocaŃiile bugetare acordate;
C. un organ al administraŃiei publice care are personalitate juridică.

55) Organele administraŃiei de stat se înfiinŃează prin:

A. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
B. actul de dispoziŃie al organului competent al puterii sau administraŃiei;
C. actul de dispoziŃie al puterii din care face parte, respectiv legislativă,
executivă sau judecătorească.

56) Organele şi autorităŃile administraŃiei publice care au capacitate juridică administrativă:
A. au, în mod necesar, şi personalitate juridică civilă;
B. pot intra în raporturi juridice în funcŃie de atribuŃiile care formează
competenŃa lor legală;
C. pot să participe în proces în legătură cu actele administrative pe care le-au
emis ori erau obligate să le emită şi au refuzat în mod nejustificat să o facă.

57) Este element component obligatoriu al organelor administraŃiei publice:

A. capacitatea juridică de drept civil;
B. personalitatea juridică;
C. competenŃa.

58) Structura organizatorică a unui organ al administraŃiei publice:

A. reprezintă organigrama acestui organ;
B. este formată din compartimentele acestui organ, care sunt grupuri compacte de
persoane unite sub o comandă unică, alcătuite în raport cu competenŃele acestora în
scopul realizării eficiente a atribuŃiilor stabilite;
C. constă în dispunerea relaŃională a compartimentelor care formează structura
internă a acestui organ.

59) Structura funcŃională a sistemului administraŃiei publice:

A. reprezintă organizarea administraŃiei publice într-un sistem construit din organe
formate în raport cu domeniile şi sectoarele de activitate în care îşi desfăşoară
activitatea;
B. exprimă numărul de organe distincte cărora li s-au încredinŃat sarcinile
administraŃiei publice;
C. exprimă repartizarea sarcinilor administraŃiei publice pe elementele componente
ale acesteia şi în raport de subiectele de drept subordonate.

60) Prin structură teritorială a sistemului administraŃiei publice se înŃelege:
A. clasificarea organelor administraŃiei publice în funcŃie de unitatea administrativ-
teritorială în raza căreia îşi au sediul;
B. temeiul de drept al împărŃirii organelor administraŃiei publice în organe centrale,
organe locale şi autorităŃi autonome;
C. organizarea sistemului administraŃiei publice în raport cu teritoriul statului şi al
unităŃilor administrativ-teritoriale.

61) Prin sarcinile sistemului administraŃiei publice se înŃeleg:

A. îndatoririle ce revin sistemului administraŃiei publice în realizarea scopurile
fixate în legi de către puterea politică;
B. îndatoririle ce revin sistemului administraŃiei publice în realizarea
programului de guvernare;
C. ansamblul necesităŃilor sociale, obiectiv determinate, evaluate politic şi
consacrate prin norme juridice, fundamentând raŃiunea de a fi a acestui sistem.

62) Sarcinile de conducere şi organizare ale sistemului administraŃiei publice:

A. derivă din funcŃia puterii de stat de a reglementa activitatea membrilor
societăŃii;
B. presupun o serie întreagă de sarcini de pregătire a acŃiunilor, de informare şi
documentare, de planificare, de decizie şi de control;
C. au ca specific realizarea acŃiunilor cu caracter dispozitiv prin care structurile
sistemului administraŃiei publice organizează executarea şi executarea în concret a legii.

63) AdministraŃia publică în accepŃiunea de activitate:

A. este formată din ansamblul actelor juridice şi operaŃiunilor tehnico-materiale
realizate de autorităŃilor publice centrale şi locale;
B. prin activităŃile pe care le realizează, are drept scop satisfacerea interesului
general al colectivităŃii, prin organizarea executării şi executarea în concret a legii;
C. este constituită din ansamblul activităŃilor executive cu caracter de dispoziŃie
şi activităŃilor executive cu caracter de prestaŃie.

77) Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administraŃiei publice:
A. criteriul teritorial;
B. criteriul sursei mijloacelor materiale şi resurselor financiare;
C. criteriul funcŃional.

78) Potrivit criteriului teritorial, organele administraŃiei publice se împart în:

A. Parlament, Guvern, ministere, instituŃii publice şi servicii publice;
B. organe centrale şi organe locale;
C. Parlament, Guvern, ministere şi autorităŃi ale administraŃie publice.

79) AtribuŃiile generale ale Preşedintelui României privesc:

A. legiferarea;
B. domeniul politicii externe;
C. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.

Bucureşti, 2008, Capitolul III, pag. 67)
80) AtribuŃiile Preşedintelui României ca şef al Executivului privesc:

A. desemnarea candidaŃilor pentru funcŃiile de ministru;
B. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de
Parlament;
C. revocarea şi numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere.

81) AtribuŃiile Preşedintelui României ca şef al Executivului privesc:

A. consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanŃă
deosebită;
B. declararea mobilizării parŃiale sau totale, cu aprobarea prealabilă sau, în cazuri
excepŃionale, ulterioară a Parlamentului;
C. înfiinŃarea, desfiinŃarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

82) Preşedintele României emite:
A. acte politice şi actele juridice;
B. decrete;
C. decrete cu caracter normativ şi decrete cu caracter individual.

Bucureşti, 2008, Capitolul III, pag. 67-68)
83) Pot fi atacate în contencios administrativ decretele emise de Preşedintele României care
privesc:
A. desemnarea candidatului pentru funcŃia de prim-ministru;
B. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului în caz de remaniere;
C. aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al stării de urgenŃă,
în cazul în care au fost emise cu exces de putere.

84) Guvernul este:

A. o instituŃie politică;
B. o instituŃie administrativă;
C. o instituŃie politică a puterii executive.

85) Guvernul îndeplineşte:

A. sarcini naŃionale;
B. sarcinile de interes local, în unităŃile administrativ-teritoriale;
C. sarcini de conducere şi organizare.

86) Sunt categorii de atribuŃii ale Guvernului:

A. atribuŃiile privind conducerea generală a administraŃiei publice locale;
B. atribuŃiile privind conducerea generală a administraŃiei ministeriale
subordonată direct sau indirect;
C. realizarea politicii interne şi externe a Ńării.

87) Sunt atribuŃii ale Guvernului:
A. poate înfiinŃa, cu avizul CurŃii de ConstituŃionale, organe de specialitate, în
subordinea sa, necesare realizării sarcinilor sale;
B. exercită un control de tutelă asupra autorităŃilor administraŃiei publice locale,
prin prefecŃi;
C. contrlează activitatea organelor administraŃiei publice centrale autonome.

88) Limita maximă a mandatului Guvernului este dată de:

A. durata mandatului Parlamentului;
B. adoptarea unei moŃiuni de cenzură;
C. organizarea alegerilor generale pentru Camera DeputaŃilor şi Senat.

89) Guvernul îşi exercită mandatul până la data:

A. validării mandatelor deputaŃilor şi senatorilor de fiecare cameră în parte,
moment în care se consideră că Parlamentul poate funcŃiona din punct de vedere
constituŃional şi regulamentar;
B. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera DeputaŃilor şi Senat;
C. validării alegerilor parlamentare generale.

90) Guvernul este alcătuit din:

A. primul-ministru, miniştri şi alŃi membri stabiliŃi prin lege organică;
B. primul-ministru, miniştri, secretari de stat şi alŃi membri stabiliŃi prin lege
organică;
C. primul-ministru şi miniştri.

91) FuncŃia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:

A. exercitarea funcŃiei de deputat sau senator;
B. exercitarea unei funcŃii de reprezentare profesională salarizată în cadrul
organizaŃiilor cu scop comercial;
C. exercitarea unei funcŃii publice în serviciul unei organizaŃii străine prevăzute
în acordurile şi convenŃiile la care România este parte.

92) Mandatului de membru al Guvernului încetează:

A. în urma demisiei;
B. în urma pierderii drepturilor electorale;
C. în urma unei moŃiuni simple care a vizat activitatea acestuia, iar Parlamentul
şi-a exprimat poziŃia în sensul retragerii încrederii acordate cu ocazia votului de
învestitură.

93) Actele Guvernului se adoptă:

A. prin consensul membrilor prezenŃi ai Guvernului;
B. cu majoritate calificată, în cazul participării la şedinŃă a Preşedintelui
României;
C. cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului, în cazul actelor care
privesc ordinea publică şi siguranŃa naŃională.

94) Cvorumul necesar pentru şedinŃele Guvernului este reprezentat de:

A. majoritatea calificată a membrilor;
B. majoritatea membrilor;
C. toŃi membrii Guvernului.

95) Guvernul poate adopta:

A. acte politice;
B. acte juridice;
C. hotărâri şi ordonanŃe, simple sau de urgenŃă

96) Pe baza şi în executarea legii Guvernul adoptă:

A. acte normative de reglementare a relaŃiilor sociale din diverse domenii de
activitate;
B. acte administrative cu caracter normativ;
C. acte administrative cu caracter individual.
97) Proiectele de hotărâri şi de ordonanŃe supuse adoptării Guvernului pot fi iniŃiate de:
A. ministere;
B. prefecturi;
C. consiliile judeŃene şi consiliile locale, în nume propriu.

98) Organele de specialitate ale administraŃiei publice centrale se caracterizează prin:

A. competenŃă materială specializată;
B. personalitate juridică;
C. capacitatea juridică de drept administrativ;

99) Din structura organizatorică a ministerelor fac parte:

A. compartimentele de specialitate;
B. compartimentele funcŃionale;
C. compartimentele auxiliare.

101) AutorităŃile administrative autonome se pot înfiinŃa:

A. prin hotărâre a Guvernului;
B. prin hotărâre a consiliului local sau judeŃean în raport cu interesul public,
local sau judeŃean;
C. prin lege organică.

102) InstituŃiile autonome ale administraŃiei publice centrale îşi desfăşoară activitatea:
A. în coordonarea Guvernului,
B. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament ;
C. în afara unui control constituŃional reglementat în mod expres, cum este
cazul Consiliului Superior al Magistraturii.
103) Actele administrative adoptate sau emise de instituŃiile administrative autonome:

A. sunt sustrase controlului Guvernului;
B. pot fi sustrase, uneori, oricărei forme de control;
C. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioară instituŃiei administrative
autonome emitente.

104) Sunt autorităŃi administrative autonome:

A. Avocatul Poporului;
B. Curtea ConstituŃională;
C. Consiliul NaŃional pentru Combaterea Discriminării.

105) InstituŃia prefectului este:

A. un organ al administraŃiei publice locale;
B. un organ unipersonal al administraŃiei ministeriale, având competenŃă
teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară activitatea;
C. o instituŃie administrativă autonomă, având competenŃă teritorială limitată la
unitatea administrativ-teritorială în care îşi desfăşoară activitatea.

Bucureşti, 2008, Capitolul IV, pag. 177-178)
106) Prefectul este numit:

A. de Guvern;
B. la propunerea Ministerului AdministraŃiei şi Internelor;
C. cu consultarea partidelor politice, care formează coaliŃia de guvernare.

107) InstituŃia prefectului îşi desfăşoară activitatea:

A. potrivit principiului subordonării ierarhice faŃă de Guvern şi Ministerul
AdministraŃiei şi Internelor;
B. potrivit principiului autonomiei locale, în raport cu autorităŃile administraŃiei
publice locale;
C. potrivit principiului legalităŃii.

108) Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria:

A. înalŃilor funcŃionari publici;
B. persoanelor care ocupă funcŃii de demnitate publică;
C. personalului autorităŃilor administraŃiei publice locale.

109) Pentru a ocupa funcŃia de prefect, o persoană trebuie să îndeplinească cel puŃin condiŃia:
A. să aibă vârsta de cel puŃin 30 de ani;
B. să aibă o vechime în specialitatea absolvită de 5 ani;
C. să fi absolvit programe de formare şi perfecŃionare în administraŃia publică,
organizate, după caz, de Institutul NaŃional de AdministraŃie sau de alte instituŃii
specializate, din Ńară sau din străinătate, ori să fi dobândit titlul ştiinŃific de doctor în
ştiinŃe juridice sau administrative sau să fi exercitat cel puŃin un mandat complet de
parlamentar.

110) Sunt atribuŃii ale prefectului:

A. verificarea legalităŃii actelor administrative de gestiune şi a celorlalte acte
adoptate sau emise de autorităŃile administraŃiei publice locale şi judeŃene;
B. stabilirea, cu avizul autorităŃilor administraŃiei publice locale şi judeŃene, a
priorităŃilor de dezvoltare teritorială;
C. exercitare controlului de tutelă administrativă.

111) Sunt atribuŃii ale prefectului:

A. acordarea unei atenŃii constante prevenirii tensiunilor sociale;
B. dispunerea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracŃiunilor şi
apărarea drepturilor şi a siguranŃei cetăŃenilor, prin organele legal abilitate;
C. asigurarea realizării planului de măsuri pentru integrare europeană şi
intensificarea relaŃiilor externe.
112) Pentru îndeplinirea atribuŃiilor ce îi revin, prefectul emite:

A. decizii;
B. instrucŃiuni;
C. ordine.

113) Actele cu caracter normativ emise de prefect:

A. se publică potrivit legii;
B. devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinŃa publică;
C. pot fi anulate de Guvern la cererea Ministerului AdministraŃiei şi Internelor;
D. se comunică, de îndată, Ministerului AdministraŃiei şi Internelor.

114) În realizarea atribuŃiilor ce îi revin, prefectul poate:

A. emite acte cu caracter normativ sau individual;
B. încheia contracte de muncă pentru personalul contractual, care nu are calitatea
de funcŃionar public;
C. încheia acte civile sau/şi comerciale, necesare bunei funcŃionări a aparatului
prefecturii.

115) Sunt principii ale administraŃiei publice locale:

A. principiul descentralizării serviciilor publice;
B. principiul deconcentrării serviciilor publice de interes local;
C. principiul autonomiei locale;

116) Sunt principii ale administraŃiei publice locale:

A. principiul eligibilităŃii autorităŃilor administraŃiei publice locale;
B. principiul legalităŃii;
C. principiul consultării cetăŃenilor în soluŃionarea problemelor locale de interes
deosebit;
117) Consiliile locale şi judeŃene sunt:

A. autorităŃi reprezentative ale administraŃiei publice locale;
B. autorităŃi deconcentrate cu caracter eligibil, colegial şi deliberativ;
C. autorităŃi cu competenŃă specială în limitele unităŃii administrativ-teritoriale.

118) Consiliile locale şi primarii sunt:

A. autorităŃi administrative autonome;
B. autorităŃi între care se stabilesc şi raporturi de subordonare;
C. autorităŃi între care se stabilesc raporturi de colaborare şi participare.

119) Consiliul judeŃean este:

A. autoritate a administraŃiei publice care asigură conducerea activităŃii
consiliilor locale comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeŃean;
B. autoritate a administraŃiei publice cu competenŃă generală în limitele unităŃii
C. autoritate deconcentrată a administraŃiei publice locale.

120) Sunt trăsături caracteristice ale consiliului local şi judeŃean:

A. faptul că sunt organe cu competenŃă generală;
B. faptul că sunt organe colegiale;
C. faptul că sunt organe deliberative.

121) Consiliile locale şi consiliile judeŃene se aleg:

A. prin vot universal, egal, indirect, secret şi liber exprimat;
B. pe baza scrutinului pe listă;
C. potrivit principiului reprezentării proporŃionale.
122) Mandatul de consilier în consiliul local sau judeŃean poate înceta înainte de termen:
A. prin revocare;
B. prin pierderea drepturilor electorale;
C. pentru lipsă nemotivată la mai mult de 5 şedinŃe ordinare consecutive ale
consiliului.

123) Sunt atribuŃii ale consiliului local:

A. stabilirea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a taxelor speciale, cu avizul
prefectului;
B. adoptarea hotărârilor privind concesionarea serviciilor publice de interes
local;
C. înfiinŃarea de instituŃii şi servicii publice de interes local.


A. adoptarea hotărârilor privind înfiinŃarea şi reorganizarea regiilor autonome de
interes local;
B. exercitarea, în numele unităŃii administrativ-teritoriale, a tuturor drepturilor
acŃionarului la societăŃile comerciale pe care le-a înfiinŃat;
C. numirea şi eliberarea din funcŃie, în condiŃiile legii, a membrilor consiliilor de
administraŃie ale regiilor autonome care îşi desfăşoară activitatea în unitatea
administrativ-teritorială.


A. analizarea activităŃii gardienilor publici, poliŃiei, jandarmeriei, pompierilor şi
a formaŃiunilor de protecŃie civilă;
B. aprobarea, în limitele competenŃelor sale, a documentaŃiilor tehnico-
economice pentru lucrările de investiŃii de interes naŃional realizate în raza unităŃii
C. adoptarea de hotărâri privind acordarea, în localităŃile cu medici sau cu
personal sanitar în număr insuficient, de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte
facilităŃi, care pot fi acordate şi personalului didactic.

A. înfiinŃarea şi organizarea de târguri, pieŃe, oboare, locuri şi parcuri de
distracŃie, baze sportive şi asigurarea bunei funcŃionări a acestora;
B. adoptarea de hotărâri privind obligarea persoanelor juridice române sau
străine, a organizaŃiilor neguvernamentale ori a altor parteneri sociali de a se asocia în
vederea finanŃării şi realizării în comun a unor acŃiuni, lucrări, servicii sau proiecte de
interes public local;
C. asigurarea libertăŃii comerŃului şi încurajarea liberei iniŃiative, în condiŃiile
legii.

127) Consiliul local îşi desfăşoară activitatea în cadrul:

A. unor şedinŃe ordinare, lunar, la convocarea primarului;
B. unor şedinŃe extraordinare, la cererea primarului;
C. unor şedinŃe extraordinare, la cererea a cel puŃin jumătate din numărul
consilierilor.

Bucureşti, 2008, Capitolul IV, pag. 201)
128) ŞedinŃele consiliului local:

A. sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea calificată a consilierilor în
funcŃie, prezenŃa acestora la şedinŃă fiind obligatorie;
B. sunt publice;
C. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.

129) Hotărârile consiliului local:

A. se adoptă cu votul majorităŃii membrilor consiliului;
B. prin care se stabilesc taxe şi impozite locale se adoptă cu votul majorităŃii
consilierilor în funcŃie;
C. trebuie să fie semnate de preşedintele de şedinŃă şi contrasemnate pentru
legalitate de primarul localităŃii.

130) Hotărârile adoptate de consiliul local:
A. pot avea caracter normativ;
B. pot avea caracter individual;
C. sunt acte juridice administrative care pot fi atacate pentru nelegalitate în faŃa
instanŃelor de contencios administrativ, potrivit prevederilor Legii nr.554/2004.

131) Consiliul local poate fi dizolvat în situaŃia în care:

A. 3 hotărâri, adoptate într-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate în mod
irevocabil de instanŃa de contencios administrativ;
B. nu se întruneşte timp de 3 luni în cursul unui an;
C. nu a adoptat nici o hotărâre în 3 şedinŃe ordinare consecutive.

132) Sunt atribuŃii ale consiliului judeŃean:

A. coordonarea activităŃii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeŃean;
B. adoptarea de hotărâri privind repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a
cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse;
C. adoptarea de hotărâri privind concesionarea a serviciilor publice de interes
judeŃean.


A. stabilirea, cu avizul autorităŃilor administraŃiei publice locale comunale şi
orăşeneşti, a proiectele de dezvoltare urbanistică generală a unităŃilor administrativ-
teritoriale componente;
B. adoptarea de hotărâri privind avizarea înfiinŃării de societăŃile comerciale în
raza teritorială a unităŃii administrativ-teritoriale;
C. adoptarea de hotărâri privind privatizarea societăŃi comerciale pe care le-a
înfiinŃat şi la care exercită toate drepturile aferente acŃiunilor deŃinute.

A. asigurarea de sprijin financiar pentru acŃiuni culturale sau desfăşurate de
cultele religioase, precum şi pentru activităŃi educativ-ştiinŃifice şi sportive;
B. adoptarea de hotărâri privind cooperarea cu autorităŃi ale administraŃiei
publice locale din străinătate în vederea promovării unor interese comune;
C. adoptarea de hotărâri privind asocierea cu persoane juridice străine în vederea
finanŃării şi realizării în comun a unor lucrări de interes public judeŃean.

135) Consiliul judeŃean îşi desfăşoară activitatea:

A. în şedinŃe ordinare lunare, la convocarea preşedintelui;
B. în şedinŃe ordinare o dată la două luni, la convocarea secretarului general al
judeŃului;
C. în şedinŃe ordinare o dată la două luni, la convocarea preşedintelui sau a
vicepreşedintelui, desemnat de preşedinte prin dispoziŃie, atunci când acesta se află în
imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuŃiile.

136) Consiliul judeŃean se dizolvă de drept în una din următoarele situaŃii:

A. nu se întruneşte timp de 3 luni consecutive;
B. nu a adoptat, în 2 şedinŃe ordinare, nici o hotărâre;
C. numărul consilierilor se reduce sub două treimi şi nu se poate completa prin
supleanŃi.

137) Calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu următoarele funcŃii:

A. funcŃia de consilier local;
B. funcŃia de cadru didactic;
C. orice funcŃie în cadrul unei asociaŃii neguvernamentale.

138) Calitatea de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeŃean este incompatibilă

cu următoarele funcŃii:
A. funcŃia membru al consiliului de administraŃie la societăŃile comerciale;
B. funcŃia membru al consiliului de administraŃie la regiile autonome de interes
local;
C. calitatea de comerciant persoană fizică.

139) Calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu următoarele funcŃii

A. funcŃia de reprezentant al unităŃii administrativ-teritoriale în adunările
generale ale societăŃilor comerciale de interes local;
B. funcŃia de membru al adunării generale a acŃionarilor sau asociaŃilor la o
societate comercială;
C. funcŃia de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăŃi
comerciale de interes naŃional.

140) Mandatul primarului încetează înainte de termen:

A. în situaŃia în care îşi schimbă domiciliul într-o altă unitate administrativ-
teritorială, dar în acelaşi judeŃ;
B. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume în acest scop, la
cererea a cel puŃin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate;
C. în situaŃia în care este revocat din funcŃie de ministrul administraŃiei şi
internelor.

141) Sunt atribuŃii ale primarului:

A. asigurarea respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor în
unitatea administrativ-teritorială;
B. acordarea de sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucŃiunilor cu caracter
normativ ale miniştrilor şi ale celorlalŃi conducători ai autorităŃilor administraŃiei publice
centrale;
C. asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului local.

142) Sunt atribuŃii ale primarului:

A. aprobarea bugetului local şi contul de încheiere a exerciŃiului bugetar;
B. exercitarea funcŃiei de ordonator secundar de credite, pe baza şi în executarea
bugetului aprobat de consiliul judeŃean;
C. luarea de măsuri pentru prevenirea şi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă.

144) În exercitarea atribuŃiilor conferite de lege, primarul emite:

A. dispoziŃii cu caracter normativ sau individual;
B. ordine şi instrucŃiuni;
C. decizii.

145) Actele emise de primar se contrasemnează de către:

A. preşedintele de şedinŃă al consiliului local;
B. secretarul comunei sau oraşului;
C. secretarul consiliului local.

146) Secretarul comunei, oraşului sau municipiului este numit în funcŃie prin:
A. dispoziŃie a primarului;
B. hotărâre a consiliului local;
C. ordin al prefectului.

149) Secretarul comunei, oraşului sau municipiului are ca atribuŃii principale:

A. avizarea proiectelor de hotărâri ale consiliului local;
B. asumarea răspunderii pentru legalitatea hotărârilor consiliului local;
C. contrasemnarea hotărârilor consiliului local pe care le consideră legale.

150) Secretarul comunei, oraşului sau municipiului are ca atribuŃii principale:

A. legalizarea semnăturii primarului de pe hotărârile consiliului local;
B. avizarea dispoziŃiilor primarului pentru legalitate;
C. pregătirea lucrărilor consiliului local supuse aprobării consiliului judeŃean.

151) Primăria este:
A. o structură funcŃională cu activitate permanentă, formată din primar,
viceprimar, respectiv viceprimari, secretarul localităŃii şi aparatul propriu de specialitate
al consiliului local;
B. o structură funcŃională, fără personalitate juridică şi fără competenŃă proprie;
C. o structură funcŃională care nu emite şi nu adoptă acte juridice administrative,
ci săvârşeşte doar operaŃiuni administrative şi acte materiale.

152) DefiniŃia funcŃiei publice:

A. este dată de din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor publici,
republicată;
B. este aceea, potrivit căreia funcŃia publică reprezintă ansamblul atribuŃiilor şi
responsabilităŃilor, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere
publică de către administraŃia centrală şi locală;
C. în sens larg, se referă la funcŃia publică exercitată în cadrul oricărui organ al
statului;
D. în sens restrâns, se referă în mod exclusiv la funcŃia publică administrativă.

Bucureşti, 2008, Capitolul V, pag. 229-230)
153) Sunt trăsături caracteristice ale funcŃiei publice următoarele:

A. este o situaŃie juridică reglementată legal, în sensul că drepturile şi obligaŃiile
care formează conŃinutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice şi prin actele de
numire în funcŃie emise de către organele administraŃiei publice.
B. reprezintă un ansamblu complex de drepturi şi obligaŃii conferite titularului ei,
care capătă un adevărat statut propriu şi participă la realizarea competenŃei întregului
sistem al administraŃiei publice;
C. are caracter continuu în sensul că existenŃa drepturilor şi obligaŃiilor care
formează conŃinutul său durează atâta timp cât durează competenŃa organului
administraŃiei publice pe care funcŃionarul public o realizează, fără intermitenŃe.

154) FuncŃia publică se caracterizează prin următoarele trăsături:

A. aparŃine numai funcŃionarului public, învestit cu realizarea competenŃei ce
revine organului administraŃiei publice din care face parte;
B. exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaŃiilor care formează conŃinutul său
reprezintă o facultate la aprecierea titularului funcŃiei;
C. drepturile şi obligaŃiile care formează conŃinutul funcŃiei publice sunt
exercitate în regim de putere publică.
155) Sunt principii ale exercitării funcŃiei publice:

A. principiul transparenŃei, potrivit căruia exercitarea funcŃiei publice implică
furnizarea către structurile de informare a opiniei publice a tuturor informaŃiilor legate
de exercitarea funcŃiei;
B. principiul eficienŃei şi eficacităŃii, potrivit căruia funcŃia publică trebuie
exercitată cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv şi, totodată, cu
urmărirea celui mai bun rezultat social pentru cetăŃean şi/sau colectivitate;
C. principiul imparŃialităŃii, în sensul că funcŃia publică va trebui să fie exercitată
faŃă de subiecŃii tuturor raporturile juridice de drept administrativ ce intră sub incidenŃa
reglementării aplicabile.

156) Sunt principii ale exercitării funcŃiei publice:

A. principiul legalităŃii, potrivit căruia sarcinile ce revin funcŃionarului public
sunt prevăzute de lege;
B. principiul obiectivităŃii, potrivit căruia exercitarea funcŃiei publice trebuie
făcută cu respectarea adevărului şi a prevederilor legale aplicabile în cauza aflată spre
soluŃionare;
C. principiul orientării către cetăŃean, în sensul că exercitarea funcŃiei publice
trebuie să aibă ca scop satisfacerea drepturilor legale şi intereselor legitime ale
membrilor colectivităŃii.

157) FuncŃiile publice pot fi clasificate după criteriul:

A. gradului de disciplină;
B. nivelul studiilor cerute;
C. gradul de acces.

158) În raport cu nivelul studiilor necesare ocupării lor, funcŃiile publice se împart în trei
clase:
A. clasa I, care cuprinde funcŃiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenŃă sau echivalentă;
B. clasa a II-a, care cuprinde funcŃiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
liceale, absolvite cu diplomă de licenŃă;
C. clasa a III-a, care cuprinde funcŃiile publice pentru a căror ocupare se cer
studii medii, absolvite cu diplomă.
159) După nivelul atribuŃiilor titularului, funcŃiile publice se împart în trei categorii:
A. funcŃii publice corespunzătoare categoriei înalŃilor funcŃionari publici;
B. funcŃii publice corespunzătoare categoriei funcŃionarilor publici de conducere;
C. funcŃii publice corespunzătoare categoriei funcŃionarilor publici cu
competenŃă specifică.

160) FuncŃiile publice de execuŃie sunt structurate:

A. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent şi debutant;
B. pe 3 grade profesionale: superior, principal şi debutant;
C. pe 3 grade profesionale: superior, principal şi asistent.

Bucureşti, 2008, Capitolul V, pag. 233)
161) Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor publici se aplică:

A. funcŃionarilor publici din administraŃia publică;
B. funcŃionarilor publici din cabinetul demnitarului;
C. cadrelor didactice.

162) Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor publici nu se aplică:

A. funcŃionarilor publici din structurile de specialitate ale Parlamentului;
B. funcŃionarilor publici din structurile de specialitate ale AdministraŃiei
PrezidenŃiale;
C. funcŃionarilor publici din structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.

163) Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor publici nu se aplică:

a) funcŃionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;
b) funcŃionarilor publici din autoritatea vamală;
c) funcŃionarilor publici din poliŃie.

164) FuncŃia publică:

A. se exercită numai în baza unei învestiri legale şi în limitele atribuŃiilor
conferite;
B. este o situaŃie juridică obiectivă şi impersonală, reglementată de lege, ce
există independent de titularul său, care se poate schimba în condiŃiile legii;
C. nu se poate manifesta în afara unui titular care să fi fost învestit legal cu
realizarea ei, cu excepŃia funcŃiei publice exercitate prin delegare.

165) Pot beneficia de statute speciale proprii funcŃionarii care îşi desfăşoară activitatea în
cadrul următoarelor structuri:
A. aparatul de lucru al Guvernului;
B. structurile de specialitate ale Parlamentului României;
C. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.

166) Categoria înalŃilor funcŃionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre
următoarele funcŃii:
A. consilier de stat;
B. secretar de stat;
C. secretar al judeŃului şi, respectiv, al municipiului Bucureşti.

167) Categoria funcŃionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre
următoarele funcŃii publice:
A. secretar general al ministerului;
B. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucureşti, al oraşului şi al
comunei;
C. şef de serviciu şi şef de birou.

168) Sunt condiŃii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei funcŃii publice:
A. să aibă vârsta de minim 21 de ani împliniŃi;
B. să aibă exclusiv cetăŃenia română;
C. să cunoască limba română, scris şi vorbit.

169) Sunt condiŃii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei funcŃii publice:
A. să îndeplinească condiŃiile de studii prevăzute de lege pentru funcŃia publică;
B. să nu fi fost condamnată pentru săvârşirea unei infracŃiuni care împiedică
înfăptuirea justiŃiei;
C. să nu fi desfăşurat activitate de poliŃie politică.

170) Calitatea de funcŃionar public este incompatibilă cu:

A. exercitarea unei funcŃii neremunerate în cadrul autorităŃilor sau instituŃiilor
publice;
B. exercitarea unei funcŃii în cadrul cabinetului demnitarului;
C. exercitarea oricărei activităŃi în calitate de persoană fizică autorizată.

171) Calitatea de funcŃionar public este incompatibilă cu:

A. calitate de membru al unui grup de interes economic;
B. calitatea de reprezentant al instituŃiei publice în cadrul unor organisme sau
organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
C. calitatea de mandatar al unei persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte
în legătură cu funcŃia publică pe care o exercită.

Bucureşti, 2008, Capitolul V, pag. 250
172) FuncŃionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele
situaŃii:
A. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor
cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaŃii cu caracter nepatrimonial;
B. participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcŃionari
publici care au calitatea de soŃ sau rudă de gradul IV;
C. interesele sale patrimoniale, ale soŃului sau rudelor sale de gradul I pot
influenŃa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcŃiei publice.
173) Sunt principii ale organizării şi dezvoltării carierei în funcŃia publică:

A. principiul competiŃiei;
B. principiul egalităŃii de şanse;
C. principiul motivării.

174) Sunt drepturi ale funcŃionarilor publice prevăzute de lege:

A. dreptul la opinie, în virtutea căruia este interzisă orice discriminare pe criterii
de apartenenŃă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare
materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură, cu excepŃia celor de natură
politică;
B. dreptul funcŃionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau
cu privire la organizarea şi funcŃionarea instituŃiei publice din care face parte şi a cărei
competenŃă o realizează;
C. dreptul la grevă.

175) Sunt drepturi ale funcŃionarilor publice prevăzute de lege:

A. dreptul la salariu;
B. dreptul la uniformă gratuită;
C. dreptul funcŃionarului publici de a fi despăgubit de autoritatea sau
instituŃia publică din culpa căreia a suferit un prejudiciu material în
timpul îndeplinirii atribuŃiilor de serviciu.

176) Sunt, potrivit legii, îndatoririle ale funcŃionarilor publici:

A. obligaŃia de a se abŃine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor
fizice sau juridice ori prestigiului Corpului funcŃionarilor publici;
B. obligaŃia de a se abŃine de la exprimarea sau manifestarea publică sau
particulară a convingerilor şi preferinŃelor politice;
C. obligaŃia de a nu solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau
indirect, pentru el sau pentru alŃii, în legătură cu exercitarea atribuŃiilor de serviciu.
177) Modificarea raportului de serviciu are loc prin:

A. detaşare, care reprezintă măsura unilaterală dispusă de conducere pe timp
nelimitat prin care funcŃionarul public subordonat are obligaŃia de a îndeplini funcŃia
publică în interesul unei alte autorităŃi sau instituŃii publice, unde urmează să
funcŃioneze, de regulă într-o altă localitate;
B. delegare, care reprezintă măsura permanentă dispusă de conducerea autorităŃii
sau instituŃiei publice şi prin care funcŃionarul subordonat are posibilitatea de a
îndepliniri activităŃi în interesul, dar în afara organului din care face parte;
C. prin schimbarea definitivă sau temporară a unora dintre atribuŃiile ce revin
funcŃionarului public.

178) Delegarea funcŃionarului public se realizează:

A. în interesul autorităŃii sau instituŃiei publice care deleagă şi al funcŃionarului
public delegat;
B. în interesul autorităŃii sau instituŃiei publice care deleagă;
C. în interesul funcŃionarului public delegat.

179) Delegarea funcŃionarului public se poate dispune:

A. pe o perioadă de cel mult 60 de zile într-un an;
B. pentru cel mult 90 de zile calendaristice într-un an, cu acordul funcŃionarului
public;
C. pentru o perioadă de cel mult 120 de zile în cursul a doi ani calendaristici
consecutivi.

180) Detaşarea funcŃionarului public se dispune:

A. în interesul autorităŃii sau instituŃiei publice care dispune detaşarea;
B. pentru o perioadă de cel mult 6 luni;
C. pentru o perioadă de 12 luni, cu acordul funcŃionarului public.

181) Transferul funcŃionarului public se poate face:
A. în interesul serviciului, în mod unilateral de către autoritatea sau instituŃia
publică din care face parte funcŃionarul şi numai în interesul autorităŃii sau instituŃiei
publice la care se face transferul;
B. în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorităŃii sau
instituŃiei publice de la care se transferă funcŃionarul public;
C. în interesul serviciului, numai cu acordul scris al funcŃionarului public.

Bucureşti, 2008, Capitolul V, pag. 252
182) Suspendarea raportului de serviciu al funcŃionarului public are loc în una din
următoarele situaŃii:
A. când funcŃionarul public a fost transferat în interesul serviciului;
B. desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, în
condiŃiile legii;
C. este dispărut, iar dispariŃia a fost constatată prin hotărâre judecătorească
irevocabilă.

183) Raportul de serviciu al funcŃionarului public poate înceta:

A. de drept;
B. prin acordul părŃilor, consemnat în scris;
C. prin eliberare din funcŃia publică.

184) Raportul de serviciu al funcŃionarului public încetează de drept:

A. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morŃii
funcŃionarului public;
B. ca urmare a constatării nulităŃii absolute a actului administrativ de numire în
funcŃia de demnitate publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre
judecătorească definitivă;
C. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar,
funcŃia publică.

185) Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din funcŃia publică, pentru motive
neimputabile funcŃionarului public, în următoarele cazuri:
A. starea sănătăŃii fizice sau/şi psihice a funcŃionarului public, constatată prin
decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi
îndeplinească atribuŃiile corespunzătoare funcŃiei publice deŃinute;
B. ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcŃia publică ocupată de către
funcŃionarul public a unui funcŃionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru
motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de
reintegrare;
C. pentru incompetenŃă profesională în cazul obŃinerii calificativului
"satisfăcător" la evaluarea performanŃelor profesionale individuale pe o perioadă de 2
ani consecutivi.

186) Raportul de serviciu va înceta prin destituirea funcŃionarului public în următoarele

cazuri:
A. starea sănătăŃii fizice sau/şi psihice a funcŃionarului public, constatată prin
decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi
îndeplinească atribuŃiile corespunzătoare funcŃiei publice deŃinute;
B. ca sancŃiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri
disciplinare;
C. dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcŃionarul public nu
acŃionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 5 zile calendaristice de la data
intervenirii cazului de incompatibilitate.

187) Constituie abateri disciplinare săvârşite de funcŃionarii publici:

A. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
B. stabilirea de către funcŃionarii publici de execuŃie de relaŃii directe cu petenŃii
în vederea soluŃionării cererilor acestora;
C. neglijenŃa în rezolvarea lucrării.

188) Sunt condiŃii ale răspunderii disciplinare a funcŃionarilor publici:

A. existenŃa unei abateri disciplinare;
B. urmarea săvârşirii faptei ilicite trebuie să constea într-o atingere adusă
prestigiului autorităŃii sau instituŃiei publice;
C. funcŃionarul public trebuie să fi acŃionat cu vinovăŃie, sub forma intenŃiei sau
a culpei, iar în favoarea acestuia nu operează un caz de exonerare de răspundere.
189) Răspunderea disciplinară a funcŃionarilor publici este guvernată de următoarele principii

de drept:
A. principiul proporŃionalităŃii abaterii disciplinare şi urmărilor acesteia;
B. principiul unicităŃii răspunderii disciplinare;
C. principiul celerităŃii şi operativităŃii tragerii la răspundere disciplinară.

190) AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publici este:

A. o autoritate administrativă autonomă care asigură managementul funcŃiei
publice şi al funcŃionarilor publici;
B. un organ de specialitate al administraŃiei ministeriale, fără personalitate
juridică, aflat în subordinea Ministerului Muncii, SolidarităŃii Sociale şi Familiei;
C. un organ de specialitate al administraŃiei publice centrale care asigură
managementul funcŃiei publice şi al funcŃionarilor publici.

191) În sens material, administraŃia publică reprezintă:

A. un sistem de organe, de instituŃii cu diverse structuri acre realizează activităŃi de
administraŃie publică;
B. organizarea executării legii;
C. executarea în concret a legii prin acŃiuni cu caracter de dispoziŃie sau prestaŃie.

192) Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

A. hotărârile de Guvern, legile organice, hotărârile prefectului;
B. ordonanŃele Guvernului, decretele Preşedintelui, instrucŃiunile miniştrilor;
C. tratatele internaŃionale, legile constituŃionale, dispoziŃiile consiliilor judeŃene.

193) Din punct de vedere al competenŃei teritoriale pot exista:
A. organe ale administraŃiei publice de specialitate;
B. administraŃia ministerială deconcentrată în teritoriu;
C. administraŃia publică locală.

194) Centralizarea administraŃiei publice presupune:

A. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul Ńării într-o administraŃie ierarhizată,
unificată;
B. autorităŃile locale sunt autonome si adoptă toate măsurile necesare pentru
îndeplinirea obligaŃiilor asumate la nivel central;
C. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administraŃiei de
stat.

195) Preşedintele României, conform prevederilor constituŃionale:

A. este şef al puterii executive, alături de Guvern;
B. are rolul de mediator între stat şi societate;
C. este garantul respectării ConstituŃiei.

196) Decretele Preşedintelui României:

A. sunt acte juridice cu caracter general;
B. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin acŃiune la instanŃa de contencios
administrativ;
C. sunt inexistente fără publicarea în Monitorul Oficial al României.

197) Mandatul Guvernului poate înceta prin:

A. demisia primului-ministru;
B. moŃiune de cenzură adoptată de Parlament, în şedinŃă comună a Camerei
DeputaŃilor şi Senatului;
C. nedepunerea jurământului în faŃa Camerei DeputaŃilor şi a Senatului, în şedinŃă
reunită, a noului Guvern.
198) În cazul membrilor Guvernului României se poate discuta de următoarele tipuri de

răspundere:
A. administrativ-patrimonială
B. penală a membrilor săi
C. politică în faŃa Preşedintelui.

199) Ministerele, ca organe centrale de specialitate:

A. se pot organiza ca autorităŃi centrale autonome pe domenii diverse de activitate;
B. pot avea servicii descentralizate în orice municipiu reşedinŃă de judeŃ de pe
teritoriul României;
C. pot avea în subordine servicii publice deconcentrate.
200) Consiliul local, ca autoritate publică:

A. hotărăşte, cu respectarea legii, în toate problemele de interes local;
B. hotărăşte, cu respectarea legii, în toate problemele de interes local cu excepŃia
celor date în competenŃa primarului;
C. adoptă hotărâri, cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi.

201) Revocarea membrilor Guvernului apare în situaŃia:

A. demiterii;
B. remanierii guvernamentale;
C. pierderii drepturilor electorale.

202) IndicaŃi care dintre actele juridice cu caracter normativ, fac parte din categoria izvoarele
scrise ale dreptului administrativ:
A. legile;
B. cutuma;
C.ConstituŃia.
203) Sunt raporturi de drept administrativ care se formează în cadrul administraŃiei publice:
A. raporturi de utilizare a serviciilor publice;
B. raporturi de subordonare ierarhică;
C. raporturi de colaborare şi participare.

204) Dreptul administrativ are strânse legături cu următoarele ramuri de drept:

A. dreptul constituŃional;
B. dreptul financiar;
C. dreptul privat internaŃional.

205) Prin deconcentrare administrativă se înŃelege:

A. autonomie locală;
B. transferul unor atribuŃii care revin organelor centrale, unor organe din
subordine ce funcŃionează în teritoriu;
C. existenŃa unor agenŃi administrativi fără competenŃă proprie de decizie.

206) Prefectul conduce una din următoarele unităŃi administrativ - teritoriale:

A. oraşul;
B. judeŃul;
C. Municipiul Bucureşti.

207) Prin statutul său, prefectul se găseşte într-o situaŃie de:

A. cooperare cu Guvernul;
B. colaborare cu Guvernul;
C. subordonare ierarhică în raport cu Guvernul.
208) În calitatea sa de supraveghetor al respectării legii de către autorităŃile locale, prefectul

poate ataca în faŃa instanŃei de contencios administrativ:
A. hotărârile consiliilor locale;
B. dispoziŃiile primarilor;
C. actele administrative nelegale ale autorităŃilor administraŃiei publice locale.

209) În exercitarea atribuŃiilor sale Prefectul emite:

A. ordine;
B. dispoziŃii;
C. alte acte juridice.

210) Consiliile locale sunt:

A. autorităŃi ale administraŃiei publice locale;
B. organe ale administraŃiei de stat;
C. autorităŃi executive ale administraŃiei publice locale.

211) În exercitarea atribuŃiilor ce-i revin consiliul local adoptă:

A. ordine;
B. dispoziŃii;
C. hotărâri;

212) Consiliul local este considerat dizolvat de drept când:

A. nu se întâlneşte timp de două luni consecutiv;
B. nu a adoptat în două şedinŃe ordinare consecutive nicio hotărâre;
C. numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa
prin supleanŃi;
213) Consiliul judeŃean este dizolvat de drept:

A. nu se întruneşte timp de 2 luni consecutiv;
B. nu a adoptat între şedinŃele ordinare consecutive nici o hotărâre;
C. numărul consilierilor a scăzut sub jumătate plus unu şi nu se poate completa
prin supleanŃi.

214) Vicepreşedintele Consiliului judeŃean:

A. este ales de consiliul judeŃean;
B. este numit de prefect;
C. este ales de către locuitorii cu drept de vot ai judeŃului.

215) Calitatea de primar este incompatibilă cu:

A. funcŃii didactice;
B. orice funcŃie de conducere din cadrul societăŃilor comerciale la care statul sau
o unitate administrativ – teritorială este acŃionar majoritar ori în cadrul
societăŃilor naŃionale, companiilor naŃionale sau regiilor autonome;
C. orice alte activităŃi sau funcŃii publice.

216) În exercitarea atribuŃiilor sale primarul emite:

A. dispoziŃii;
B. dispoziŃii cu caracter individual;
C. ordine.
217) Mandatul primarului încetează de drept:

A. demisie;
B. punerea sub interdicŃie judecătorească;
C. schimbarea domiciliului într-o altă unitate teritorial – administrativă.
218) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează la cererea:

A. prefectului;
B. consilierilor locali;
C. a 25% din locuitorii cu drept de vot.

219) Mandatul primarului este suspendat de drept în una din următoarele situaŃii:
A. pierderea drepturilor electorale;
B. ivirea unor situaŃii de incompatibilitate;
C. arestarea preventivă.

220) Viceprimarul este ales de către:

A. locuitorii cu drept de vot ai localităŃii;
B. consilierii locali;
C. consilierii judeŃeni, la propunerea primarului.

221) Primarul îndeplineşte următoarele atribuŃii:

A. ordonator principal de credite;
B. ofiŃer de stare civilă;
C. aprobă proiectul bugetului local şi încheierea contului exerciŃiului bugetar
precedent.

222) Schimbarea din funcŃie a viceprimarului se poate face de:

A. prefect;
B. Ministerul AdministraŃiei şi Internelor;
C. consiliul local.
223) Guvernul răspunde politic în faŃa:

A. Preşedintelui României;
B. partidului politic sau alianŃei de partide politice aflate la guvernare;
C. în faŃa Parlamentului României.

224) FuncŃia de membru al Guvernului încetează:

A. în urma demisiei;
B. a pierderii drepturilor electorale;
C. a demiterii.

225) În exercitarea atribuŃiilor sale ministrul emite :

A. instrucŃiuni;
B. ordine;
C. hotărâri.

226) Secretarul general al Guvernului este:

A. membru al Guvernului;
B. reprezentant al partidului de guvernământ;
C. înalt funcŃionar public.

227) Candidatul pentru funcŃia de prim - ministru este desemnat de către:

A. partidul sau formaŃiunea politică ce a câştigat alegerile;
B. Preşedintele României;
C. Parlament.
228) FuncŃia de membru al Guvernului este compatibilă cu:

A. exercitarea altei funcŃii publice de autoritate;
B. exercitarea funcŃiei de deputat sau senator;
C. exercitarea unei funcŃii de reprezentare profesională salarizate în cadrul
organizaŃiilor cu scop comercial.

229) FuncŃia de membru al Guvernului încetează prin:

A. demisie;
B. revocare;
C. pierderea drepturilor electorale.

230) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la:

a) data alegerilor prezidenŃiale;
b) data depunerii jurământului de către preşedintele nou ales;
c) data validării rezultatului alegerilor prezidenŃiale.

231) Preşedintele României are rolul:

A. de a reprezenta statul român;
B. de a veghea la respectarea constituŃiei şi la buna funcŃionare a autorităŃii
publice;
C. de a conduce administraŃia publică centrală de specialitate.

232) Preşedintele României depune jurământul în faŃa:

A. CurŃii ConstituŃionale;
B. Consiliului Legislativ;
C. Camerei DeputaŃilor şi Senatului în şedinŃă comună.
233) ŞedinŃele Guvernului la care participă Preşedintele României sunt prezidate de:
A. Primul – ministru;
B. Preşedintele României;
C. de cei doi împreună.

234) Prefectul este numit de:

A. Consiliul judeŃean;
B. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
C. Guvern.


A. stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităŃilor administrativ-
teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeŃului,
precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităŃilor administrativ-
teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu
autorităŃile administraŃiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate.
B. stabileşte impozite şi taxe judeŃene, în condiŃiile legii.
C. alege, din rândul consilierilor judeŃeni, 2 vicepreşedinŃi.


A. cele privind gestionarea patrimoniului judeŃului;
B. stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiŃiile legii;
C. atribuŃii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

237) Sunt atribuŃii ale secretarului unităŃii administrativ-teritoriale
A. asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaŃia dintre consiliul

local şi primar, respectiv consiliul judeŃean şi preşedintele acestuia, precum şi între
aceştia şi prefect;
B. urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului
judeŃean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
D. prezintă consiliului judeŃean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
îndeplinire a atribuŃiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeŃean;

238) Promovarea proiectelor de hotărâri propuse de cetăŃeni, consiliilor locale şi

judeŃene poate fi iniŃiată de:
A. un cetăŃean, dacă acesta este susŃinut prin semnături de cel puŃin 10% din poulaŃia
cu drept de vot.
B. de mai mulŃi cetăŃeni cu drept de vot.
C. unul sau de mai mulŃi cetăŃeni cu drept de vot, dacă acesta este susŃinut prin
semnături de cel puŃin 5% din populaŃia cu drept de vot a unităŃii administrativ-
teritoriale respective.

239) Preşedintele consiliului judeŃean reprezintă judeŃul în relaŃiile cu :

A. persoanele fizice
B. persoanele juridice
C. celelalte autorităŃi publice.

240) Eliberarea din funcŃie a vicepreşedinŃilor consiliului judeŃean se poate face :

A. în primele 6 luni ale mandatului consiliului judeŃean.
B. în ultimele 3 luni ale mandatului consiliului judeŃean.
D. mai puŃin în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeŃean.

241) Sunt atribuŃii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucureşti:
A. asigură, potrivit competenŃelor lor, condiŃiile necesare bunei funcŃionări a
instituŃiilor şi serviciilor publice de educaŃie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea
ordinii publice, de interes local; urmăresc şi controlează activitatea acestora.
B. aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce şedinŃele consiliului,
precum şi un viceprimar.
C. aprobă, la propunerea prefectului, în condiŃiile legii, organigrama, statul de
funcŃii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcŃionare ale aparatului
de specialitate şi ale serviciilor publice de interes local.

242) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare

a:
A. neexercitării atribuŃiilor ce îi revin, potrivit legii.
B. exercitării atribuŃiilor ca reprezentant al statului.
C. nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităŃii locale.

243) Primarul îşi desfăşoară activitatea ca reprezentant al statului în unitatea

administrativ-teritorială unde a fost ales, în exercitarea atribuŃiilor de :
A. autoritate tutelară şi de ofiŃer de stare civilă.
B. la luarea măsurilor de protecŃie civilă.
C. la organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

244) Hotărârile consiliului local se semnează:

A. de preşedintele de şedinŃă şi de secretarul localităŃii.
B. de preşedintele consiliului local şi se contrasemnează de secretarul localităŃii.
C. de preşedintele de şedinŃă.

245) PrecizaŃi cui revine atribuŃia de a desemna candidatul pentru funcŃia de prim-ministru.
a). Preşedintelui României;
b). Guvernului;
c). Parlamentului Ńării.
246) PrecizaŃi în ce categorie intră atribuŃia de a numi Guvernul pe baza votului de încredere
acordat de către Parlament.
a). în cazuri excepŃionale;
b). în domeniul politicii externe;
c). în raporturile cu Guvernul .
247) În calitatea sa de comandant al forŃelor armate, PreşedinŃele României poate declara

mobilizarea parŃială sau totală, cu aprobarea prealabilă sau, în cazuri excepŃionale,
ulterioară:
a). a Guvernului;
b). a Parlamentului;
c). a CurŃii ConstituŃionale.

248) Decretele emise de către Preşedintele României, care sunt acte administrative, sunt
supuse controlului :
a). instanŃelor de drept comun;
b). jurisdicŃiilor administrative speciale ;
c). instanŃelor de contencios administrativ.

249) În judeŃul în care este numit, prefectul :

a). este reprezentant al Guvernului;
b). este reprezentant al primului ministru al Guvernului României;
c). este reprezentant al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

250) Potrivit dispoziŃiilor constituŃionale, atribuŃiile prefectului se stabilesc:

a). prin hotărâre a Guvernului ;
b). prin lege organică;
c). prin lege .
251) Între prefecŃi, pe de o parte, şi consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeŃene şi
preşedinŃii acestora, pe de altă parte :
a). există raporturi de supraordonare şi, respectiv, subordonare;
b). există raporturi de coordonare şi colaborare;
c). există raporturi de tutelă administrativă.

252) Prefectul, care are calitatea de înalt funcŃionar public, este numit de către Guvern :
a). la propunerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
b). la propunerea primului ministru al Guvernului României;
c). la propunerea AgenŃiei NaŃionale a FuncŃionarilor Publici.

253) În exercitarea atribuŃiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:
a). aceste acte administrative se numesc hotărâri;
b). aceste acte administrative se numesc ordine;
c). aceste acte administrative se numesc decizii.

254) Actele emise de către prefect, care vatămă drepturile sau interesele legitime ale
persoanelor, pot fi atacate :
a). la primul ministru al Guvernului României;
b). în faŃa instanŃelor de contencios administrativ;
c). în faŃa instanŃelor de drept comun.

255) În cadrul Prefecturii se organizează şi funcŃionează Cancelaria Prefectului care:

a). este coordonată de către un director;
b). este coordonată în mod direct de către prefect;
c). este coordonată de către secretarul judeŃului.
Bibliografie obligatorie:
Emanuel Albu, coordonator- Drept administrativ, Partea I, Editura FundaŃiei România

de Mâine, Bucureşti, 2008;
Emanuel Albu, Drept administrativ şi ştiinŃa administraŃiei, Partea I, Editura FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2005;
Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcŃionarea Guvernului României şi a
ministerelor;
Legea nr.215/2001 a administraŃiei publice locale, republicată;
Legea nr.188/1999 privind Statutul funcŃionarilor publici, republicată.
Bibliografie facultativă:
Alexandru NegoiŃă, Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucureşti,1998;

Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol.I, EdiŃia a IV-a, Editura All Beck,
Bucureşti, 2007.

Drept Administrativ - 1

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Drept Administrativ - 1

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Drept_2_DRADSTAD_1

DREPT Drept administrativ si stiinta administratiei 1

1) Dreptul administrativ reprezintă:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

4) Ca activitate, administraŃia publică este formată din:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

5) ActivităŃile executive cu caracter de prestaŃie se realizează:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

6) Sunt principii ale administraŃiei publice:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

7) Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite între:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

8) Sunt principii ale administraŃiei publice:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

10) AdministraŃia publică:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

16) Dreptul administrativ este:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

17) RelaŃia dintre ştiinŃa administraŃiei şi ştiinŃa dreptului administrativ se caracterizează

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

18) Principiul fundamental al administraŃiei publice este:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

20) Sunt izvoare directe şi indirecte ale dreptului administrativ:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

21) Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

22) Raporturile de drept administrativ sunt:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

24) Sunt elemente ale raporturilor de drept administrativ:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

25) Întotdeauna, unul dintre subiectele raportului de drept administrativ este:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

26) CompetenŃa organelor administraŃiei publice:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

28) CompetenŃa este de trei feluri:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

29) Sunt raporturi de drept administrativ:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

30) Sunt categorii de raporturi de drept administrativ:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

33) Sunt raporturi juridice de drept administrativ:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

34) AdministraŃia publică înseamnă:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

35) Sunt organe ale administraŃiei publice:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

37) InstituŃia publică:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan

38) InstituŃiile publice:

(Rezolvare: Emanuel Albu (coordonator); Cristina Banu; Traian Popescu; Bogdan