1

SISTEM FUZZY PENTRU PROTECŢIA LINIEI DE

CONTACT

1. Generalităţi

Protecţia unei instalaţii electrice trebuie să asigure în mod

automat deconectarea acesteia în cazul apariţiei unui defect sau a unui
regim anormal de funcţionare, periculos pentru instalaţie; în cazul în
care acestea nu prezintă un pericol iminent, protecţia nu comandă
deconectarea instalaţiei, ci semnalizează regimul anormal.
Deşi linia de contact din transportul electric feroviar (şi nu numai)
poate fi privită ca o linie de distribuţie a energiei electrice, ea are
multe caracteristici (mecanice şi electrice) diferite faţă de sistemele
uzuale din electroenergetică. Astfel, regimul frecvent de avarie este
scurtcircuitul în linia de contact (LC), în posturile de secţionare (P.S.),
de legare în paralel (P.P.), de subsecţionare (P.S.S.) sau în substaţiile de
tracţiune (ST), produs prin conturnarea izolatoarelor sau deranjamente
de natură mecanică datorate pantografului locomotivei electrice
(fig.1).
R
S
T

ST. A ST. B

I
II
PS

Şina ISC

Fig. 1

Creşterea bruscă a valorilor curenţilor în cazul scurtcircuitelor are

consecinţe negative atât asupra instalaţiilor fixe de tracţiune electrică
(efecte termice şi dinamice), cât şi asupra altor instalaţii din vecinătate

1
 2

(inducţii periculoase în reţelele telefonice, în reţelele de joasă tensiune,

conducte etc.), care pot periclita viaţa personalului din preajma căii
ferate.
În cazul liniilor ferate electrificate în sistemul monofazat cu
frecvenţa de 50 Hz, distanţa între două ST este de 50 ÷ 60 km, în
funcţie de profilul liniei. La liniile simple, impedanţa caracteristică mare
(0,47 Ω/km), conduce la curenţi minimi de scurtcircuit (la capătul
liniei), mai mici decât curenţii maximi de lucru.
În cazul scurtcircuitelor în apropierea ST, curenţii ajung la de opt
ori curentul de sarcină, motiv pentru care ei trebuiesc întrerupţi în cel
mai scurt timp. Nici scurtcircuitele cu valori mici ale curentului nu
trebuiesc însă menţinute un timp prea îndelungat, având efecte
nefavorabile asupra instalaţiei.
Datorită aspectelor menţionate anterior, protejarea fiderilor liniei
de contact prin protecţia maximală de curent, nu este suficientă. În
prezent, protecţia de bază a fiderilor este realizată în două moduri:
a) prin relee di/dt
În regim normal de funcţionare, locomotiva este un consumator
deformant, curba curentului fiind mult diferită de o sinusoidă. În cazul
unui scurtcircuit, curentul devine sinusoidal. Aceste relee au
posibilitatea de a detecta forma curbei curentului şi în funcţie de cele
precizate anterior, pot deosebi o suprasarcină de un curent de
scurtcircuit şi pot da, în momentele corespunzătoare, comanda de
declanşare a întreruptorului. Deşi în prezent releele di/dt sunt larg
răspândite în România, ele prezintă un dezavantaj major: îşi bazează
funcţionarea pe existenţa regimului deformant, care în viitor trebuie
eliminat din motive de poluare electromagnetică. De altfel, în vest,
împotriva regimului deformant se iau măsuri ferme (filtre automate de
armonici). Într-o asemenea situaţie, care oricum va trebui să se impună
şi în România, releele di/dt devin inoperante.
Un alt dezavantaj al principiului enunţat îl constituie faptul că, în
cazul unui sistem energetic cu o putere de scurtcircuit mică, existenţa
consumatorului monofazat (locomotiva electrică cu puterea de 4 ÷ 5
MW) poate conduce la apariţia regimului deformant chiar şi la
scurtcircuit, situaţie în care acesta nu mai este detectat ca atare.
b)prin relee de impedanţă

2
 3

Releele de impedanţă sunt larg răspândite în toate sistemele

electroenergetice, dar în tracţiunea electrică ele constituie o protecţie
de bază. În cazul unei protecţii obişnuite care controlează impedanţa
liniei nu se poate face distincţie între o suprasarcină şi un scurtcircuit
îndepărtat, decât dacă se măsoară şi defazajul tensiune-curent. Astfel,
în regim de suprasarcină, acest defazaj este de 20 ÷ 300, iar în regim
de scurtcircuit, el are o valoare caracteristică liniei respective (68 ÷
700). Din aceste motive, releele de impedanţă sunt complexe şi
scumpe.
În literatura de specialitate sunt prezentate o serie de
considerente care demonstrează că forma caracteristicii de acţionare a
releului, în planul complex, este determinantă pentru obţinerea
performanţelor dorite (influenţa rezistenţei arcului la scurtcircuit,
comportarea la suprasarcină şi pendulări). Conform figurii 2, forma
eliptică este cea mai adaptată cerinţelor liniei de contact, cu defazajul
de sensibilitate maximă egal cu unghiul de scurtcircuit al liniei.
Cu cât forma caracteristicii de acţionare este mai adecvată
cerinţelor impuse releului
de impedanţă, cu atât complexitatea şi preţul de cost ale acestuia sunt
mai mari.
Pe lângă acest dezavantaj, precizia releelor clasice de impedanţă
este discutabilă, iar odată realizat, un releu nu-şi modifică aspectul
caracteristicii (prin reglaj) decât în limite foarte restrânse, ceea ce
afectează universalitatea sa.
jX jX

Zsupr Zsupr
R R

a b
jX
jX

Zsupr Zsupr

R R
c d

3
 4

Fig. 2

Până în prezent, aceste două tipuri de relee (di/dt şi impedanţă)

sunt singurele utilizate în practică pentru protecţia la scurtcircuit a
liniei de contact din transportul feroviar în curent alternativ la 50 Hz.
Pe lângă acestea, există protecţiile uzuale (de curent, de minimă
tensiune, direcţională la LC, de gaze, de cuvă, diferenţială, de curent
etc. la transformatoare), cunoscute din literatura de specialitate.
Protecţia de impedanţă se poate utiliza cu succes şi la
transformatoare, din următoarele motive:
- în substaţiile existente, protecţia maximală se reglează la un
curent care să acopere şi linia până la PS, dar se prevede un blocaj de
minimă tensiune care permite acţionarea protecţiei numai în cazul unei
scăderi accentuate a tensiunii pe barele ST, caracteristică unui
scurtcircuit;
- deşi simplă, soluţia prezentată mai sus nu este totdeauna
aplicabilă deoarece în cazul unui scurtcircuit în zona PS tensiunea
remanentă pe barele substaţiei ajunge la nivelul tensiunii
corespunzătoare suprasarcinii de 100% a transformatorului;
- la suprasarcini mari pot apărea deconectări intempestive care
conduc la perturbaţii serioase în circulaţia trenurilor, asemenea situaţii
realizându-se când ST vecină este scoasă din funcţiune sau când se
reface circulaţia după o întrerupere de durată (o avarie).
Eliminarea dezavantajelor menţionate se obţine utilizând
protecţia de impedanţă pe partea secundară a transformatorului şi
menţinând
2000 A protecţia maximală de curent pe partea primară.
I
∼
50 Hz 5 5V
Trad.
2. Structura dispozitivului de protecţie
A curent ∼ 50
Trad.
ϕ
numeric
Pentru protecţia împotriva ϕ
regimurilor anormale de funcţionare a
LC s-a conceput un dispozitiv complex care înlocuieşte atât releele
27,5 U
maximale
kV
de curent, de minimă tensiune etc., cât şi releul de
∼ 5Trad.
impedanţă. Schema
V tensiun
de principiu
5V a acestuia este dată în fig. 3.
50 Hz ∼ 50
e

I Comanda
ϕ declanşare
Releu numeric Bloc
U bazat pe logică 4 programabil întreruptor
fuzzy de temporizare înaltă
tensiune
 5

Fig. 3
Semnalele de tensiune şi curent sunt preluate din secundarele
transformatoarelor obişnuite de măsură cu care sunt dotate toate
ST. Ele sunt transformate în semnale alternative cu valoare efectivă
de 5V în traductoarele aferente, care au şi rol de separare galvanică.
Condiţiile esenţiale impuse acestora sunt liniaritatea şi păstrarea
corespondenţei de fază între semnalele de intrare şi cele de ieşire,
pentru a nu introduce erori în procesul de măsurare a defazajului
tensiune-curent.
Pentru determinarea acestui defazaj a fost conceput un traductor
numeric de înaltă precizie, foarte rapid, comanda de declanşare în
cazul unui scurtcircuit fiind realizată în cursul primei alternanţe a
curentului (performanţă imposibil de obţinut în alt mod).
Prelucrarea celor trei semnale (U, I, ϕ) se face numeric într-un
releu complex bazat pe logică fuzzy. Ansamblul de reguli utilizate se
stabileşte de un grup de experţi umani şi poate fi modificat în orice
moment, asigurându-se astfel adaptarea releului la orice condiţie reală
de funcţionare a LC. Structura releului are la bază un microcontroller
dedicat şi dotat cu circuitele anexă (memorii, convertoare A/N şi N/A
etc.) necesare.
După defuzificare, semnalul de ieşire al releului comandă un
circuit de temporizare programabilă, astfel încât declanşarea
întreruptorului de înaltă tensiune să se producă la timpii impuşi prin
baza de reguli.
5
 6

Detaliile constructive ale blocurilor menţionate anterior se

prezintă în cele ce urmează.

2.1 Traductorul de defazaj (ϕ)

În literatura de specialitate sunt prezentate mai multe metode

analogice de determinare a defazajului tensiune-curent (de exemplu
utilizând un traductor Hall, circuite RLC etc.). Dacă se urmăreşte
realizarea unei protecţii de impedanţă performante, acest unghi
trebuie cunoscut cu mare precizie, care nu mai poate fi asigurată prin
metode analogice (care furnizează ϕ prin relaţii neliniare). Concluzia
este valabilă şi în cazul protecţiei direcţionale când defazajul tensiune-
curent creşte peste 1800. Deoarece un singur dispozitiv înlocuieşte mai
multe relee de protecţie (maximală de curent, direcţională, de
impedanţă, de minimă tensiune), traductoarele utilizate trebuie să fie
liniare şi de precizie ridicată.
Schema de principiu a traductorului de defazaj propus este
prezentată în fig. 4.u,i
ϕ
u i

ωt
   

G f = 1 kHz
.D.
B1 P1 P2
u∼ DOU 1 0 Numărător

RESET

B2
i∼ 1 0
DOI
START CONV.
CONV.
ϕ
STOP CONV. NIA

Fig. 4

6
 7

Circuitele DOU, DOI sunt detectoare de trecere prin “0” ale

sinusoidelor tensiunii şi curentului, care furnizează câte un impuls
indiferent dacă trecerea este de la valori pozitive la valori negative,
sau invers. Deci, într-o perioadă acestea vor genera câte două
impulsuri care vor fi prelucrate de bistabilii B1 şi B2. La momentul  ,
B1 trece din “0” în “1”, B2 fiind încă în “0”, poarta P1 rămânând
deschisă până la momentul , când B2 trece în “1”. Între momentele
 şi , semnalul dreptunghiular furnizat de generatorul cu cuarţ GD,
având o frecvenţă de 1 kHz, este aplicat unui numărător. La momentul
 bistabilul B1 trece în “0”, iar porţile P1 şi P2 se închid, producându-
se şi resetarea numărătorului care va fi, astfel, pregătit pentru o nouă
perioadă a tensiunii alternative.
Conţinutul numărătorului este aplicat unui convertor N/A,
tensiunea obţinută la ieşirea acestuia fiind o măsură exactă a
defazajului tensiune-curent, ϕ. Conversia începe la momentul  şi se
termină la momentul , iar conţinutul numărătorului trebuie transferat
convertorului în timpul  → .

2.2 Blocul programabil de temporizare

Acesta trebuie să furnizeze comanda de declanşare a

întreruptorului de înaltă tensiune, cu o temporizare variabilă în funcţie
de concluziile analizei fuzzy, furnizată de microcontroler (“0” - blocat;
“1” - instantaneu).
Schema de principiu a temporizatorului este dată în figura 5.

Oscilato
r ∆f
f1

i
Microcontro Convertor Numărăt
u
ϕ ler tens./ or
Fuzzy frecv.
Compara
tor
Prag de
declanşare

U declanş. Mec. de
Compara
instantane impuls acţ.
tor
e declanşa IUP
7
re
 8

Fig. 5

Semnalul furnizat de controlerul Fuzzy variază între 0 [V] (“0”) şi

5 V (“1”), “0” corespunzând situaţiei când nu trebuie să se producă
declanşarea întreruptorului de înaltă tensiune, iar “1” când
declanşarea trebuie să fie instantanee.
Semnalul de tensiune este convertit liniar într-un semnal de
frecvenţă având caracteristica din figura 6.

f
f2

f1

5 U [V]

Fig. 6
Circuitul ∆f furnizează un semnal dreptunghiular cu frecvenţa
variabilă între zero şi (f2-f1). Comparatorul compară conţinutul
numărătorului cu un număr fix, numit “prag de declanşare” iar, în
momentul egalităţii lor, furnizează la ieşire impulsul de declanşare. Cu
cât tensiunea furnizată de controlerul Fuzzy va fi mai mare, acest
număr va fi atins mai repede, deci declanşarea se va produce mai
rapid.
Pentru a asigura declanşarea instantanee cu mai multă siguranţă,
a mai fost prevăzut un circuit care compară tensiunea de la ieşirea
controlerului cu o tensiune de prag astfel încât în momentul egalităţii
lor să se poată da şi pe această cale impulsul de declanşare.

3. Stabilirea regulilor de bază pentru releul Fuzzy

După cum s-a menţionat, pentru protecţia complexă a liniei de

contact din transportul electric feroviar în curent alternativ monofazat
(27,5 [kV], 50 [Hz]) s-a conceput un releu Fuzzy considerând cazul

8
 9

practic al unei substaţii de tracţiune electrică feroviară. Acest releu

permite realizarea protecţiei maximale de curent, protecţiei la
suprasarcină, protecţiei de distanţă şi protecţiei de minimă tensiune.
Deşi iniţial nu a fost luată în consideraţie protecţia direcţională
(circulaţia inversă de curent între două substaţii de tracţiune),
introducerea ei nu ridică nici o problemă şi se consideră că releul Fuzzy
o poate realiza şi pe aceasta.
În figura 7 se prezintă schema bloc a acestui releu.

Fig. 7 Schema bloc a releului Fuzzy

Deoarece scala de reprezentare a funcţiilor de transfer
corespunzătoare mărimilor procesate este procentuală (0 - 100%), a
fost necesară normarea universului de discuţie, care s-a efectuat cu
ajutorul funcţiei polinomiale de gradul I.
a) Informaţii mărimi intrare
S-au considerat următoarele regimuri uzuale:
a1) pentru curent:

Valorile lingvistice ale Domeniul de variaţie Univers de discuţie

variabilei lingvistice [A] [%]
“curent”
normal 50 ÷ 600 0 ÷ 30,8
suprasarcină 600 ÷ 800 25,6 ÷ 41
scurtcircuit 800 ÷ 2000 35,9 ÷ 100

Fig. 8 Reprezentarea funcţiilor de apartenenţă pentru mărimea de intrare

“curent” utilizând software-ului controlerului Fuzzy

a2) pentru tensiune:

Valorile lingvistice ale Domeniul de variaţie Univers de discuţie

9
 10

variabilei lingvistice [kV] [%]

“tensiune”
scurtcircuit 16 ÷ 20 0 ÷ 43,5
suprasarcina 20 ÷ 25 26,1 ÷ 87
normal 25 ÷ 27,5 69,6 ÷ 100

Fig. 9 Reprezentarea funcţiilor de apartenenţă pentru mărimea de intrare

“tensiune” utilizând software-ului controlerului Fuzzy

a3) pentru defazaj:

Valorile lingvistice ale Domeniul de variaţie Univers de discuţie

variabilei lingvistice [grad] [%]
“defazaj”
normal 0 ÷ 30 0 ÷ 43,8
suprasarcina 30 ÷ 60 31,3 ÷ 81,3
scurtcircuit 60 ÷ 80 68,8 ÷ 100

Fig. 10 Reprezentarea funcţiilor de apartenenţă pentru mărimea de intrare

“defazaj” utilizând software-ului controlerului Fuzzy

b) Informaţii mărime de ieşire (comanda)

Valorile lingvistice ale Domeniul de variaţie Univers de discuţie

variabilei lingvistice [V] [%]
“comanda”
blocat 0 0
tempmare 1,66 33,3
tempmic 3,33 66,6
instant 5 100

10
 11

Fig. 11 Reprezentarea funcţiilor de apartenenţă pentru mărimea de ieşire

“comanda” utilizând software-ului controlerului Fuzzy

c) Reguli de conducere (inferenţă)

Regulile au fost stabilite din considerente practice, în urma
consultării literaturii de specialitate şi a experţilor din domeniul
tracţiunii electrice şi a instalaţiilor de protecţie a sistemelor electrice.
În figura 12 este prezentată tabela de inferenţă care leagă
variabilele de intrare fuzzy de variabila de ieşire, descrise mai sus, prin
intermediul metodei de inferenţă max-min. Pentru defuzificare s-a ales
metoda centrelor de greutate singleton datorită avantajului major al
acesteia, şi anume timp mic de prelucrare, condiţie imperios necesară
pentru funcţionarea în timp real a controlerului Fuzzy, cu funcţie de
releu. Din acest motiv, pentru aplicaţia practică analizată, s-au stabilit
funcţii de apartenenţă de tip singleton corespunzătoare termenului
lingvistic “comanda” a mărimii de ieşire. Utilizarea împreună a metodei
de inferenţă max-min şi a metodei de defuzificare mai sus menţionată
este foarte des întâlnită în practică şi a condus la obţinerea unor
performanţe deosebite a sistemelor de reglare.

11
 12

Fig. 12 Tabela de inferenţă pentru comandă

4. Determinarea experimentală a caracteristicilor

statice
ale releului Fuzzy proiectat

Cercetările întreprinse, referitoare la comportarea "expertului

uman" au evidenţiat faptul că acestuia îi este specifică o comportare
puternic neliniară, însoţită de efecte de anticipare, integrare, predicţie
şi chiar de adaptare la condiţiile concrete de funcţionare. Nuanţarea
caracterizării lingvistice a desfăşurării procesului, precum şi
interpretarea pe bază de experienţă a procesului de generare a
comenzii reprezintă "parametrii" prin care se pot modifica proprietăţile
regulatorului.
În consecinţă, algoritmul fuzzy proiectat a condus la un regulator
neliniar, ale cărui caracteristici vor fi prezentate în continuare.
Determinarea experimentală a acestor caracteristici de reglare s-a
efectuat în laborator, prin utilizarea controlerului Fuzzy, cu software-ul
corespunzător şi a interfeţei ADA 3100 (fig. 13). Astfel, controlerul a
fost încărcat cu reglajul prezentat anterior, iar prin interfaţa ADA 3100
şi PC s-au transmis semnalele necesare intrărilor programate şi s-a
înregistrat semnalul de comandă. Aceste mărimi au fost analizate şi
reprezentate grafic.
ADA 3100
PC
12
Controler
Fuzzy RS232 Imprimantă
 13

Fig. 13
Deoarece există trei variabile de intrare, u, i, ϕ, pentru a putea
reprezenta caracteristicile spaţiale de reglaj au fost alese pe rând câte
două variabile de intrare, cea de-a treia fiind considerată ca
parametru.
Astfel, în figurile 14 şi 15 s-au reprezentat suprafeţele, respectiv
caracteristicile de reglare luând ca variabile curentul şi tensiunea iar ca
parametru defazajul (trei cazuri: scurtcircuit, normal, şi suprasarcină).

a) b)

c)
Fig. 14 Suprafeţele de comandă tensiune-curent
pentru diferite valori constante ale variabilei "defazaj"

13
 14

a) b)

c)
Fig. 15 Caracteristicile statice în coordonate (tensiune, curent)
prin curbele de "defazaj" = constant
În figurile 4.16 şi 4.17 sunt reprezentate suprafeţele, respectiv
caracteristicile de reglare pentru variabilele defazaj şi curent, luând ca
parametru tensiunea (trei valori: scurtcircuit, normal şi suprasarcină).

a) b)

c)
Fig. 16 Suprafeţele de comandă defazaj-curent
pentru diferite valori constante ale variabilei "tensiune"

14
 15

a) b)

c)
Fig. 17 Caracteristicile statice în coordonate (defazaj, curent)
prin curbele de "tensiune" = constantă
În figurile .18 şi 19 sunt reprezentate suprafeţele, respectiv
caracteristicile de reglare pentru variabilele tensiune şi defazaj, luând ca
parametru curentul (trei valori: scurtcircuit, normal şi suprasarcină).

a) b)

c)
Fig. 18 Suprafeţele de comandă defazaj-tensiune
pentru diferite valori constante ale variabilei "curent"

15
 16

a) b)

c)
Fig. 19 Caracteristicile statice în coordonate (defazaj, tensiune)
prin curbele de "curent" = constant

Interpretarea acestor caracteristici este simplă şi se observă că

ele corespund întru totul tabelei de inferenţă.
În concluzie, se poate afirma că algoritmul proiectat permite
analiza oricăror situaţii reale din instalaţia de alimentare cu energie
electrică a căii ferate electrificate urmând ca proiectarea şi realizarea
practică a întregului sistem de protecţie să facă obiectul altui referat.

16
 17

CONCLUZII

În ultima perioadă de timp au fost dezvoltate pe plan mondial o

serie de principii noi de realizare a sistemelor de protecţie, bazate pe
tehnica numerică, obţinându-se performanţe deosebite.
Utilizarea logicii Fuzzy în sistemele de protecţie, ar putea conduce
la simplificarea constructivă a acestora, reducerea preţului de cost şi
creşterea performanţelor obţinute.
Este necesară cunoaşterea bazelor teoretice ale reglării Fuzzy, cu
analiza diverselor metode de fuzificare - defuzificare, în vederea
stabilirii celei mai adecvate variante, având în vedere cerinţele
sistemului de protecţie (precizie, rapiditate maximă în luarea deciziilor,
realizare practică economică).
Pentru a efectua proiectarea şi verificarea algoritmilor Fuzzy de
conducere, a fost necesară conceperea şi realizarea unui controler şi a
software-ului adecvat. Se expune schema concepută a unui astfel de
controler elementar, utilizând un microprocesor specializat şi realizat
practic sub forma unei plăci de mici dimensiuni (6x12cm.). El poate
lucra independent, conectarea cu PC (prin interfaţa serială fiind
necesară numai în faza de introducere sau modificare a regulilor. Fiind
prevăzut cu memorie proprie, intrări şi ieşiri analogice şi numerice şi
linie de comunicaţie cu alte controlere, dispozitivul realizat practic are
o mare arie de aplicabilitate. Preţul său de cost (cca.80 USD) este
foarte mic, iar performanţele avute în vedere au fost confirmate
practic. Software-ul ataşat (adaptabil pe orice PC) permite instalarea
reglajelor Fuzzy şi a graficelor pentru mărimile de intrare-ieşire,
testarea regulilor etc.
Acest capitolul analizează protecţia complexă a liniei de contact
din transportul feroviar, utilizând logica Fuzzy. În acest scop a fost
concepută structura unui dispozitiv original de protecţie, au fost
descrise funcţional blocurile componente şi au fost stabilite regulile de
bază pentru releul Fuzzy, plecând de la un set de situaţii reale din
practică. Aceste reguli pot fi dezvoltate ulterior fără nici o dificultate,
pentru orice alte situaţii reale, ceea ce constituie un avantaj deosebit
al noului concept propus.

17
 18

Utilizând controlerul descris anterior, baza de reguli a fost

implementată şi au fost determinate experimental caracteristicile
statice şi suprafeţele de reglare pentru ansamblul Fuzzy propus,
confirmându-se corecta lui funcţionare.
Pentru finalizarea cercetărilor, se va trata proiectarea, realizarea
practică şi experimentarea în condiţii reale de funcţionare a întregului
sistem de protecţie propus.

BIBLIOGRAFIE

1. Benmonyal, G., Removal of dc-offset in current waveforms

using digital mimic filtering. IEEE Transactions on Power Delivery,
vol.12, no.1, ian. 1997, p.61.
2. Cârţină, G., ş.a., Reţele neuronale artificiale şi sisteme expert
în energetică, Editura "Gh. Asachi", Iaşi, 1994.
3. Dalstein, T., ş.a., Multineural network bazed fault area
estimation for high speed protective relaying, IEEE Transactions on
Power Delivery, vol.11, no.2, 1996.
4. Gal. S. , ş.a., Soluţii privind retehnologizarea instalaţiilor de
protecţie, comandă şi control la staţiile de transformare 110 kV/MT
exterior, Simpozionul Naţional al Reţelelor Electrice, Cluj-Napoca, 1996,
pp. 120.
5. Gilany, M.I., A digital protection technique for parallel
transmission lines using a single relay at each end. IEEE Transactions
on Power Delivery, vol.7, no.1, 1992, p.118.
6. Ivaşcu Cornelia Elena, Impactul electronicii în dezvoltarea şi
modernizarea protecţiei instalaţiilor electroenergetice, Sesiunea
ştiinţifică a Universităţii din Sibiu, 1995,
7. Ivaşcu Cornelia Elena, Automatizări şi protecţii prin relee în
sisteme electroenergetice, vol.1, Institutul Politehnic "Traian Vuia"
Timişoara, 1991.
8. Ivaşcu Cornelia Elena, Automatizări şi protecţii prin relee în
sisteme electroenergetice, vol.2, Universitatea Tehnică Timişoara,
1992.
18
 19

9. Jenkins, L., An application of functional dependencies to the

topological analysis of protection schemes. IEEE Transactions on Power
Delivery, vol.7, no.1, 1992, p.77.
10. Jenkins, L., Khincha, H.P., Deterministic and stochastic Petri
Net models of protection schemes, IEEE Transactions on Power
Delivery, vol.7, no.1, 1992, p.84.
11. Kezunovic, M., ş.a., Distance Relay application testing using a
digital simulator. IEEE Transactions on Power Delivery, vol.12, no.1, ian.
1997, p.72.
12. Kimura, T., Development of an expert system for estimating
fault section in control center bazed on protective system simulation,
IEEE Transactions on Power Delivery, vol.7, no.4, 1992, p.167.
13. Mc Arthur, S.D.J., ş.a., Support de decision pour
l'interpretation des donnes du reseau de puissance interessant les
inginieurs de protection, Lucrările GIGRE, 1996, raportul 34-203.
14. McLaren, P.G., A New Directional Element for Numerical
Distance Relay, IEEE Transactions on Power Delivery, vol.10, no.2,
1995, p.666.
15. Moga, M., Conducerea proceselor din energetică cu
calculatoare de proces, Editura Mirton, Timişoara, 1997.
16. Murty, V., A digital multifunction protective relay, IEEE
Transactions on Power Delivery, vol.7, no.1, 1992, p.193.

17. Pal, C., ş.a., Protecţia sistemelor electroenergetice, Editura

"C. Gâldău", Iaşi, 1996.
18. Rahman, M.A., ş.a., Testing of Algorithms for a Stand-Alone
Digital Relay for Power Transformers, IEEE Transactions on Power
Delivery, vol.13, no.2, 1998, p.374.
19. Redfern, M.A., A new microprocessor based islanding
protection algorithm dispersed storage a generation units, IEEE
Transactions on Power Delivery, vol.10, no.3, 1995, p.1249.
20. Sângeorzan, D., Echipamente de reglare numerică, Editura
Militară, Bucureşti, 1990.
21. Sidhu, T.S., Desing, Implementation and Testing of an
Artificial Neural Network Based FAult Direction Descriminator for
Protecting Transmision Lines, IEEE Transactions on Power Delivery,
vol.10, no.2, 1995, p.697.

19
 20

22. Sidhu, T.S., Desing, Implementation and Testing of a

microprocessor based high-speed relay for detecting transformer
winding faults. IEEE Transactions on Power Delivery, vol.7, no.1, 1992,
p.106.
23. Swartz, L., Melcher, J.C., Integration de la protection de la
commande et de l'acquisition de donnees dans les postes, Lucrările
CIGRE, 1996, raportul nr.34-109
24. Thuries, E., ş.a., Apport du traitement numerique du signal
aux transformateurs de mesure de courant, Lucrările CIGRE, 1996,
raportul nr.34-110.
25. Vasilievici, A., Delesega, I., Echipamente de comandă cu
logică programată, Editura Politehnica, Timişoara, 1998.
26. Wimmerw, W, ş.a., Consideration essentielles sur les
protections numeriques multifonctions configurables par l'utilisateur,
Lucrările CIGRE, 1996, raportul 34-202.
27. *** Schelldistanzrelais fur Hochstpannungsnetze SD 324 f.
Documentaţie tehnică AEG.
28. *** Electronisher Schnelldistanzschnitz SD 135. Documentaţie
tehnică AEG-Telefunken.
29. *** Numerical Differential Protection Relay for Transformers,
Generators and Motors 7 UT 51. Documentaţie tehnică SIEMENS.
30. *** Normative pentru proiectarea sistemelor de circuite
secundare ale staţiilor electrice, Prescripţii generale, vol.1, PE 504/96,
Bucureşti.
31. *** Normative pentru proiectarea sistemelor de circuite
secundare ale staţiilor electrice, Sisteme de conducere şi
teleconducere, vol.2, PE 504/96, Bucureşti.
32. *** Normative pentru proiectarea sistemelor de circuite
secundare ale staţiilor electrice, Sisteme de protecţie şi automatizare,
vol.3, PE 504/96, Bucureşti.
pp.113-118.
33. Prospecte ale releelor şi protecţiilor realizate de firmele:
- ABB - Elveţia
- Siemens - Germania
- Telecom S.R.L. - România
- ICEMENERG - România
- Krizik - Cehia

20
 21

- Fabrica de relee Mediaş - România

21