Deontologia functionarului public reprezinta ansamblul normelor juridice si morale aferente functiei publice, statuate obiectiv la un moment dat

de catre legiuitor care contureaza comportamentul professional si privat al functionarului public, ca expresie a celui investit cu autoritate publica in scopul eficientizarii serviciului public Trasaturile acestei definitii sunt urmatoarele: totalitatea nomelor juridice si morale reprezinta concentrarea in aceiasi vectori a componentelor esentiale, atat cea juridica obligatorie cat si cea morala, etica. O alta trasatura este aceea ca normele sunt arondate unui domeniu bine stabilui si anume functia publica, ce reprezinta chintesenta autoritatii publice respective. Statuarea obiectiva de catre legiuitor, conturarea comportamentului professional si privat este de fapt esenta conceptului de deontologie. Daca acest comportament public este firesc a fi, sustinatorii acestuia implementeaza un caracter essential serviciului public respectiv. O alta trasatura este ca investirea cu o autoritate publica se face odata cu depunerea juramantului si creaza practice suportul exercitiului functiei oublice in delinatatea fortei acestuia. Scopul deontologiei functiei publice trebuie sa reprezinte satisfacerea nevoilor generale ale cetatenilor si are insasi menirea de a exista intr-un serviciu public, de aceea este foarte important sa recunoastem coroborarea intre cele 2 institutii publice si anume functia publica si functionarul public. INDATORIRILE MORALE ALE FUNCTIONARULUI PUBLIC In aceasta conceptie toate aceste indatoriri pe care functionarul publicle respecta pe durata exercitarii unei functii publice poarta, in general, denumirea de deontologie. La originea formularilor obligatorii cu caracter moral, dintre care unele au dobandit si caracter de obligatii profesionale, sta fara nici un dubiu stiinta administratiei. Astfel, prof. Alexandru Negoita distinge mai multe obligatii principale ce revin fp, si anume consacrarea activitatii acestuia administratiei, obligatia subordonarii fata de superiorul ierarhic, pastrarea secretului si discretia in legatura cu problemele de serviciu. Alti autori identifica alte tipuri de obligatii morale: demnitatea, probitatea, interdictia cumulului, fidelitatea, impartialitatea, respectul fata de functie si subordonat. Prof. Oroveanu identifica urmatoarele obligatii morale ale fp:de a se consacra functiei, de discretie profesionala, de rezerva, de neutralitate si impartialitate, de supunere, de comportament professional corespunzator, de perfectionare continua a pregatirii profesionale. Fp trebuie sa-si consacre activitatea sa administratiei. Aici se are in vedere excluderea unei alte functii publice. Abtinerea sau refuzul functionarul publicde a exercita atributiile functiei sale pot fi consecrate ca o demisie implicita si pot fi sanctionati cu excluderea din serviciul respective. Altfel spus, functionarul publicnu poate cumula mai multe functii sau exercita alte profesii cu exceptia indeletnicirilor stiintifice sau in invatamantul superior. Aceasta obligatie morala se regaseste analiazata in expresia interdictiei cumulului de functii. Pentru acest aspect este important de retinut 2 conditii: prima oara are in vedere incadrarea in limitele plafonului de venituri prevazut de legea salarizarii, iar a doua de refera la detinerea acordului autoritatii administrative pentru care lucreaza.

Obligatia de subordonare fata de superiorul ierarhic rezulta din atitudinea functionarul publicierarhic inferior de a executa ordinele ierarhicului superior. Aceasta obligatie morala isi are originea in norma de drept pertinenta mai ales in statutul fp. Functionarul public are obligatia de a pastra secretul si discretia in legatura cu problemele de serviciu. Aceasta obligatie a fost transformata in obligatia de fidelitate in sensul ca functionarul publicexecuta sarcini si in interesul institutiei la care lucreaza. Aceasta obligatie este calificata ca fiind una de discretie profesionala si ea deriva din obligatia functionarul publicde a servi statul cu credinta, aceasta reprezentand un principiu general fiind aplicat si in lipsa unui sistem legislative promulgat. Obligatia de fidelitate exclude sfera functionarului public, ea se extinde si asupra persoanelor alese in cadrul autoritatii cu caracter deliberativ care au obligatia de ca depunde juramantul la inceputul mandatului. Ca argument suplimentar exista uzante la marile concerne si firme unde intregul personal este obligat sa semneze o declaratie de confidentialitate, aceasta declaratie fiind compensate sau sanctionata, dupa caz. Respectul fata de functie consta, in esenta, in respectarea limitelor competentei. Demnitatea este definita ca fiind acea trasatura morala, comportamentala, care iese cel mai mult in evidenta in cazul functionarului public. Reprezinta cartea de vizita, chintesenta rafinata a comportamentului sau ce inglobeaza intreaga educatie si instruire profesionala a functionarului public, care de dobandeste in timp. Aceasta se castiga foarte greu, se pastreaza si mai greu si se pierde foarte usor. De demnitatea exercitarii functiei publice depinde stima si respetul cetatenilor, al colectivitatii. Este practice moneda de schimb intre autoritatea publica si cetateni. Obligatia de neutralitate si impartialitate. Analizand principiul care guverneaza functia publica intalnim formularea de impartialitate si obiectivitae astfel incat am putea spune ca aceste 2 componente tin de principiu si nicidecum de obligatiile morale ale functionarului public. Se stie insa ca principiile au tocmai acest stil de a trasa spiritual legii si de a constitute acel circuit care strabate foarte multe doctrine, institutii de drept implementate in functia publica. Obligatia unui comportament professional corespunzator. Aceasta obligatie presupune dovedirea probitatii, demnitatii precum si a suportului pentru functie. Totodata aceasta obligatie priveste functionarul public nu numai in activitatea sa de la serviciu ci si din viata private, insotindu-I traiectoria inainte de a ocupa o functie publica, in timpul exercitarii acesteia sau chiar dupa. Orice manifestari ilegale, imorale ale functionarului public atat in interiorul cat si in afara serviciului aduc prejudicii clare demnitatii functiei publice detinute, acestea rasfrangandu-se atat asupra activitatii, prestigiului institutiei cat si autoritatii, respective functionarului public. INDATORIRILE LEGALE ALE FUNCTIONARULUI PUBLIC In acest sens vom avea a face cu 3 paliere distincte: unul concentrat pe capitolul indatoririlor functionarului public, unul pe incompatibilitatile functiei publice si unul pe conflictele de interese. Prima componenta cea a indatoririlor, debuteaza cu obligatia indeplinirii functiei publice cu professionalism, impartialitate si in conformitate cu legea, de abtinere de la orice fapta care ar aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor

publici. Aceasta reprezinta o simbioza intre normele juridice si normele morale precum si o inlocuire permanenta a acestuia. Norma juridical are in vedere o actiune dar si o inactiune. Actiunea priveste indeplinirea in conformitate cu legea a indatoririlorde serviciu iar inactiunea priveste abtinerea de la orice fapta care ar putea aduce prejudiciul persoanelor fizice sau juridice ori intregului corp al functionarilor publici. Atat persoanele fizice cat si cele juridice se bucura de prestigiul moral sau de renume astfel incat incalcarea acestor valente pot adduce grave prejudicii atat din punct de vedere moral cat si material. NORME GENERALE DE CONDUITA A FUNCTIONARULUI PUBLIC Raportul functionar public-functie publica isi are originea si se subordoneaza conceptului de AP fiind mobilul realizarii activitatii specifice autoritatii publice. Asadar in dubla acceptiune, cea de aparat si cea de distributie , atat pe orizontala cat sip e verticala, a competentei de exercitare a autoritatii publice ce revine administratiei, functionarul public este elementul mobil, fiind institutia insarcinata sa exercite AP. Respectarea legii prin care actele si faptele functionarilor este dublata de obligatia acestora de a acorda sprijin autoritatilor competente in infaptuirea actului de justitie si de asemenea, prin obligatia de a pune in exercitare si in aplicare hotararile judecatoresti. Aceasta prevedere nu este noua in dreptul administrativ, ea se regaseste ca obligatie a autoritatilor APL, prevazuta de legea 215/2000 precum si ca o obligatie a tuturor APC, prevazuta in legea instantelor judecatoresti. Preluarea acestor obligatii ale autoritatilor la nivelul functiei publice tine de raportul functionar-administratie. Ca norma generala de conduita autorul initiativei legislative a prescris functionarului public un comportament rezervat care sa inlature atitudinea vedetista prin obligatia ca in exercitarea atributiilor sale functionarul public san u se lase influentat de considerente de popularitate si notorietate. De asemenea, functionarul public trebuie sa aiba in vedere si o atitudine concilianta pentru a evita situatiile de animozitate. Principiul ierarhizarii ca element definitoriu al AP este reflectat la nivelul institutiei functiei publice prin introducerea obligatiei de a actiona in conformitate cu dispozitiile primite de la functionarii publici de conducere. Obligatia de subordonare este prevazuta la nivelul normative concret in toate regulamentele de organizare si functionare (ROF) sau in cele de ordine interioara (ROI). O alta norma general de conduita consta in indatorirea functionarului public de a manifesta o atitudine ireprosabila. Comprtamentul social in mediul de lucru, conduita etica in raport cu ceilalti participanti la realizarea actului de administratie trebuie sa fie guvernate de respect reciproc, buna credinta si sprijin loial si onest. Un element asupra caruia s-au declansat vii dispute il reprezinta obligatia functionarului public de a nu aduce reputatiei si demnitatii coducatoruluil institutiei publice, prin dezvaluirea de secrete ce tin de viata private, atingeri stanjenitoare. In ceea ce priveste functionarul public care, temporar sau permanent, desfasoara activitati de control ori de conducere le este interzis sa-si indeplineasca aceste atributii in scopul crearii unor prejudicii ce tin de motive pur personale.

Conduita apolitica si de echidistanta politica specifica AP este reglementata pentru functionarii publici prin interdictia ca in exercitarea atributiilor sa participle la activitati cu caracter public, colectare de fonduri pentru partidele politice, etc. FORTA CARE INFLUENTEAZA ETICA SI CONDUITA FUNCTIONARULUI PUBLIC In statele democratice guvernarea se bazeaza pe principiul consimtamantului celor guvernati. De aici deriva obligativitatea ca oficialii si functionarii publici, fie ca sunt alesi sau numiti, sa fie raspunzatori in fata cetatenilor. Asadar increderea opiniei publice este vitala pentru reusita guvernarii democratice. In acelasi timp guvernele fac eforturi pentru a reduce dimensiunile aparatului birocratic si cheltuielile pe care le necesita acestea, iar ministerele si agentiile sunt in permanenta supuse unui process de redefinire a atributiilor si functiilor lor. Aceasta are un impact adesea negativ asupra functinarului public si de cele mai multe ori ii fac sa cedeze coruptiei. Datorita descentralizarii s-a acordat o mai mare atentie rezultatelor si folosirii mai bune atat a resurselor financiare cat si cele umane. Intrucat etica este in mare masura atat un fenomen conditionat de cultura organizationala cat si un fenomen social, standardele comportamentale in AP sunt influentate de schimbarea normelor sociale. ELEMENTE DE INFRASTRUCTURA ETICA O infrastructura etica functionala sustine mediul in care isi desfasoara activitatea AP, mediu care la randul incurajeaza adaptarea si mentinerea unor standarde de comportament. Elementele acesteia trebuie sa interactioneze iar functiile sale trebuie sa fie complementare pentru a se obtine eficienta unei infrastructure coerente si profitabile. Infrastructura etica are 8 componente cheie care servesc 3 functii: cea de control, cea de indrumare sic ea de management. Cele 8 elemente sunt: - angajamentul politic - cadrul legal - mecanisme eficiente de tragere la raspundere, - coduri de conduita functionale, mecanisme de socializare profesionala (inclusive perfectionarea) - conditii care sa sprijine serviciile publice - existenta unor organisme de coordonare - o societate civila - o presa active care sa supravegheze si sa sanctioneze actiunie functionarilor publici. Controlul se poate obtine prin cadrul legal care sa asigure independenta anchetei si a judecatii, mecanisme eficiente de tragere la raspundere, precum si o implicare active a opiniei publice. Indrumarea se poate obtine prin un angajament clar din partea liderilor politici, codurile de conduita continand valori si standarde ale activitatii de socializare profesionala (aici putem exemplifica educatia si perfectionarea).

Managementul se poate realiz prin conditii solide pentru AP bazate pe politici eficiente de resurse umane si coordonarea infrastructurii de catre un organism central sau unul specializat. CORUPTIE SI BIROCRATIE CORUPTIE Doi factori sunt esentiali pentru o buna desfasurare a unei functii publice: etica si increderea. Coruptia este un fenomen antisocial ce reprezinta o intelegere nelegala intre 2 parti: una propunand sau promitand privilegii sau beneficii nelegitime, cealalta, antrenata in serviciul public, consimtind sau primind in schimbul executarii sau neexecutarii unor anumite actiuni functionale ce contin elemente ale infractiunii prevazute in Codul penal. Coruptia reprezinta incalcarea sistematica si nesanctionata a normelor unei organizatii sau institutii de catre unii membrii care in virturea faptului ca detin o autoritate utilizeaza resursele organizatiei cu destinatii diferite de scopurile acesteia. Coruptia, in sens larg, ca si coruptia penala, scot in evidenta aceeasi atitudine fata de morala si etica si pentru a merge la esenta trebuie precizat ca in toate situatiile ea tine de abuzul de putere si de incorectitudinea in luarea unor decizii. De asemenea coruptia reprezinta utilizarea abuziva a puterii publice pentru obtinerea de foloase personale necuvenite. Aceasta se poate realize prin abuz de putere in exercitarea atributiiloe de serviciu prin frauda (inselaciune si prejudicierea unor alte persoane sau entitati, utilizarea fondurilor illicit pentru partidele politice sau in campanile electorale, favoritismul precum si conflictele de interese. Coruptia cuprinde comisioanele oculte si toate celelalte demersuri care implica persoane investite cu functii publice sau private care si-au incalcat obligatiile care decurg din calitatea lor de functionar public si de angajat privat, de agent independent in vederea obtinerii de avantaje, indiferent de ce natura sunt, pentru ele sau pentru celelalte persoane. Coruptia poate fi, in unele societati subdezvoltate, un fenomen mai mult sau mai putin normal, constituind principala sursa de castig pentru multecategorii de indivizi. In multe tari coruptia a ajuns sa influenteze semnificativ procesul tranzitiei prin codificarea unor avantaje la nivelul reglementarilor si al institutiilor nou aparute in beneficial uno grupuri restranse distorsionand astfel evolutia politica si economica a organismului social. SUBIECTII ACTELOR DE CORUPTIE Sunt considerati functionarii publici carora li se acorda permanent sau provizoriu, in virtutea legii prin numire sau alegere, anumite drepturi si obligatii in vederea exercitarii functiilor intr-un serviciu public sau intr-o alta institutie sau intreprindere sau organizatie de stat. Potrivit art. 1 al legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, instituirea masurilor de prevenire, descoperire si sanctionare se aplica urmatoarelor persoane: 1. care exercita o functie publica indiferent de modul in care au fost investite in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice

2. care indeplinesc permanent sau temporar, potrivit legii, o functie sau o insarcinare in masura in care participa la luarea unor decizii sau le pot influenta in cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, SC, etc. 3. care exercita atributii de control protrivit legii. 4. care acorda asistenta specializata in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice 5. care, indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza, sau accord asistenta specializata atunci cand participa in vederea luarii unor decizii pe care le pot influenta. 6. care detin o functie de conducere intr-un partid sau formatiune politica, intr-un sindicat, intr-o organizatie patronala, asociatie fara scop lucrative sau fundatie 7. alte persoanele fizice prevazute in textul de lege. Aceste persoane au obligatia de a indeplini indatoririle ce le revin din exercitarea functiei sau insarcinarilor incredintate cu respectarea stricta a legilor si a normelor de conduita profesionale si sa a sigure ocrotirea si realizarea drepturilor intereselor legitime ale cetatenilor fara sa se foloseasca de functiile avute. Sunt infractiuni de coruptie si infractiunile prevazute de art. 254-257 Cod penal, precum si infractiunile prevazute in legi speciale, acestea continand elementele constitutive ale unei infractiuni. Astfel, potrivit art. 6-9 din legea 78/2000 sunt infractiuni de coruptie cea de luare de mita (art 254 Cod penal), dare de mita (art 255 Cod penal), primirea de foloase necuvenite (art 256 Cod penal) si traficul de influenta (art 257 Cod penal). Potrivit art 10 din legea 78/2000 sunt considerate infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie si sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, cu conditia ca aceasta sa fie savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite: 1. stabilirea cu intentie a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a AP este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia incheierii unei tranzactii comerciale savarsita de cei care au atributii de conducere, administrare sau gestionare. 2. acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea conform legii sau normelor de creditare a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante. 3. utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite, are sarcina de a spuraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, daca fapta este de natura a-i adduce direct sau indirect foloase necuvenite se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani. Potrivit art. 12 din aceeasi lege (78/2000) sunt pedepsite cu inchisoare de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte daca sunt savarsite in scopul obtinerii de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul urmatoarele activitati: 1. efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia, atributiile sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana utilizand informatii obtinute in virtutea functiei publice pe care o exercita.

2. folosirea in orice mod, direct sau indirect, de informatii care nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid sau formatiune politica, sindicat sau intr-o asociatie fara scop lucrative si care foloseste influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii de bani sau de alte foloase necuvenite se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani. Conform art. 17 sunt considerate infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie urmatoarele: a) tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau a unei infractiuni asimilata acestora precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune b) asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni de coruptie sau a uneia asimilata acestora c) falsul sau uzul de fals savarsit in scopul de a ascunde comiterea unei infractiuni sau savarsit in realizarea scopului urmarit pritr-o astfel de infractiune d) abuzul in serviciu contra interesului public e) spalarea de bani f) contrabanda cu bunuri provenite prin savarsirea unor astfel de infractiuni g) infractiuni prevazute de legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale h) infractiuni de bancrua frauduloasa precum si celelalte infractiuni prevazute in legea 31/1990 i) traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor si munitiei, traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei. FORMELE CORUPTIEI In functie de modalitatile de savarsire exista coruptie activa si coruptie pasiva. Coruptia activa reprezinta promisiunea oferirea sau darea cu intentie de catre orice persoana direct sau indirect a oricarui folos necuvenit catre un functionar public pentru sine ori pentru altul in vederea indeplinirii ori abtinerii de a indeplini un act in exercitiul functiilor sale. Coruptia pasiva reprezinta solicitarea ori promiterea cu intentie de catre un functionar public direct sau indirect a unui folos necuvenit pentru sine ori pentru altul sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos in vederea indeplinirii ori abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiei sale. In functie de amploarea actelor de coruptie, se tine seama de existenta marii coruptii dar si a coruptiei mici. Marea coruptie este asociata atat functiilor de nivel inalt si factorilor de decizie majora cat si formelor grave de fraude mergend pana la criminalitatea organizata contituie o problema majora in toate tarile mai mult sau mai putin dezvoltate. A fost identificat un numar mare de factori care pot influenta atat mica cat si marea coruptie. TIPOLOGIA CORUPTIEI. Aceasta poate fi impartita in 4 sfere de acoperire care se refera la niveluri relative de state corupte si de coruptie administrative.

Tarile din categoria medie de dezvoltare au fost capabile sa aduca ambele tipuri de coruptie la dimensiuni oarecum controlabile desi in permanenta raman serioase provocari in ceea ce priveste acest domeniu. In categoria coruptiei inalte sau mediului inalt sunt incluse tarile si sectiunile in care coruptia administrativa ramane problema centrala dar statul a fost mai putin capturat fata de sectorul privat decat in alte tari care se afla in tranzitie. Categoria tarilor bine dezvoltate in alt mediu cuprinde tarile unde a reusit sa se mentina sub control coruptia administrativa. In tarile foarte dezvoltate estista serioase probleme din punct de vedere al coruptiei administrative. Acestea sunt reprezentate de tarile unde puterea statului este slaba iar sectorul privat este foarte bine dezvoltat. In functie de domeniul de activitate in cadrul programunul national de combatere a coruptiei se face o distinctie intre coruptia administrativa, cea din justitie, cea politica dar si cea economica. Sectoare vulnerabile la coruptie regasim in cadrul administratiei publice locale, factori de risc reprezentativi pentru acest sector sunt repartizarea locuintelor, aplicarea legilor fondului funciar si a retrocedarii imobilelor, eliberarea de autorizatii si certificate, contracte de concesiune, asociere si incheiere, contracte de achizitii publice, de lucrari bunuri si servicii, gestionarea patrimoniului public, transferal de patrimoniu, intre institutiile publice, valorificarea bunurilor patrimoniale ale institutiilor publice aflate in axces, acordarea de ajutoare in caz de dezastre si acordarea de facilitati populatiei in diverse domenii, inmatricularile de atuoturisme, eliberarea permiselor de conducere auto, selectarea sau promovarea personalului, etc. In cadrul atuoritatilor centrale ale AP factori de risc sunt privatizarile, achizitiile publice, acordarea de licente, autorizatiile, scutirile sau esalonatile de taxe si impozite, valorificarea controalelor. In cadrul autoritatilor vamale factorii de risc sunt controlul vamal, evaziunea fiscala si contrabanda. In cadrul apararii ordinii si sigurantei nationale, avem ca factori de risc traficul de influenta, avansari in grad si in functie in mod preferential sau pe alte criterii altele decat cele ale competentei, activitatea de cercetare penala. In cadrul culturii si invatamantului avem ca factori de risc preluarea de spatii neplata taxelor si impozitelor promovarea examenelor de bacalaureat si licenta in mod fraudulos, repartizarea burselor in mod preferential, primirea unor foloase necuvenite. In cadrul autoritatilor judecatoresti ca factori se risc traficul de influenta, infl cercetarii penale, infl deciziilor judiciare, executarea hotararilor judecatoresi. In cadrul sectorului financiar bancar factori de risc sunt acordarea ori facilitarea acordarii unor credite in conditii nelegale, esalonarea rambursarii creditelor, emiterea de documente de plata fara a exista garantia sau acoperirea reala, acordarea de credite cu dobanda modificata, si executarea silita. In cadrul agriculturii si silviculturii avem ca factori de risc concesionarile, vanzarile asocierile repartizarea regimul subventiilor, exploatarea masei lemnoase importul de produse agricole cu scutiri de taxe. CAUZELE FENOMENULUI DE CORUPTIE

Procesele simultane de reconstructie politica si economica ce au loc pe fondul unei redistribuiri masive a activelor statului au creat un mediu favorabil pentru inflorirea coruptiei in administratie dar si in toate domeniile de activitate . Pentru ca o strategie de politici anticoruptie sa fie eficienta ea trebuie sa se bazeze pe intelegerea cauzelor profunde ale diferitelor manifestari ale doruptiei, dar si a varietatilor acestora. Desi sunt imposibil de stabilit cu certitudine interactiunile si liniile de cauzalitate ce produc disensiuni in functionarea sistemului institutional este totusi posibila conturarea unor potentiale linii de dezvoltare in timp ce se regasesc in toate statele. Tarile care au inceput tranzitia pornind de la conditiile initiale sunt foarte diverse atat ca nivel de dezvoltare cat si ca mostenire politica, economica, sociala etc. Conditiile initiale au influentat primele optiuni privitoare la organizarea socialinstitutionala atat ca natura a politicilor economice de urmat cat si ca principiu ce trebuie avut in vedere. Tarile in tranzitie se deosebesc unele de altele nu doar prin bogatia resurselor lor naturale ci si prin mostenirea institutional pe care au preluat-o din trecutul lor precomunist. In tarile carora mostenirea intitutionala era mult mai benefica si mai bine dezvoltata sub aspect economic aveau posibilitatea sa paseasca in perioada de tranzitie sis a se rupa de sistemele anterioare intr-un mod mult mai libertin in asa fel incat autoritatea statului cat si societatea civila sa poata promulga mari schimbari atat in domeniul public cat si in cel economic. In ceea ce priveste Romania daca studiile recente o situeaza undeva la mijlocul clasamentelor privind coruptia in Europa Centrala si de E, in ceea ce priveste resursele si mostenirea institutionala, cauzele profunde ale coruptiei constau in acele elemente care stau la baza esecurilor reformiste si anume: 1 lipsa unei schimbari radicale in plan intelectual moral al vechilor mentalitati si obiceiuri si incercarea readaptarii acestora la cerintele noilor conjuncturi 2 un cadru legislativ incoerent si insufficient, deosebit de permisiv in privinta incercarilor de fraudare si ocolire a cailor normale de evolutie 3 lipsa increderii in proprietatea private si avantajele ei 4 problema birocratiei si a neincrederii in institutiile statului. In ceea ce priveste perceptia populatiei asupra cauzelor coruptiei, influenta unor conditii generale precum criza morala specifica tranzitiei si trecutul comunist sunt vazute ca principalele cauze in apatitia si dezvoltarea coruptiei. Altele nu mai putin importante sunt saracia precum si lipsa de educatie. Pe langa identificarea destul de echilibrata a unor conditii istorice si culturale drept cauze ale fenomenului de coruptie populatia resimte in proportii diferite actiunea unor factori specifici favorizanti. Este interesant de remarcat ca atunci cand se refera la responsabilitatea functionarilor cetatenii simt sa indice mai degraba trasaturi morale sau psihologice decat aspectele structurale sau institutionale pe care le resimt. Atunci cand vorbim de propria responabilitate publicul pune pe prim plan lipsa de informare. Oamenii nu cunosc serviciile la care au dreptul aceasta fiind urmata de dorinta puternica de a se bucura de un tratament preferential. EFECTELE CORUPTIEI

Conform raportului Bancii Mondiale coruptia contribuie la cresterea saraciei si furnizarea unor servicii mai slabe prin plata unor sume neoficiale de bani ca imprumut de servicii publice inclusiv sanatate invatamant racordari la utilitati publice etc. Platile neoficiale reprezinta o parte mai mare din veniturile celor saraci, serviciile esentiale cum ar fi cele de sanatate devenind inaccesibile. Acapararea statului afecteaza totusi modul de formare a legilor si reglementarilor . Un mare numar de intreprinderi declara ca sunt afectate de acapararea statului in special prin influentarea voturilor in favoarea unor interese private. Exista posibilitatea ca firmele activ angajate in acapararea statului sa-si faca unele contributii politice si sa participe la coruptia administrativa. Coruptia este alimentata de punctele slabe din administratia publica. Ea este perceputa ca fiind inexistenta uneori iar reformele pentru combaterea coruptiei sa se bucure de putina credibilitate. Desi exista multe masuri de reducere a coruptiei acestea se bucura de un sprijin foarte larg precum si de sustinerea autoritatilor competemte dar ca efect exista foarte putina incredere in structirile ce tin de reducerea ei. COMBATEREA SI PREVENIREA CORUPTIEI CRESTEREA RESPONSABILITATII POLITICE. Responsabilitatea politica se refera la constrangerile impuse de catre organizatii sau alte grupuri de presiune ce au puterea sa aplice sanctiuni asupra comportamentului politicienilor si al oficialilor. Pe masura ce creste responsabilitatea politica si economica cresc si costurile platite de politicieni atunci cand iau decizii aducatoare de avantaje personale pe seama intereselor publice. Doua dintre principalele instrumente se stimulare a responsabilizarii politice sunt: mai multa transparenta in luarea deciziilor de catre oficialitati si cresterea competitiei politice prin organizatii ce-si inzestreaza grupurile de presiune prin mijloace puternice de exprimare a cerintelor colective. O alta modalitate este sporirea constrangerilor institutionale in cadrul statului. Structura institutionala a statuluil poate fi un important mecanism de supraveghere a fenomenului coruptiei. Consolidarea si cresterea credibilitatii sistemului judiciar prin cresterea independentei si responsabilitatii judecatorilor precum si adaptarea functiilor respective la bugetul si capacitatile existente sunt 2 aspecte deosebit de importante. Pentru a trage Guvernul la raspundere institutia Parlamentului are nevoie sa cunoasca conturile publice, are nevoie de comisii de control financiar, de abilitarea de a deschide documente, si capacitatea de aplicare a sanctiunilor credibile. O a treia modalitate avem consolidarea participarii societatii civile. In calitatea lor de entitati implicate in calitatea guvernarii dar si ca agenti de comunicare intre populatie si institutiile statului organizatiile ce alcatuiesc societatea civila au un rol imperativ in limitarea coruptiei. O a patra este incurajarea mediilor de informare independenta. Mediile de informare libere si deschise pot sprijini actiunile de supraveghere a coruptiei prin descoperirea unor abuzuri. O a cincea este crearea unui sector privat competitive. Statul este in pozitia cea mai vulnerabila in fata mecanismelor de state corupte atunci cand puterea economica este

concentrate in doar cateva firme sau domenii industriale si cand interesele economice concrete nu au un real acces la mediile politice decizionale. O a sasea este reformarea administratiei sectorului public. Consolidarea mecanismelor de responabilizare externa este la fel de importanta pentru restangerea coruptiei si conditiilor ce o favorizeaza ca si imbunatatirea managementului intern al resurselor si AP. Pentru aceasta este nevoie de instituirea unui personal adecvat precum si o remuneratie direct proportionala cu activitatea desfasurata. Sunt necesare si modificari in organismele guvernamentale pentru a se realiza separatia functiilor de reglementare de cele economice si a reinstala controlul financiar in pozitia lui de drept. Transparenta si responsabilitatea in gestiunea veniturilor fiscale trebuie consolidate printr-un buget asigurator controlat prin implementarea unor scheme functionale de executie si planificare bugetara si prin promovarea unor sisteme solide de contabilitate si control financiar. Conditiile ce favorizeaza coruptia in serviciile sectoriale pot fi restranse prin introducerea reformelor si a unei supravegheri sporite din partea societatii. Masurile de descentralizare trebuie sa se concentreze spre sporirea responsabilitatii si crearea de capacitatilocale de gestiune funanciara inca din primele momente ale descentralizarii. Luate impreuna aceste modalitati de combatere a coruptiei ar putea fi considerate mult prea complexe, ele implicand schimbari profunde in structura institutionala curenta atat politica cat si economica in chiar nucleul relatiilor intrasatatale si relatiile dintre stat si societate sau in practicile politice guvernamentale. Nici un Guvern nu are capacitatea de a reforma simultan toate domeniile mentionate odata. Pentru a fi eficienta o astfel de strategie are nevoie sa-si stabileasca cateva linii directoare pe baza carora sa-si selecteze si programeze prioritatile la capitolul reforma in functie de tipurile particulare de coruptie din acea tara. Controlul coruptiei in Romania implica adoptarea de masuri preventive care sa vizeze factori criminogeni si inlaturarea factorilor de vulnerabilitate la coruptie. Masurile necesare a fi adoptate sunt orientate spre urmatoarele domenii: reforma institutionala, crearea unui sectov privat competitive, reforma legislativa. Reforma institutionala urmareste crearea unui sitem institutional eficient in prevenirea savarsirii faptelor de coruptie si infaptuirea reformelor in domeniile fundamentale ale exercitarii autoritatii statului iar aici avem justitia, AP, si finantele publice. Reforma sistemului judiciar are in vedere exercitiul independent si impartial al actului de justitie cu atat mai mult cu cat aceasta constituie premise unei bune administrari a justitiei. Existenta unei magistraturi de elita se va realiza printr-un system de recrutare formare si perfectionare profesionala bine fundamentata in care numirea si promovarea se vor realiza numai pe baza competitiei si a eticii profesionale. CONSOLIDAREA CAPACITATII DE PREVENIRE SI CONTROL A CORUPTIEI Adoptarea in anul 2000 a legii 78 privind combaterea coruptiei a condos la instituirea sectiei de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate in cadrul Parchetului de pe langa ICCJ ca structura specializata in acest domeniu. Reforma APC si APL. Aceasta se constituie intr-un obiectiv fundamental urmarind principiile restructurarii AP, descentralizarea serviciilor publice si consolidarii autonomiei

administrative precum si alte coerente ale actului administrativ din cadrul sistemului administrativ. Aici se au in vedere urmatoarele: Realizarea stabilitatii institutionale corelata cu stabilitatea functionarilor publici in scopul asigurarii continuitatii activitatilor si programelor derulate de autoritatile si institutiile publice. Accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice insotita de mecanisme eficiente de angajare a raspunderii. Constituirea la nivelul ministerelor si a altor institutii publice a unor structuri cu atributii in implementarea unor masuri curpinse in planurire sectoriale de actiune impotriva coruptiei. Instituirea unor proceduri interne in cadrul fiecarei institutii publice prin care sa se reglementeze obligatii clare si precise privind modul de sesizare a faptelor de coruptie. Reglementarea activitatilor compartimentelor cu atributii de comtrol organizate la nivelul autoritatilor si institutiilor publice. Organizatii de audit care sa investigheze sis a publice rapoarte cu privire la orice deturnare a destinatiei fondurilor publice urmand a fi prezentate spre analiza comisiilor parlamentare. Transparenta si existenta cailor de atac in procesul decisional administrativ. Ele trebuie sa asigure transparenta deciziilor, raspunsuri adecvate la petitii formulate de cetateni si existenta cailor de atac care includ sesizarea organului administrative ierarhic superior, apelul judiciar si Avocatul Poporului. Prevenirea coruptiei in AP trebuie fundamentata pe reformarea managementului prin instituirea si dezvoltarea unui system obiectiv de selectie promovarea si evaluarea functionarilor publici facuta in mod efficient imbunatatirea calitatii serviciilor publice reconsiderarea relatiei cetatean-functionar public stoparea birocratiei sin u in ultimul rand eliminarea surselor de coruptie in administratia fiscala. Aici se au in vedere instituirea unui system obiectiv de selectie promovare si evaluare a functionarilor publici. De asemenea se mai are in vedere imbunatatirea calitatii serciviilor publice. La instituirea unui system obiectiv de selectie promovare si evaluare a fp trebuie sa retinem ca atat promovarea cat si angajarea trebuie sa se bazeze in mod exclusive pe recunoasterea obiectiva a meritelor si performantelor profesionale. De asemenea se elaboreaza si implementeaza codul deontologic al fp. Se are in vedere realizarea unei stricte si precuse delimitari a atributiilor de serviciu prin intermediul fisei postului pentru fiecare functionar. Se asigura transparenta veniturilor personale care isi desfasoara activitatea in sectorul bugetar.