[oy nvemernvhya dr. Stefan BELECCIUCAPITOLULT-CARa A A ADMINISTRATIEL PUBLICE 1. Originea'si esenta conducerii sociale re binele $1 &x interesul majoriift membrilor socitifi dag, Wis setifacerea nevoilor sociale prin prestarea servcilor de intoes outa jeccietatea, mentioncazs prof. Ioan Alexandru, este un mod ale existent in Sey ainamenelr viet, iar defnirea conccptulul de societate wibeaneng ye Concepral de societate, in Timbajul comin ma i comnartt ® forma ator concepts precom: sistem social, eucaed ont ‘comunitate” Convieniea in comun, din cele ai strivechi tipari, a generst de la sine Primtins cuiueeril sociale ca o conditie a supraviewiti. Cele de’ ones Ge eae Foe Chutarea hranei (nica neeesiae la cel timp. riseas at pine apume deed nase gisea cineva care, avand mai mul expereagy eo hose inlet msi deavolat, putea sf asigure aceaté necesiae (pre pete oe ‘niet acunarea deplete ite hrinitoare pen perioada de iat oo) iedicat pe fondatorii “commnismuli. si statului si dreprului in societatea comunis ‘in miinile casei domi ——a {oan Alexandre, Adminisraia publica, Bucs, 1999, p48 4| poate avea sori de izbinds din cauza aspectuluisiu eronat. Existontaacestiteor, ins, pe parcursul a doua secole de eezvoltae gi aplicare practcd (in cazul URSS si 8 allor state socialise) sia isat emprenta la formarea modelului contemporain de 'mecanismn stata care traseazi oi obiective. Astfel, organizat tn baza principilon separatiei putrilor, justiei si ehitatit sociale, seul modem, privit ca ce! mai mare prestator de servci are funcyite de: determinare a conduitel indivizitor in societate prin stabilitea de regu a itor respectare asigurd armonia reailar dine acesta, > executare a funetllor si savinilor ce revin statului, preci si obligatilr ssbiite in relailedintre star gi persoand; prestae de servieli publce ina asigurarea unui nivel de vit decent cetienior, > infiptuiree justitiei in caz de ncdlcare de CAtse participanti la relatiile sociale a normelor de repr subilite Prin urmare, dupa cum mentiona Heghel, statul au apare umai ca 0 necesitate exterioard socictii civil, ea 0 putere stdin gi superioaréscestela, cio «ste gi scopul imanent al societticivile, stl aparind ca un subiect strict vecesor {aya de care indivizii au dreptur si obliga © data cu aparitia 54 dezvolarea starului couducerea socetii se inFipruegte de ates un apart specalizat cu un nme rely mare de persoane angajate fn Conducsrea sociai la difeite poposte gi la diterite etwpe de dezvoltare ale Soviet fost influent de anumii factor de natura politica, economics, socials te, care au determinat in mare mésuré reujta guvermiri, iar uncor! si sonra seestor popoare. {storia omeniri, menyioneazs prof. A. lorgovaa, este istoria guvemAci si ad- ‘ninistrii popoarelor, mari imperit(exemplal tipie imperiul mongol) nea revit ‘emai dart lipse unei adminiswapi si mari imperi au avutlongevitate fexem. plultipie Imperiul roman) tocmai datoritéunei administra foarte bine organient® ‘Aste, avin originea din cole mai stvechiimpuri,condiceree seein sau adminisaja (in sensul modern) s-2 manifesta sub divese aspecte pe parcunsul dezvoltatitistoriel omeniti Studieres fenomenului administativ are o importngs deosebitd. pentru aplcarea practicd a eelor mai modeme procedee si mecanisme de dirjre cu toale omeniite vieii sociale, garantind si asigurind, in acelai timp, dreptuile Liberte legitime ale particulars, Unele din aceste mecanisme se uiizeazi cu succes din cele mi strivecki impor, si, nu au Ficut decdt si se fundamenteze pin argument incontestbile de Fiecare generate gi de fiecare egim de guverare. Scopal administrayiei este argumentat de prof. Verginia Vedenay. prin ‘urmatoarele: * Hehe, Princpile flo drepmlu, Ed, Aead, Bucurgli 1969, p. 286, ° Antonie lngovan, Drepadinistrair, Bucuesi 1993, ycl,p. 11 Om este o finté sociall. El au poate 63 peoducd tot|ceea de ce are nevoie peneritexistena sa. Diviziunea sociald a muneii presupune diversitarea modurilor de satisfacere a intereselor personale gi generalé. Nevoile umane pot fi indeplinite atft prin ime Particularilor in prestarea de servicii publice cit si prin realizarea fi tuera de cditre administrate. Existé domenti in care particularit mu pot interveni, spre pilds apirarca, serviciile diplomatice et. In aceasté sferd se regiseste una din rafimile care justficd inverventia administayiei* 3 Toate popoartle, tuturortimpurilor gi-au dorit un nivele de uai decent. ina, rijloacele prin care.guvemarea a incercat si realizeze acest obiectiv au fost Ix toate popoarele gi in toate timpuritediferite, 2. Administrafia publicd contemporana si factorii ce o determina Adminstratia publick, sau fenpmenul administrate, sub toate arpecsle de organiaare si faneionsre ete obieetal principal de cercetare al tinted cpr asminisrativ xista mai mle defini, opin si concept referitor Ia. adminsseana public, elaborate in dite vimpuri de difrite gel de drep administra (© analizs compaatva a acesor tet o sian in hurl Prof. A. orgovan in acesatéordine d= idei,sutoral sueramit menfionears c&: doctrine ‘ances circumserie sfra adminisrafiel publice exclusiv in sfera executivulos fn include relsfile exteme gi eafile dare exeeaiv si celelalte puter. Spre deosebire,eutoi german ncd in sfra aéminisraii public i relaile extreme, in schimb exch din cease sferd "comanda armate",considevind 3 prin naira $2 aceasta are nimic cormun cu adminisuaia. ‘Doctrine romnk ee mai multe curente sau teze de definire a edminsrtii publice dintre care se evidentiaz’: . “Teea nesoncordanei(Seoela de a Clu) prin care se|afirmd ci ru exist 0 concordant’ perfect ine formele fondamentale deactivate a statu: si categorie sale de organ; “Teza concordanjci Scoala de la Bucuresti) concept céreia este axa pe idee existent uneiconcordane perfect ne fomocle Rupdamentle de realize a putri de stat tego deorgane cae le indepinese. Referitor in legitura dine dreptl adminisret si administaia publics, care este obiecl de baci celui dint pof. Vergina Vedenas menfonesza csi Horatur Jordi at contra tei curente: T Kae vee, Verna Vedenss, Dept adminis insti poitipoadninistatv, mana cts, Eira LUMINA LEX, Duar 2002.16. ‘Ase vedes, A lrgovan op. cit. vol 1p. 974: ee ee i