«

Care este aparatura Dvs. preferată?

Dacă aş face bani din ea, fotografia mi-ar

plăcea mai puţin» D.I. Vlădoiu : Iubesc Hasselblad-ul, pe care îl

folosesc mai ales ca aparat de studio, şi

Interviu cu Doru Ioan Vlădoiu, artist plastic şi
Rolleiflex-ul, pe care îl iau mai ales pe teren,
fotograf din Montréal
dimpreună cu Nikon F3 si obiectivul E 2,8.

De cât timp vă pasionează fotografia? Obiectivele japoneze sparg tonurile în alburi,

după părerea mea. Apreciez optica Zeiss.

Doru Ioan Vlădoiu : Am început să fac fotografii
Fotografiez cu film alb-negru AGFA şi folosesc
la 13 ani, cu un Smena 6, aparatul tatalui meu.
tot hârtie AGFA, sau ILFORD.
După Liceul de Arte Plastice N. Tonitza din

Bucureşti, am terminat, în 1974, facultatea deAm un studio cu flash profesional într-o

umbrelă alb perlat, care dă umbre mai
Arte Plastice, secţia Grafică publicitară. Înainteestompate, transparente, face lumina mai
dulce. Un alt flash METZ bate în tavan şi în
de a începe facultatea, mama mi-a dat ideea despatele modelului, iar pentru contur folosesc
altul, paralel cu planul filmului. Am două
a-mi cumpăra un aparat foto din banii pe care îipânze late de patru metri şi lungi de şase
metri. Am improvizat totul singur, inclusiv un
câştigasem realizând o copertă de carte, lalaborator unde îmi developez filmele.

sfârşitul clasei a XII-a. Şi atunci m-am dus cuExistă târguri de fotografie la Montréal?

tata la magazin şi i-am arătat aparatul pe care îl

De obicei sunt două pe an, dar uneori sunt şi
doream. " E cam mic, mă… ", a spus tatatrei, precum anul acesta. Se închiriază o sală
foarte mare la un hotel. Cumpărătorii nu
uitându-se la aparat, "…ăştia-s bani mulţi!" Eraplătesc taxe, preţurile sunt mai mici, e o
afacere în care statul nu are de câştigat. Vin
un ЧAUKA II. Tata i-a cerut vânzătoarei să-miparticipanţi din mai multe provincii ale
Canadei şi USA. Se face o coadă lungă şi sala e
explice cum funcţionează. "Nu mai am ce să-itot timpul plină. Cred că sunt câteva mii de
vizitatori. Cel care vrea să-şi vândă marfa
spun, răspunse vânzătoarea, că toată ziua îl vădînchiriază cu 50 CAD o masă pentru o jumătate
pe aici! ". Într-adevăr, eram fascinat dede zi. Se găseşte orice. Preţurile sunt mai mici
cam cu 20% faţă de cele de la magazin, pentru
aparatele acelea, mă uitam la toate butoanele şică nu plateşti taxele. Un depoli, un geam mat
afumat de Hasselblad pe care îl găseşti cu 230
ştiam fiecare ce face fără să le fi atins vreodată.CAD în magazin îl poţi cumpăra aici cu 150.
Predomină aparatele de 35 mm clasice şi
Cu acest aparat am fotografiat strada, oamenii.autofocus-urile, dar găseşti şi format mediu şi
mare, materiale chimice.
Foloseam film Perutzi alb-negru, nemţesc,
Care este, pentru Dvs, raportul dintre artă
pelicula era foarte subţire şi foarteplastică şi fotografie?

transparentă. Am învăţat să developez singurD.I. Vlădoiu : Fotografia este un mijloc de

filmele. Aveam un penar din lemn, căruia îiexpresie care completează desenul. Uneori ce

încropisem o instalaţie electrică, i-am decupatiese în fotografie nu iese în desen şi invers. Pe

cu trusa de traforaj o fereastră şi i-am pus unmine, însă, tot ce e imagine mă fascinează. De

bec înăuntru ca să impresioneze pelicula. M-amaceea am în permanenţă câte un aparat foto

dus în pivniţă cu el, am pus penarul în priză, darcu mine. Uneori ies cu prietenii la ceea ce noi

prima poza s-a voalat... Dar nu m-am lăsat; m-numim « un safari de foto ». Ne măsuram prise

am dus la magazin şi am citit cu atenţie tot cede vue şi… punctele de vedere…

scria pe cutii, fără să le cer din vitrină, că-mi

Cum vedeţi rivalitatea între analogic şi
era ruşine. În anul IV de facultate aveam
digital ?
experienţă… Avusesem deja două Zenit-uri şi un

Pentaconsix. Cursul foto universitar nici nu aD.I. Vlădoiu : Fotografia argentică în format

trebuit să-l urmez, pentru că profesorul mi-amare nu va fi înlocuită de cea digitală. Va

spus să mă prezint doar la examen. Ca profesordeveni o chestie de elită, asa cum gravura a

de artă plastică am putut să-mi cumpăr mai rămas pentru artiştii graficieni. Fotografie

multă aparatură pe care mi-o doream. Amdigitală va putea face oricine, ea va fi folosită

debutat în Revista Fotografia, în 1977. pe scara largă în scopuri comerciale. Există,

deja, dos numeric pentru toate aparatele

Şi în prezent?
clasice profesionale de 35 mm, şi au început să
D.I. Vlădoiu : Sunt în Montréal de doisprezecese producă şi pentru cele de format mediu -

ani. Când am ajuns nu cunoşteam pe absolutadevarat, scumpe! Au apărut aparate digitale

nimeni. Am urmat un curs de pedagogie în artelede 6,3 megapixeli. Mie nu-mi place prelucrarea

plastice la Université de Montréal. De atuncifotografiei pe computer, ci fotografia

predau grafică publicitară asistată de calculator.autentică. Contează foarte mult momentul

Am rulat cel puţin 50 de aparate, dar m-amfotografierii, când te joci cu lumina. Pe

oprit, pentru moment, la două-trei. Toate facordinator de joci doar cu performanţele

poze bune, ideea contează… informatice şi fotografia îşi pierde calitatea

documentară.
Cum priviţi fotografia? Ca pe o artă? Ca pe o

meserie? Trăiţi din fotografie? Cum poţi să recunoşti o fotografie

manipulată digital?
D.I. Vlădoiu : Cred că, dacă aş face bani din ea,

fotografia mi-ar plăcea mai puţin. Aş fiDepinde de nivelul de cunoştinte tehnice al

celui care priveşte. Sunt mici detalii care
constrâns. Ar trebui să fac pe gustul clientului…trădează : analiza direcţiei, a calităţii luminii,
a temperaturii de culoare, perspectiva, liniilee
Eu cu fotografia doar cheltuiesc. Mă îmbogăţeştede legătură, unghiurile. De foarte multe ori,
reuşita tehnică te poate face să crezi că ai
sufleteşte şi îmi procură plăcere de trei ori: oreuşit din punct de vedere artistic, ceea ce nu
e adevărat. Contează într-adevăr, în fotografia
dată când fotografiez, apoi când developez şi, îndigitală, şi aspectul tehnic al realizării,
metodele utilizate pentru montaj sau
sfârşit, când măresc. Eu nu am luat nici un cursmanipulare, rafinamentul acestuia, gradul în
care cel care a prelucrat imaginea stăpâneşte
de foto vreodată. Mă consider fotograf amator,instrumentul de lucru. De multe ori, chiar şi în
ce priveşte tehnica, se pot vedea destul de
dar profesioniştii vin şi iau lecţii de la mine.multe aspecte de stângăcie.

Québec-ul are mai mulţi artişti decât toatătehnica, se pot vedea destul de multe aspecte
de stângăcie.
Canada. Cei din USA vin aici şi închiriază
Cum comentaţi situatia fotografiei în
fotografi, pentru că e mai ieftin. Piaţa este deja
Canada ? Se poate trăi aici din fotografie ?
ocupată de profesioniştii de aici…

D.I. Vlădoiu : Majoritatea artiştilor plastici în

Ce genuri de fotografie vă pasionează? Canada trăiesc din alocaţia de ajutor social, în

valoare de aproximativ 500 CAD pe lună. Sunt

D.I. Vlădoiu : 90% din ceea ce fac este
foarte mulţi extrem de buni, dar nu ajung la
fotografie alb-negru. Poza color îţi dă prea
comenzi. Fotografii de ziar câştigă relativ
multă informaţie şi atunci subiectul se pierde
prost, între 1500 si 2000 CAD pe lună. E
printre amănunte. Poza alb-negru este deja o
adevărat, au drept de autor asupra
intrepretare a realităţii. O ajustez din expuneri,
fotografiilor, chiar şi după publicarea lor în
distanţă, claritate, dau tonuri vaste, fac mişcări,
ziar. Dacă te duci la o bancă de fotografii, eşti
pun filtre de difuzie. Îmi place să mă joc. Cu
cântărit din ochi imediat : contează foarte
alb-negrul comunic mai mult sentiment. Cu poza
mult ţara din care vii, cum ştii să negociezi,
color comunic informaţie. Şi apoi, durata de
cine eşti si ce activitate anterioară ai. Există
viaţă a unei fotografii alb-negru este mult mai
diferite tipuri de contracte. Am un coleg care
mare dacât cea a fotografiei color. Bine, cu
are într-o bancă de imagini în jur de 5 000 de
tehnologia digitala se schimbă lucrurile... Nu se
fotografii, dar nu poate trăi din asta. Îi vin de
mai modifică nici un ton din fotografia color o
acolo între 100 si 400 CAD pe lună. Iar
sută de ani...
subiectele se perimează. Stocul trebuie mereu

Mă pasionează formatul mijlociu, 6 mm x 6 mmîmprospătat. Aici paparazzi nu sunt bine

şi cel mare, 4’’ x 5’’. În primul rând, lungimeaplătiţi. În Montréal sunt relativ mulţi, pentru

tonală este mai mare, am griuri mai multe,că vin starurile americane să petreacă câteva

acurateţea creşte. În al doilea rând, formatulzile într-un loc considerat de nord-americanii

pătrat poate fi adaptat la orice tip de subiect.anglofoni exotic, în care se vorbeşte

Temele mele preferate sunt fotografia de stradă,franceza...

portretul şi nudul. Pentru mine, chiar dacă o

În general, Montréal-ul nu este o piaţă pentru
poza nu are valoare estetică, ea are oricumartă. Este şi greu să expui. Expoziţiile în sălile
de stat sunt programate cu doi - trei ani
valoare de document. Nu sunt un adept al mise-înainte. Fiecare cartier are un centru cultural,
en-scène-urilor. Eu iau natura aşa cum este. Dingestionat de primărie. Pe mine m-au respins
sub pretextul că nudul n-ar fi subiect de
păcate, de la moartea Prinţesei Diana, oameniiexpoziţie… Deh, aici există o mişcare feministă
foarte puternică… Au spus că dacă expun
aici au început să se ferească de fotografi, suntdespre femeie înseamnă că privesc corpul
acestuia ca pe un obiect… Mie îmi place corpul
chiar agresivi faţă de obiectivul foto. femeii şi de aceea îl sculptez cu lumină.

Care este aparatura Dvs. Totuşi,

chiar în prezent aveţi o expozitie deschisă
preferată? în inima Montréalului…

D.I. Vlădoiu : Da, este vorba de Café Wienne,

D.I. Vlădoiu : Iubesc Hasselblad-ul, pe care îl
care se gaseşte chiar pe « corrida »
folosesc mai ales ca aparat de studio, şi
Montréalului, rue Sainte-Catherine. Este o
Rolleiflex-ul, pe care îl iau mai ales pe teren,
cafenea în care se expune artă plastică. Am
dimpreună cu Nikon F3 si obiectivul E 2,8.
intrat acolo din întâmplare, să beau o cafea.
Obiectivele japoneze sparg tonurile în alburi,
Mi-au plăcut pereţii albi, înalţi, cu spoturile de
după părerea mea. Apreciez optica Zeiss.
lumină caldă. Are atmosferă. Patronul a ieşit şi
Fotografiez cu film alb-negru AGFA şi folosesc tot
a început să-mi explice că este un « art-café ».
hârtie AGFA, sau ILFORD.
M-a convins. Expoziţia are ca tema nudul şi

Am un studio cu flash profesional într-o umbrelă este deschisă până pe 5 decembrie 2001.
alb perlat, care dă umbre mai estompate,
transparente, face lumina mai dulce. Un alt
flash METZ bate în tavan şi în spatele modelului, Şi aşa ne-am cunoscut… Stimate domnule
iar pentru contur folosesc altul, paralel cu Vlădoiu, vă mulţumim!
planul filmului. Am două pânze late de patru
metri şi lungi de şase metri. Am improvizat totul PS : La despărţire am luat metroul. Pereţii
singur, inclusiv un laborator unde îmi developez
filmele. vagonului erau tapetaţi cu reclame foto, dintre

care patru afişe diferite aparţineau domnului

Vlădoiu. La mai mare! Au consemnat : Simion

Buia jr. şi Adina Dabija