Constelatii Diamantine, Nr. 26/ 2012

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.
Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Revist# de cultur# universal#,
editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni
Constela\ii
diamantine
Constela\ii
diamantine
Anul III, Nr. 10 (26)
Octombrie 2012
_n acest num#r semneaz#: Al. Florin }ene, Doina Dr#gu], Janet Nic#, Iulian Chivu, Adrian Botez, Marius Chelaru, Lucian Gruia,
Florin M#ce[anu, Boris Marian, George Filip, Ion Scorobete, Ion Pachia Tatomirescu, Gheorghe Istrate, Livia Ciuperc#, Ioni]#
Apostolache, Geo G#letaru, Lulzim Tafa, Gheorghe A. Stroia, Elena C#lug#ru-Baciu, Isabela Vasiliu-Scraba, Traian Vasilc#u,
Terezia Filip, Hrisostom Filipescu, Ion C. {tefan, Gheorghe Vicol, Simona-{tefania Lupescu, Dan Lupescu, {tefan-Cornel Rodean,
Stelian Gombo[, Mihaela Mocanu, Petre Gigea-Gorun, Maria Niculescu, Ion Moraru , Lucre]ia Berzintu, Valeriu T#nas#.
Michelangelo - Geneza
Al. Florin Tene, Relativitatea succesului n
literatura romn.........................................pp.3,4
Doina Drgu(, Btrnul i marea ...............p.5
Janet Nic, O pinie, dou pinii .......................p.6
Iulian Chivu, Cu Otto Rank, despre fiinta care
ii excede ........................................................pp.7,8
Adrian Botez, Silabe-n sublim........................p.9
Marius Chelaru, Trenurile negre ale exilului i
expozitiile de vise ............................................p.10
Lucian Gruia, Octavian Mihalcea - Epicriza... p.11
Florin Mceyanu, Michelangelo Buonarroti
..............................................................................p.12
Boris Marian, Borismarianisme ...................p.13
George Filip, Toamna poemelor ............pp.14,15
Ion Scorobete, Versuri .....................................p.15
Ion Pachia Tatomirescu, Nou radiografii ale
Cazului Dacia ......................................pp.16-19
Gheorghe Istrate, Obsesia sonetului ...........p.19
Livia Ciuperc, Nenuntirea.......................pp.20,21
Ioni( Apostolache, Experiente mistice la
Printii Orientali, de IPS acad. dr. Irineu
Popa............................................................pp.22,23
Geo Gletaru, Versuri ......................................p.23
Lulzim Tafa, Versuri ........................................p.24
Gheorghe A. Stroia, Cromatica iubirii - astrala
cale ctre mnplinirea uman ................pp.25,26
Elena Clugru-Baciu, Versuri de noapte ..p.26
Isabela Vasiliu-Scraba, Scriitorii invizibili ..p.27
Traian Vasilcu, Versuri .................................p.28
Terezia Filip, George Baciu i reveriile sale
lirice din... vestiarul inimii ....................pp.29,30
Hrisostom Filipescu, Copiii, ngeri pe pmnt!
..............................................................................p.30
Ion C. $tefan, Sfenic trziu...........................p.31
Gheorghe Vicol, Haiku...................................p.31
Simona $tefania Lupescu, Dan Lupescu,
Neagoe Basarab sau Lamura spiritului
romnesc la 1512.....................................pp.32-35
$tefan Cornel Rodean, Constelatii
epigramatice .....................................................p.36
Din albumul CARAGIALE - UN OMAGIU
PLANETAR .......................................................p.37
Stelian Gomboy, Despre metafizica Cuvntului
n romanul Fratii Karamazov ................pp.38-42
Mihaela Mocanu, Versuri ................................p.42
Petre Gigea-Gorun, ntlnire, la Paris, cu Emil
Loteanu, poet i celebru regizor de film..pp.43-45
Maria Niculescu, Versuri ...............................p.45
Ion Moraru, Constelatii epigramatice ............p.47
Lucre(ia Berzintu, Scriitorul Solo Juster, la 90
de ani ..........................................................pp.48-53
Alexandru Oblu, Bestializarea global..pp.54-57
Valeriu Tnas, Voci de Dincolo ..................p.57
Doina Drgu(, Gloriosul solitar (Michelangelo
Buonarroti) ...............................................pp.58-60
Constela\ii diamantine
Revist de cultur universal
Fondat la Craiova,
n septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac(ie
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFITEI, orientalist, sanscritolog
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Literature, English Departament, Bucharest University
2
Anul III, nr. 10(26)/2012 Constela\ii diamantine
Responsabilitatea privind con(inutul materialelor publicate
n revista Constela\ii diamantine apar(ine strict autorului
care semneaz textul.
Adresa redac(iei:
Cartier Lpuy, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
Romnia, cod: 200440
ISSN 2069 0657
DTP: Doina DRGUT
Sumar
Redac(ia
Redactor-yef:
DOINA DRGUT
Secretar general de redac(ie:
JANET NIC
Redactor literar:
BAKI YMERI
Redactor artistic:
FLORIN MCE$ANU
Redactori asocia(i:
- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. CRISTIAN PETRU BLAN, SUA,
membru al Academiei Americano-Romne de $tiin(e yi Arte
- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,
poet bilingv, critic literar, traductor
- MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &
Literatures 249 East Pyne, Princeton University
Materialele se pot trimite la adresa:
constelatiidiamantine@yahoo.com
www.scribd.com/doina_dragut
Partener
Medi a
Ilustra(ia revistei:
Michelangelo Buonarroti
Anul III, nr. 5(21)/2012
3
Anul III, nr. 10(26)/2012
De-a lungul istoriei, notiunea de succes
a avut diferite sinonime, apropiate ca sens
sau chiar identice. Astfel cuvintele faim,
renume, reputatie, popularitate, glo-
rie, prestigiu, autoritate sau celebri-
tate au definit consacrarea public conferit
de un anumit grup social unei personalitti
remarcate ntr-un domeniu.
Observatiile pe aceast tem dateaz
chiar din antichitate, dar dezvoltate n secolul
18. n acest domeniu au fost si cteva contri-
butii romnesti, cum ar fi Mihai Ralea, T. Her-
seni, Tudor Vianu si, nu n ultimul rnd, Paul
Cornea.
Prin deceniul trei din secolul trecut, N.
Davidescu vorbea despre Norocul literar,
n care este subliniat nuanta sceptic si re-
lativist, chiar dac se avea n vedere doar
succesul literar. Acesta este imprevizibil, efe-
mer si, n final, relativ prin definitie.
n istoria literar de la noi se cunosc des-
tule cazuri de succese efemere. n secolul
XIX, versurile lui Nicolae Dimache erau citite
si memorate n saloanele vremii. Mai naintea
lui, pe la 1790, versurile din Psaltirea lui Ioan
Prale, poreclit musicos, originar din Basa-
rabia, erau citite si amintite pe vremea lui Gh.
din Moldova (pe numele lui adevrat Gh.
Kernbach ), care a trit n perioada 1859-1909,
si a scris un soi de anacreontice dulcege si
romante muzicabile (a fost salutat cu entu-
ziasm de Hasdeu si Vlahut si cultivat de
Viata Romneasc), sau Dimitrie Teleor, ale
crui poezii n vrful penitei erau citite si
cultivate la nceputul secolului XX.
Iat cteva exemple care, n parte, con-
firm efemeritatea succesului. Acesta tine si
de gustul oamenilor vremii. Filozoful grec
Constantin Tsatos spunea c e bine s scrii
n spiritul timpului tu, dar vai de acei scriitori
care au scris numai n spiritul vremii lor. Dup
Helvetius ntmplarea este aproape unicul
zeu al succesului. (De lEsprit, IV, ch.XIII).
n acest sens, butada englezului Robert
Al. Florin }ENE
Relativitatea succesului
\n literatura rom@n#
Southey trebuie amintit Publicul (succesul
de public, n.n.) si euharistia (transubstan-
tiation) sunt cele mai mari mistere... ale na-
turii.
De fapt, este greu de explicat aparitia
succesului ntr-un caz sau altul. Exemplul
ni-l poate oferi Augustin Buzura, ale crui
romane, nainte de 1989, erau cutate de citi-
tori pentru a descoperi soprlitele ce oco-
leau cenzura; azi, aceleasi romane nu mai sunt
citite de nimeni. Chiar dac au fost traduse
n nenumrate limbi pe bani publici pe cnd
era director la Centrul Cultural Romn.
Nicolae Blcescu, ntr-o scrisoare din
1851, observa: Nu tii ce lesne se face i se
desface o popularitate n vreme de revolutie
dar nu numai atunci.
n aceast capcan a succesului efemer
a czut Zaharia Stancu cu romanele sale -
Descult (despre care se spunea c a fcut
nconjurul lumii n sandale de aur) si Rd-
cinile sunt amare -, publicate tot pe bani
publici n foarte multe limbi, datorit faptului
c era presedintele Uniunii Scriitorilor si a-
great de conducerea P.C.R.
ntorcndu-ne la ce spunea Blcescu, s
ne amintim de revolutia noastr de la 1989,
cu exhibitionismul televizat al acelei perioade,
cu nelipsita prezent de pe ecranele TV a lui
Ion Iliescu, Dinescu, Blandiana etc. Urmat
n prezent de un... altfel de... reusit. Talk-
show-uri, unele de o mare incultur si vulga-
ritate.
Dusmanul cel mai redutabil al succesu-
lui, care de multe ori se confund cu pse-
udo-succesul, este spiritul critic, luciditatea
si demistificarea. Adversarii succesului
sunt, n general, spiritele sceptice, satirice,
polemice, ironice. Din aceast cauz ele n-
au fost si nu pot fi dect antipatice.
Succesul presupune totdeauna si o do-
z de imprevizibil, hazard, aleatoriu si vari-
abil. Acest fapt m duce la o singur con-
cluzie, direct, simpl si esential. Succesul
nu trebuie luat, n esent, foarte n serios,
este, de fapt, doar o iluzie, o himer, cum
se spune n popor, un foc de paie, reactia
spontan a unui public capricios, sau a
unui critic ce-si laud simpatiile (vezi: Alex
Stefnescu ), pe care nu se poate pune nici o
baz, chiar dac ne intoxic cu emisiunile sale
pe mai toate canalele de radio si televiziune.
ntr-un pasaj dintr-o scrisoare a lui Vol-
taire, din 15 iulie 1768, se defineste cu claritate
si luciditate ntreg mecanismul succeselor
false, efemere si inconsistente: ...La Paris
(domin ) succesele prodigioase, sustinute
de coterie, de spiritul de partid, de mod,
de protectia trectoare a unor persoane de
prestigiu. Este o betie de moment, dar dup
putini ani iluzia se risipete.
Asa este, dar ce ne facem c acesti bene-
ficiari ai succesului efemer beneficiaz, p-
n una alta, de burse, premii, publicri de
crti, toate pe bani publici, si chiar de medalii
oferite de presedintii statului romn. Mai n-
totdeauna aceiasi scriitori care se afl n con-
ducerea Uniunii Scriitorilor sau a filialelor,
prin autopropunere.
Perspectiva istoric, sistematizarea si ve-
rificarea pe texte au si ele, mai ales n literatura
romn, rostul lor. Unele crti premiate de
U.S.R. si Ministerul Culturii sunt de un dile-
tantism nduiostor. Iar unii dintre acesti au-
tori, din punct de vedere moral, sunt sub ori-
ce critic. Pe deasupra si fosti colaboratori
ai odioasei Securitti. La noi nu exist o cri-
tic de idei. Poate datorit faptului c o parte
din critici au simpatii politice si ideologice.
Fenomen social si istoric prin definitie,
succesul reflect ceea ce s-a numit spiritul
veacului, gustul timpului sau epoca ac-
tual.
Istoricii literari si criticii declar c nu se
mai poate scrie n secolul XXI precum n
timpul lui Homer, Eminescu sau Goethe. Cri-
ticii sunt teoreticieni ai adaptrii la obiceiu-
7
4
Constela\ii diamantine Anul III, nr. 10(26)/2012
rile curente, cum scria Marino. Ei recomand
ceea ce spunea B. Gracian s fii om al seco-
lului tu, n caz contrar risti s fii ignorat.
Totul depinde de timp, loc, tar, form de
guvernmnt, stare de spirit, nivel cultural.
Operele scriitorilor de la noi scrise n spiritul
realismului socialist nu mai sunt gustate de
cititori. Au rmas trifoi uscat n paginile
unei istorii triste.
Pentru a confirma c succesul este de
multe ori efemer si nedrept, dau exemplu din
muzic. Primele dou acte din opera Carmen
n-au avut nici un succes. Bizet, disperat, vro-
ia s se arunce n Sena. Premiera a fost salvat
la limit de aria toreadorului din actul III. Azi,
aceast oper este cea mai cntat de pe ma-
pamond.
Succesul se creeaz ntr-un mediu social.
Acesta trebuie privit cu oarecare scepticism.
El este o cauz, n sensul contaminrii, dar si
un efect al succesului.
Scriitorul, compozitorul, pictorul, toti
creatorii de art trebuie s se adapteze pu-
blicului, pe care - n acelasi timp - l si for-
meaz. Chiar dac n mod superficial si tran-
zitoriu. Dar vai de acel creator care creeaz
numai n spiritual publicului, deoarece gustul
acestuia este schimbtor.
Butadele Nimic nu reuseste mai bine
dect succesul sau scriitorul propune si
cititorul dispune elimin ipoteza valorii ab-
solute, nlocuit doar prin valoarea de cir-
culatie.
O valoare peren exist totusi. O spune
un sceptic profund ca Voltaire, ntr-o scri-
soare din 15 avril, 1745: Numai timpul poate
s fixeze pretul fiecrui lucru; publicul ncepe
totdeauna prin a fi uimit. n concluzie, pu-
blicul este derutat, mistificat, sedus, si cum
se mai spune pe la noi: dus de nas.
Pentru cei obsedati de succes - literar n
spet si cu orice pret -, cei din jurul autorilor
celor dou Istorii ale Literaturii Romne, un
mic dus rece analitic si metodic le poate fi
cum nu se poate mai util. Ceea ce nu nseam-
n c succesul nu are si unele aspecte pozi-
tive, obiective si legitime.
Succesul poate fi privit simultan din dou
directii diametral opuse. Fapt ce-l relativi-
zeaz fr drept de apel.
Psihologia literar ne confirm faptul c
autorii au nevoie vital de succes, precum
hrana, aerul si apa. Pentru muritorii de rnd.
Succesul satisface orgoliul scriitorilor, amo-
rul propriu, ambitia si nu n ultimul rnd glo-
ria. Scriitorul este mereu n goan dup su-
perlative.
Succesul este deosebit si fecund n urm-
toarele mprejurri: modernitatea, noutatea
si surpriza. Acestea sunt instrumente infai-
libile ale succesului. Fr acest tip de succes
literatura, arta n general, nu s-ar fi regenerat.
Dante ncepe scrierea Divinei Comedii
n latineste si o continu n volgare pentru a
fi citit si pentru a avea succes. n Vita di
Dante, Boccacio a observat acest fapt.
Succesul are si o dimensiune european,
inclusiv international eficient. Fr difu-
zare si consacrare, curentele moderne, in-
clusiv proglobmodernul, sesizat de Al. Flo-
rin Tene, de la simbolism la avangard, n-ar
fi avut o circulatie mondial. Titu Maiorescu
a observat acest fenomen, nc din anul 1882,
n articolul Literatura romn i strin-
tatea.
S amintim si de eficacitatea publicitar
a premiilor Nobel pentru literatur, care atrag
atentia si asupra unor literaturi mai mici, nc,
necunoscute: nigerian, australian, israeli-
an etc.
Goethe visa la o Literatur universal;
iat c n zilele noastre este posibil.
n acest context, nu putem omite calami-
tatea succeselor oficiale, specifice regimu-
rilor totalitare. n aceste regimuri, inclusiv n
regimul comunist-criminal de la noi, succe-
sele erau programate, dirijate, impuse. Erau
agreati scriitorii care scriau n spiritul re-
alismului-socialist si care fceau jocul Par-
tidului Comunist, cum ar fi: D. R. Popescu,
Zaharia Stancu, M. Beniuc, Dan Desliu, Nina
Cassian, Maria Banus, Veronica Porumbacu,
Stefan Bnut si multi altii.
n ncheiere, trebuie spus un etern ade-
vr, exprimat de Rivarol: O carte pe care o
sustii este o carte care cade. Se prbuseste
de la sine prin propria sa impostur si incon-
sistent. Crtile de succes teleghidat sunt
ratate de la nceput si prin definitie. Michelangelo - Judecata de Apoi
5
Anul III, nr. 10(26)/2012
Doina DR~GU}
Se nstea, acum o sut si
ceva de ani , n Statele Unite,
un copil care avea s devin un
atlet al cuvntului: Ernest
Hemingway. N-a avut parte de
o copilrie linistit; dovad si
faptul c a fost combatant n
primul rzboi mondial; ecoul
experientei de atunci fiind
romanul Adio, arme!.
Era, de fapt, congener cu
ilustrii Camil Petrescu, Per-
pessicius, Clinescu (acestia
stiau de Hem, si, uneori, au
scris despre el).
Aventuros din fire, Hem
vine, n calitate de corespon-
dent de rzboi, n Europa; avea
n jur de 20 de ani.
n competitie cu altii,
viitori mari romancieri americani
(precum Scott Fitzgerald, John
Dospassos, William Faulkner
etc), Hem se impune prin
tenacitate; avea, de altfel, si
dimensiunile unui boxer; a si
practicat, de fapt, acest sport.
Nzuia s-i bat, la modul
propriu, cu pumnii, pe marii si
contemporani de care am
amintit. Nu s-a ntmplat asa.
Mult-mai-talentatul Scott
Fitzgerald (dup cum consider
exegetii de peste Ocean) a avut
fericirea (sau nefericirea?) de a
o cunoaste pe Zelda si de a
face pasiune pentru ea; o
pasiune damnat. Hem s-a
nsurat, si el, a fcut copii, a
divortat, s-a nsurat din nou si
chiar a patra oar. A fost, peste
ani, din nou, n Europa, n
Spania rzboiului civil.
Dup rzboi si-a luat o vil
n Cuba (era pe atunci colonie
spaniol; avea el, ce avea,
Hem, cu los gitanos).
Acolo, n Cuba, avea
obiceiul ca, dimineata, s
gseasc la piciorul scrii de
etaj, lng masina de scris, n
care se afla o coal alb ce
avea s fie scris, un pahar
americnesc cu whisky.
Hem se conforma,
scriindu-si pagina pe ziua
aceea, bndu-si whisky-ul,
mncnd, dup care, cu statura
lui impuntoare, si punea
plria de soare pe cap, si lua
pusca de vntoare, si se
aventura n culturile de trestie
de zahr, convins c va
mpusca un leu. N-a mpuscat
nici un leu. n acest timp, el
lucra mental la crtile ce urmau
s apar. A si fost ncununat cu
premiul Nobel pentru literatur
n anul 1954. Pentru miestria
artei narative, foarte recent
demonstrat n Btrnul si
marea si pentru influenta pe
care a exercitat-o asupra stilului
contemporan, era motivatia
Juriului Nobel.
Adio, arme!, A avea,
sau a nu avea, Zpezile de
pe Kilimanjaro, Btrnul i
marea sunt tot attea repere
ale unui destin de exceptie.
Opera lui Hemingway are
ca surs de inspiratie o
experient de viat original si
profund, el relatnd "lucrurile
cele mai simple n modul cel mai
simplu".
Scriind Btrnul i
marea, Marele Hem se
identifica, si el, cu nvingtorul
nvins: pentru c, n ce const
captura imensului peste?
Aceasta este o meditatie
asupra conditiei umane si
asupra conditiei literaturii.
Puterea si Gloria sunt
efemere. Btrnul din cartea lui
Hem este un alter ego al lui
Hemingway. Marele scriitor
american ar fi putut spune, ca
si Flaubert: Madame Bovary
cest moi, Btrnul sunt
eu.
O carte fermectoare este,
nu se putea altfel, La Fiesta
- tradus n romneste sub
numele Srbtoare de
neuitat; o carte n care fostul
hamal, fostul matelot, fostul
gazetar de rzboi d mrturie
despre ceea ce se ntmpla n
lumea Parisului dintre cele
dou rzboaie mondiale.
Hemingway murea n
1961; avea 62 de ani. Dusese o
existent tumultuoas. Dduse,
de fapt, ceea ce avea de dat:
mari romane, publicistic,
nuvele remarcabile si ...
pumni... prin bistrourile
pariziene sau americane.
Dup modelul anglo-
saxon, irlandez etc. (sau
scotian?) scriitorii si artistii
interbelici de peste Ocean si
prescurtau numele sau pre-
numele; nimeni nu-i spunea lui
Scott Fitzgerald altfel dect
Scott; Hem, ori Hemingway au
aceeasi identitate: aceea de
clasic al literaturii universale.
Ernest Hemingway
B#tr@nul [i marea
B#tr@nul [i marea
6
Anul III, nr. 10(26)/2012
O PINIE,
DOU{ PINII
Janet NIC~
ENTROPIE
Exist criz politic, apoi criz economic,
apoi criz moral, criz financiar, criz de nervi,
criz de isterie, criz de afec(iune,
criz de dragoste, criz de rs, criz de petrol,
criz de gaze, criz de medicamente,
criz de ideal, criz de alimente, criz de ficat, criz de fiere,
criz de electricitate, criz de ap, criz de ncredere,
criz de gelozie, criz de muncitori.
Avem crizele noastre, dar crizele altora
devin imediat ale noastre.
Le nfiem, le creytem, s nu dea ortul popii.
La noi, diminutivele s-au stafidit,
augmentativele au luat-o razna.
Micimea se umfl yi face explozie,
banalul face petale yi sepale, devenind miracol,
nimicul face corol.
Dac la unii e cldu(, la noi este fierbere.
Dac pe alte meleaguri e scnteia, la noi este incendiul.
Dac n Occident borurile plriilor sunt de zece centimetri,
la noi sunt de douzeci de centimetri !
Dac, aiurea, pantalonii evaza(i
au treizeci de centimetri, la noi au patruzeci de centimetri !
Criza noastr e supercriz, macrocriz, megacriz...
Criza la ptrat e cercul vicios al romnului...
EDUCATIA
Mare parte din educa(ia noastr,
primit nu din rele, ci din bune inten(ii,
este de-a-ndoaselea.
Soarele rsare yi apune,
dar nu acesta este adevrul.
n democra(ie, poporul trebuie s decid,
dar yi curcile ytiu c, n acest sens,
se face numai vorbire.
Cerul este senin yi nnorat, dar... cerul nu exist.
Munca e singurul mijloc de a-(i spori avu(ia...
Pcleal! Pcleal!
Prietenii trebuie s se ajute la nevoie...
Da, prietenii anevoie se ajut!
Unirea face puterea, dar puterea dezbin...
Exist un adevr al celui de pe mal
yi un adevr al celui din ru.
Suntem, etern, la o etern rscruce.
Construim castele pe nisip, iubim fete morgane
yi frumoase fr corp. Inventm catastrofe,
fractali, structuri disipative, mpletim haos cu igla
yi ayteptm cte un strop de miracol,
unguent pe rnile yi pe naivit(ile noastre.
Michelangelo - Cupola Capelei sixtine
7
Iulian CHIVU
Fiinta n sine este o entitate real a crei
identitate se pune n valoare numai n exer-
citiul existentei (a fifiintfiindfire;
respectiv, datulobiectualizarea modali-
tatea spatio-temporalindividualizarea n
act), spre deosebire de fiinta adugat si
mai apoi spre deosebire de fiinta care i
excede. Ele sunt doar trei ipostaze pornind
de la considerent (Unul anistoric al pitago-
reicilor) spre dou orizonturi n contiguitate;
nimic nu excede pn nu se adaug. Subi-
ectul a interesat toate orientrile filosofice,
multe dintre ele s-au detasat tocmai prin mo-
dul de solutionare a problemei, si cu toate
acestea rmne mereu n actualitate. Freudi-
enii au si ei abordarea lor, una psihologizant,
printre ei numrndu-se si Otto Rank
1
, disci-
polul vienez al lui Freud, care mai apoi se
ndeprteaz de mentorul su tocmai prin
terapia existential pe care o promoveaz.
Lsm la o parte punctele de vedere comune
ale psihanalistilor n privinta Sinelui, Eului si
Supra-Eului (das Es, das Ich si das ber-
Ich), toate trei reunite ntr-o instant atot-
cuprinztoare: surs a impulsurilor si reful-
rilor, constientizarea Sinelui n determinarea
actiunii, constiinta valorilor sistemice. Dar
nu putem pierde din vedere totusi preocup-
rile lui Rank din naintea tezei de doctorat,
din 1911 (Die Lohengrin Sage), respectiv
Der Knstler (1907), si nici Der Doppel-
gnger (1925), Wahrheit und Wirklichkeit
(1929), lucrri ulterioare, n care se gsesc
suficiente detalii ale fiintrii, precum si
Seelenglaube und Psychologie (1930), ori
mai vechea lucrare Der Mythus von der
Geburt des Helden (1909), unde urmreste
o interpretare psihologic a mitologiei pe
seama unor personaje de gen Moise, Karna,
Oedip, Perseu, Ghilgames, Paris, Romulus,
Tristan etc. n judecata lui Freud, fiinta care
si excede este produsul refulat al unei ne-
vroze ancestrale, cu determinatii ntr-un
impuls inacceptabil. La Otto Rank, aceasta
este ceva mai mult: o sublimare a adaptrii la
realitatea pe care o impun pericolele unor
represalii sau pedepse, dar si culpabilizarea
nemeritat. Fiinta care si excede nu este doar
Cu Otto Rank, despre
fiin]a care \[i excede
una ipotetic, un produs mitic, ci una istoric,
cu un acut simt al tragicului transformat de
angoase n destin, cum remarca Johannes
Volkelt n sthetik des Tragischen (1897),
atunci cnd se referea la Tragischen und
Weltanschauung: Anumite conceptii despre
viat constituie un teren propice dezvoltrii
depline si profunde a tragicului...
2
Si Otto
Rank, tocmai pe ideea mretiei omului tragic,
observ paradigma fiintei care si excede.
Observatia lui Volkelt c pe ct de adnc
este o nenorocire, pe att omul afectat de ea
nu poate fi un om mic, nensemnat este ilu-
strat de Rank cu destine tragice, ns mrete,
care nu sunt lovite nici de frica de a tri
(Lebensangst), nici de frica de moarte
(Todensangst). El se detaseaz astfel de
freudieni n mod explicit nu doar n momentul
cnd distinge ntre psihologia magic si psi-
hologia stiintific, obiectiv si proiectiv,
nclinat s pretind cutarea adevrului
despre suflet fr s stie suficient despre el
din moment ce aceasta respinge contributiile
credintelor arhaice, religia si mai ales
miturile
3
. Rank continu distinctia ntre psi-
hologia stiintific si formularea legii cauza-
littii care ne-ar ndemna s credem c, dac
stim prezentul, putem calcula viitorul, ceea
ce logic porneste de la o fals premis. Lu-
crarea lui la care facem trimitere, Der Mythus
von der Geburt des Helden, ni-l arat pe Rank
nu un teoretician desvrsit al mitului, ba
chiar emite o serie de idei vulnerabile n acest
sens, ci un interpret atent al unor fapte mitice
izolate dac l judecm din punctul de vedere
al psihologiei moderne (nu neaprat freudi-
ene); ideea unui studiu psihologic al originii
miturilor rmne si astzi o tentatie nc insu-
ficient onorat. Dintre terapiile psihanalitice,
Rank se foloseste doar vag de metoda inter-
pretrii simbolurilor n acceptia lor de produse
ale fanteziei sau n relatie cu situatii originare.
Psihanalismul lui se regseste totusi n in-
terpretri de genul: Influenta sexului este
deja evident, avnd n vedere c biatul pre-
zint o tendint mult mai mare de a dezvolta
sentimente ostile fat de tat dect fat de
mam, avnd n acelasi timp o tendint mult
mai puternic de a se elibera de tat dect de
mam
4
- dup cum va ilustra cu personaje
mitice celebre. Freud aprofundase subiectul
n Hysterical Fancies and their Relation to
Bisexuality (1912), dar o fcuse din punct
de vedere psihoterapeutic, pe pacienti reali.
Rank ns identific ncepnd de aici vina
tragic a personajului mitic vzut de Volkelt
ca bipolar (tragicul de tip eliberator si cel
de tip apstor). Personajul romanului ne-
vrotic, spune Rank, scap de tat, pe cnd
n mit tatl se strduieste fr succes s sca-
pe de fiul predestinat, dup ce profetiile i-au
dezvluit destinul tragic ca potentialitate, cu
unica alternativ n pruncucidere, iar nu ca
verdict (cazurile Oedip, Paris si altele ase-
menea). Complexul tatlui capt profunzimi
serioase, nlntuite n mitologiile popoarelor
pe reflexele patriarhatului, cu reverberatii la
nivelul familiei unde tatl este simbolul Otto Rank (n picioare),
Sigmund Freud (pe scaun)
48
puterii supreme, dup modelul regelui (ca
landesvater). O alt conflictualitate tragic
se declanseaz cu prilejul competitiei fratilor
gemeni pentru devotiunea blnd si dragos-
tea mamei
5
. Lucrurile acestea sunt suficien-
te argumente pentru Rank s considere mitul
un ecou al fantasmelor retrograde ale co-
pilriei, cu implicatia memoriei infantile a
creatorului de mit. Destructurarea unor mituri
n care eroul i permite lui Rank o interpretare
psihologic se face n maniera adoptat mai
trziu de rusul V. I. Propp
6
n Morfologia
basmului, dup cele 31 de secvente cuprinse
ntre lipsa initial si recompensa final a
eroului
7
. Eroul mitic ns nu se vrea a fi o
fiint conventional, ci este una destinal
cu toate c ideea de Dumnezeu nu era contu-
rat nc n jurul coborrii indezirabilului la
nivelul momentului su, iar evolutia omenirii
nu curgea pentru el cu certitudine ntr-un
sens pozitiv. Dumnezeu (existent care nu
fiinteaz) se afirm nendoielnic si El este
cauza lumii odat cu Kant, care exclude ideea
ca o Fiint Suprem s poat cauza lumea.
Jainismul, ntemeiat nc din sec. al VI-lea
.Hr., afirma si el c nu exist nici o Fiint
Suprem care s fi creat Universul si s aib,
n consecint, puterea de a-l si distruge, cu
toate c fiecare fiint are un potential divin.
Fiinta Suprem nu este o fiint adugat, ca
n cazul unor muritori de rnd virtuosi ori
atinsi de geniu, ns este o fiint conventio-
nal (extramundan), o ipotetic ontologie
care si excede, desi rmne totusi o fiint ce
nu cunoaste Supra-Eul (das ber-Ich) fiind
cel mult un Eu nongradual, de ordinul zeilor
(Vorhandenheit). Personajele lui Rank sunt
fiinte destinale care si exced; ele sunt ns-
cute, dup expresia lui Noica, ntru ceva. De
regul se nasc din fecioare (Kunti, Hercule,
Iisus, Romulus si Remus etc.) n chip n-
tmpltor sau destinal (Iat, Fecioara va lua
n pntece si va naste fiu si vor chema numele
lui Emanuel; Isaia, 7.14). Alteori, aceste
personaje sunt produse obstetrice care si
exced destinul amenintnd echilibrul firesc:
Moise, Oedip, Paris, Perseu, Kyros, Iisus etc.
Astfel de fiinte se anunt prin vise oraculare,
ceea ce atrage atentia freudianului Rank,
pentru care visul e n fond o concretizare in-
constient a dorintei (sau a angoasei) si se
leag puternic de o idee care iese de sub
controlul constiintei fie n chip manifest, fie
rmne ca o latent care continu s dea sem-
nale onirice. Magii primesc n vis ndemnul
s nu se mai ntoarc la Irod, Iosif este con-
dus n vis de la Betleem spre Egipt si de acolo
napoi dup ce Irod a murit, apoi visele lui
Astyages (bunicul lui Kyros), visul Hecubei
(mama lui Paris), visul profetic al lui Faraon
care prevesteste nasterea lui Moise etc. Ex-
cederea Fiintei, ceea ce nu-l mai preocup
pe Otto Rank, se face fie factic, cu contributia
acesteia, fie n chip pasiv, destinal. Dac
Feridun, din Sahname a lui Firdusi, se lupt
pentru mplinirea visului si l loveste pe
Zohac cu un buzdugan mpodobit cu un cap
de taur (dup visul profetic), Kyros convinge
doar prin joaca de-a regele, destinul su
fiind nfptuit n afara fiintei lui, ca si n cazul
lui Moise. Paris, fiul lui Priam si al Hecubei,
rmne un destinal inocent, fr a se ridica
deasupra fiintei sale, asa cum se ntmpl n
cazul lui Oedip. Siegfried este un destinal
activ, o fiint care si excede, ca si Lohengrin.
Rank nu observ totusi c fiinta destinal
supravietuieste tocmai din aceast cauz si
nimic mundan nu schimb profetia, precum
n cazul lui Iisus. Modelul fiintei care si ex-
cede ntru destin a condus ulterior civilizatiile
etnografice la instituirea ordaliei ca prob a
verittii, chestiuni care nu intereseaz un
freudian ca Otto Rank. Exclusivismul psiha-
nalitic duce la pierderi culturale importante,
desi pune n valoare cu osrdie remarcabil
argumente ale unor concluzii structurate n
jurul unor patternuri pervazive la nivelul
functiilor autonome ale Eului, cu cauzalitatea
n frustrri esentiale care se confrunt cu
deficiente n relatie cu realitatea. Mretia tra-
gic a Fiintei este sclipitoare n raport cu unele
valori umane coplesitoare: demnitate, drep-
tate, spirit de sacrificiu, consecvent etc. De
aceea Fiinta adugat si excede ntru astfel
de valori morale si afirm o ontologie supe-
rioar, fr de care viata destinal ar fi nevoit
s parcurg drumul napoi spre simpla
existent.
1
Vienezul Otto Rosenfeld (22 aprilie, 1884 -
31 octombrie, 1939) si va schimba numele,
la 20 de ani, n Otto Rank si este unul din
freudienii remar-cabili, dat fiind si apropierea
sa de mentorul psi-hanalizei. Din 1926 pleac
la Paris, unde lucreaz opt ani, ca ultimii cinci
ani din viat s si-i triasc peste Ocean, n
plin maturitate creatoare.
2
Vezi Estetica tragicului, Ed. Univers,
Bucuresti, 1978, p. 98.
3
Observatia se face abia n Seelenglaube
und Psychologie (1930).
4
Rank, Otto; Mitul naterii eroului. O
interpre-tare psihologic a mitologiei, Ed.
Herald, Bu-curesti, 2012, p.110.
5
Mitul naterii eroului..., p. 124
7
Lui Rank, n 1909, i era strin si tipologia
bas-melor ntocmit de Antti Aarne si Stith
Thompson, initiat abia n 1910.
C#r]i primite
la redac]ie
6
Propp, V. I.; ,
1926; ,
1928.
Mopqo.oeu uapoouo crasr
Hcmopu:ecrue ropuu eo.ueouou ckask
9
Adrian BOTEZ
Silabe-n sublim
as vrea mult s priviti dimpreun cu
mine - cum trec umbrele prin
pereti si apoi s-ascultati cum
le brfesc cutremurtor - n urm-le - peretii
peregrinele ndoliatele umbre
care-ntre timp nici nu se mai vd n
vreun colt al veciei
sunt covins c v-ati schimba radical
buna prere despre lucruri si
despre toate celelalte
conventii ale tcerilor lumii
nu e nicieri mai mult zarv dect
n camerele pustii: prin oglinzile lor
trec nostagii trec convoiuri de
scandalagioaice-amintiri gurese erynii-n rotiri
asurzitor de nedrepte cu viata celor pe care
i-au cunoscut din carnea crora oglinzile canibalic - s-au
hrnit si-au crescut (precum ochi enormi
batjocoritori - ai peretilor dintre
lumi)
oglinzi grandilocvente pantomimnde znatic - dimpreun cu
care
vietile acum
invizibile - prin vremi au trecut moarte cu ele-au petit
oglinzile
grotesc au maimutrit vietile - si-n cele din urm
ca ultimele otrepe ele - oglinzile
au dat dosul josnic zeflemisind - ele
oglinzile pe vieti n desertul lunar le-au
prsit
nu mai bateti ceasurile n turnuri de
neguri - nu mai scormoniti n
jarul prerilor de ru: acolo dincolo de auz si de
vz dincolo de Marele Havuz - asteapt cu coltii rnjiti
a nemultumire si umflat plictis duhul cel
ru: tricefalul
dulu
mi se urc pe picioare precum un roi de
furnici prerile zeilor tot mai de
proast calitate gazde ale
ideilor: am ncercat s le zmbesc ei
nu ei de orisice nseamn lume
si timp ipohondri-enervanti se
feresc
nu nu pot s m hrnesc asa cum ei vor
numai cu aureole si cu parfum de
tmi si ambrozii cu dansuri de-amurg si cu
praful de stele-n explozii: n uriasa camer a
sfintilor eu voi fi dizident voi fi coada
cozii si cine se va ncumeta s m strige pe
nume nu se va alege dect cu
ironii si cu glume cu alergice
spume
o vd pe Ea trecnd cu pasi nenufari
Maica de Lacrimi: astrii solemni si tot mai
rari - se dau n laturi cu-aristocratice - adnci
reverente: nviorati pndari - devin heruvii-ntelepti - si
pentru Ea - nostalgici ca lebedele sub
lun se-arcuiesc serafii - rtcind n
asfixiata-n entuziame
Iubire
iar El trece nclecat pe torente de nori vpiati - si
irizat ngn un cnt peste
nhlapii de foc ntristat si crin
curcubeu lin: e-att de nobil pacea vederii Lui
nct vesnicia-a si trecut c-un
suspin
eternitatea Lui e doar
modul supin: de plutit - nvalnic nclecnd peste
nfriguratul tot mai chircitul - invizibil destin - frati Lui i suntem
silabe-n sublim
Btrn vagabond
btrn vagabond greoi sontcind
cu-amara-mi viat nemoartea mea plngnd
cu frunze galbene - gales ncununat
un mire ce-si d seama: nuntirea-a expirat
n-a fost nicicnd amiaz mereu doar n amurg
am nnoptat cu astrii lesin de viat scurg
iar fratii zei sincope n logica de frond
m tot amn jalnic cu-o lun rubicond
psesc si gfi strasnic crri fr de numr
am inventat n cosmos iar minile din umr
mi smulg crnd gunoiul ce-l strng din poart-n poart
si l nghit cuminte un hap n loc de soart
...nu suport rstignire ci doar privesc la lire
cum se astern pe ceruri: lebede n citire...
10
Noi nu mai suntem
Unul a murit
Cellalt a fost ucis de armat
Unii n exil
Prietenele clasei noastre

Unele asteapt trenurile negre
Unele au devenit muieri de exilati
Si s-au dus cu vaiete.
Lulzim Tafa, n lipsa noastr
Selectia tradus de Baki Ymeri
grupeaz poemele lui Lulzim Tafa
n sectiunile: Expozitie de vise,
Cntece teribile, Parodii ne-
gre, Cu sinele meu si, n nche-
iere, Mai am nc dou cuvinte.
Regsim n acest volum semnat
de Lulzim Tafa o arie de motive/
tematic destul de divers, de la
exil (un exemplu - poemul Bote-
zurile) - o tem ntlnit, as spu-
ne, date fiind mprejurrile n care
ajung acestia s scrie despre ea,
din nefericire, la mai multi autori
albanezi care au fost tradusi n
ultimele dou decenii n limba
romn, desi abordat, evident,
de fiecare n propria manier.
Universul tematic/ de motive
al autorului include si orasul,
ploaia, trecutul, rzboiul (cu ar-
mata, soldatii, gloantele s.a.);
exemplu ar fi poeme ca Lupt-
torii, Hotii de maci, Reportaj al
luptei sfinte s.a., apoi, concret,
conflictul din Kosovo, cu poeme
ca Puternicii, Atmosfer de lup-
t. n afar de acestea, priveste
si nspre oglind, spre propriile
triri, sentimente, si scrie si des-
pre dragoste, amintiri, vremuri
trecute, cotidian, patrie s.a. Cu
toate acestea, e greu de spus da-
c avem vreo tem ori vreun mo-
tiv dominant. Mai curnd, poate
si pentru c avem de a face cu o
selectie din mai multe crti dis-
tincte, volumul pare un mozaic,
din acest punct de vedere
S notm si c foloseste ade-
sea nume de locuri, personaje le-
gendare/ folclorice, obiecte s.a.
care leag acest univers de ce
nseamn Albania/ Kosovo:
Teuta, Gjergj Elez Alia, Drina,
Rozafat, Shkodra, Ulginj s.a. sau
obiecte, cum ar fi iftelia, instru-
ment popular al oamenilor locu-
lui. Dar si folosirea de ctre Lulzim
Tafa a unui vocabular relativ bo-
gat, cu un decor asijderea, de
la orasul cotidian, cmpul de lup-
t, la cel antic, ori livad etc. Au-
torul construieste uneori figuri
de stil/ expresii poetice interesan-
te (desi nu ntr-o gam stilistic
foarte variat, desi probabil c
Marius CHELARU
Trenurile negre ale
exilului [i expozi]iile
de vise
este ceva care tine de optiunea
sa). Cteva exemple: n fiece zi
mi se usuc/ fructele imaginare;
am mbrcat/ si dezbrcat/ pie-
lea stejarilor; harta durerii/ ta-
tuat pe buze; tristetea/ o s o
punem/ vie/ n cosciug; cl-
torului// o s-i lum/ bocceluta
doldora de durere. Sunt ns si
exemple de frazare tern focul
infernului/ cine l va/ stinge.
Unele poeme (desi cu meta-
fore interesante, uneori) au tit-
luri... criptice fat de ce cu-
prind versurile - exemple: De-
misia (n care coafezi noaptea/
ca pe o codan, alte poeme sunt
mai putin reusite/ cizelate - De-
claratie patetic, de exemplu. De
altfel, si sectiunile par inegale, din
anumite puncte de vedere, ntre
ele. La fel, si poemele care au ca
tem iubirea, desi unele sunt re-
usite si par zicerile unui, ca s l
citm pe autor, haiduc al iubirii.
Exist n volum, n unele poeme,
si un nume de femei iubit,
Aicuna.
Pe un alt plan, pornind si de
la ideea c forma este, cum spu-
nea Flaubert, trupul gndirii, la
Lulzim Tafa balanta dintre form
si substant nu este una dezechi-
librat, iar simbolistica, mugurii
de sensuri nu putem spune c
lipsesc. Autorul caut s confere
universului creat n zicerea sa n
vers o identitate, configurndu-
l fr apsare, fr ostentatie n
exprimare, si fr tent patetic,
dar, poate, uneori cu nuante e-
nuntiative.
Un volum cu cutrile dar
si plusurile lui, al unui autor care
dovedeste cunoasterea vocabu-
larului limbii sale, dar si apetenta
pentru oarecare diversitate tema-
tic. Poetul este ns prin definitie
un cuttor, un cavaler (ori scu-
tier) al cuvntului care caut, n-
cearc diverse drumuri prin lu-
mea limbajului si expresiilor poe-
tice, pn si gseste propria po-
tec. Dar s ncheiem citndu-l
pe Lulzim Tafa: copilul n plus
al oricrei mame devine poet;
sau: cnd se supr zeii/ se nasc
poetii. Nu cred c n cazul su
zeii s-au suprat sau c este un
copil n plus al poeziei, cci
este unul nc, din anumite
puncte de vedere, pe calea cu-
trilor, dar pe o potec care poate
e la hotarul trii poeziei, mcar
cu un pas ptruns prin poarta de
vis dincolo de care muzele picur
n cerneala sa mierea cerurilor
cuvntului .
Michelangelo - Madona
11
Anul III, nr. 10(26)/2012
Nscut la 3 septembrie 1976,
n Bucuresti, Octavian Mihalcea
a absolvit Facultatea de Filoso-
fie (n anul 2000) si a obtinut
masteratul n Teoria literaturii si
Literatur comparat (n anul
2011), la Facultatea de Litere din
cadrul Universittii din capital.
A publicat urmtoarele vo-
lume individuale de versuri: Br-
batul artei sngereaz fluturi
(Societatea Scriitorilor Militari,
Bucuresti, 2004); Flagel (Editura
Tritonic, Bucuresti, 2008) si Epi-
criza (Editura Semne, Bucuresti,
2011) pe care-l comentez n con-
tinuare.
Specializrile autorului, pe
care le-am amintit, se regsesc
n acest volum al crui titlu poate
simboliza o criz existential ac-
centuat.
Poezia lui Octavian Mihalcea
este demn de tot interesul,
avnd n vedere arta poetic si
complexitatea semnificatiilor
scriiturii.
n primul rnd, autorul elibe-
reaz cuvintele din logica real
si le recombin n functie de afi-
nitti elective, bazate pe sono-
ritti, culori si sentimente: malul
e sonor aparte, bucuria colo-
reaz sacralitatea: bucuria n-
tinderii, gnd colorat, va fi nchi-
nat unui zeu numrnd. (Zeu
numrnd). Ascendente pentru
eleganta stilistic, ermetismul co-
municrii, muzicalitatea si simbo-
listica uzitate pot fi descoperite
n poezia francez/francofon
din secolul al XIX-lea: Charles
Baudelaire, Stephane Mallarm,
Paul Verlaine etc. Nu ntmpltor,
acesti poeti sunt precursori ai
existentialismului cu care poezia
lui Octavian Mihalcea coche-
teaz, pe linia absurdului condi-
tiei umane. Geneza unei lumi n-
strinate reprezint lipsa sensu-
lui vietii noastre: Suntem trei -
tat, fiu si fiic, mergnd cu plutiri
reale spre limita dintre mare si
uscat, ntr-o dup-amiaz cu par-
fum de repaus. (...) Caut n cartea
vietii ce vor s ne spun. Totul e
sters si nlocuit cu o pictur naiv
a ntrzierii. (n mijlocul cerului)
Imaginarul, recreat de poet,
este ordonat n mici tablouri lirice
caligrafiate epic, care pot fi aran-
jate ca piesele unui joc de puzzle
existential. n prim instant, sin-
tagmele sunt generate oniric sau
prin dicteu automat suprarealist.
La lectur aprofundat, ele se
leag ntr-un demers initiatic : ...
n taina unui sunet, vaiet, tunet,
din partea stng a extremului
sentiment. (Pe malul stng)
Atingem acum latura psiho-
logic a textelor semnate de Octa-
vian Mihalcea. Autorul ne invit
s-l urmm, pe linia inconstien-
tului colectiv, pn la contopirea
cu animalul a crui blan ne co-
tropeste cu existenta acestui re-
prezentant al bestiarului pe care
l-am trit n evolutia speciei
noastre: Dorm pe blana unui
lup. Sau lupul doarme pe blana
mea. Mirosul somnului suier a
slbticiune si carne frumoas.
(...) Alturi, umbra sufletului de
lup si legtura focului, trezit.
Nocturn africii. (Licantropic)
n acelasi sens, curge demer-
sul contopirii victimei cu patul
convalescentei, pat amorf, care-
i modific misterios, structura
fizic a corpului, conducnd-o
spre anorganicul extinctiei: P-
rerea de a fi culcat. Patul ptrun-
de si modific structura organis-
melor vii. (...) Accidentul ncre-
meneste n lumina coltului. La
margine patului se aseaz victima
interiorului atacat. Poate din
neglijent. (Interior)
Viata pare un joc ludic, o:
Pauz de plns n teatrul divin
(Cala)
Din metafizicile orientale,
poetul preia nostalgia vidului si
Lucian GRUIA
Octavian Mihalcea -
EPICRIZA
calea desvrsirii spirituale prin
metempsihoze repetate: Este
pcat c penele dor. (...) ntre
dou iesiri din mine, ntre dou
cderi la timp, stau trei cutite
nezburate. Sunt ale tale, cnd m
chemi spre acea umbr ce nu-i a
noastr. (Ne dor penele); Te-
suturile se recunosc prin intuitii
rmase din alti evi, fr certifi-
cate natale. (Pericol n somn);
Fluidul altor regnuri vsleste
spre simtirea extrem a eului m-
podobit cu treceri. (...) Se ntm-
pl iubiri de azi spre ieri. (Anja)
Dup aceast contaminare
nirvanic, autorul si denumeste
poezia, cu exactitate: Elegia so-
nor, brodat oriental... (Fr
parfumul zilei)
n finalul volumului, Octavian
Mihalcea imagineaz o purificare
prin foc si o renastere pe care o
asteptm n volumul urmtor:
Scriind am rmas singur. Alturi,
o soprl n flcri. (Soprla n
flcri); De acolo, din chilia ta,
m vei visa ncifrat. Cu o lumin
n dreapta - nastere pe rug.
Michelangelo - Capela sixtin
12
Florin M~CE{ANU
n primii ani ai secolului al
XVI-lea, Leonardo da Vinci l
ntlnea, la Florenta, pe
Michelangelo. Vrstnicul,
pasionat si dup stiintele
naturale, indiferent fat de
litere si probleme religioase, i
se opune tnrului sculptor,
ptruns de umanism si poezie,
amenintat nc din adolescent
de crize morale si religioase.
Mai trziu, la Roma,
Michelangelo se izbeste de
Rafael, pe care-l cunoscuse
nc de la Florenta.
De data asta, artistul
puternic si voluntar, mizantrop
si mndru de felul su, si arat
dispretul suprem pentru
pictorul agreabil, receptiv la
toate influentele si pentru care
marea regul era s plac. Dar
acest geniu singuratic, care nu
voia s rmn obligat nimnui
si care nu avea elevi (ceea ce i
s-a reprosat destul), a devenit
pentru secolul al XVI-lea idolul
artistilor si al amatorilor.
Primele notiuni n meserie
le-a primit de la Ghirlandajo,
maestrul cel mai putin indicat
pentru artist. Sculptor nc de
la nceput, ajuns de foarte tnr
la o celebritate fr precedent,
Michelangelo nu a abordat
pictura dect n 1503, cnd o
abil hotrre a municipalittii
din Florenta l-a alturat lui
Leonardo pentru decorarea
unei sli din Palatul Signoriei.
Michelangelo trebuia s
nftiseze Btlia de la Cascina
- soldatii surprinsi la scald de-
o armat. Fresca n-a fost
executat. Din 1503 dateaz si
Sfnta Familie, influentat n
grupare de Leonardo, dar
personal prin conceptia
sculptural si culorile reci.
Cinci ani mai trziu, la
Roma, Michelangelo a primit
comanda enormului plafon al
capelei Sixtine. L-a tratat ca
sculptor. O puternic arhitec-
tur simulat, semiiluzionist,
creeaz o multime de tronuri,
socluri, deschideri, pentru a
rndui n trei etaje suprapuse
(lumea precrestin, vizionarii
care au prezis lumina, scenele
Facerii) nenumrate figuri de
toate mrimile care traduc ntr-
un simbolism complex nzestr-
rile si destinul sufletului.
Desenul florentin, frumusetea
si monumentalitatea antic se
mbin n admirabilele nuduri si
drapaje, raporturile lor variate
conferind ansamblului bogtie,
tensiune si ordine.
Dup ce piere Republica
florentin pe care o aprase,
Michelangelo s-a rentors la
capela Sixtin pentru a picta
imensa Judecat de Apoi (1536-
1541).
De data asta, nici un cadru
arhitectonic, nici un principiu
ordonator: un vid albastru prin
care urc si se prvlesc trupuri
goale. Dincolo de miestria
formelor, accentul personal,
dezndjduit, e izbitor. Opera a
fost viu controversat. A fost,
cu exceptia frescelor violente si
disonante din capela Paolin,
ultima sa lucrare de pictor.
Dup plecarea aproape
simultan a celor trei mari
maestri la Roma, Florenta s-a
angajat pe drumul unui
clasicism local, minor.
MICHELANGELO
MICHELANGELO
MICHELANGELO
BUONARROTI
BUONARROTI
BUONARROTI
Michelangelo - Potopul
13
Anul III, nr. 10(26)/2012
Boris MARIAN
C#r]i primite
la redac]ie
Din Insulele Comorre
1.
Femeile, mari fluturi albi
Surprinsi de ziu,
Cu ochi lucind hipnotic,
Tremurnd
n febra ngerilor, aripi
Ce le-au adus pe-acest pmnt.
De-atunci li se aseaz-ncet lumina
n strat subtire, mii de ani, discret,
si nevzute zboar fr team
sub ochii istovitului poet.
2.
La fntna nebut-ndeajuns
m ntorc,
la anii nostri prea tineri,
neistovita culoare mov,
jder n ntunecime,
hor-ntlnind mna ta,
chip strin,
oh, prea devreme murim prima oar,
prea devreme murim.
3.
O parte din legi s-au sters
Prin plecarea voastr,
Tcerea m-a nvelit
Ca pe un vierme blnd,
de mtase,
n edificiul prsit
cineva a intrat frumos si alb,
ncperile pustii
i-au devorat chipul,
eu privesc prin transparent,a clipei,
cine m va elibera de aripi,
nainte de a m nchide n mine?
4.
S bei dealurile dulci, nmiresmate,
si tria munt,ilor s-o bei,
sufletul iubitelor plecate
si poemele si plnsetul de miei,
la sfrsit s-ti sorbi propriile gnduri,
sngele s se ntoarc-n piept,
si s mori cum mrul moare-n smburi,
s astepti un an mai rodnic,
Confuzie
De frumusetea ei se temeau
Calomniind-o n soapt,
Erau atrasi, dar temerea i gonea departe,
n noptile fr lun delirau dorind-o supus,
ntunericul si punea bratul pe fruntea lor
si umilinta se culca lng ei scrbindu-i de ei nsisi,
povestea profesorul,
Era frumoas cum niciodat frigul n-a strlucit
Mai frumos n lumina de gheat,
Ea a venit, a ngenuncheat sub cerul pustiit
de uimire, aveam cea mai cumplit arm
mpotriva ei, iubirea fr team,
mai adug profesorul fericit n clipa
n care pe us nvli un zdrahon de femeie
strignd - Iar te lauzi, betiv nenorocit, hai acas,
M scuzati, v-am confundat, scuzati-m.
O nav de cristal
O nav de cristal pe-adnc inconstient,
Cuvntul meu srut ti pare,
Mai e o sans, poate ne-om salva,
ti spun - doar un srut.
Durerea e o treapt, urmeaz - stim noi ce?
Ne regsim pe aceeasi corabie cristalin,
Cuvintele alunec spre tine, val cu val,
ntr-un amurg ce poate prin foc s ne sustin.
You know the day distroys the night,
Mai dm o rait , what is right?
Tii minte plnsul de copil?
Tii minte rsul ca un tril?
Iubita nu mai e, pe-un nor
mi vd doar trupul cltor,
Dar ce umor, ce negru nor,
Croncne corbul NEVERMORE.
Arca lui Noe s-a desprins,
De Araratul trist si nins,
Doar veseli papagali vorbind
n limba noului/vechi Ind,
Iubita-i pe o scar, vd
Prin bluz sfrcul, trup de-omt.
14
Anul III, nr. 10(26)/2012
George FILIP
(Canada)
Lacrima zeilor
Trziu, toamna, la un timp,
Zeii pleac din Olimp
$i-alergnd din rug n ruguri
Lacrima o storc din struguri.
Lacrim de zeu e mustul.
$i culoarea lui yi gustul
$i poemele pe care
Le strecoar n pahare
$i toate le sim(i cnd bei
Daruri scumpe - de la zei.
Zeii cine-s? Cin s fie,
Oamenii de omenie
Ce-altoiesc pe vi yi dealuri
Visele n idealuri
...$i tot zei, ce-n timp i-avnt,
Sunt poe(ii care-i cnt!
Nun(ile
Cnd crpa coaja pe nuc
$i cnta vinu-n pahar
Nun(ile-ncepeau n Tar
Dup datin yi har.
Lutari pleyuvi de vremuri
Struneau cobza yi vioara,
Masa se-ntindea bogat
Lung... lat... ct e Tara.
Ce petreceri erau - Doamne...
Mirii, rup(i ca din poveste,
ndemnau voioyi mesenii:
- Lua(i oameni buni, c este !
Dar de cnd am scris poemul
Zeii buni s-au tras pe roat
$i-ntre timp au dat muscalii;
...Nun(ile de altdat!
Toamna ntr-un poem
etern ca o yoapt de dragoste
pasrea toamnei a cuprins cerul n bra(e
yi sufletul descul( din visele copilriei
cheam dulful dobrogean, s l rsfa(e.
sngele curge din iarba deas spre nori
cu toate roadele de timp yi de tihn
strignd n curcubeul de la Murfatlar
c poe(ii din nou vor avea neodihn.
maica de-a pururi, ntinde rufele albe
la soarele Mrii, druirea zeiasc
yi sub privirea dragostei sale
ngerii-prunci vor yti frumoyi s-
nfloreasc.
uimi(i de minunile zilelor calme
poe(ii umbl prin cetate - risipitori,
cntnd pe la nun(ile mari ct o toamn
sfntul vin izvort din rod yi candori.
Albatrosul obosit
s-a lsat din zbor un albatros
bnuind sub aripi un catarg;
poate se temea de glasul Mrii,
poate l chema un vis spre larg.
l-am privit cu mii de ochi deodat
cum statea cu pieptul catre vnt.
oare cerul i prea departe,
sau - se rtcise de pmnt ?
hituind spre puncte cardinale,
dac tot ajunse - nicieri
zborul lui s se fi frnt n piatr
toamna, printre pajiyti de tceri...
l-am privit cu mii de ochi de-odat
cum yi adpa - acolo sus,
sufletul... apoi s-a dus spre zare,
dar de ce venise - nu ne-a spus...
Pastel autumnal
pleoapa cerului se-nchide
yi zmbesc din zare norii.
toamna, ca o fat mare,
vine ea - pleac cocorii.
pe-o aglice de tulpin,
greierayul - cu vioara,
cnt trist o serenad
trist, fiindc se duce vara.
iar furnica hrnicu(a,
yi-a strns boabe n cmar;
vine toamna?,s pofteasc,
vara vine iar... la var.
barza yi adun puii,
DOI, c nu are mai mul(i.
brotacii - pe bttura
bl(ii... danseaz descul(i.
un poet ascuns sub plete,
cu tot cerul n iris,
mediteaz: vine toamna?
avem vin yi-avem de scris!
Pe o frunz
...$i cnd se leagn vzduhul,
pe cerul biciuit de ploi
Cocorii, n corbii albe,
duc primvara napoi.
O... Doamne al melancoliei,
de-aveai n(elepciune-n gnd,
Zideai cocorii ntre doruri
yi nu mbtrneam nicicnd...
Toamna prin(ului
pn-n toamna gndurilor mele
ducipalii nu pot s m duc
yi presimt o zn ce din stele
vine pe Pmnt s m seduc
dar eu ytiu c toamnele rebele
yi arunc prgul greu n Soare
iar eu - blestemat de menestrele
nu mai pot s plng - deyi m doare
vine toamna mea cu frunze moarte.
lptreasa vinde unt tomnatic.
prin fantasme lirele-s deyarte.
numai toamna simt c sunt apatic
iar de-ay fi cu-o toamn n restan(
nu mi-ar plnge bruma pe musta(
yi aya - n ultim instan(
simt c timpu-n gheare m nha(
hai s mergem toamna la culesuri.
rd pe uli(i germeni dintr-o stea.
toamna pune brum pe-n(elesuri
yi eu trec haiduc - prin toamna mea...
Solie de toamn
o frunz beat de culoare
vesteyte-a toamnei srbtoare,
cnd Luna plou cu argin(i
n sfera orelor cumin(i
gtind o toamn dobrogean
n mantii de domni(-An
yi fetele cu pur pe frun(i
yi urc zestrea ctre nun(i
cmd zeii trec, cu pasul rar,
prin viile din Murfatlar...
O
c
t
o
m
b
r
i
e
,

2
0
1
2

-

l
a

M
o
n
t
r
e
a
l
15
Anul III, nr. 10(26)/2012
Ion SCOROBETE
CIBERNETIC
ntre ce intr si ce iese din inima mea
se contureaz movila de gnduri
arse
precum la focul de grot
al umbrei
fantomele lui Platon
schiteaz fumul nteptor
al ideii de risip
ntre ce intr si ce rmne n inima mea
diferenta
e dulcele monstru
travaliul cu autoreglare
decojeste seminte de cnep la ora
zero si ceva timp
pentru ca treptat s nu conteze nicio
secund
pe circumferinta att de gustat
a hardului gri
FIDELITATE
apa mrii se tine de trm si de
umbra mea
sculpteaz formele ispititoare ale povestirii
n nisip
te strecoar tacit n somnul meu dup
manualul de atractie
de parc azi ne-am fi mbrtisat ntia dat
cum reface
jocul contorsionat al mestesugului
pentru nc un antrenament
cu metod
confisc odile de aer ale week-endului cu
o cochilie
n care ascult
splendoarea nspumat
MINOIC
singurul fir pe care l tot desfac privind n
inima ta necucerit
este obsesia
care adun secventele drumului
si tot ce lipseste
pentru a nchide poarta n preajma furtunii
mosorul
se agat de mecanismul autobuzului
n statia lui 3 dimineata
cnd nclecat pe bratul meu de protectie
ai pus ambitiile n joc
un jubileu al temperamentului pe reglajul
muzical al ceasornicului nokia
dezechilibrat
asigur iesirea din labirint
pentru ca ntmplarea s nu se lipeasc
de celelalte
trase pe linia moart
de incint
DERIZORIU
niciun filozof grec nu a luminat cu
handicapul
precum btrnul diogene
btnd nelinistit strzile lumii
n ideea zadarnic de a afla
n umbra lmpasului
omul
n coada cinelui su troneaz acest
betesug
ce intr si iese din cartier
ispitindu-m
ltrul ns fiind mut
un nger
la ctimea sanselor de a gsi pe cineva
priveste o stea
care se retrage n program
dincolo de calea abraziv
ITAKA
n absolut te ntlnesc la ntoarcere
nu-ti face griji ulise
suntem acelasi snge n originea
principiului
cum m adaogi spiralei prin variate
replici la care nu s-a gndit schleimacher
repovestindu-l pe homer
cu personajul infestat de pcatul intrat
n nemoarte condamnat s scorneasc
nu spre lauda ta ci a penelopei
iese fum n cosul muntelui vathi
prin umbrele de deasupra apelor ionice
dup unghiul din care este privit
povestea
coloreaz superb fenomenul
Scrisoare de la Maica
d-lui Puiu Popescu,Toronto
s nu vii anul sta, maic drag,
miroase-a praf de puyc yi urgie
yi ytia vor s-nchid TARA-ntreag
ntre legi strmbe, ca la puycrie.
se-njur maic lumea... ca golanii
yi strig to(i c Trii-i (in sorocul.
azi, Tricolorul lor - sunt gologanii;
eu le urez la to(i: S-I ARZ FOCUL!
tu te-ai zbtut yi te mai lup(i cu via(a.
eu sunt btrn... mie mi e team
c te apuc-n spume - diminea(a;
cui foloseyti ca jurnalist de seam?!
azi toate s-au schimbat - nu se mai cnt.
nevast ai, biat yi-o nepo(ic.
tu ytii ct mi e inima de frnt
s fiu departe... mam... strbunic?...
veni(i la var, sau cnd toamna vine.
veni(i la Payte, cnd sunt mari cocoyii.
veni(i copiii mei - veni(i la mine
pe la Crciun... sau pe la ou royii.
dar pn-atunci, rmn cu srcia,
sau, poate am s urc spre dalbe leruri,
dar, maic - de v cheam Romnia,
voi primii s rspunde(i la apeluri.
acum v las... la noi e miez de noapte
yi-n somn m joc cu zne yi cu zmei.
avem vin bun, gutuile sunt coapte;
VENITI: m arde dorul... dragii mei!...
Doin
trec cocorii vrstei... trec,
doar privirile-i petrec
toamna - cnd se las moin
yi de doruri rostim doin...
doina - verde de lstari,
mult doini(i de lutari,
doina... adormind pe pern
ca o lacrim etern
care cntec nu se cnt
inima cnd se frmnt
yi din Soare - ning din Soare
clipe nemistuitoare.
.
muica Tar m-a doinit
s fiu mugure-mplinit.
pe lujerul vie(ii mele
s m prguiesc cu stele
vine Toamna - hai s-alegem,
fructele s le culegem;
roadele de MAIC-TAR:
c-i mult pn-n... Primvar!...
O
c
t
o
m
b
r
i
e
,

2
0
1
2

-

l
a

M
o
n
t
r
e
a
l
16
Anul III, nr. 10(26)/2012
Ion PACHIA TATOMIRESCU
Nou# radiografii ale
Cazului Dacia...
Cazul Dacia... dureaz n instantele isto-
riei din 11 august 106, de cnd Sarmisegetusa
si o parte din Dacia Nord-Dunrean a lui
Decebal - provinciile Oltenia, Banat si Ardeal
- cad prad Imperiului Roman de sub condu-
cerea lui Traian, asadar, de-aproape dou mi-
lenii, ori, cu cea mai mare exactitate spus din
prezentul anotimp, de 1906 ani; de-atunci,
imperiile-hiene - antice, evmezice, ori contem-
porane - au tot sfsiat bogatele tinuturi ale
statului Daciei, au tot cioprtit, pn la os,
marele, blndul, sfntul su Popor Pelasg >
Valah, si, aidoma neistovitelor caracatite
uriase, cu mii de brate / tentacule, cu cratere-
ventuze, i-au absorbit / jefuit bogtiile solului
edenic, ale subcerescului cogaionic-para-
disiac si ale subsolului fabulos, cu nemaipo-
menit diversitate de tezaure - de la sare, titei,
aram si fier, pn la nesfrsit-de-adncile
filoane de aur, pn la ruinele templelor / da-
velor ivind zilnic n soare: brtri din cel mai
pur aur, cosoni de douzeci si patru de carate,
statui, idei de zboruri si de fntni, materie
cenusie etc.
La aceast concluzie conduce si exami-
narea atent a celor nou radiografii re-
cente, datorate eseistului Adrian Botez, au-
torul crtii Cazul Dacia... Romnia de azi:
pregtirea cea tainic (a Drumului spre
Romnia Sacr, de ieri, de mine... de-a
Pururi !, (2011), carte a crei materie - de
dincolo de un incitant Argument - se struc-
tureaz ntr-un mausoleu-octoedru, pe-ale
crui fete-panouri-solare stau caligrafiate:
1 - Cazul Dacia. Romnia Mare - o au-
tentic tem de meditajie sau: s-i lsm
pe ppuyari s cread c ne-au dus de
nas (paginile 11-76); 2 - Dup 21 de ani...
sau: pentru disparijia Statului Masonic
(pag. 77-88); 3 - Martiriu yi... expectativ
(pag. 89-101); 4 - Cndva, nu de mult, popo-
rul sta al romnilor a avut alt fibr de
Duh... - avea Reacjiune!!! (pag. 102- 113);
5 - Cnd va nvja Romnia s spun yi
NU! (pag. 114-130); 6 - Democrajia libe-
ral - ca instaurare a banditismului, tri-
vialitjii yi haosului multilateral dezvol-
tat yi programat (pag. 131-160); 7 - Magia
Neagr a unei istorii a romnilor... fcut
de trdtori yi de alogeni - marginalii yi
dezvluiri n premier (pag. 161-177) si 8 -
Se pregteyte Marea Pustiire Mondial!!!
Concluzii yi solujii. Noi afirmm remediile
de Duh Hristic, contra Satanei. Cum va fi
Conductorul Adevrat ca Entitate Cons-
tructiv-Hristic, de Neam?! (pag. 178-206).
Radiografia dinti. n deschiderea
crtii, Adrian Botez si projeteaz distinsul
receptor n circularitatea / ciclicitatea
arheic-arhaicei scrise a Omului / Neamului,
de la Originea-Paradis, napoi, la Origi-
nea-Paradis, fireste, n spe(a Daciei yi a
poporului su, Poporul Pelasg > Valah,
irepresibil circularitate cu finalitate - aceea
de a-I dovedi lui Dumnezeu c s-a otelit, c
a devenit constient de Dumnezeirea fiintei /
fiintrii sale, c-L iubeste pe Dumnezeu-
Creatorul su nu la porunc si nici prin
predestinare functional [...], ci cu toat
fervoarea Duhului su Viu[...], prin infernul
istoriei, ntruct, n cazul Neamului Ro-
mnesc, exprimat prin poporul romnesc de
azi, pornim din Paradisul Daciei... si ne vom
ntoarce, fr gres, tot n Paradisul Daciei...
- cu o conditie: s ndurm infernul cel mai
adnc..., politicianismul iresponsabil si ra-
pace, impostura, crima si nerusinarea [...]; si,
dac vom dovedi tria de Duh de a-l nfrnge
pe dusman, vom binemerita, de la Dumnezeu,
s ne hodinim, apoi... - si s ne stingem arsita
rnilor, n Rai..., printre sfin(i, martiri yi
ngeri... [...], pentru a ajunge la Romnia cea
de-a pururi, la Romnia transistoric / anisto-
ric (Argument, p. 5 sq.), adic, de la Dacia
de ieri, la Dacia de mine.
Arcul eseistic adrian-botezianic se
exercit cu un original, fermector patos -
att n Argument ca si n celelalte opt sec-
tiuni / macrocapitole ale crtii (v. supra) -,
ntrerugciune / psalmsi pamflet (Nu avem
nicio scuz, n aceast privint ! ...Cum nu
au nici cei care au vzut trdarea, cu ochii si
inima lor, si au acceptat-o, chiar cu bucurie
dement, neghioab - parc drogati, parc
posedati de diavol!!! Suntem trdtori de
Duh Dumnezeiesc... - deci, fptuim cel mai
greu pcat: pcatul contra Sfntului Duh...!
Doamne-ajut acest popor, s se ntoarc la
Duhul lui de Neam, ales de Dumnezeu ! $i,
Doamne, cu Nesfryit Mila Ta, ajut-ne s
ntrevedem, yi noi, Mntuirea ntru Neam -
splarea poporului n Lumina Sfnt a
Neamului Transistoric, cel de-a pururi!!! ...
Doamne, Iisuse Hristoase, trimite acestui
Neam iubit de Tine cluz[...] - ibid., p. 9 sq.).
Radiografia secund. (1) Prima secti-
une, structurndu-se n douzeci si unu de
capitole, abordeaz probleme stringente ale
istoriei, ale contemporaneittii Poporului
Pelasg > Valah, mai toate ncordnd timpanul
receptorului de azi din Dacia - Romnia,
Republica Moldova / Basarabia, Macedonia
etc.: (I. Tot Balcanul a fost romnesc)
problema Patriei vzut, ndeosebi dinspre
Cristea Sandu-Timoc (Zlocutea-Timoc /
17
Anul III, nr. 10(26)/2012
Serbia, 8 septembrie 1916 - 6 august 2012,
Timisoara-Romnia), o istorie vie si nsn-
gerat, precum un apostol rstignit pe o nou
Golgot, militant de seam pentru drepturile
Valahimii din Dacia Aurelian - Valea Timo-
cului (azi, mprtit - prin vointa imperiilor
secolului al XX-lea, ndeosebi, a Imperiului
Sovietic-Stalinist - ntre Serbia si Bulgaria),
deoarece nu stimcare ne este Patria, deci
pentru ce anume trebuie s luptm, cu pre-
(ul trudei yi vie(ii noastre [...]; iar mijloacele
de lupt pentru redobndirea Identit(ii
Noastre Arheice nu sunt nicicum cele de-
mocratice - de fapt, luciferico-masonice -,
ci cele ale Duhului Umano-Divin: Trezirea
[...] conytiin(ei Eului Nostru Umano-Divin,
care va determina trezirea supra-Eului
Dumnezeiesc... (p. 12 sq.); (II. Exist o
conjuratie mpotriva cuvntului Romn...)
complotul anti-Romn, relevat lui Cristea
Sandu-Timoc att la Sofia, ct si n Belgrad,
ori Atena (p. 15), este - de fapt - bimilenarul
complot ordonat de mpratul Traian pentru
radierea toponimului sacru, Dacia, pentru
ytergerea din istorii a Poporului Pelasgo
(>Valaho)-Daco-Thrac, complot ntretinut
nu numai de Imperiul Roman al lui Traian, ci
si de Imperiul Roman de Rsrit / Apus, de
Imperiul Bizantin / Latin, de Imperiul Habs-
burgic / Austro-Ungar, de Imperiul Turc / O-
toman, de Imperiul Rus / Sovietic, de actuala
Uniune European (ce cultiv, de pild,
confuzia etnic ntre Romni = Pelasgi >
Valahi si Rromi / Tigani, sustinndu-se pro-
pagandistic de ctre Franta, Anglia, Spania,
Italia, Germania etc. ideea fals c Romnia -
iar de vreo doi ani - si Bulgaria ar fi tara /
trile de origine a tiganilor / rromilor, nu
India, tara de la periferia creia au migrat n
toat Eurasia, de prin secolul al V-lea d. H.;
(III. Cred c singurii guvernanti care ar
ntelege drama noastr ar fi Aromnii...)
problema re-Unirii Pelasgimii > Valahimii
ntre hotarele Pelasgiei > Valahiei / Daciei
(Blaquie / Grande Blaquie - cum era cunos-
cut n vremuri evmezice, ntre anii 1185-1280
/ 1300, gratie re-Unirii sub sceptrul Dinastiei
Fra(ilor Valahi Petru yi Ioan Asan I, ntre
hotarele Daciei Antice Sud-Dunrene / Nord-
Dunrene) nu este numai problema guver-
nan(ilor de Bucureyti (cum gresit credea
Cristea Sandu-Timoc), ori a Aromnilor
(mai exact spus, a Macedoromnilor, Megle-
noromnilor si Istroromnilor, adic a Va-
lahimii Sud-Dunrene, de la Herodot citire,
ce s-a tot lsat dezbinat), ci rmne, n
ultima instant a istoriilor, problema voin(ei
ntregului Popor Pelasg > Valah; (IV. nce-
putul aventurii: cine suntem si cum ne nu-
mim...) orbecirile evmezice ale croni-
carilor / istoricilor umaniyti / iluminiyti,
ori contemporani, ce n-au ytiut yi nc nu
ytiu, nu vor s ytie (spre a nu deranja cumva
deyn(atele imperii) c, etniceyte, noi
suntemPelasgi > Belagi (Belaci) / Belachi
> Vlahi / Valahi, dup cum s-a demonstrat
n nenumrate rnduri, de-a lungul celor dou
milenii scurse de la Nasterea Mntuitorului;
(V. Limba romneasc e mama limbii ceii
ltinesti...) limba pelasg > valah (daco-
romn), dup cum s-a tot spus, chiar de la
iluministi (Petru Marior) ncoace, este ma-
ma / muma celor nou limbi pelasge /
pelasgice, nu limbi romanice; (VI. Tra-
gedie ardeleneasc si martiriu ntru Orto-
doxie. Romnii nu au gena lasittii nscris
n ADN-ul lor. Cei mai cuteztori rzboinici ai
Terrei: Traco-Dacii!!!) problema trdrii
Ortodoxiei din Dacia de Vest, adic de la
Dunrea de Mijloc yi din Ardeal / Transil-
vania; (VII. Eminescu, Nicolae Densusianu
- Memento mori; initierea ntru tracism si
misiune spiritual de neam...) Biblia Va-
lahimii; (VIII. Romnia - vatra veche a Eu-
ropei... si nu numai...) Old European Ci-
vilization adic vatra Pelasgiei (Thraco-
Daciei); (IX. A nu se vedea pdurea din ca-
uza copacilor... sau: Tracia nu este a traci-
lor) Valahii, urmayii de azi ai Pelasgilor
(Thraco-Dacilor); (X. Falsificarea istoriei...
n oglinzi: a. Constantin si Elena. Enigma
Dacilor de pe Arcul lui Constantin - oglinzi...;
b. Falsificarea istoriei) un aspect contem-
poran al conspira(iei anti-Dacia: ...ma-
nualele de istorie nu pomenesc nimic despre
rolul dacilor n istoria Imperiului Ro-
man...; (XI. Disparitii misterioase si extrem
de... disciplinate...) distrugerea / dispa-
ri(ia istoriilor veridice despre Daci / Dacia
(Getica, de T. Statilius Crito; Istoria
Romei, de Appianus) etc.; (XII. ...Totusi,
despre alchimia traianic...!!!) Dacia yi
icoana zalmoxian-creytin de pe
Columna Decebalo-Traian din Roma (113
d. H.); (XIII. Traco-Dacii - sfintiti / alesi ntru
a fi primul popor ortodox de pe Terra...) as-
pecte ale Zalmoxianismului - orfism, ese-
nianismetc.; (XIV. Gotii despre Geti... adic,
despre ei nsisi!!!) confuzii etnice diri-
jate (de Roma, Atena, Constantinopol etc.),
Dacia yi Dacii / Ge(ii ca Go(ia / Go(i (cum,
de altfel si subtil-articulata confuzie, Dacia
/ Daci - Sci(ia / Sci(i, pornindu-se de la mp-
ratul Diocletian ce admite n anul 292 d.H. ca
Dynogaetia / Dinoge(ia (partea dintre marile
blti, Delta Dunrii, trmul Mrii Getice /
Negre - de la Insula Serpilor si pn la Varna,
partea de sud delimitndu-se de linia
Odessos / Varna - Appiana / Oltenita) s fie
desemnat ca provincie imperial-roman prin
sintagma Scythia Minor; supravietuind
administratiei imperial-romane, toponimul
pelasgo[>valaho]-dac, Dynogaetia /
Dinoge(ia, de prin secolul al X-lea, a fost
tlmcit n slavonul Dobrogea); (XV. Limba
danubian, scrisul dacic si... textele vedice.
Suntem nainte de Turnul Babel, ntru lim-
bajul ngerilor...) lucrarea imperial-man-
curtizatoare asupra Plelasgilor > Vala-
hilor; (XVI. Tracii mbrtiseaz Terra... nu
doar prin limb...) svesciana deplasare
peste royu, la popula(ia-Ainu; (XVII. Sfn-
tul munte al Kogaionului si echilibrul spiri-
tual al Tracilor luminosi) sfntul munte al
Daciei, Cogaionl, n tbli(ele de la Trtria-
M
i
c
h
e
l
a
n
g
e
l
o

-
J
u
d
e
c
a
t
a

d
e

A
p
o
i
18
Orytie, n Geografia lui Strabon, n po-
emele lui Eminescu, n oralitatea cult a
Zalmoxianismului conservat n folclorul
valah pn azi; (XVIII. Poporul mistic, al
Soarelui Negru / Spiritual: Lah / Valah) un
pamflet mpotriva abera(iilor filocumaniste
ale pseudoistoricului Neagu Djuvara;
(XIX. Negru-Vod, logostelele si eroii)
problema stelelor Logosului; (XX. Am
ajuns la finalul aventurii prin amintirile pro-
priei noastre fiinte / fiintri terestre...) pro-
blema sacrei misiuni cosmoterestre; (XXI.
Pricoliciul si... nvierea !) - licantropia yi
stindardul Daciei.
A treia radiografie. (2) Partea secund
a Cazului Dacia..., de Adrian Botez priveste
francmasoneria, plutocratia iudaic,
liberalismul si comunismul, criza cea mai
cronicizat si mai dubioas din Dacia / Ro-
mnia, coruptia generalizat n manier
neofanariot, de la nivel de ghiseu si pn
la nivel prezidential (p. 77), linsajul elitelor
si calomnierea martirilor Neamului (p. 78),
pacea social si rzboaiele energiei,
otrvirea global, haotizarea si hienizarea
societtii, distrugerea sistemului de nvt-
mnt (...deja vedem c se pregteyte elevul
/ tnrul-jivin, incult pn la barbarie si
sclavie, egoist si total iresponsabil, feroce si
singur, satanic... - p. 83 sq.), a sistemului de
sntate, a sistemelor economice etc.
A patra radiografie. (3) A treia parte a
Cazului Dacia..., de Adrian Botez, abor-
deaz eclipsa de Duh n raportul entitate
arheic / divin - neam / popor: ... n seco-
lul al XIII-lea, toate popoarele Terrei au intrat
n eclips de Duh..., de fapt, un blocaj re-
capitulativ al cstigurilor si pierderilor din
actiunea spiritual-hristic. [...] Poporul ro-
mn (direct sau prin ... regii yi mprajii
si...) a avut destule eclipse (cele mai apro-
piate: 23 august 1944 [...], apoi 25 decembrie
1989, cnd mult prea multi romni au fost de
acord cu blasfemia asasinrii unui condu-
ctor [...], iar cea mai proaspt greseal: 6
decembrie 2009, cnd nu doar frauda de
noapte l-a reales pe Bsescu, ci si scursu-
rile [...] (p. 91 sq.).
A cincea radiografie. (4) A patra parte
a Cazului Dacia..., de Adrian Botez, se
focalizeaz asupra fibrei de Duh a Valahimii
n cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-
lea (Rzboiul de Independen( din 1877 -
1878: ...n 1877-78, noi, romnii, am dus
un rzboi crncen, pentru Neatrnare - dar si
de splare a ruyinii ruyilor...) si n secolul
al XX-lea (...n cele dou rzboaie mondiale
am dus lupte grele - n ciuda trdrii colonei-
lor si generalilor filogermani, n primul rzboi,
si a regelui Mihai, ntr-al doilea - si n ciuda
dezbinrii, din forurile superioare ale armatei,
de pe frontul sud-moldovenesc, prin defec-
tarea bolsevic, din 1917..., dar si a dezbinrii
din cadrul politicienilor romni si al camarilei
regale... si chiar a regilor nostri masoni, dintre
care criminalul si iresponsabilul de Carol al
II-lea seamn izbitor cu Bsescu [...]; stii
bine ct de scump a pltit Ceausescu, pentru
ncpjnarea lui nationalist, pentru
excesul lui de personalitate, extrem de
benefic, n esenta lui..., vedem abia azi, foarte
clar, pentru Poporul Romnilor [...] ...Ceea ce
se ntmpl de 21 de ani ncoace, si anume,
s fie lsati ungurii s ne batjocoreasc, s
ne fac ei geografia si istoria [...]. s ne
conduc - Marko Bella - vice prim-ministru...,
UDMR-ul terorist decide mpotriva rom-
nilor prin santajarea tuturor guvernelor ro-
mneyti... crpe yi Iude!!! - adic, iart-m,
dar s lasi Cultura si Sntatea Romnilor pe
mna dusmanilor lor istorici, adic a politi-
cienilor maghiari si iredentei maghiarilor - este
un act de trdare cumplit! - asa, nu se putea
ajunge dect la ce s-a ajuns: nfiintarea Gr-
zilor Secuiesti, narmate pn-n dinti, cu ar-
mament trecut granita de la Budapesta, pe la
Vama Bors!... autonomia teritorialpe criterii
etnice a Szeklerfld-ului / Tinutului Secuiesc,
rupnd Romnia n dou, din mijlocul stea-
gului ei gurit, n decembrie 1989, la casa
popii Tkes!!!, refcnd ticloasa grani( a
Diktatului de la Viena!!!..., crti de istorie si
geografie aranjate la Budapesta!... pe cnd
copiii de romn nu mai au dreptul s-yi
cunoasc istoria yi geografia, cele reale!!!
[...] cu aya logic yi ac(iune politic
strmbe... - p. 102 sqq.).
A yasea radiografie. (5) A cincea parte
axeaz pe faptul c trim, azi, o istorie blea-
g a Romniei (p. 114 sq), istorie bleag
constnd ntr-o cumplit serie de veniri /
venituri (imperial-scursori) pe fondul
cancerului coruptiei din Romnia - inima
contemporan a Daciei Nord-Dunrene a lui
Decebal: Vine multinationala / transnatio-
nala si-ti zice: D foc la Agricultura Trii!.
Si tu, bleg si corupt, dai foc la ogoarele str-
mosilor Traci... si obtii niste...minunate pr-
loage! // Vine multinationala / transnationala
si-ti zice: D foc la Industrie!. Si tu, bleg
si corupt, transformi fabrici, uzine, rafinrii...
n schelete! // Vine multinationala / transna-
tionala si-ti zice: D foc la mun(i yi pduri!.
Si tu, cuminte si teribil de bleg, i chemi pe
Nicolaiciuc ori pe Veresty Attila, si obtii che-
lirea muntilor..., sufocarea si jalea de moarte
a fratilor ti si corupt, dai foc la ogoarele
strmosilor Traci... si obtii niste...minunate
prloage!. Si seria cumplitelor (ne)cazuri din
Dacia / Romnia comandate de multina-
tional / transnational continu de mai bine
de dou decenii astfel: ...Transform-i n
sclavi yi terorizeaz-i pe angaja(i [...] Nu-i
plti dect cu zgrciuri, cu mizerii, care
abia s-i (in n via(, nu cu salarii care s
le permit s-yi ridice fruntea, a oameni !
Dac vor crpa, atta pagub, rezerv bio-
logic exist...! [...]; ...vin bncile zarafilor
lumii si-ti zic: Tu s te mprumu(i de la noi,
s te tot mprumu(i pn leyini yi crpi de-
atta mprumutat! [...]; F autostrzi
invizibile, ca s avem noi purcoi yi sodom de
bani, iar voi s nu ave(i autostrzi - canci,
bre! [...] Tu, Tara Aurului yi Duhului lumii,
de azi, nu mai ai nici un miligram de aur, yi,
tot de azi, eyti Culmea Prostiei yi Bolii, Mo-
del Mondial pentru Prostie yi Boal! etc.
A yaptea radiografie. (6) A sasea parte
a Cazului Dacia..., de Adrian Botez, relev,
n aceeasi tonalitate pamfletar-vulcanic, n
acelasi viguros clamor sempitern, asa-zisa
democratie liberal a terorismului / bandi-
tismului de bsescian stat reformat, hao-
sul multilateral-dezvoltat si programat
pentru c: a) ...valorile culturale nu se pot
sus(ine, n mod real yi stabil, fr valorile
moral-religioase (p. 134 sqq), adic fr
valorile Ortodoxiei; b) nicio ornduire n-a
respectat omul... - deci nici pe Dumnezeu ! -,
dar niciuna nu l-a njosit atta pe om ct
ornduirea haosului programat yi a hao-
sului multilateral dezvoltat, cea a zarafilor,
democra(ia liberal, deh! - care vrea s
ne conving de absen(a lui Dumnezeu n
ceruri yi de prezen(a lui n ... bnci yi n
bancomate (p. 139 sqq.); c) prpastii so-
ciale, viduri de comunicare yi piramide de
trufie = acceptarea domniei rului n
lume, a rzboiului sinucigay yi a veynicei
orbiri / anihilri a demnit(ii umane; [...]
g) a renun(a la slujirea lui Dumnezeu
nseamn a accepta robia Satanei demo-
cratice yi liberale etc.
A opta radiografie. (7) A saptea parte
constituie din marginaliile si dezvluirile n
premier, marginalii privitoare la magia
neagr a unei istorii a Romnilor... fcut de
trdtori si de alogeni (p. 161 sqq.): ...Toti
mrlanii si toate curvele morale se nghe-
suie, din toate prtile, s ne conving de fap-
tul c, noi, romnii, nu mai suntem buni de
nimic altceva dect de hoit. [...] Pe pielea
noastr, fojgie tot felul de contracte, prin
care, ce era al nostru din moyi-strmoyi, ni
se dovedeyte, cu terfeloaga legii n fa(,
c n-a fost niciodat al nostru, ci trebuie s
fie al oricui, numai al nostru, NU! Pe pielea
noastr, trebuie s suportm tot felul de a-
ranjamente magice (de magie neagr,
prpditoare de Neam!), dup care, cnd ne
uitm n oglind, nu mai dm doi bani ri,
19
Anul III, nr. 10(26)/2012
noi pe noi nyine...! Uitati-v, numai, ce scrie
peHotNews.ro, miercuri, 19 mai 2010, 13:16:
Camera Deputa(ilor a adoptat miercuri
articolul 37 dinLegea educajiei n varianta
Guvernului, prin care Limba yi literatura
romn va fi singura disciplin care nu
poate fi studiat yi n limba matern de ctre
minorit(ile na(ionale, informeaz Media-
fax. [...] Jurnalul Flacra Iayului este mult
mai incisiv si mai ager la ochi, n aceast
problem grav a Romniei de azi: Majo-
ritatea deputatilor a votat posibilitatea pre-
drii istoriei si geografiei Romniei n limba
maghiar. UDMR a tinut mult la acest detaliu,
continut altminteri si n proiectul Legii
Educajiei. PNL si PSD au protestat cu vehe-
ment si i-au acuzat pe pedelisti, udemeristi
etc. de trdare a natiunii romne. [...] Normal
ar fi fost ca mcar aceste dou discipline
s fie asimilate de compatriojii noytri
maghiari n limba romn, limba oficial
a statului n cadrul cruia sunt yi ei cet-
jeni. [...] n SUA, geografia yi istoria sunt
predate n limba englez, n Franja, fran-
ceza e unica limb oficial admis, n Gre-
cia - limba greac.... Autorul mai supune
analizei n acest macrocapitol: limbricii
epocii de aur bsesciene, juni educati la
ycoala uitrii, a trdrii na(ionale [...],
...drepturile colective n Vestul-cel-De-
cizional-asupra-noastr-yi-a-Istoriei-yi-
Fiin(rii-noastre etc.
A noua radiografie. (8) A opta parte a
Cazului Dacia..., de Adrian Botez, ncor-
deaz timpanul / auzul istoriilor cu privire la
marea pustiire mondial (p. 178 sqq.), la
puscria Duhului tuturor popoarelor, la
remediile de Duh Hristic contra Satanei,
la profilul conductorului adevrat ca en-
titate constructiv-hristic de Neam, la st-
pnii procesului de globalizare, la rz-
boaiele informationale, la guvernul mon-
dial / guvernul conspirativ (guvernul din
umbr), la criza global de sistem, la ilu-
zia Liberttii, Drepttii, Adevrului n lumea
contemporan, la perfectionarea Planului
Dalles, la Proiectul Harvard, la false des-
coperiri arheologice pentru a submina cre-
dinta etc.
Prin Cazul Dacia..., de Adrian Botez,
pare-se c Valahimea contemporan si-a aflat
o puternic personalitate, un nou martir n
lupta Sa pentru Dreptate ntru Dumnezeu, n
cumplitul rzboi cu dusmanii de moarte - din
luntru si din afar - ai Daciei, n cumplitul
rzboi cu imperiile ce continu si azi s vre
si mai adnc sbiile, n rnile nevindecate -
prin vitregele / vitregitoarele istorii - ale mare-
lui, strvechiului si blndului nostru Popor
Pelasg > Valah.
Aurel M. Buricea (pe care-l voi pomeni
de aici n colo prin sintagma AMB) a fcut
parte din echipa de zgomote bahice a lui F-
nus Neagu (Dumnezeu s-l odihneasc pen-
tru c tocmai s-a mplinit anul de la apusul
acestui Patriarh al literelor) - echip la care
m-am aliat si eu mai trzior. Oricum eram frati
de cruce.
Pendulul liric a lui AMB bate ntre ma-
tematic si arte, dar cu mai mult sonoritate
ctre vers. Ctre sonet. Taina sonetului e o
patim mai veche - dup cum observam n
cronica la precedentul si cochetul su volum-
liliput Cntecul reginei. O bijuterie tipogra-
fic de tinut n palm, mereu la cititor.
Beneficiind de o prefat cu subtile obser-
vatii fcute de eminentul profesor doctor Flo-
rentin Smarandache de la Universitatea de
matematic din New Mexico, actuala Crucea
din muguri (curios si curajos titlu cu nuant
evanghelic), perind, asa cum precizam
mai sus, pe portativele sonetului. ndrtnic
precum toti matematicienii, dl AMB tresare
de la formula clasic abba la baab si sparge
tiparul sonetului n abba-cddc etc, din nevoia
unei nencasri rigide a substantei poetice.
Culmea, aceast trdare chiar i reuseste - si
iat, n prim auditie n aceast aul acade-
mic, finalul unui sonet recent: m-ai fcut
Doamne un cuvnt cltor / ntre dou lumi
cine s mai vad / cum se-nchide viata c-un
singur zvor ( p.9).
Si versurile curg ntre aceste deschideri
si nchideri si de clopote sonoriznd uneori
n allegro, alteori n piano, alteori n soapt
neauzit, dup cum este si simfonia desti-
nului desctusat (n fiecare atom doarme
un om - zice poetul), destinele de la captul
cruia, zice tot el, voi nvta dincolo limba
de ger (admirabil). De fapt, destinul poetului
este un fluviu fr nceput si fr infinit,
ndreptat ctre neagra durere. Uneori, pe
acest traseu cade n transeea disperrii, zice
a tri n cuget nu am putere - dar imediat si
Gheorghe ISTRATE
Obsesia
sonetului
revine n diapazon eminescian, aproape cale-
hiind doar timpul se-aude n mine pln-
gnd, precum o eternitate care nu mai vrea
s moar.
Extatica eminescian, de altfel, nu-l oco-
leste, ci l obsedeaz. Citez: aud nimicul lumii
cum m plnge sau din Cuvnt voi face
mine alt mormnt. Laud acestor poeti care
nu-l uit pe Eminescu si merg cu el n dulcea
dumbrav din Ipotesti. Cum altfel s mai poti
defini de-ar fi cteva litere pe-o piatr mos-
tenire sau att de mic terra noastr pare /
lacrim neagr privit-n ochi invers.
n mod ciudat, bacovianismul e mult mai
absent dect n volumele precedente. Aici,
directitatea lui AMB este divinitatea-nsc-
toarea si perfectiunea omului - deci si a artei.
AMB dovedeste si prin aceast carte c,
trecnd prin Crucea din muguri triesti
evolutii pn la rodul gndirii si al visrii.
Verbul slefuit o viat ntreag promite eter-
nitatea poeziei.
AMB confirm c nu a abdicat de la zi-
direa perpetu a verbului n el nsusi, ca ntr-
o matc regenerativ poem de iubire scris
de natur, suflete n galbene lanuri de gru
(l-ar fi ncntat pe Fnus)... taina facerii m-a
scos din calendar. Si toate aceste desprinse
dintr-un singur sonet liber. Corect observ
prefatatorul Florin Smarandache fosnetul
acestor sonete misctoare.
AMB pluteste prin pulsul unor iubiri de-
vastatoare, prin arhipelaguri onomatopeice,
prin nectarul credintei, pn a se opri ntr-un
stup pustiu care miroase-a tmie precum
zice Domnia Sa.
Desi pare o litanie, combustia acestor so-
nete izbucneste printr-un ru subteran clo-
cotitor, mrturisit realul din mine-i adnc
ran matricea fiintei sale trind fiorii in-
finitului.
Dovad, ultimul vers care nchide volumul
orice sentiment n sonet exist. Punctum.
Crucea din muguri, de Aurel M. Buricea
20
Livia CIUPERC~
E posibil ca-n zilele noastre scriitorii s-
si ntoarc fata (si/sau penelul) nspre lumea
ce gndea n basme i vorbea n poezii,
adic n pilde, conturnd un univers, nu
neaprat fastuos, ci mai degrab pilduitor?!
Rspunsul este afirmativ. Si-un exemplu ni-l
ofer Gheorghe Andrei Neagu cu-a sa bala-
d mitic, Nunta neagr
1
, ntelegnd c omul
este o creatie de esent divin care, aflat sub
protectia zeilor atotstpnitori, a nvtat de
la ei abc-ul vietii. S iubeasc, dar s si uras-
c. S admire frumosul, dar s fie si orgoliosi.
S ofere ofrande, dar s fie si iuti la mnie.
Si-n asa conjunctur a miticului, omul ar pu-
tea crede c totul i se cuvine.
Legnat de cntecul orfic, pentru el iubi-
rea nseamn nltare si mplinire: Ziua-i
ridicase fruntea / Din pdurea adormit.../
Potopind cu aburi zarea / Printre ramuri,
cu beteala / Spumei mpletit-n ceturi / No-
rii drumuri conturau / Zmislind crri de
visuri. Iat cum se reface un discurs de tip
romantic, fclie ntru perfect si nestvilit
armonie.
Ce sugereaz incipitul baladesc din Nun-
ta neagr? Pe poteci, se-nalt vuiet / Izvo-
dit de frunze moi / Cnd cu ochii plini de
Nenuntirea
patimi / M ndrept spre ea, strigoi... Iat
prefigurarea unei fantastice povesti de iubire
cu impulsuri stranii, pline de suspens. Intui-
tie crescnd. Cnd scrii despre iubire,
sentimentul te invadeaz, toate iubirile tale
pierdute tresar (tresalt), revin n memorie,
se infiltreaz n spiritul, n inima, chiar n
trupul tu... - rosteste Liviu Antonesei.
2
Si
astfel imaginarul poetic traverseaz timpi de
falnic vis.
Poetul Gheorghe Andrei Neagu va reface
povestea iubirii jertfelnice, dup ritualul fol-
cloric ancestral. Ne amintim de Fata n gr-
dina de aur, unde eroul, un zmeu, va suferi
din pricina iubirii nemprtsite si se va rz-
buna pe rivalul su? Ne amintim de Lucea-
frul eminescian, cu un erou, fptur celest
care, mbrcnd hlamid mitologic, va trans-
pare n dubl ipostaz, cunoscnd dezam-
girea? Ne amintim de-acel Crai Cripto, ini-
m ascuns, rig spn
3
care e dispus
s se smulg din umbra-mprtiei sale pentru
a-si apra iubirea?
Asemenea si n Nunta neagr, eroul este
o prezent enigmatic, un strigoi nnobilat
de extaz (scldat de spaime, / Si cu fruntea
n trn) si ncntare pentru fiinta iubit:
O atept ca altdat, / S se nasc din co-
paci / Alergnd nfiorat. / Si cu buze, ochi
de maci / S aprind iar pdurea / Ca de-
attea alte ori, / ntr-un vals nebun ceresc /
Ea zmbind din ochi, cu timpul / M n-
deamn s-o doresc. Singurul detaliu care
umbreste mult asteptatele clipe de nfiorate
ntlniri n pragul tainei, n tainica singu-
rtate, este desprtirea de lume, de urt
i de blestem. Prezenta fetei pare o vestal.
Momentul dureros este acela al nuntii h-
rzite. Fata si apr iubirea. Ia initiativa: s
fugim! Dar refuzul lui este dureros de tran-
sant: A fugi nu se cuvine! Nu vrea si nu
poate-a tulbura al vremii sacru mers (cum
rosteste Hyperion, n poemul lui John Keats,
Cntul I). Si ct ar vrea s se supun btii
de aripe / A Timpului!...
4
Vointa fetei si de-
cizia brbatului iubit contrasteaz cu mbr-
tisarea lor ptima. Oea - de un angelism
diafan si-un el (o himer hominoid?!), pre-
cum un Werther, dominat de-o iubire eterat.
Acest moment crucial, de neasteptat si
dramatic decizie, ne-aminteste de o alt
capodoper a literaturii universale: n ast
suferint a singurttii, cu inima aceasta
trist i rnit - mi-a aprut Ea, ginga i
sfnt, aidoma cum o preoteas a iubirii
sta acolo nainte-mi; tesut parc din lumi-
n i miresme, att de delicat i spiritual;
peste sursul plin de pace i buntate ce-
reasc mprteau ntr-o divin maiestate
ochii ei nsufletiti, i - asemeni unor nourei
ce nconjoar aurora, buclele de-aur i un-
duiau pe frunte n vntul primverii.
5
Prezenta frumoasei fete, departe de cor-
tegiul nuptial ce-i este destinat, alturi de un
mire impus, confirm decizia vietii sale: Ea
venise s-mi aduc / jertfa jertfelor supre-
me... Pare-o ciut jertfit pe altarul unei
cstorii, pe care ea nu o accept. Tnra -
cereasc fptur (Friedrich Hlderlin) -
arat precum o plant ce-i bolnav si nu
poate s-ndure soarele...
6
Si natura pare rvsit. Blnd si desple-
teste toamna ramurile cltinate-n vnt... Enig-
matic peisaj de fiori (pre)romantici (amin-
tindu-ne de Byron, Novalis, Heine), la care
concur cerul - rou ca o ran, dar si mai
grav, tcerea de ger a zeilor. Doar aparitia
nuntasilor llind - cortegiu glgios -
anim peisajul, nfiornd pdurea. Copacii
par cuprini de spaime, arde lumea ve-
getal. Zbucium si descumpnire!
Ct de mult constientizeaz acel vl
umbros al destinului care vegheaz asupr-
le, strivind vointa unei decizii transante. Desi
se iubesc mai presus de fire, cei doi se las
n voia unui destin implacabil, nlntuiti de
maleficul ce pulseaz dinspre exterior: Port
n mine gndul crud / Si las vntul s-mi
usuce lacrima... Ei par a spune, precum
Hyperion ctre Bellarmin: Noi nu suntem
nimic; ce cutm e totul.
7
Cei doi ndr-
gostiti sunt pregtiti a se jertfi ntru iubire,
nfruntnd lumea si mentalittile ei.
Trist, cutremurndu-i clipa, / Dorul
i-a zdrobit aripa - suferint tipic ovidian.
21
Anul III, nr. 10(26)/2012
Natura pare tulburat, iar n temple, zeii stau
la sfat. Petrecerea-i ciudat: Mesenii beau
din vinul translucid / Curat ca lacrima mi-
reselor jertfite / n clipele cnd se ucid iu-
biri. Cine mbie? Ura si Pcatul (n-
trupri diabolice). E vinul limpede i bun /
Iar mirele e altul dect cel iubit si dorit de
mireas. ndrznet, mirele-si cere dreptul: un
srut care pare c ar fi strivit nssi natu-
ra, adic legile firii. Locul acela nmiresmat
de prezenta iubirii, ce ar fi trebuit s fie o
pdure de argint - ca triumf al iubirii, devi-
ne, dintr-odat, ca de smoal, adic o pdu-
re ndoliat. Ce-au decis zeii? Ca el s piar.
Momentul culminant este prefigurat de
gemetele pdurii. Uitnd de spaime, el
- s fie un astru-al noptii? - ntrupndu-se
precumLuceafrul, sparge tcerile, rostind:
Mireasa nuntii o doresc! Si-ntr-o clipit,
din bratul drept al mirelui lucete lama de
cutit. O mic secvent de dram antic.
Un gest nesbuit, fireste. Lama de cu-
tit e arma nechibzuintei, a lasittii. Nu se ucide
din iubire. Poti fi rnit sufleteste, poti suferi,
dar nu se cade s ucizi. n acest context,
merit-a reflecta la ceea ce spunea Omraam
Mikhal Advanhov: S nu afirmati c fi-
indc iubiti o anumit persoan, o distru-
geti. Nu, aceasta nu nseamn iubire, ci un
mcel. Iubirea nu se pteaz cu snge, ea
este mare i luminoas...
8
Vizualizm o contrapunere ntre planul
terestru - cel al nuntasilor (aflati n bratele lui
Bacchus, iresponsabili sau incapabili s
realizeze situatia), si planul naltului - cel st-
pnit de zeii care, asemeni ca n tragediile
antice, se amestecau n controversele dintre
pmnteni. Si astfel, se produce o mutatie
transcedental: ,Si-atunci, la ceas nepotri-
vit / Lovesc... Si-o ultim ofrand, o ul-
tim mbrtisare, n fata lumii nghetate,
a nuntasilor mnati de gndul rzbunrii,
dornici s ucid un vis de iubire.
Impresionant este structura compozitio-
nal a acestei balade cu strfulgerri mitice
(care nsumeaz 344 de versuri, dispuse n
patru prti), n care deznodmntul preced
conflictul. Textul debuteaz cu o fantastic
descriere a unei naturi vegetale, martor sen-
sibil, dar neputincioas n dramatismul unei
povesti de iubire ntre dou fiinte care apar-
tin, genetic, unor lumi diferite. Abia din versul
al 249-lea, putem recunoaste clasicul expozeu
al incipitului, specific unui text de sorginte
epic, cu... a fost odat ca-n poveti...,
pentru ca versurile imediat urmtoare, 250-
251, s finalizeze drama lirico-epic: ,i s-au
iubit cum nu gndeti / c s-au iubit vreodat .
Moartea fetei devine somn n masa vege-
tal, contopire cu natura-mam: Ea doarme,
lebd supus / Cu trupul prsit de zbor...
A compara mireasa moart cu aripile frnte-
n nemurire ale unei lebede nseamn a omagia,
n fapt, fragilitatea vietii n fata attor vici-
situdini, la care te poate supune hazardul.
Acest final baladesco-mitic (cu frisoane de
tragism shakespearian) ar putea reprezenta,
totodat, si un omagiu de tain al scriitorului
Gheorghe Andrei Neagu, gndind la cteva
capodopere ale culturii universale. Ne gn-
dim la moartea lebedei-printese din baletul
Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski
(1840-1893); la baletul Moartea Lebedei (un
solo poetic, pentru violoncel si pian), din
suita muzical Carnavalul animalelor (mai
ales, n interpretarea memorabilei Anna
Pavlova), de Camille Saint-Sans (1835-1921)
sau la romanul Moartea lebedei (1969), de
Ion Grecea (1924-1999).
Fiic a luminii, Lebda alb rmne
fecioara cereasc, imaculata fptur ntru
jertfelnicie, ntru slava luminii, adevrului
i armoniei ntre cele dou planuri care se
impun a rmne mereu n divin armonie:
celestul si campestrul. Asa se explic mbr-
tiarea de ierburi, ntlnirea subvlul
noptii divine.
Ea, imaculata lebd, reprezint nssi
jertfa, jertfa cea primar - la Marele-nce-
put, tribut al durerii, contopire de-a
pururi... (o Julieta si-un Romeo?; o Heloise
ti-un Abelard? un Paris si-o Elena? un Tristan
si-o Isolda? un Lancelot si-o Guinevere?)
Trupurile lor vor polei crrile vesni-
ciei... Ce puf att de moale / Ne-nvluie
divin? Resemnare sau refacere a armoniei
divine?! Adoarme lin i cerul...
Ceea ce vom retine este doar o (virtual)
frumoas poveste de iubire care va nflori
ntru eternitate, prin dulci amintiri, nnobilate
de acorduri romantice: Pe-aici veneam
iubite / n zilele ascunse / Si ne iubeam n
ierburi / Cu florile aprinse...
n memoria noastr afectiv, efemer, r-
mn doar regretele tardive si-un dor sfsietor
(de dulce, ar zice poetul): Din contopirea
pur / a dorului cu iarba... Dorul i-a
zdrobit aripa... Cu bogat omaginatie, par-
c am recompune basmul fantastic Fru-
moasa i Bestia, ntr-un peisaj ecvestru
sublim sau... nuntita mbrtisare ntru eter-
nitate dintre Quasimodo (monstrul clopotar)
si Esmeralda (frumoasa tiganc). Ce s-a ales
din dou vieti? / O mn de cuvinte... (M.
Eminescu)
Doar pdurea plnge, asa, ca s ne
reaminteasc cine suntem - cine rmnem...
un finit (fptur de lumin) ntr-acest in-
finit (mrginire a nemrginirilor), scl-
dndu-ne ntr-o infinitate de visuri..., cum
miestrit glsuieste ntru eternitate C. Noica.
Note:
1. Gheorghe Andrei Neagu - Nunta neagr,
Ed. Valman, 2010
2. Liviu Antonesei - Despre dragoste,
Ed. Ars Longa, Iasi, 2000, p. 134
3. Ion Barbu - Riga Cripto i lapona Enigel
4. John Keats - Hyperion, Cntul al II-lea
5. Friedrich Hlderlin - Hyperion. II. Zante,
Ed. Inst. European, 1998, p. 101
6. Friedrich Hlderlin - Hyperion. IV. Pyrgo n
Morea (Hyperion ctre Melite). Ed. Inst. Euro-
pean, 1998, p. 136-137
7. Friedrich Hlderlin - Hyperion. V. Kastri n
Parnas. Ed. Inst. European, 1998, p. 145
8. Omraam Mikhal Aivanhov - Rsul nteleptului,
Ed. Prosveta, 2010, p. 112
Michelangelo - Crearea Evei
22
Ioni]# APOSTOLACHE
Dimensiunea mistic a Ortodoxiei a con-
stituit dintotdeauna elementul-cheie al tu-
turor elaborrilor teologice. Aceast afirmatie
se poate justifica prin faptul c, dincolo de
teorie, n traditia Bisericii noastre primeaz
ntlnirea cu Mntuitorul Hristos, scopul su-
prem spre care tinde toat fptura cea nte-
legtoare. Dincolo de zgura cuvintelor, ex-
perienta mistic a sfintilor nsumeaz n sine
dialogul apofatic dintre Duhul lui Dumnezeu
si duhul omului. n acest context, teologhi-
sirea ia forma unei veritabile mrturisiri de
credint, izvorte din cele mai profunde triri
personale si asezat n scris spre slava lui
Dumnezeu si a Sfintei Sale Biserici. Ase-
menea capodopere, att de rar ntlnite n
actualitatea secularizat a lumii noastre, au
menirea de a aduce eternitatea timpului sacru
n efemeritatea si nimicnicia vietii noastre.
Experien]e mistice
la P#rin]ii Orientali, de
IPS Acad. Dr. Irineu Popa,
Sub aceste criterii se desfsoar impresi-
onanta tratare a nalt Preasfintitului Acad.
Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei si Mitro-
politul Olteniei. O laborioas abordare aca-
demic, cu not de experient mistic, am
putea spune, care aseaz sub semnul prezen-
tului faptele si tririle pline de mretie ale
unor brbati desvrsiti n lumina negrit a
Harului Dumnezeiesc. De aceea, atunci cnd
nevoitorul este cuprins de harul lui Dumne-
zeu, tot ceea ce el simte nu poate fi cuprins
n cuvnt (p. 17). Materializarea acestui stri-
gt luntric reprezint adevrata mostenire
a Bisericii peste veacuri. Aceast dinamic
luntric a ideilor este surprins de Mitro-
politul Olteniei n lucrarea de fat printr-o
interesant prezentare sistematic. Iat cum
este justificat transpunerea n scris a ideilor
mistice la Printii Orientali: Desi experienta
duhovniceasc a sfintilor este tainic, totusi
Printii Bisericii nu ne-au lsat ntr-o total
ignorant, ci s-au strduit s-o descrie ntr-un
oarecare fel pentru a o comunica si altor iu-
bitori de viat duhovniceasc. n urma aces-
tor destinuiri, este adevrat, s-au pierdut
multe din adncurile tririi mistice, tocmai
pentru faptul c s-a ncercat s se transpun
n cuvinte ceea ce este prin definitie de ne-
grit. Evident, destinuirea celor trite de P-
rinti s-a fcut n limitele culturii lor, cu cu-
vintele si imaginile pe care le-au dobndit
prin educatia si trirea lor. Din acest motiv
exprimrile lor, uneori, par s fie contradic-
torii, dar fr ndoial c n esent relatarea
lor mistic este aceeasi. Acest fenomen se
datoreaz faptului c prezentarea lor are n
vedere unirea sufletului cu Dumnezeu n iu-
bire, si nu n descrierea vreunei simtiri psi-
hologice. Alteori, n aceste mrturisiri, dife-
rentele sunt att de departe de linia tradi-
tional, nct unii au pus chiar la ndoial
ortodoxia continutului lor. Am putea datora
acest lucru fie filosofiei grecesti, fie influente-
lor strine duhului eclezial de care unii tritori
erau tributari. Pe acestia Biserica nu i-a primit
n rndul Printilor duhovnicesti, ci dimpo-
triv, i-a condamnat ca eretici (pp. 18-19).
Lucrarea IPS Mitropolit Irineu este m-
prtit n sase sectiuni mari, distribuite la rn-
dul lor pe capitole si subcapitole. Abordarea
este una sustinut etapic, realiznd o analiz
complet care porneste de la experientele
mistice primare, analizate n primul capitol
sub tema Mrturisirea de credint n Mn-
tuitorul Hristos si martiriul n Biserica pri-
mar, trece prin filosofia religioas si expe-
rienta personal n viata si opera lui Origen
(cap. II), trateaz Experienta soteriologic a
Logosului care coboar la mine n teologia
Sfntului Grigorie Teologul (cap. III) si E-
pectaza ca experient mistic ntru nesfrsita
adncire a sufletului n Dumnezeu n mistica
Sfntului Grigorie de Nyssa (cap. IV), ca n
final s detalieze problema Experientei co-
muniunii prin cunoastere si ndumnezeire la
Sfntul Vasile cel Mare (cap. V) si a Experi-
entei spirituale si ecleziale a monahului n
scrierile Sfntului Ioan Casian (cap. VI).
Dup cum se poate vedea, lucrarea nalt
IPS Acad. Dr. Irineu Popa - Experienje mistice
la Prinjii Orientali, vol. II, Ed. Mitropolia
Olteniei, Craiova, 2012, 661 p.
Mitropolitul Olteniei,
PS Irineu Popa
23
Anul III, nr. 10(26)/2012
Preasfintiei Sale se constituie ca un veritabil
rezumat patristico-ascetic al celor mai im-
portante experiente si consemnri pstrate
n viata si tezaurul scris al Sfintei noastre Bi-
serici.
Experienta mistic a Logosului care co-
boar n mine, specific hristologiei Sfn-
tului Grigorie Teologul, este descris de autor
n contextul teologiei unirii tainice cu Dum-
nezeu n iubire. Viata celui cu sufletul inun-
dat de prezenta desvrsit a harului dumne-
zeiesc transcende realitatea creat si, fr s
o urasc, poart n sine nsusi totdeauna
curate chipurile dumnezeiesti, neamestecate
cu chipurile pmntesti nseltoare (p. 349).
n felul acesta - noteaz Mitropolitul Olte-
niei -, omul ajunge n relatie cu divinul, oglin-
da neptat a lui Dumnezeu si a celor dum-
nezeiesti. n aceast comuniune, el primes-
te Lumina n locul luminii si, cu ndejde,
chiar de pe acum, roadele vesniciei, adic
petrecerea cu ngerii si cu toti sfintii n Duhul
lui Dumnezeu (p. 349).
n concluzie, putem spune c lucrarea IPS
Printe acad. dr. Irineu reprezint cu mult mai
mult dect ceea ce am putea numi o simpl
carte. Creditat de o elaborare minutioas si
asezat ntr-o form cu totul special, tratatul
Experiente mistice la Printii Orientali, vol.
II, se pozitioneaz valoric alturi de cele mai
importante elaborri mistice realizate pn
n prezent n teologia romneasc.
Geo G~LETARU
Robul acelei lacrimi nenvinse
ngndurat pe malul unui lac purpuriu,
ngndurat s astepti ceea ce nu vine.
spaima de a deveni o iluzie srac
sau sintaxa fericit a unei ntmplri de
demult.
ce vrei s spui, muritorule? sopteste
iedera noptii.
ce vrei s adaugi acestui adevr atroce?
nimic. sunt robul acelei lacrimi nenvinse
care-si arunc umbra pe lacul purpuriu.
Ir cuvinte eu duc povara neputintei,
Ir cuvinte iarna si scutur fructele
nghetate n mine.
Tic-tac
cuvintele acestea ti vor hotr soarta:
vei muri si vei nvia la umbra lor,
vei trece pe malul cellalt linistit si mpcat.
silabele cad ca o ploaie glorioas
pe minile tale: o calm beatitudine.
si nu mai stii ce rmne n urm,
o adiere nevinovat sau un dezmt
de sunete indestructibile: cenusa negrii,
victoria ntunericului n labirinturile
sonore.
att s fie semnul c nc adulmeci
flacra care ti d trcoale: viata
e tic-tacul acela care se ndeprteaz.
De mn s te duc ngerul
s vin s te ia cu el ngerul,
de mn s te duc ngerul acela, prin triste
panoplii de rou, patria
greierilor si pienjenisul ei de argint,
nimic n urm, doar tunetul auriu
al unei deprtri impenetrabile, colina
cu pulberi cltoare, aici si gestul
cu ct necredint nfloreste, cumplit
beatitudine a fiintei fr de prihan,
s vin s te ia cu el ngerul,
de mn s te duc ngerul acela,
si doar uitarea ca un crng fosforescent
si pulberea ei cltoare
Minunatele erori
noaptea vine de niciunde.
mna ta o acoper.
o rsuflare de nger.
un gol imperturbabil.
pomul cunoasterii
ntr-o vlvtaie rebel.
sub el se nasc
minunatele erori,
trdrile festive.
sub el plnge
aleasa inimii tale
cu capul pe
un munte de vat.
ct despre cele ce sunt,
ele vor mai fi.
vor mai fi?
Lacrima ta pe colina ngndurat
triesti respiri esti fericit
e anotimpul flcrii
iarba galopeaz prin suflete
ca o iluzie a verii
necunoscute sunt chipurile amiezii
din ele se nasc aceste ntmplri atroce
necunoscute sunt cile stelelor
de sus si de jos
un grunte nedezmintit al materiei
cntnd n inima fr prihan
un greier cosmic un declic apocaliptic
esenta saltului n gol de mn
cu ngerul negru
cine locuieste singurttile albastre
dincolo de ele e tcerea invulnerabil
ct s vorbesti cu lunatica splendoare
prin crnguri purpurii ct s astepti
secunda suspendat deasupra neantului
o btaie de aripi n cerul asurzitor
un incendiu al silabei inocente n mlastinile
gndului
cascada clorofilei incendiind clipa pe
cmpia orbitoare
la marginea vietii: aceast bucurie srac
a crinului fr memorie
el strbate pnza freatic a timpului
el e lacrima ta pe colina ngndurat
Michelangelo - Bachus
24
Lulzim TAFA
(Albania)
Lulzim Tafa s-a nscut (2 februarie 1970), n Lipian, aproape de Prishtina (Republica Kosova).
Apartine generatiei poetilor anilor 90 din cea mai grea perioad pentru poporul albanez din
Kosova, care fusese amenintat cu eliminarea masovic de nebuniile rzboaileor din Balcani.
Scoala elementar si liceul la Lipian, iar studiile de drept si cele ale magistraturii le-a absolvit la
Facultatea Juridic n cadrul Universittii din Prishtina. ntre timp, la Universitatea Public din
Saraieva, a sustinut teza de doctorat devenind doctor n stiinte juridice. Concomitent cu crtile stiintifice, este autor si a
numeroase alte publicatii din domeniul literaturii. Pn n prezent a publicat urmtoarele volume de poezie: Sngele nu
devine ap (Ed. Rilindja, Prishtina, 1993); Metafora Tristetii (Rilindja, Prishtina, 1997); Planetul Babilonului (poezie
dramatizat, Rilindja, Prishtina, 1999); Mai am nc dou Cuvinte (Ed. Faik Konica, Prishtina, 2011; Treab de Diavol
(poeme alese, Ed. Gjordan-Studio, Saraieva, 2011); Ekspozitie cu vise (Amanda Edit, Bucuresti, 2012). Este tradus n
cteva limbi mondiale, a fost laureat a mai multor premii literare, fiind cuprins n cteva antologii. n aceleasi timp, este
cuprins n activitti diferite din domeniul Drepturilor Omului. Scrie poezii si piese teatrale, dar se ocup si cu critic literar
si publicistic. Este profesor universitar n cteva universitti din Kosova si strintate. Actualmente este Rector al
Universittii AAV. Trieste si creeaz la Prishtina.
Duminicile nu m strig
(T dielave mos m thirr)
Duminicile nu m strig
Se poate s nu m trezesc
Pe veci rmnnd n somnul mortii.
Nu uita momentele nghetate
Doar duminica alege ziua ta.
Pentru tine, cnd voi muri
Dup sapte munti,
Voi cuta numele tu.
Ah!
Cum de nu mai vii n celelalte zile.
Mine
(Nesr)
Ne vom aseza din nou Teuta
Pe scaunele de lemn
S ciocnim pahare sticloase
Ca destinele, ca inimile.
Din nou s ne asezm
Amintirile s le trim
S citim versurile
Noptilor scrise.
D-mi ochii s vd soarele
Cum cad stelele
Cerul cum cade.
Ne vom aseza din nou, Teuta
S povestim visele
Noptilor scrise.
Cu ochi deschisi
S ne prind zorile
Din nou ne vom aseza
Pe scaune de lemn
Atentie Teuta
De Viat
De Moarte
Atentie...
Ai adormit sub lun timpurile
(Ke fjetur nn hn koht)
Doar unghiile au rmas unghii
Ziua de mine ne aduce ceva nou
Cu btrn cea de ieri ne-am nsngerat.
CALUL N PLOAIE
Cte picturi te-au btut n acea zi
Cnd veneau si alti cumprtori
Vnztori de struguri si bostani
Pentru a schimba destinele.
El si ridica privirea spre cer
Soarele n-are de gnd s apun
Nici azi
Ploaia se va opri ntr-o zi
ntr-o zi da ntr-o zi.
Se spune c ploaia nu topeste calul
Calul care zace n ploaie si se usuc n
adiere
CALUL FR NUMR
FR FRU
FR DUMNEZEU
CALUL ABURIT N PLOAIE.
Ai dormit sub lun
(Ke fjetur nn hn)
Nu ti-e mil de mine?
Nu cumva soarele ti-a atacat ochii?
Ai dormit sub umbra lunii
Si nevrnd te-am bgat n cntec.
De ce plngi?
Nu ti-e mil c ochii
Vor veni n cntecul tu
Si voi uita calea-ntoarcerii?
Din vaietul rutcios,
Din visul cel negru,
Te rog nu plnge
Nu ti-e mil de mine, copilo?
Tin minte chipul tu
(Fytyrn ta mbaj mend)
Tin minte chipul tu
Sngele - lacrim nghetat
Acoperindu-m.
Tin minte limba ta
Sarpe - otrav neagr
nfsurndu-mi destinul.
Cnd tu dormi
Eu m trezesc
Cu amintirea ta.
Oray antic
(Qyteti i lasht)
O adiere usoar bate nghetat
Orasului antic vntul i scutur pleoapele.
Nu sunt nebun s te vreau
Oras antic al primei iubiri.
Cu palmele drumuri s msurm
Oras antic fr castel de piatr
Care merge ca ceasul.
Teuta
(Teut)
Disear te chem Teuta
S mergem la crciuma Otrava
Pe care limba ta o scoate.
Ochii ti - prevestitori de gheat
n ramura spart
A destinului mut.
Teuta, tie ti se-nchin zeii.
T
r
a
d
u
c
e
r
e

d
e

B
a
k
i

Y
m
e
r
i
25
Anul III, nr. 10(26)/2012
Gheorghe A. STROIA
De formatie profesional
exact, detintoare fiind a unui
recent titlu de doctor n econo-
mie (la numai 28 de ani - cu cer-
titudine acest lucru reprezint o
performant), Nicole Vasilcovschi
se dovedeste profund legat de
literatur, de poezie, de limbile
strine (cele ale Extremului Orient
- pred ore de limb japonez la
Palatul Copiilor din Suceava). La
prima sa lansare de carte, autoa-
rea a fost prezentat de scriitorul
si artistul plastic sucevean
Severin Constantin, care a deve-
nit sustintorul tuturor demersu-
rilor literare ale tinerei poete. De
ce scrie Nicole Vasilcovschi sau
- mai bine-zis - ce reprezint poe-
zia pentru evolutia sa spiritual?
Fr a avea pretentii asupra unei
abordri exhaustive, vom ncerca
s descoperim cteva dintre nu-
antele poeziei sale, ale universu-
lui su liric.
Exist nevoi umane, dincolo
de cele materiale, vremelnice, ca-
re strig precum apa limpede a
unui izvor gata s tsneasc spre
Cromatica iubirii
astrala cale
c#tre \mplinirea uman#
lumin, fcnd din firea uman
un laudatio al harului, cu care
doar sufletele nobile au fost n-
zestrate. Dincolo de griji, nevoi
mrunte, frmntri sau nesfr-
site chinuri materiale, dincolo de
neputinte ori limite impuse, din-
colo de infirmittile trupului,
exist un loc n care Eul se simte
frumos, mplinit, puternic, aprins
de aspiratii nalte, mnat de cu-
rate dorinte. Poate tocmai de a-
ceea, cerurile se coloreaz att
de divers, n nuante depsind cu
mult spectrul curcubeului, stelele
ard att de puternic, bulevardele
sufletului sunt luminate de feli-
nare aprinse, zmislitoare de sa-
cra lumin a poeziei. n prezent,
exist o palet larg de exprimri
lirice (poeti), nct cititorului mo-
dern i este uneori facil, alteori
dificil s fac alegerea corect,
pe msura asteptrilor (preferin-
telor) sale sau s cearn (cu su-
ficient luciditate) avalansa de
poezie modern ce se ndreapt
spre el. De cele mai multe ori - cu
certitudine - va sti s aleag poe-
zia nlttoare, motivant, pozi-
tiv, ce-i va inspira stri de feri-
cire, att de necesare combaterii
suferintelor existentialului n
cotidian.
O astfel de poezie, cu parfum
juvenil, dar ncrcat de o anume
maturitate liric, propune si
Nicole Vasilcovschi, prin ultima
sa plachet de versuri, intitulat
Poemele eternei regsiri (Uni-
vers Stiintific, Bucuresti, 2011).
De ce regsire? De ce etern?
De ce poeme? Pendulnd ntr-
un univers propriu - construit du-
p principii mai mult sau mai pu-
tin rationale - printre stele, ceruri
limpezi, n prezenta persoanei iu-
bite, Eul ntelege prin regsire
- limanul sufletului, trm de
odihn si liniste: Suntem noi,/
rtcim prin vis/ pentru o re-
alitate fr ecoul/ spulberrii
momentului proiectat/ n vietile
care uit s atepte.
n aceast stare pe vis per-
petuu, liricul este inovator, cre-
nd sinergie. Interesant n Po-
emele eternei regsiri este lipsa
titlurilor, fiecare grupaj de ver-
suri, marcat distinct, conturnd
o nou stare, un inedit tablou
liric, o oprire la statiile sufletului,
cuminecat din lumina astrelor.
Printr-un vers calin, de factur
modern, sunt asternute n fata
cititorului dileme-aforism, pan-
seuri-balsam, aductoare de se-
nin, purttoare de esente initi-
atice: Vrei s-ti descriu sufle-
tul?/ Deschide drumul spre uni-
versul/ de mine, pentru visul
de ieri. sau Nu avem ani,/
suntem o energie/ ntr-un corp
transformat ,/ dar rmnem
aceiai,/ n substantori Uni-
versul are o muzic/ prea putin
cunoscut de noi i un/ peisaj
prea putin observat.
n versurile prezentei pla-
chete, asa dup cum era normal,
se insinueaz subtil si misterios
- n acelasi timp - o romantat
poveste de dragoste, nu att a
unei iubiri telurice, ct ale unei
iubiri astrale, celeste, nevinovat
prin subtila doz de edenic, su-
blim prin strile de beatitudine
si ncntare insinuate. Iubitul
este aidoma unui ndeprtat
pulsar, a crui lumin atinge vi-
brant corzile sufletului nflorin-
du-le. Pn la urm, iubirea este
(si trebuie s fie) ncntare, m-
plinire, vis si sperant. Spre de-
osebire de exprimrile inoportune
ale poeziei p(r)ostmoderniste
(manifestate prin strile contrarii
si amalgamul de sentimente ce
fac imposibil segregarea sub-
stantei lirice si, implicit, confuzia
creat n perceperea mesajului)
Poemele eternei regsiri -
parte a unui reverberant instan-
taneu fotografic - mbrac obis-
nuitul lemn de brad al ferestrei
(ochiului) n muguri de cedru, n
parfum de santal, conferindu-i li-
rism si noblete: Petale de crini
mi mbrac sufletul,/ iar tce-
rea noptii m nvluie/ n cati-
feaua rozelor./ Mi-e dor s te m-
brtiez/ n fotografia sperantei
Nobletea liricului este dat si
de tonul poemelor - sobru, matur
- probnd eruditie si generozitate
n exprimare. Cuvintele descriu
iubirea n termenii pe care sufletul
i ntelege, fr a deveni frivol,
ci pstrat la nivel de nalt as-
piratie a eului. O iubire platonic,
rar, frumoas, n care predomi-
nante sunt sentimentele, mai ales
cele de mplinire, de autorealizare.
Mesajul unei astfel de iubiri este
pe ct de subtil, pe att de nl-
ttor: despovrarea sufletului de
tot ceea ce nu prezint impor-
tant, de cutarea si descoperi-
rea aspectelor cu adevrat valo-
roase ale vietii, de nsusirea sim-
26
plittii simtirii, ca precursoare a
fericirii. Fiecare dar primit poate
fi privit ca motiv de neasteptat
mplinire: Oare unde i cnd te
voi regsi?/ Caut n univers,
scutur astrele/ i nu observ
infinitatea/ privirii tale
Versurile din Poemele eter-
nei regsiri sunt tandre, expre-
sive, simple, mbrcate n aur
inocent, de fermector mister,
uns cu mirul cunoasterii. Un mir
aromat de lumina pur, culeas
n pelerinajul peste cile nstelate
ale cerului si druite cu genero-
zitate iubitorului de poezie. Iat
motivatia de a scrie, exprimat
prin nsusi crezul autoarei: Simt
att de puternic/ setea de via-
t/ Uneori m hrnesc din/
singurtate./ Am nceput s
scriu n/ imensitatea naturii
unice, indescifrabile/ fascinan-
te./ Am nvtat din multe crti/
mai mari ca mine./ Aa c te
invit ntr-o/ cltorie n lumea
versurilor i a celor/ mai fru-
moase visuri, dincolo de clipe/
i pai, de umbre i spaime.
Ubicuu este visul - ca evadare,
ca sperant, ca modalitate de ex-
presie artistic. Un vis pozitiv,
capabil de a conferi liricului pu-
terea de a aduce briza de pros-
petime necesar, peste simturile
otrvite de metastaza cotidian,
de a aduce putin substant re-
vigorant pentru tratarea cearc-
nelor sufletului, de a induce dra-
goste de viat. Nevoia de o lume
mai bun (transformarea peisa-
jului cotidian ntr-o scen mai
cald si mai primitoare - nebntu-
it de molime ucigtoare) trebuie
s devin dorinta fiecrui Om.
Periplu de (si prin) gnd, cu-
tare febril a frumosului absolut
- ca parte a ntregului universal,
nevoia - ca manifest al purittii
morale, Poemele eternei reg-
siri reprezint iubirea - ca mpli-
nire a unui vis astral. Dar, ce poa-
te fi Poezia, dac nu starea sufle-
tului la un moment dat, mpru-
mutnd cte putin din toate nu-
antele Spectrului? Ce poate fi
Poezia, dac nu ap din izvorul
sufletului - altar al libatiunii?
Fiecare suflet are poezia lui,
nedumeririle, mirrile lui, filo-
sofia lui despre tot ce-l ncon-
joar, i triete miracolul n
spatiul n form de mr ce i-a
fost dat de creator. Fiecare suflet
e o lumnare, un chibrit i o
boare de vnt. Dac n-am vibra,
ne-am stinge tcnd tcerea
pietrelor, pn cnd ne-ar
umple, venind din adnc, zborul
primei clipe fericite a inimii de
poet.(Mariana Fulger).
Poemele eternei regsiri
contin nuante ale cuvintelor dez-
brcate de balastul formelor exa-
gerate, dar esentializate prin a-
dresarea direct ctre inima n-
setat de poezie. Un drept pe ca-
re Nicole Vasilcovschi si l-a nsu-
sit pe deplin, amintind de spu-
sele poetului Greciei moderne,
Ghiorgios Seferis: Nu vreau
altceva dect s vorbesc simplu
- s-mi fie acordat aceast fa-
voare,/ Cntul nostru l-am su-
prancrcat cu attea muzici/
nct s-a scufundat ncet, ncet
- / ne-am sulemenit arta ntr-un
asemenea chip/ c fata ei a pie-
rit sub aurrie/ i iat a venit
vremea s vorbim cele cteva
vorbe/ pe care aveam a le spu-
ne: mine sufletul nostru i va
ridica pnzele.
Michelangelo - Ultima lucrare
Elena C~LUG~RU-BACIU
A fost la nceput plcera
n plapuma-ti de cer albastru
Mi-a asez al sufletului punct
S mi-l rsfeti cu muzici
De vioar s-mi treac
De dureri si-a lumii oboseal
M contopesc cu tine-n vrere
Lumina s-mi ptrund-n piele
M spl cu ape nestiute
De-ale mele rele
Numai cu pran s-mi hrnesc
Trupul si sngele
Ce-mi curge-n vene.
La vntoare am alergat
n veacuri
Cu bta am lovit n animale
S le smulg carnea,
Dorinte canibale
Dar au trecut tot veacuri
Pn cnd am nvtat n licuri
De stele c eu sunt om,
O creatur cu alte dimensiuni
Dect ale pdurii.
Am muzic n creierul
Cu neuroni
Gndirea este asternutul faptei
Si bta, o rusine a ei
Din spatiul universului ales
Pentru om s-a cules
Copacul cu fructu-
ntelepciunii, zemos
Spre un progres al altui
Univers cci slbiciunea
Sufletului omenesc
E dragostea, dorinta de sex
Ce omului i d plcerea
Lsnd lumina sufletului
n clar-obscur, dureros
De aceea poate rusinos
Numai gndind alt nteles,
Ai dat al unuia de nsctor,
Copilul, dar carnea te-ntoarece
n trecut
Simtirea ctre nceput, plcerea
M-nbrac n vorba pe ales
Sensuri noi cu diamant
O-mpodobesc,
Dar cte forme ai ncerca
Tu, omule de acest pcat
Nu poti scpa.
V
e
r
s
u
r
i

d
e

n
o
a
p
t
e
Copil dulgher
Eram copil ca oricare
Blond, aproape alb,
cu crare
Si crlionti mi atrnau
Peste urchi ca dou felinare
Cu nasul mic si ochii verzi
Si-ncreztoare-n ce vedeam
n lumea mea de vis
Purtat de vnt n dans
S fiu o buburuz-n zbor
Pe ici, pe colo, pe tavan
S vd lumea-n picioare.
M ntreba un oarecare,
Ce vreau s fiu
Cnd mare am s cresc
Pe un picior m rsuceam,
Zmbind eu rspundeam:
Nu vreau s fiu ppus
Nici doctorit
ca s fac injectii,
Dar poate profesoar,
s fac lectii
Cu multe fete si bieti
Toti cuminti si toti isteti,
Dar lumea s-amuza cnd
rspundeam:
Dulgher
Lumea era mirat,
murmurnd
Dulgher?
E un cuvnt prea greu,
O meserie asa si asa
Pentru o fetit att de mic.
Ca s ridici o brn mare
S-o duci pe urm n spinare
S tai cu dalta-n ea
O floare cu petiol
Petale si culoare
Si viat apoi
S strngi n jurul ei.
Parfum o s ti trimit cerul
S binecuvnteze talentul
De artist n oricare domeniu
Tu brna vei purta...
27
Anul III, nr. 10(26)/2012
Isabela VASILIU-SCRABA
ntr-o emisiune din 1986 de la Radio
Europa liber, Virgil Ierunca vorbea de o
practic folosit de cenzura din perioada co-
munist, anume de organizarea uitrii n jurul
scriitorilor indezirabili. Dup instalarea cu
forta (armatei sovietice) a regimului comunist
n Romnia, practica uitrii era menit s
stearg ct mai curnd din peisajul cultural
romnesc numele unor scriitori invizibili
n tar dar care continuau s publice n exil
precum Mircea Eliade, Horia Stamatu, Nico-
lae Herescu, Octavian Vuia, Stefan Teodo-
rescu, D. C. Amzr, Vintil Horia, Emil Cioran,
Alexandru Ciornescu etc. Tot invizibili
pentru cultura romn trebuiau s devin si
cei trimisi dup gratii: Mircea Vulcnescu,
Alexandru Marcu, Ion Petrovici, Petre Tutea,
Sergiu Al-George, Constantin Micu-Stavil,
Traian Herseni etc.
De organizarea uitrii n jurul numelui su
avea s aib parte si Lucian Blaga n ultimii
12-15 ani de viat. n cultura romneasc
atent supravegheat de oamenii Kremlinului,
interzise de cenzur fiindu-i operele, marele
nostru filosof intrase n pielea omului invi-
zibil, fiind pus s scoat (cu mna lui!) din
Biblioteca Universitar de la Cluj acele crti
al cror autor fusese. Si totusi, Blaga cel invi-
zibil a avut un avantaj care i-a lipsit lui Tu-
dor Vianu cel att de vizibil. Anume avantajul
de a putea depune mrturie (n Luntrea lui
Caron, publicat dup abolirea regimului
comunist impus de URSS) despre barbaria
ocupantului militar al Trii, care s-a strduit
s nimiceasc tot ceea ce hrneste mintea si
sufletul unui popor, arznd crti, biblioteci,
documente, opere de art, si, mai ales, distru-
gnd metodic ptura intelectual romneas-
c: Acum se urmreste distrugerea sistema-
tic a spiritului care a luat trup printre noi -
scria Lucian Blaga. Se reteaz, brutal si cu
fierstrul toate valorile, pentru ca urmasii
nostri s nu mai gseasc nici un sprijin spiri-
tual si nici un temei de mndrie nicieri si n
nimic (1).
Asa cum bine observa Nicolae Herescu,
Romnia, cea mai binecuvntat regiune din
Sud-estul Europei, ar putea oricnd renaste
Scriitorii invizibili
din punct de vedere material, dar reconstruc-
tia culturii romnesti va fi o oper nesfrsit
mai grea si mai de lung durat. Dac n ordi-
nea material se poate face apel si la tehni-
cieni strini, recldirea spiritual a Romniei
nu poate fi nfptuit dect de romni (2).
Poate chiar spre a mpiedica acest lucru,
dup cderea comunismului a fost declan-
sat acea nesfrsit campanie de culpabili-
zare a romnilor ntru ct sunt romni, att
de bine orchestrat nct n paralel s-a putut
(fr nici cea mai mic dificultate) fura si
etnonimul romnilor, prin masiva mediatizare
n tar si peste hotare a confuziei dintre tigani
(asa-zisii rromi) si romni. E drept c minori-
tatea rrom nu poseda o limb proprie (lim-
ba rrom) de la care s-i provin etnonimul,
dar chiar si acest impediment a fost rezolvat
urgent prin acel grosolan dictionar rrom-
romn contrafcut la comand si publicat
imediat dup 1990 de o editur a minorittii
maghiare (Editura Kriterion, Bucuresti, 1991).
Si cum maladia cea mai virulent si mai
lipsit de leac a vremurilor noastre este cea
care distruge nsusi sistemul de aprare al
organismului atacat, purttorii si transmit-
torii bolii post-decembriste particularizate de
manifestarea public a rusinii de a fi romn
au fost chiar vedetele noastre culturale, iar
calea ei de propagare a constituit-o nssi
mass-media romneasc (3). De pild, unul
dintre cei mai mediatizati scriitori de dup
1989, uitnd de participarea sa din tinerete
la construirea comunismului n calitate de
conductor al utecistilor din Institutul de is-
toria artei de pe lng Academia R.S.R., mai
uitnd si de repetata sa participare - n ca-
litate de ministru - la guvernarea trii n pe-
rioada post-comunist (4), n 2004 s-a crezut
n drept s nfiereze obscenitatea vietii po-
litice romnesti de dup 1990.
Dup acelasi tipic de actionare att de
asemntor cu cel al SIDEI, si tot prin mass-
media, li s-a furat romnilor si numele natiei
lor. Mai mult chiar, la acest furt au contri-
buit (independent de vointa lor), mcar b-
neste dac nu altfel, toti cettenii Romniei
obligati prin lege s plteasc odat cu ener-
gia electric si abonamentele de radio si de
televiziune.
Cei care n-au fost de acord cu inocularea
rusinii de a fi romn si cu presiunea medi-
atic desfsurat pentru voita confundare a
tiganilor (asa-zisii rromi) cu romnii () , s-
au opus n zadar, ei fiind cei invizibili. Cum
este si autoarea rndurilor de fat, a crei
prezent dup 1991 n paginile diferitelor re-
viste culturale (Contemporanul - Ideea Euro-
pean, Viata Romneasc, Convorbiri Lite-
rare, Steaua, Asachi, Familia, Archaeus, Nord
literar, Acolada, Arges etc.) a tot fost invizi-
bil pentru cei care au alctuit Dictionarul
presei romneti pn n anul 2000 aprut
n post-comunism.
________
Note :
1. v. Lucian Blaga, Luntrea lui Caron, Ed.
Humanitas, Bucuresti, 1990, p. 302 .
2. v. N.I. Herescu, Dreptul la adevr, Ed.
Jurnalul literar, Bucuresti, 2004, p.34.
3. v. Isabela Vasiliu-Scraba, CONTEXTUA-
LIZRI. Elemente pentru o topologie a prezen-
tului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, pp. 33-54.
4. Isabela Vasiliu-Scraba, PROPEDEUTIC
LA ETERNITATE. Alexandru Dragomir n
singurtatea gndului, Ed. Star Tipp, 2004, pp.
100-104, sau pagina web
http://isabelavs.blogspot.com
Michelangelo - Prima lucrare
28
Anul III, nr. 10(26)/2012
Traian VASILC~U
(Republica Moldova)
Mayina securit(ii
Ce bine lucreaz aceast masin,
Lucreaz-n prieteni, colegi si-n poeti,
Doar ea nu va cere vreodat benzin,
Ci noi calomnii, nscenri si agenti.
ncearc si spune-i c n-ai nici o vin
Si n-o s lucrezi pentru ea... te-a zdrobit.
Ce bine distruge aceast masin,
Ocheste fantastic, nu e de gresit.
Dosarele-s grele, memoria-i plin
Cu-agenti si-i tot cauti n vechi amintiri,
Ce misterioas e-aceast masin,
Loveste din ziare, din crti, din priviri.
Popoare dispar, zeu-n ceruri suspin,
Pmntul de morti este zilnic mai greu,
Dar nu rugineste eterna masin,
Striveste destine, surde mereu.
n miresme ngropat
n zori o s ne-atace trandafirul,
Treziti copiii, spuneti-le clar
C a sosit minutul milenar
S v splati pe suflete cu har
Si s napoiati, golit, potirul
Ce duce-n Dumnezeu la ora sapte.
Veniti si ncrcati-v-n priviri
Parfumuri dense amintind psaltiri
Scrise de fluturii ninsi pe cetate
La ora inefabilei jertfiri.
n zori o s ne-atace trandafirul,
Deja tinteste sufletu-mi stingher,
n focul lui m-arunc cu patrafirul
Cusut din fir de stea si pltesc birul
De-a fi-n miresme ngropat ca-n Cer!
Psalmul zilei a yaptea
Am totul ct Te am pe Tine, Doamne,
Si n-am nimic dac Te prsesc.
Cmpii de lumnri nesecerate
n ochi-mi duc si tot Te preaslvesc.
Nevrednic sunt de Tine nsuti, Doamne,
Tcerea mi-i mormnt, pe care-l cresc,
Netrebnicul de mine-s o tnjire
La porti de iad si tot Te preaslvesc.
Clugr fr schit, n-am vreo chilie
n inima-mi pentru vreun cnt ceresc.
n leagn dau mereu tristetea lunii,
Si-am nfiat-o si Te preaslvesc.
n orice zi m nasc si mor ntruna
Si iar m nasc s mor si s-mplinesc
Conditia neantului continuu
Pe care-l birui si Te preaslvesc!
***
Mama voia s fiu crng de visare,
Prin care ceru-alunec, ncet.
Dar ntr-o noapte - nostim-ntmplare -
Limba romn m-a nscut poet.
Tata visa sub ierbi n legnare
S-i pot cosi tcerea din brdet,
Dar, lcrimnd, legitim mirare,
Limba romn m-a nscut poet.
De-aceea-i srut mna si i zic:
Turl a mea, alunecnd din soare,
Fr de tine n-as fi fost nici boare,
Nici plop pe deal, nici clopot, nici nimic.
Inscrip(ie pe catedrala de aur a limbii
romne
Nu se putea s nu provenim dintr-un neam
infinit, izvodit din lacrima strmosilor daco-
romani si ctitorit n imensa Column a lui
Traian.
Toate drumurile duc la Roma si pornesc de
acolo, noi de la Rm ne tragem si voim
spovada unei zodii s ne spun spre care
din trii ne vrem trm.
Aici ajunsi, vom scrie c limba noastr e
doina ce doineste n izvor si-aceast glsuire
este limba unui popor ce-a izvodit din dor.
Suntem si scriem: limba romn si ne
nchipuim deodat c ea ar face parte din
poporul romn.
Dacii unei patrii, care nu era dect Dacia lor
liber, porneau la lupt cu nvlitorii,
purtnd pe buze, ca niste boabe miracu-
loase, cuvintele sacre ale limbii materne.
Noi vom fi rmas de-a pururi s fim n limba
romn ca-ntr-o acas a noastr, unde
oricine si poate avea chilia sa de duh.
Iubiti-v copiii n limba romn, dati-le n
dar cuvintele limbii strmosilor vostri si nu
socotiti fr vreo trebuint acest unic, de
fapt, adevr.
Srutati-v n limba romn, s puteti auzi
n dantul srutului vostru neprihnit
clinchetul dulce si fr sfrsit al cuvintelor
limbii romne.
Eu te srut n limba romn, tu m sruti n
limba romn si mn-n mn, unul lng
altul, nedesprtiti n veci, suntem veghe-
torii fideli la dulcele fagur de privighetoare
al limbii romne.
Dumnezeu la o cafea
De-o vecie viscoleste
Cu luceferi, nu cu nea.
Ast sear m rpeste
Dumnezeu la o cafea.
Obosit, abia vorbeste,
Turl rar - vorba Sa.
Ast sear poposeste
Dumnezeu la masa mea.
Taci mai bine, Te-odihneste,
Sunt, de vrei, tcerea Ta,
Ast sear cnd opreste
Ceru-ntreg la poarta mea.
Si-o s pururi viscoleasc
Pacea Lui inima mea,
De-o s creasc, s tot creasc!,
Vesnicii n urma Sa.
29
Anul III, nr. 10(26)/2012
Terezia FILIP
Profesorul si poetul argesean George
Baciu te ntmpin cu un zmbet bonom. Are
n ochi un fel de melancolie, poate chiar un
pic de tristete - mostenit, probabil, pe o linie
cultural-liric, dintr-o ascendent de tip Pillat,
Bacovia, Nichita, Toprceanu, pe care o ca-
mufleaz ns excelent n glum si ntr-un
zmbet politicos. Aceasta e nu doar o marc
a sensibilittii, ci o calitate omeneasc destul
de rar sau rar exprimat n vltoarea vietii
noastre mondene si moderne definit mai de-
grab de orgolii si de o teatralitate fals afisat.
Evident, sunt subiectiv n aceast apre-
ciere, i agreez dintotdeauna pe cei sensibili
si lirici, pe cei educati si pasionati, care con-
firm c valorile sunt fundamentul educatiei
si al oamenilor de calitate, iar cnd o scoal
are, ca profesori ori manageri, oameni sen-
sibili, talentati si creatori ei nsisi, norocul
este de partea discipolilor ei.
Rsfoiesc volumul n vestiarul inimii al
profesorului George Baciu (Editura Tiparg,
2011) si lectura poemelor mi confirm ipoteza
de mai sus, nct pot spune c nteleg mai
bine personalitatea profesorului, si didactic
si managerial, privind-o din perspectiv liri-
c. Sunt sigur, de altfel, c atunci cnd n
structura personalittii unui individ, omul e
dublat de poet, aceasta poate fi o garantie a
calittii sale. Desigur nu toat lumea stie si
accept aceasta, dar e lucru dovedit mai ales
n educatie. Cu un timp n urm, japonezii
confirmau, cu date statistice, c indivizii cul-
tivati, educati si sensibili, realizeaz produ-
sele de cea mai bun calitate n orice dome-
niu, industrial, economic, artistic, social etc.
Titlul metaforic al volumului voaleaz
ideea unei intimitti sufletesti si afective bine
camuflat liric, cci tririle poetice nu se pe-
trec asa, la vedere, n poemele lui George Ba-
ciu, ci ntr-un spatiu tainic, rezervat doar si-
neittii eului, n... vestiarul inimii. Poetii
opereaz oarecum duplicitar: pe de-o parte
tind s-si oculteze tririle, iar pe de alta le
comunic totusi strecurnd n metafore ade-
vruri tulburtoare. Este si cazul poetului G.
Baciu. Autodefinirile si asertiunile lirice din
poeme se subsumeaz, si ele, ideii din titlu,
tinuind n metafore, triri si stri contem-
plative eminamente poetice. Identificmn
vestiarul inimii o melancolie deghizat, bine
ncifrat liric si venit dintr-o privire poetic
aparent ludic, ce deconstruieste sau disloc
elementele realului pentru a re-configura pro-
blematica liric ntr-un amestec derutant de
linii si contururi, de obiecte si planuri ce par
a avea ca scop codificarea perfect a traiec-
toriei si a interferentelor eului n real. Poezia
devine astfel destul de dificil de decriptat.
Poetul se ascunde eminamente n meta-
fore si jocuri deconstructive derutante nct
se poate spune c George Baciu scrie poezie
spre a-si camufla emotia liric, nu spre a o
devoala. Singurtatea si discretia, melancolia
si meditatia sunt forme de participare a eului
la realul dat, mai mult sau mai putin perfect
sau ideal, ntr-o permanent raportare sen-
sibil att la sine, ct si la cercul spatio-tem-
poral imediat al existentei, la cotidian, ori la
nivele mai ndeprtate, istorice ori cosmice.
Volumul, structurat pe trei componente -
Vestiarul inimii, cu 48 de poeme, Lieduri si
Confesiuni -, propune cititorului cel putin
trei problematici, cum ar fi: designul realului
imediat, n care este angrenat eul poetic cu
perspectivele, strile si sentimentele ce-l cu-
treier - suficiente pentru a argumenta o con-
ceptie liric deja format si statuat.
Poetul se autodefineste ntr-o semnifica-
tiv imagine cu vagi ecouri dintr-o traditie
liric nu prea ndeprtat, de... copac, cu fn-
tna ntelesurilor situat n rdcini: Sunt
copacul din deal obosit de psri [] Sunt
copacul din deal cu cicatrice pe mini/ i
butoniere ct o felie de cer./ n fntna din
rdcin stau mhnite/ ntelesurile lucru-
rilor n sine. (p. 34)
Realul imediat ca spatiu al existentei se
contureaz numai n msura n care intervine
n traiectoria eului prin lume, definit de: co-
paci, strzi si asfalt, lun si noapte, oras mu-
cegit, frunze fragile si fosnitoare, toamn,
drumuri si ploi etc., elemente ce traseaz o
schem a lumii ntr-un design neomodernist
ce exprim mai degrab strile eului dect un
cadru riguros de existent.
Regsindu-se n situatii diverse si para-
doxale, implicat si interferent cu lumea, po-
etul se autodefineste instant si fugar, prin
metafore izbucnite din vestiarul inimii, pre-
cum: asezat Cu tmpla pe umrul ploii,
trecnd prin sufletul pietrei si lsndu-si
gndul pe tmpla ei, umbl printre co-
pacii cu trotuarele-n gur ori alearg
printre tmplele ierbii, contempl frunze
gravide care nasc copaci, si, n fine, consi-
derndu-se nimic mai mult dect un Spar-
tacus: Eu sunt gladiatorul din Capua/ ros-
tit n dintii sinelui de lance,/ ca o tcere,/
cu nuntrul nafar,/ atrnat pe genun-
chiul crucii. (p.31) Toat aceast interferare
si convergent a eului cu lumea se petrece
cu o anumit intensitate, pn la a-si dizolva
prezenta n real, ntr-o comuniune total cu
lucrurile, pentru a deveni instant imperso-
nal si abstract, nger: Nu mai am nveli/
nu mai am nftiare,/ nu mai am miez de
fonet./[...]/ Am rmas un nger... (p. 38,
Nu mai am nveli).
Liedurile, erotice sau melancolice si me-
ditative, definesc n 40 de creatii netitrate,
doar numerotate, tot attea stri - iubirea,
solitudinea, emotia, amintirea etc. -, unele
chiar obsesia unei priviri, a unui chip, ca de
pild: n fiecare dimineat, ochii ti c-
prui,/ ascuni n picuri verzi,/ nmuguresc
deasupra cerului/ []/ Si cnd nimeni nu
te privete,/ aerul i rnete talpa/ prin
culorile pletelor tale(1) pe cnd altele
enunt teama de singurtate: Dac pleci,
vara se va decolora/ Preatrziul oraului
se va sparge-n umbre(28). Confesiunile,
mai sententioase si mai lapidare, cu tent
George Baciu [i reveriile sale
lirice din... vestiarul inimii
30
gnomic si existential, sunt stante, melan-
colice totusi, ce abstractizeaz la maximum
si discursul liric si strile eului, bunoar:
Adorm pe pieptul tatuat/ al crucii/ fr s
tiu/ c ieri am murit. (p.102), aceasta,
pentru c uneori lucrurile o iau naintea re-
actiilor eului. Alteori constat, n ton ironic:
Eu am venit s m rog,/ diavolul trgea
cu urechea,/ certnd lacrima apus,/ pe tru-
pul icoanei.(p.100).
Strile astfel inventariate liric de volumul
n vestiarul inimii indic si o anumit sufe-
rint si o ncordare interioar fie jucat, fie
real: Url tcerea/ ncolcit pe sprn-
ceana ferestrei/ prin care privete depar-
tele,/ tremurnd a oboseli. (p.14, Cnd
gndete luna). Lucrurile cu spatiul gol din-
tre ele, devin, uneori obsesive amenintnd
cu vidul ori nonsensul: Adncul m pri-
vete/ Cu orbul ecoului rmas gol/ n palma
rsfirat a cmii... (p. 15, Adncul m
privete) Astfel de inflexiuni meditativ-lirice
explic melancoliile poetului, cci peregri-
nrile sale urmresc de fapt, un sens ce vine
chiar din substanta lucrurilor: Alergam
printre tmplele ierbii/ Si m pipiau mu-
chii/ Si nervii ntmplrii/ os cu os. (p. 16,
Alergam printre tmplele ierbii) sau caut
un sprijin precum n aceast rug: F-m
dor de frunz/ Ca s m reazm de gndul
copacului/ Retras n ploaia din pleoape.
(p.21, Rugciune)
nc un aspect ntru totul remarcabil: lu-
mea poetic a lui George Baciu e cutreierat
de-o inefabil si obsesiv ea, amintind de o
celebr Evocare a lui Nichita Stnescu - Ea
era frumoas ca umbra unei idei/Ea era
frumoas ca umbra unui gnd... Instant
sau obsesie liric, instalat-n universul liric
al lui George Baciu si frecventnd strile si
reveriile eului, aceast prezent interlocu-
toare si referential d un farmec aparte mul-
tor poeme, justificnd melancoliile si strile
reflexive. Evanescent si obsesiv, cu prul
nmuiat n lun si strnind ninsori de stele
ntr-un gratios si melodic ding-dang, ea n-
gheat auzul cuvintelor, ntruchipnd pro-
babil o visat si ideatizat prezent feminin
ori poate doar o instant poetic, parte a re-
alului nsusi, semnificnd implicit nevoia po-
etului de interlocutor liric si existential.
Transcriindu-si strile n astfel de meta-
fore, n tcerea si simplitatea ascetic a odii,
poezia este pentru George Baciu, nimic mai
mult, nimic mai putin dect o hemoragie de
suflet, asa cum afirm n Poem de sfrit: Un
scaun, o mas, un vis,/ o tcere,/ o hemoragie
de suflet,/ un rnd pe crucea din cimitir.
(p.119) Fiecare vers e legnat de ciutura
spart/ a fntnii crescute nuntrul/ ierbii
din mine,(Idem) cci vine din visul ce-l a-
companiaz pretutindeni pe poet, ori din fn-
tna tainic situat la rdcinile fiintei.
Copii cnd sunt mici vor s devin adulti
ca s aib drepturi depline. Adultii vor s fie
mai n vrst pentru a fi respectati, ca oameni
ntelepti, iar btrnii vor s mai redevin copiii
sau mcar adolescenti pentru a retri viata
cu mintea de la apusul vietii. Niciodat omul
nu a fost multumit cu starea sa si nu s-a bu-
curat deplin de vrsta aductoare de daruri
specifice si de clipa unic a fiecrei zile. Toate
experientele adunate, plcute sau mai putin
plcute, sunt lectii de viat, sunt examene
luate sau picate, sunt ntlniri sau desprtiri
de Dumnezeu.
Copilria am vrea s dureze o vesnicie.
Atunci povestile prind viat si simtim c zbu-
rm. Toat lumea, toate visurile, toate razele
sunt ale noastre. Prichindeii nu stiu de rutti,
au acea candoare, curtie si lumin pe care
noi, adultii, am pierdut-o pe Cale. Cu suflete
de plus, ei sunt prezente ngeresti pe pmnt.
Dac vrei s vezi Raiul pe pmnt, priveste
n ochii unui copil! Cnd copiii se ceart si
si spun: Te ursc, nu m mai joc cu tine ni-
ciodat! Si ncep s se joace separat. Dar
dup cteva minute, se joac din nou si si
mpart jucriile. De ce? Pentru c la vrsta
aceea, fericirea este mult mai important de-
ct mndria ! Ce pcat c ntre timp noi am
crescut!...
Cnd esti ngeras mic si crezi c totul e
posibil, c Luna chiar se uit la tine si c ste-
lele ti zmbesc si le pui nume, parc lumea e
mai bun, mai frumoas, mai plin de viat.
n timpul cnd trim momentele magice ale
copilriei, citim povestea aleas de noi si c-
ltorim cu personajele ntr-o lume mirific,
avem convingerea c printii nostri sunt un
univers solid si stabil si ne simtim cel mai
bine. Oare cum e alturi de Printele Ceresc
cnd ne citeste povestea de sear?! Cnd
suntem mici cea mai nspimnttoare pro-
pozitie este Te spun lumama! Oare cum ar
fi atunci cnd am auzi Te spun lui Doamne-
Doamne! De fapt din asta gustm cu totii
Un adult afl ce putine stie atunci cnd
un copil ncepe s-i pun ntrebri. Pentru
c nu ceea ce i lasi copilului tu, ci ceea ce
lasi n copilul tu este important! Spunea
cineva n glum, c un copil face iubirea mai
puternic, zilele mai scurte, noptile mai lungi,
portofelul mai gol, casa mai fericit, trecutul
mai nesemnificativ, viitorul mai important si
sufletul mai colorat. Iar Dostoievski era de
prere c unui copil poti s-i spui tot, tot:
ntotdeauna m-a uimit ct de putin cei mari,
tatii si chiar mamele, si cunosc copiii. Copiilor
nu trebuie s le ascunzi nimic sub pretextul
c sunt nc mici si e prea devreme pentru ei
s stie ceva. Ce idee trist si nefericit! Si ce
bine si dau seama copiii c printii lor i cred
prea mici si prea nestiutori, cnd ei, n reali-
tate, nteleg totul. Adultul nu stie c, pn si
n chestiunea cea mai dificil, copilul i poate
da un sfat util.
Cu timpul am crescut, lucrurile s-au com-
plicat, noi ne-am complicat. Inimi frnte, orgo-
lii, dureri, jertfe, invidii, greseli, neputinte,
lacrimi, toate au ncondeiat paginile vietii fie-
cruia. Acum, unii dintre cei ce au copii si nu
numai, nteleg de ce n copilrie, mama tre-
mura cnd eram egoist, se supra cnd eram
nedrept si izbucnea n lacrimi cnd o minteam.
Pentru c mult iubita mam si dorea s cresc
frumos!
Asadar, socotesc c n Biseric nu sunt
tineri, adulti si btrni, ci doar tineri sau copiii
de diferite vrste. C poti s ai 16 ani si s te
comporti sau s gndesti mai matur dect ci-
neva de 28 de ani, sau s ai 31 de ani si sufletul
si mintea ca la 85, obosit si trist cu oarece
regrete melancolice, si poti s ai 59 de ani si
s fii mereu proaspt, plin de viat si cu lu-
mina aprins n suflet. Sunt mereu copiii co-
pii, copii mari si btrnei copii. Prin copii ne
descoperim dragostea neconditionat, ne re-
inventm continuu, recuperm iubirea si via-
ta si mai ales regsim copilul din noi de care,
de ce s nu recunoastem, uneori ne este asa
de dor!
Si aceste modeste slove, le-a scrijelit pe
un perete al inimii un adult care nu a uitat
niciodat copilul din el...
Hrisostom FILIPESCU
Copiii, \ngeri
pe p#m@nt!
31
Anul III, nr. 10(26)/2012
Ion C. {TEFAN
Doamna Ioana Stuparu este
o scriitoare bine cunoscut n me-
diul cultural bucurestean: poet,
prozatoare, dramaturg si critic li-
terar, autoare, pn n prezent, a
sase volume de proz, teatru si
critic literar, ntre care amintim:
Clipa de Lumin, Oameni de
nisip, Grdina care s-a suit la
cer, Cuvinte de mtase, Tova-
rsi de ultim zi, Vera si altele.
Cu o activitate att de nde-
lungat, desfsurat temeinic,
parc dup un anumit program
de autoformare, ea si-a stabilit un
stil propriu de exprimare: concis,
sugestiv, simplu si convingtor.
Cu volumul Sfesnic trziu
ne face surpriza unei rafinate co-
municri n versuri, majoritatea
creatiilor sale fiind scrise n stil
clasic, echilibrate si expresive,
corecte prozodic, dovedind ta-
lent, ndemnare si struint n
potrivirea armonioas a cuvinte-
lor: Am poposit pe trmul plin
cu alge / Cnd soarele iesea se-
met din mare / Clcam descult pe
cioburi milenare / Pe valuri se ve-
deau dansnd catarge (Trmul
ireal, p. 5). Trmul dorit este
cel al artei, n care autoarea si
mbrac gndurile cu delicatete
si sensibilitate: Aseaz-mi pe u-
meri mantie de flori, / ncinge-mi
Sfe[nic t@rziu,
de Ioana Stuparu
mijlocul cu bru mpletit / Din fir
de beteal n multe culori / Sau
unul mai simplu, din tei nflorit
(Atta tristete! p. 7).
Tematica abordat este sur-
prinztoare si diversificat: far-
mecul naturii si frumusetile pa-
triei, copilria si tineretea, iubirea
si mplinirea prin creatie, admi-
ratia pentru ctiva naintasi ai
culturii romnesti, ntre care: Iulia
Hasdeu si Mihai Eminescu. Inte-
resant mi se pare c tocmai ver-
surile dedicate Luceafrului po-
eziei romnesti schimb forma de
abordare, exprimndu-se n ver-
suri moderne: E sfnt, zic unii,
fiindc pleac-n pribegie!... / l
cunosc muntii; / pdurile i pre-
gtesc culcus din ramuri si din
flori / si-l nvelesc cu freamt; /
izvoarele l cheam si-l alin cu
susur blnd, / s-i fie somnul
dulce. (De dragul lui Eminescu,
p. 68). E o reusit deplin, fiindc,
desi poezia pare modern, poart
n versurile sale, cu succes, at-
mosfera eminescian.
De aceea succesul este deo-
potriv, egal: clasic sau modern,
poeta gseste tonul cel mai potri-
vit, cuvintele ei se mbrac ntr-o
cununie melodioas, dovedind ta-
lent si exercitiu artistic. De fapt,
creatia sa se nscrie pe linia unei
bune traditii romnesti, referindu-
se la farmecul locurilor natale si al
basmelor copilresti, pe care le-a
ascultat odinioar: Eu mai ps-
trez csuta cu povesti - / n ea m-
ascund cnd vreau s fiu cu mine.
/ Acest lcas doar mie-mi apartine.
/ De vei dori, fii sigur, m gsesti.
(Csuta cu povesti, p. 27).
i urm doamnei Ioana Stu-
paru mult succes pe mai departe,
convinsi fiind c avem de-a face
cu o poet adevrat, care si
alege ntotdeauna modul cel mai
potrivit de exprimare, n armonie
cu sensibilitatea si structura sa
sufleteasc.
Greieri, vin, muzici -
almuri risipite
n zori pe dealuri.
*
Omida spa
aeroport sub coaj -
astepta aripi.
*
Drepturi depline
garantate de ziduri -
au detinutii.
*
Am rmas uimit
privind cum merge un melc
pe crri de gnd.
*
Pe lacrima mea -
pianjenii de ap
trag linii frnte.
*
A pus pe tntar
degetul arttor -
punct roz pe ie.
*
Analfabetul -
are o colectie
de masini de scris.
*
n camera ei -
ntr-un ram de busuioc
plngea un nger.
*
Ursul alb din circ
privea Steaua Polar
muscnd din gratii.
*
Crucea de sub tei
era-n marginea mrii
ancor de dor.
*
Patul de frunze
cheam n cnt de leagn
razele lunii.
*
Gaita sculpta
omului de zpad
nasul de morcov.
*
Se aud colinde
copii cu cciuli albe
falseaz la geam.
*
Dinspre pdure
cuvinte de dragoste -
cocosi n prier.
*
Capra din poz
scoase limba, tfnoas,
ctre privitori.
*
Cntau manele -
lng cort, ce-ati fi dorit,
fugile lui Bach?
*
Luna a cerut
Terrei plat pe raze -
un sac de greieri.
*
Moartea hoinrea -
aseza cucuvele
noaptea pe hornuri.
*
Luna croieste
haine de ntuneric
festonnd zarea.
*
Closca ceruse
scurt audient -
venise toamna.
*
Scripc de greier
pe frunza de brusture -
parfum de izvor.
*
Bunica-si spla
n rul de platin
ghemul de riduri.
*
Ochii melcului
se roteau alandala
trei anotimpuri.
*
Tlpile fetei
srutau iarba vara -
radiografie.
*
Gheorghe VICOL
H
a
i
k
u
32
Anul III, nr. 10(26)/2012
Simona-{tefania LUPESCU
NEAGOE BASARAB
sau
Lamura spiritului
rom@nesc la 1512
Contemporan cu Erasmus de Rotterdam, Nicollo Machiavelli yi
Martin Luther - embleme ale unui ev deseori luciferic, sngeros,
plin de o teribil cruzime -, uriayul Voievod-Filosof Neagoe Basarab
reprezint, cu strlucire european yi voca(ie irefragabil, de o jum-
tate de mileniu, Lamura spiritului romnesc tinznd spre Absolut.
Format la Bistri(a -
sanctuar european
Viata si opera sa, de o important covr-
sitoare, sunt dup chipul si asemnarea Prea
Bunului Dumnezeu.
Chip si asemnare ntru Duhul Sfnt, ca-
re-si gsise potir de aur si biseric umbltoa-
re, vie, n efemerul trup de hum al Domni-
torului romn.
Druit cu tainice haruri, Neagoe Basarab
este ntruchiparea crmuitorului tcut, n-
telept si smerit, totdeauna inspirat si sigur
pe el, ales de Dumnezeu, ntr-o epoc anume,
drept purttor al chivotului traditiilor arhaice
autohtone.
El dispunea de soclul de granit al unei
vaste culturi - nsusit la Academia de talie
european care a functionat n cadrul M-
nstirii Bistrita, din judetul Vlcea, dar si din
ucenicia nemijlocit pe lng Macarie tipo-
graful, pe lng mitropolitul Nifon, care l
considera fiul sufletului su, ca si pe lng
succesorul acestuia, Maxim (Gheorghe Bran-
covici), refugiat din Serbia n Tara Rom-
neasc, pentru a nu fi ucis de turci.
Focar de cultur si far cluzitor al spi-
ritului ortodox n aceast parte de lume, M-
nstirea Bistrita rivaliza n prestigiu si impor-
tant cu surata ei din Moldova, Mnstirea
Neamt.
Acad. Rzvan Theodorescu precizeaz:
,,Craiovestii sunt cei care () fac din Bistrita
un sanctuar paneuropean. Bistrita este la
1500 (...) locul spre care vine toat cresti-
ntatea care intra sub Islam. La acel sfnt de
epoc iconoclast, la Grigorie Decapolitul
sunt imense pelerinaje. Bistrita si Oltenia
devin locuri n care se recupereaz ceva din
ortodoxia numai prelnic nvins. (citat din
Disertatia rostit de acad. Rzvan Theodo-
rescu n Sala Albastr a Universittii din Cra-
iova, cu ocazia solemnittii de acordare a
naltului titlu de Doctor Honoris Causa, pu-
blicat n Revista Lamura, martie 2003, sub
titlul Spiritul Olteniei)
Ca urmare a neobositei munci crtu-
rresti desfsurate la Bistrita - reliefeaz acad.
Stefan Stefnescu -, s-au scris aici frumoase
manuscrise, s-au realizat lucrri de caligrafie
de o nalt miestrie artistic, s-a format o
scoal de iscusiti caligrafi. n atmosfera vietii
crturresti de la Bistrita a crescut si si-a for-
mat cultura Neagoe Basarab, cel mai nvtat
domn romn pn la Dimitrie Cantemir.
n studiul Istoria bisericii oltene, publicat
n monumentalul volumOltenia, cu prilejul
Sptmnii Olteniei, organizat la Craiova
n octombrie 1943, n plin rzboi mondial -, T.
G. Bulat evidentia: Frumusetea de stil si
nalta nvttur din cartea sa ndreptat ctre
Theodosie, ftul su, se datoresc, fr ndo-
ial, acestei atmosfere de nltare spiritual
bistritean.
De retinut c T. G. Bulat se documentase
cu acribie, ntruct teza sa de doctorat avea
ca titlu Personalitatea religioas a voievo-
dului Neagoe Basarab al IV-lea, publicat
la Craiova (fr an).
,,Ferice vremi de
sfin(enie, crturrie
yi ctitorie!
ndrznim s avansm ipoteza c, alturi
de Macarie, cruia i fu ucenic srguincios si
devotat, att la Bistrita, ct si la Dealu, viito-
rul domn Neagoe Basarab a ndeplinit atri-
butiile de editor (n limbajul de acum) al celor
dinti crti tiprite n Tara Romneasc:
Liturghierul (1508), Octoihul (1510) si Tetra-
evanghelia (1512).
Tara Romneasc realiza, astfel, n dome-
niul nobil al tipririi de crti, o premier abso-
lut n ortodoxia sud-est si est-european,
dac avem n vedere c n Serbia acest fapt
urma s se petreac abia n 1552 (Evanghelia,
tiprit la Belgrad), iar n Rusia dup aproape
sase decenii, n 1564 (Apostolul, imprimat la
Moscova).
n Scrisoarea adresat Sfntului Sinod
al Mitropoliei Munteniei i Dobrogei n
2008 - exact la mplinirea primei jumtti de
mileniu de la tiprirea Liturghierului n limba
slavon -, n care argumenta, ntr-un stil calm-
riguros, cu smerit evlavie, n cel mai expresiv
si luminat de Dumnezeu studiu scris vreodat
despre Neagoe Basarab, scrisoare prin care
Dan LUPESCU
cerea mplinirea obligatiei morale si cresti-
nesti de a-l canoniza pe ctitorul Bisericii M-
nstirii Curtea de Arges -, nalt Prea Sfintia
Sa Calinic mentiona: Neagoe Basarab, din
tineretile sale, nainte de a ajunge domn al
Trii Romnesti, a crescut n grija nvtatului
Macarie de la Bistrita, a nvtat limbi strine,
a njugat la osteneala crturreasc si du-
hovniceasc a tipririi celor trei crti de baz
n rnduiala slujbelor bisericesti si a crescut
o dat cu zidirea Mnstirii Dealu! Ferice
vremi de sfintenie, crturrie si ctitorie !.
Neagoe Basarab rmne, totodat, peste
timp, un om cu o pregtire militar demn de
orice principe al epocii, un strateg, dar si un
diplomat desvrsit, care ntelegea curgerea
vremurilor si privea curtile monarhice ale
Europei de la nltimea spiritului su enci-
clopedic. Tocmai de aceea Radu cel Mare
are temeritatea de a-i ncredinta, la vrsta fra-
ged a marilor elanuri, misiunea de ministru
de externe si l trimite, n fruntea unor de-
legatii cu drepturi depline, s negocieze n
numele Trii Romnesti prin marile capitale.
Dar iat cum sintetizeaz acest aspect
.P.S. Calinic: Rspundea (n. n. Neagoe) n
Cancelaria domnitorului de legturile cu lu-
mea extern, desi era (n. n. doar) cu ceva tre-
cut de 20 de ani, avnd pregtirea cultural
si duhovniceasc necesar nsusit n marea
scoal a timpului, Mnstirea Bistrita - Vl-
cea, stiind graiurile trilor vecine, conducnd
soliile prin trile din Occident si Orient, si
cunoscnd pe marii gnditori de atunci si
scrierile lor.
Sintetiznd mozaicul de informatii des-
prinse din volumul II/3, pp.307-309, din Do-
cumente privitoare la istoria romnilor din
celebra serie a lui Eudoxiu Hurmuzaki, acad.
Stefan Stefnescu traduce n limbajul con-
temporan nou: Manifestnd o mare capaci-
tate de ntelegere a problemelor politice in-
ternationale, dndu-si seama de importanta
factorului diplomatic n realizarea obiectivelor
politice, Neagoe Basarab si-a creat, din ele-
mente locale sau strine, un aparat diploma-
tic bine instruit, la nivelul diplomatiei euro-
pene a vremii, a desfsurat o vast activitate
diplomatic - cu scopul de a asigura trii li-
nistea necesar prosperittii ei, de a face din
Tara Romneasc un important factor poli-
tic n viata international. El se arta de acord
s participe si a militat chiar pentru crearea
unei largi coalitii a statelor crestine mpotriva
turcilor, cu conditia, ns, ca n cazul victoriei,
n eventualitatea modificrii hrtii politice
europene, s se tin seama de contributia
Trii Romnesti.
Cine priveste cu atentie harta Europei de
Sud-Est din acele vremuri este aproape im-
posibil s nu observe c spatiul carpato-da-
nubian netransformat n pasalc turcesc -
Tara Romneasc si Moldova -, avansat mult
spre Tracia, spre viscerele Imperiului Otoman,
pare un bolovan imens, un teribil drob de
sare, n fragil echilibru, care ar fi putut oricnd
s se rostogoleasc peste vintrele si boasele
marii puteri din Sudul Dunrii, ce metamor-
fozase n pasalcuri nu doar toate trile din
Peninsula Balcanic, dar si frumoasele ca-
pitale imperiale Budapesta si Viena.
Pisc al crmuitorilor
Europei din 1512-1521
Continund reformele ncepute de Radu
cel Mare si, n fapt, directia politic impus
anterior de boierii Craiovesti, Neagoe Basa-
rab a promovat, din calcul diplomatic, supu-
nerea aparent fat de turci, a amplificat rela-
tiile negustoresti cu Sibiul si Brasovul, orase-
cetti din Transilvania, a aprat negustorimea
local fat de presiunile tot mai mari ale
concurentei strine, a pus ordine n domeniul
legislativ, prin aplicarea aceluiasi mod de
judecat n ntreaga Tar Romneasc si
acordarea unei ponderi tot mai mari dreptului
scris.
Ca un demn urmas al lui Mircea cel B-
trn, singurul voievod crestin care l-a zdrobit
pe Baiazid I, a acordat atentie maxim or-
ganizrii unei ostiri puternice, realitate con-
firmat de actele de cancelarie din vremea lui
Neagoe Basarab, n deplin concordant cu
principiile nscrise n testamentul su mo-
nastic si moral: nvtturile... ctre fiul
Theodosie.
A luat toate aceste msuri, pe plan in-
tern, dar si n politica extern, dup ce sca-
nase, din toate punctele de vedere, mersul
lucrurilor n Imperiul Otoman, n toate trile
nvecinate - Polonia, Ungaria si cele din sudul
Dunrii -, n est pn la Moscova si n vest,
pn dincolo de Venetia, Sfntul Scaun si
Viena.
Constient c vocatia european a nea-
mului su este mostenit direct din substratul
daco-roman si din Bizant, Neagoe Basarab a
nteles, ca nimeni altul n vremea sa, c trebuie
s tin strns n mini hamurile echilibrului
ntre cele dou sau trei Europe.
Simultan, el a ajuns la concluzia c, n
lucrarea sa de voievod-ctitor, gnditor, mo-
ralist si artist, se impune a se regsi sinteza
de mare rafinament a poporului romn, insul
de latinitate, aflat la rscrucea tuturor poh-
tirilor imperiilor vecine.
Cele enuntate mai sus constituie tot
attea linii de fort, vectori ai lucrrii mul-
Anteu al romnit(ii
yi Ortodoxiei
Aidoma miticului Anteu, cel mai de seam
vlstar al boierilor Craiovesti, furari de tar
si cultur eclezial, are tlpile bine nfipte n
solul fertil al obrsiilor de opt ori milenare.
Slujitor jertfelnic al spiritului locului -
spiritus loci -, el pstreaz, n adncul sufle-
tului su, descifrarea secretului c spiritus
si respirare provind din aceeasi rdcin.
Spiritul / Duhul este chiar respirarea divin.
Neagoe Basarab a respectat cu sfintenie le-
gmntul de a respira cum se cuvine, cu vo-
luptate, profund si revigorant, ca n vrtejul
unei hore celeste, convins fiind c, dac o
singur clip nu mai este constient de pro-
pria-i respiratie, risc s-si piard chipul divin.
n Neagoe Basarab, permanent, spiritul
romnesc si respiratia constient ntru acest
spirit, prin excelent european, sunt o monad
de sorginte arhaic, un spatiu-matrice pe care
se cuvine s-l nnobileze rapid, contracrono-
metru, prin fapte de voievod-ctitor. Cci nici-
odat nu se stie ct mai are timpul rbdare.
Asumndu-si rdcinile, timpul si spatiul
unicului popor din aceast parte de lume care
nu s-a pripsit din alte zri, ci, dimpotriv, a
fost dintotdeauna autohton, adic al locului,
statornicit pentru vesnicie pe mosia mosilor,
strmosilor, str-str-strmosilor lui, de o
parte si de alta a Dunrii -, Neagoe Basarab
trieste cu intensitate, cu luciditate dureros
de dulce srbtoarea rnii care nseamn
constiinta, viziunea si destinul asumat al ro-
mnittii si europenittii sale.
Aici si poart crucea, fr ncrncenare
ori obid, dimpotriv, cu senittate christic
si bucuria sngerrii pe Golgota.
Aici, n Europa Central, dar si n punctul
septentrional al Sud-Estului european, desi
multi ageamii ai geografiei ne includ n Pen-
insula Balnic, peninsul si lume - admirabile,
altfel - ce-si au ca frontier nordic Dunrea,
necum Carpatii Meridionali, Transilvania,
Maramuresul, Bucovina, Moldova lui Stefan
cel Mare si Sfnt ori Tara Romneasc a lui
Mircea cel Btrn, Matei Basarab sau Mihai
Viteazul.
Prin lucrarea sa de Voievod si Bazileu
luminat, gnditor si diplomat poliglot, ase-
mnat cu mpratul roman Marc Aureliu - al
crui crez primordial era acela c ,,Violenta
tilaterale a lui Neagoe Basarab, care i-au im-
pus s fie, din toate punctele de vedere, un
pisc al crmuitorilor din Europa secolului al
XVI-lea.
33
Anul III, nr. 10(26)/2012
Desi nu are pereche - n frumusetea si
gratia zborului su de mireas a lui Dumne-
zeu, n parc sfiosul si totusi vigurosul aer
de arhaitate si clasicitate, n armonia de Cu-
mintenie a Pmntului care murmur o rug-
ciune, o colind surztoare Trinittii Divine,
tsnind apoi, prin turlele nsurubate n azur,
ntr-o Simfonie a bucuriei absolute, n aura
tmduitore, magic, a duhului acestui p-
mnt romnesc de la poalele Carpatilor matu-
salemici -, Biserica Mnstirii Curtea de
Arges/ Catedrala Arhiepiscopal a Argesului
si Muscelului nu este dect la o privire gr-
bit cea mai socant realizare a Voievodului
Neagoe Basarab.
Catedrala cea adevrat o constituie
chiar viata si lucrarea exemplare ale lui Nea-
goe Basarab.
Trupul su s-a stins. Duhul Domnitorului
este ns viu. Urcat la ceruri, n cortul drep-
tilor, el vegheaz, de o jumtate de mileniu,
s nu ni se sting fclia si smnta neamului
romnesc.
Numai viata sa pare s se fi risipit n zaris-
tea veacurilor. Faptele au rmas. Iar una din-
tre ntruprile acestor fapte de sorginte divi-
n, Biserica Mnstirii Curtea de Arges, este
doar copia, n piatr glbuie de Albesti si mar-
mor din preajma Bosforului, a vietii si operei
lui Neagoe Basarab, prin care lamura spiritului
romnesc si european dinuie peste milenii.
nscriere
n context istoric
Pentru a ntelege mai bine nsemntatea
covrsitoare a ctitoriilor lui Neagoe Basarab,
e obligatoriu s recurgem la nscrierea ntr-
un context istoric mai larg.
Ce se ntmplase, ce se ntmpla n Eu-
ropa acelor ani ? Ce rol jucau spiritul romnesc
si romnitatea pe tabla de valori adevrate a
btrnului nostru continent ?
De la finele veacului al XIV-lea si pn la
1526, cnd statul ungar, n urma dezastrului
de la Mohacs, dispare din istorie pn la Pa-
cea de la Trianon (1920) -, trile romne se
confrunt cu primul asalt al puterii otomane,
care atinge linia Dunrii - ce va constitui vre-
me ndelungat linia de front dintre Semiluna
turceasc si Crucea crestin.
Istoricul Serban Papacostea sintetizeaz
astfel: ,,La rivalitatea ungaro-polon pentru
hegemonie n teritoriile romnesti extracar-
patice se aduga de acum nainte (n.n. Ba-
iazid I a fost sultan ntre anii 1389-1402) un al
treilea factor: Imperiul Otoman. Cu mijloacele
diplomatiei si ale rezistentei armate, Tara Ro-
mneasc si Moldova reusesc s-si salveze
existenta statal si s asigure continuitatea
unei vieti politice romnesti autonome
(Istoria Romniei, Ed. Enciclopedic, Bu-
curesti, 1998, p. 164).
Cu o ascensiune fulgertoare: ban de Se-
verin (1438-1441), voievod al Transilvaniei
(1441-1446), guvernator (1446-1453) si c-
pitan general al Regatului Ungariei (1453-
1456), Iancu de Hunedoara, a crui avere o
depsea cu mult pe aceea a ntregului regat,
plaseaz Transilvania - cu sprijinul lui Sigis-
mund de Luxemburg - n planul dinti al
rzboaielor cu otomanii.
Pozitionarea trupelor turcesti la Dunrea
de Jos si tendinta lor feroce de expansiune
la nordul acesteia a deschis, n vremea lui
Baiazid I, una dintre cele mai zbuciumate
epoci din istoria romnilor.
Rstimp de un veac si jumtate (cinci ge-
neratii), extinderea cotropirii otomanilor la
nord de Dunre si n directia Europei Centrale
a fost stopat de rezistenta izolat sau coali-
zat a trilor romne si a Regatului Ungar.
n tot acest interval - conchide Serban
Papacostea -, Dunrea, redevenit un fluviu
al confruntrii, a fost pentru Imperiul Otoman
principalul front european. Opunnd o rezis-
tent tenace cuceririi otomane, care ameninta
existenta statelor lor, romnii s-au integrat ca
factor de prim plan n cruciada trzie. Actiunile
lor defensive si ofensive intr n circuitul
opiniei publice europene si forta lor militar
devine un factor prezent n mai toate proiectele
de cruciad alctuite n aceast vreme.
Iat si ctiva dintre marii comandanti de
oaste si brbati de stat proeminenti, perso-
nalitti ale Europei din acele timpuri, care s-
au situat n linia de foc a rezistentei trilor
romne mpotriva potentialilor cotropitori
otomani: Mircea cel Btrn (1386-1418) - cu
vestita biruint de la Rovine (10 oct. 1394),
Dan II (1421-1431), Alexandru Aldea (1431-
1436), Vlad Dracul (1436-1447), Vlad Tepes
(1456-1462) care a ptruns ntr-o noapte n
tabra otoman, n fruntea unei cete, n spe-
ranta de a-l surprinde pe sultan, incursiune
si fapt de vitejie uimitoare, care s-au bu-
curat de o larg notorietate n Europa.
Vreme de aproape o jumtate de secol, faza
urmtoare a rezistentei romnesti la Dunrea
de Jos a fost sustinut de Stefan cel Mare si
Sfnt, domnul Moldovei ntre 1457-1504.
n jumtatea a doua a veacului al XV-lea
si n primele decenii din secolul al XVI-lea,
ntre Imperiul Otoman, Ungaria si Polonia -
cele trei mari puteri vecine cu statele rom-
nesti - se atinge un echilibru de forte, consa-
crat prin tratate rennoite succesiv. ntr-un
atare context regional, trile romne scap
de grija invaziilor strine de genul celor cu
care se confruntaser n perioada precedent.
Pe de o parte, Tara Romneasc si Mol-
dova sunt incluse n tratatele de pace ungaro-
otomane, iar pe de alt parte duc propriile lor
negocieri, directe, cu Poarta Otoman, ceea
ce le asigur ani de stabilitate relativ n re-
latiile cu turcii. (Ibid., p. 193)
Niciodat mai prejos
de vremurile sale
Este perioada cnd familia de mari boieri
olteni a Craiovestilor si-a consolidat mult
pozitia. n cuprinztorul si rigurosul studiu
Bnia n ]ara Romneasc (Ed. ALMA,
Craiova, 2009, editia a II-a, revzut si
adugit), acad. Stefan Stefnescu
precizeaz: ,,Ajutati de turci, Craiovestii
ajunseser s fie adevrata fort politic n
stat. nscunarea pe tronul Trii Romnesti,
dup moartea lui Vldut, a lui Neagoe Basarab
venea s confirme o stare de fapt, ea arta
c, n lupta mpotriva domniei, Craiovestii
repurtaser pentru ei o victorie nsemnat.
(p. 85)
n scopul de a-si legitima noul statut
dinastic, Neagoe Basarab (1512-1521) a
invocat o nrudire cu familia domnitoare
legitim a Basarabilor.
Dac acad. Stefan Stefnescu vede n
Domnia lui Neagoe Basarab expresia
apogeului puterii Craiovestilor, Serban
Papacostea apreciaz c aceasta s-a
caracterizat, pe plan extern, prin continuarea
politicii de echilibru, iar pe plan intern printr-
un remarcabil avnt cultural.
Din aceast ultim perspectiv, acad.
Stefan Stefnescu este ct se poate de
transant: ,, (...) sub aspectul dezvoltrii
fenomenului cultural, epoca de suprematie
politic a Craiovestilor (n. n. al crei triumf
maxim l-a reprezentat domnia lui Neagoe
Basarab) nu poate fi comparat dect cu
epoca lui Constantin Brncoveanu cnd,
sub raport cultural, Tara Romneasc joac
este semnul lipsei de putere -, Sfntul Nea-
goe Basarab si-a rnduit viata si opera cu
msur, ,,ca lumea, adic n spiritul locului,
cu energie, suplete si dinamism, asumate fr
pic de ostentatie, cu serenitate si maiestuo-
zitate de Pasre Miastr.
Mnstirea Argeyului -
copia Catedralei care-i
chiar Neagoe Basarab
34
Anul III, nr. 10(26)/2012
un important rol international (Ibid., p. 105)
Rezistenta ndelungat pe care au opus-
o expansiunii otomane, posibil prin m-
binarea luptei cu vocatia tranzactional, cu
negocierile si compromisul, a ngduit Trii
Romnesti si Moldovei s-si salveze enti-
tatea statal, amenintat direct dup cuce-
rirea de turci a Peninsului Balcanice. Obser-
vatia de mai nainte este continuat de autorii
Istoriei Romniei (n. n. al crei titlu corect
ar fi fost Istoria romnilor) cu urmtoarele
constatri, riguros documentate si sustinute:
,,Lovindu-se de la nceput la nordul Dunrii
de o foarte tenace rezistent, temndu-se de
implicatiile internationale pe care le-ar fi avut
instaurarea unei stpniri directe n cele dou
tri (n.n. romne), turcii au fost siliti s-si
modereze aspiratiile n raport cu acestea.
Monitoriznd continuu climatul politic,
social, cultural si militar din regiune si din n-
treaga Europ, Neagoe Basarab nu si-a per-
mis nicio clip s fie mai prejos de vremurile
sale.
Dimpotriv, prin tot ceea ce a nfptuit, a
demonstrat c si-a asumat plenar sentimentul
de mplinire a spiritului acelor timpuri, mo-
mentul unui kairos romnesc.
Practicant al
rugciunii min(ii
Adept al isihasmului - doctrin conturat
n Bizantul secolului al XIV-lea, conform c-
reia ascetismul si extazul sunt cile prin care
omul poate s recepteze lumina harului, a-
tingnd astfel perceperea senzorial a ener-
giei emanate de Trinitatea Divin -, Neagoe
Basarab si impune practicarea zilnic a ru-
gciunii lui Iisus/ rugciunea mintii, prin care
atinge o stare de concentrare a mintii sale n
ascensi-unea spre Dumnezeu si, concomi-
tent, o pace luntric att de profund nct
sufletul i se deschide total fat de Sfnta
Treime.
n asemenea momente de comunicare su-
prem cu Dumnezeu, Neagoe primeste pe-
riodic strluminri, clipe de inspiratie, impul-
suri celeste privind marile sale ndatoriri,
obiective si prioritti.
Fr a-si formula n termeni categorici pro-
blema spiritului romnesc n istorie, luminatul
Domnitor este frmntat de aceasta, ca de o
fulguratie venit de la creatorul Suprem, o
trieste att de intens nct ideea desteptrii
si afirmrii neamului su, sentimentul kai-
rotic de acum ori niciodat - care, se va a-
deveri n timp din ce n ce mai tare, ne-a salvat
mai totdeauna - si-l asum ca pe un tel de
maxim altitudine si amplitudine.
n minutiosul si doctul studiu Art i
politic n trile romne (1400-1700) in-
clus de acad Rzvan Theodorescu n volumul
Drumuri ctre ieri (Ed. Fundatiei Culturale
Romne, Bucuresti, 1992, pp. 33-45), distinsul
profesor analizeaz raportul dintre artistic si
politic n spatiul romnesc al celor trei veacuri
dintre anii specificati n titlu. Acest raport l
regsim ncepnd de la o anumit atitudine
militant a romnilor aflati n lupta pentru
pstrarea independentei, mai apoi a auto-
nomiei lor statale n fata pericolului otoman,
pn la corolarul spiritual al acestei atitudini:
permanenta sprijinire si ajutorare a unor n-
tinse zo-ne ale Rsritului ortodox de ctre
voievozii romni; de la evidentierea unei
continuitti a ideii dinastice pn la identi-
ficarea unor modele de crmuire n ideologia
romneasc a timpului; n fine, de la subli-
nierea unittii spirituale impresionante a
pmntului locuit de romni pn la indicarea
unui specific cultural anume al marilor pro-
vincii istorice, conturat si prin consonantele
felurite ale civilizatiei romnesti cu stilurile
europene post-bizanzine si postrenascen-
tiste, influentate si de unele optiuni politice,
ntr-o Europ n care, poliitic si economic,
romnii se implicau tot mai mult la sfrsitul
evului mediu. (p. 34)
Istoricul accentueaz realitatea c, dup
cderea Constantinopolului n minile tur-
cilor, singurele actiuni antiotomane efective
au fost sustinute, n secolul al XV-lea, de
conductori romni: Iancu de Hunedoara,
Vlad Tepes, Stefan cel Mare.
Dup cucerirea turceasc a Peninsului
Balcanice si mai ales dup 1500, domnitorii
continuare n numrul urmtor
Neagoe Basarab
noul Solomon
romni au initiat o semnificativ oper de
patronaj cultural, de dimensiuni geografice
si de nsemntate moral si material foarte
vaste. Acad. Rzvan Theodorescu preci-
zeaz c se refer la ,,patronarea ortodoxiei
sud-est europene si orientale de ctre vo-
ievozii romni, din secolul al XIV-lea n-
cepnd - prin munteanul Vladislav I, ctitor si
protector al mnstirii Cutlumuz de la Mun-
tele Athos, continund n secolul al XV-lea
cu Stefan cel Mare si Vlad Clugrul - spri-
jinitori la mnstirile athonite Zograf si
Vatopedi -, n se-colul al XVI-lea cu Neagoe
Basarab, noul Solomon - ctitor si donator la
Meteore n Grecia, la Constantinopol, Sinai
si Ierusalim -, n secolul XVII-lea cu Vasile
Lupu, noul Justinian - protector si arbitru al
patriarhatelor orientale de la Constantinopol
si Ierusalim, dar si al comunittii ortodoxe de
la Lvov -, sau cu Constantin Brncoveanu,
noul Constantin, sprijinitor al bisericilor din
Sinai, Antiohia, Alexandria si Alep
Patronajul cultural-artistic romnesc, re-
itereaz acad. Rzvan Theodorescu, consti-
tuie, n primul rnd, o actiune politic: ,,El se
putea deslusi n ridicarea unor lcasuri de
cult ortodoxe n Balcani, ca si n ajutorarea
material continu a unor comunitti din n-
tregul Levant mediteranean, fiind o parte a
acelui Bizant dup Bizant pe care Nicolae
Iorga l-a intuit magistral si care nsemna
oarecum si preluarea vechiului patronaj de
natur imperial din sfera bizantino-balca-
nic de ctre voievozii romni.
n cazul lui Neagoe, noul Basarab, aura
genezelor, dorinta de a marca descinderea
sa dintr-un neam dinastic ce dduse trii cti-
torii importante, este perfect vizibil nc de
la debutul domniei, n 1512. ,,Legtura sa
voit cu dinastia istoric a Trii Romnesti -
subliniaz acad. Rzvan Theodorescu - se
Icea exact n msura n care domnul ncepea,
foarte curnd dup urcarea sa n scaun, mo-
numentul de anvergur sud-est european -
Biserica Mnstirii Argesului, ncheiat n
1517, lng vechea resedint de secol XIV a
Basarabilor. () Mai mult, n pronaosul noii
biserici a lui Neagoe Basarab aveau s fie
zugrviti ,,programatic, la acelasi nceput
de secol XVI, primii voievozi ai Trii Ro-
mnesti, vechii Basarabi, si n tot acest spatiu
arhitectonic aveau s se ngroape, ca ntr-o
nou necropol voievodal, membrii familie
noului Basarab, ratiune pentru care aceast
parte a lcasului avea s fie conceput ntr-
o dezvoltare spatial neobisnuit prin
supralrgirea pronaosului si dispunerea aici
a unor coloane. Aceast conceptie de arhi-
tectur va fi copiat ulterior n cazuri cu
substrat ideologic similar.
Neagoe Basarab - Fresc
de la Mn. Curtea de Argey
35 Anul III, nr. 10(26)/2012
36
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
{tefan-Cornel RODEAN (n. 03.07.1951)
Nscut la Aiud , judetul Alba. A absolvit Liceul Militar Stefan cel Mare, la Cmpulung Moldovenesc, Scoala
Militar de Ofiteri Activi de Artilerie, la Sibiu, Academia Militar, la Bucuresti si a fost ofiter activ n unitti ale
Ministerului Aprrii, iar n prezent este colonel pensionar.
Este membru al Cenaclului Umoristilor Sibieni Nicolaus Olahus, iar din anul 2008 presedinte al acestuia,
redactor-sef al revistei ACUS (Sibiu), membru al Uniunii Epigramistilor din Romnia si redactor-sef adjunct al
revistei Epigrama.
A publicat volumele Cuvinte fcute de rs (proz scurt, catrene, poezii umoristice, 2006), Ghiduii lingvistice
(epigrame si proz scurt, 2007), Poezioare cu tlc (enigmistic versificat, 2008), Dati-mi voie! (epigrame, 2012).
Este inclus n peste 20 de antologii si volume colective de epigram, a primit peste 10 premii la concursurile
nationale de gen.
Muza mea
Eu m-am rugat de multe ori
S am doar treaz muza; Domnul
M-a ascultat, si-acuma somnul
i prinde doar pe cititori...
Din dragoste
Din dragoste eu m-am cstorit,
Am spus-o si-o repet de-attia ani,
La fel pe fiul meu l-am sftuit
Si s-a-nsurat din dragoste... de bani!
La ce m aytept...
O viat-ntreag-am fost comod din fire,
De cas, slujb, nu prea mi-a psat,
Dar m voi vindeca de lenevire,
C, n curnd, voi fi pensionat...
Surprinztor, mi s-a mrit salariul
Dar mult mai mare-a fost mirarea
Cnd seful mi-a cerut, ndat,
S-i dau o tax pe valoarea
adugat.
Eu nu mi prsesc (ara
Cnd vd cum pleac-n tri strine
Romni ce sper la mai bine,
mi spun c, ce-i mai scump n viat
n tara mea gsesc n... piat!
Rug ctre Cel de Sus
n buntatea TA, nespus de mare,
La toti TU ne gsesti un loc sub soare,
Dar suntem multi, deci f economie,
Gsindu-mi unul mai la umbr mie!
Paradox
De ctiva ani ea si dorea
Un fruct din dragostea-i curat
Si, n sfrsit, rmase grea;
Acum se simte... usurat.
Femeie nestatornic
Trece-usor, din pat n pat,
De la sot la alt brbat
Si-i frumoas; de-aia, oare,
Frumusetea-i trectoare?
Ajutor reciproc
Ttic model, cum altul nu-i,
Vecinul creste-al meu biat,
Iar eu, profund ndatorat,
Am grij... de nevasta lui.
Treburi...
Ei tocmai terminar treaba
Si-n piele nu si mai ncap,
Dar peste cap s-au dat degeaba,
C treaba-i... dat peste cap.
Burlacul prea preten(ios
Trece prin cumplite stri:
Prea btrn si plin de tare,
Dup multe cutri,
Nu mai are... cutare.
La spital
Mostenitorii-asteapt-o veste,
Iar doctorul le-o d, n fine:
Nicio sperant nu mai este...
Bolnavul... se va face bine!
Medicului meu oftalmolog
Mai vd doar putin, ca prin ceat,
Pe strad cnd merg m mpiedic,
Dar am, mai departe, n viat,
ncredere oarb n medic.
Rezultatele actualei reforme sanitare
Ne pleac medicii pe-afar,
La trai mai bun avnd pretentii,
Dar mult mai grav e c, n tar,
Treptat, se duc si pacientii...
Via( activ
Aproape am uitat mncatul,
Mai dorm putin doar, ziua toat
Alerg, m lupt din greu cu statul...
De cnd l-am dat n judecat.
Lec(ie deschis
Noteaz dasclii de zor,
Nicio problem nu-i omis,
Dar, findc-i lectie deschis,
Elevii ies afar cnd vor.
Parlamentarii noytri
n plen, n sal, rnduri-rnduri,
Alesii par czuti pe gnduri,
Dar de-i trezesti, ceva s spun,
Observi c sunt... czuti din lun.
Antrenament
S cumprm ceva bucate
Intramla rnd, cu lumea, altdat
Dar, pn astzi, din pcate,
n rndul lumii nc n-am intrat.
Un judector
De cnd ca magistrat e investit,
De remuscri deloc nu este ros,
C-ntotdeauna judec cinstit;
Se vede dup umblet si miros!
Pozi(ia ferm a unui subaltern
Si-a depsit conditia
Si-n fata-attor sefi destepti
El si-a impus pozitia!
Era... pozitia de drepti.
Omul strzii, la o nmormntare
De-atta foame si alergtur
Avea paloare si-o cuttur
De om ajuns n prag de disperare...
Si-atunci primi colacul... de salvare.
Ca ofi(er pensionar sunt optimist
Eu, cnd ascult fanfara militar
Interpretnd cu gingsie rar
Un mars funebru, m gndesc la mine
Si-mi spun c viitorul... sun bine!
Epitaf lui Marin Sorescu
Acoperit de tricolore flamuri,
Aici si doarme somnul cel de veci,
Visnd c este sub oltene Ramuri
n cimitirul de La lilieci.
Epitaful tranzi(iei la romni
A fost - n viat - cam ntng
Si nici acuma nu mai poti
S faci pe cineva s-o plng,
C doar... i-a ngropat pe toti!
37
Anul III, nr. 10(26)/2012
4 1 2 3
5 6 8 7
9 11 10
12 14
17
15
16
13
1. USA - Nacho L. Garcia Jr. - Caragiale; 2. USA - David Cowles -
Caragiale; 3. United Kingdom - Simona Bianco - I. L. Caragiale;
4. Russia - Michail Neiman - Caragiale; 5. Romania - Valentin
Chibrit - Caragiale; 6. Iraq - Hayder Al-yasiry - Caragiale;
7. Indonesia - Susthanto - Caragiale; 8. Indonesia - Rohmat Hadiyat
- Caragiale; 9. China - Wu Jianjun - Caragiale;
10. Nicolae Ioni( - Caragiale - un omagiu planetar (vol. I, II, III)
11. Brazil - Thiago Lobo - Caragiale;
12, 13, 14, 15, 16, 17. Caragiale n Congo, Coreea de Sud, Cuba,
Elve(ia, Australia, Africa de Sud, Brazilia.
Anul Anul Anul
C
a
r
a
g
i
a
l
e
C
a
r
a
g
i
a
l
e
C
a
r
a
g
i
a
l
e
Din albumul CARAGIALE - UN OMAGIU PLANETAR,
ap#rut la Ed. Cartea Grafic, din Ploie[ti
38
Anul III, nr. 10(26)/2012
n ideologia teocratic dostoievskian
nu exist nimic deosebit de original. Ideea
teocratic este n esenta sa testamentar, o
idee iudaic, interpretat ulterior de spiritul
roman. Aceast idee este legat de cunoaste-
rea divin a Vechiului Testament. Toate teo-
cratiile istorice, anticrestine si crestine, au
fost coercitive, au constituit un amestec a
dou planuri ale existentei, a dou rnduieli:
cereasc si pmnteasc, spiritual si mate-
rial, eccleziast si statal.
Ideea de teocratie se afl ntr-un inevi-
tabil conflict cu libertatea crestin, este un
refuz al liberttii. Nicolae Berdiaev se ocup
de ideea lui Dostoievski, punnd n valoare
mai degrab utopia dect posibilitatea ei de
realizare. De falsa idee teocratic la Dosto-
ievski se leag si relatia denaturat cu statul,
recunoasterea insuficient a valorilor inde-
pendente ale statului (nu cel teocratic, cel
laic) care se justific religios din interior, nu
din exterior, imanent nu transcendental. Teo-
cratia trebuie s accepte inevitabil coercitia,
s nege libertatea spiritului, libertatea con-
stiintei, dar n raport cu statul ea nchide n
sine o nclinatie spre anarhie. Nicolae Ber-
diaev este de prere c tocmai acest fals anar-
hism si lipsa dorintei de a vedea rostul reli-
gios al statului independent l-au caracterizat
pe Dostoievski.
Legenda Marelui Inchizitor considerat
de ctre Nichifor Crainic un pamflet de geniu,
realizeaz transferul din meditatia filosofic
ntr-o sfer particular, teologal ori social.
La un prim nivel polemic, sunt vizati catoli-
cismul si ordinul iezuitilor, de pe platforma
presupusei opozitii ireductibile dintre Bise-
ricile Rsritean si Apusean.
n poemul compus de Ivan Karamazov
(am cutat s-l memorez) Iisus Hristos des-
cinde necanonic n orasul Sevvila din se-
colul al XVI-lea n timpul Inchizitiei. El co-
boar ntr-un oras terorizat, supus celor mai
crude represalii si n care puterea se pare c
apartine Marelui inchizitor. Sevvila lui Ivan
se pare c este o teocratie din care se des-
prinde o dictatur personal. Recunoasterea
Lui de ctre multime, cele dou atribute mo-
rale prin care se reveleaz - nemrginita-I
buntate si blndetea, minunile svrsite
ca si atunci cu cincisprezece veacuri n urm,
sunt elemente ce asigur veridicitatea tablo-
ului. Singurele cuvinte pe care le rosteste
Talifa-kumi, trimit la scena biblic (1), iar
rechizitoriului aprins al cardinalului i se
rspunde printr-un srut. Cardinalul ordon
arestarea Lui si nimeni din multimea pn
atunci evlavioas, plin de entuziasm evan-
ghelic nu se gndeste (att de strunit si de
plecat este poporul) s mpiedice strjile s-
si fac datoria. Ceea ce reiese este c, sevi-
lienii se comport n acelasi timp ca populatia
dresat a unui stat totalitar si ca niste copii
nfricosati.
Inchizitorul fanatic este identificat cu
lupttorul modern pentru pine, egalitate si
dreptate. El lanseaz ndemnul global de a fi
anihilate personalitatea uman si libertatea
de a opta. Prin miracol, tain si autoritate,
omul este degradat ntr-o unealt supus si
inerent a conductorilor, cei care l-au con-
vins c nu va dobndi egalitatea dect re-
nuntnd de bun voie la libertate. Inchizitorul
devine astfel prototipul tiranului cu putere
nelimitat, din urmtorul secol, ntruchiparea
nebuniei dictatoriale de a-si afirma vrerea
prin anihilarea vointei celorlalti, urmnd
nestiut, preceptele diabolicului sfetnic. Iisus
Hristos coboar ntr-un oras terorizat, supus
celor mai crude represalii si n care puterea
se pare c apartine nu curtii sau mpratului,
ct cardinalilor si mai ales marelui Inchizitor.
Acest despot este n acelasi timp si un re-
negat. Cndva a stat si el n pustie, unde s-a
hrnit cu aguride si rdcini spernd c va
reusi s ating perfectiunea, dar revine n
lume unde s-a alturat oamenilor ntelepti,
celor care s-au strduit s ndrepte lucrarea
de mntuire a lui Iisus Hristos, pe care refuz
s o mai urmeze si s o slujeasc ca pe o ne-
bunie. Confesiunea sub form de interoga-
toriu a btrnului cardinal care simte nevoia
s spun tot ce a gndit n sinea lui timp de
nouzeci de ani vizeaz declinul unei so-
cietti n care ideea de Dumnezeu este doar
o aparent a unei vieti superficiale si dec-
zute. Inchizitorul e un fanatic identificat cu
lupttorul modern pentru pine, egalitate si
dreptate.
Ideea pe care o proclam Ion Ianosi este
aceea c, Marele Inchizitor este unul dintre
cele mai acute semnale de alarm la adresa
extremelor deformri istorice, mascate ntr-o
radical frazeologie demagogic.(2) n
Legend trebuie cutat esenta conceptiei
dostoievskiene asupra lumii, o conceptie po-
zitiv si religioas deopotriv. n sistemul
Marelui Inchizitor, arbitrarul duce la pierderea
si negarea liberttii spiritului. Acesta argu-
menteaz, convinge. Are la dispozitie logica
de fier, vointa ndreptat spre nfptuirea
unui plan bine determinat. Ceea ce contra-
careaz aceast atitudine este smerenia lui
Iisus Hristos, blnda Sa tcere care conving
si transmit mai mult dect toat puterea ar-
Despre metafizica
Cuv@ntului \n romanul
Fra]ii Karamazov
Stelian GOMBO{
1.Revela(iile Teocra(iei
- Legenda Marelui
Inchizitor
Creytintatea s-a lepdat, fr s-
yi fi dat ea singur seama, de creyti-
nism. Trebuie din cauza aceasta s se
ntmple ceva pentru a se ncerca re-
aducerea creytintjii la creytinism.
Sorenn Kierkegaard - $coala creyti-
nismului
39
Anul III, nr. 10(26)/2012
gumentrii Marelui Inchizitor. Btrnul car-
dinal nu crede n Dumnezeu, dar nici n om.
Pierznd credinta n Dumnezeu, nu se mai
poate crede n om. Crestinismul nu impune
numai credinta n Dumnezeu, ci si n om.
nainte de orice, inchizitorul neag ideea di-
vino-umanittii, a apropierii si coeziunii te-
meiurilor divine si umane n libertate. El s-a
ridicat mpotriva lui Dumnezeu n numele
omului, al celui mai mrunt dintre oameni, al
aceluia n care el nu crede, dup cum nu crede
nici n Dumnezeu.
Inchizitorul cunoaste slbiciunea popo-
rului, le stie reactiile, psihologia maselor, po-
sibilittile de manipulare: norodul care azi
Ti-a srutat picioarele, la un singur semn al
meu, se va repezi s adune tciunii mprstiati
n jurul rugului Tu, stii Tu asta?. Measni-
kov este de prere c, ruperea de Iisus Hris-
tos, dezicerea se produce pornind tocmai de
la deosebirile referitoare la modul de a con-
sidera conditia uman: ce anume i separ
pe Marele Inchizitor si pe Hristos? Nencre-
derea n puterea si ratiunea omului si pro-
funda ncredere n ele.(3) Strduinta in-
chizitorului este de a arta ct de insupor-
tabil este pentru omul rzvrtit libertatea
(de a opta, de a decide, libertatea dilemei,
zbuciumul), care nu-i poate aduce fericirea.
Marea eroare, fundamentala greseal (din
punctul de vedere al cardinalului) si pe care
i-o imput lui Iisus cu un resentiment inmuiat
n amrciune - a fost aceia de nu fi cedat n
fata celor trei ispitiri. Berdiaev este de prere
c cele trei ntrebri puse de duh lui Iisus
preconizeaz ntreaga desfsurare de mai
trziu a istoriei lumii.(4)
Dogma celor trei ispitiri formeaz o ntrea-
g teologie moral rezumat n trei idei care
stau la baza lumii, adevrate principii morale
care strnesc cele mai ascunse laturi ale fiintei
umane supus vicisitudinilor vietii. De altfel
este si cea mai mare provocare, cea mai inte-
ligent manipulare a maselor de ctre propriile
lor slbiciuni. Dac Iisus ar fi acceptat s
prefac pietrele n pini, ntreaga omenire l-
ar fi urmat imediat. El a refuzat ns pecetea
pinii reale, pmntesti, n numele liberttii
si al pini ceresti: nu numai cu pine va
tri omul, ci cu tot cuvntul care iese din
gura lui Dumnezeu.(5) Iisus este Mntui-
torul celor putini si tari n credint. De cei
multi si slabi se ocup Marele inchizitor,
democrat si imunitar. n ceea ce l priveste
personal, admite cele trei ispitiri conside-
rndu-le drept o chintesent a ntelepciunii
supreme: n lume (afirm Valeriu Cristea
referindu-se la opinia cardinalului) - proclam
acest redutabil psiholog al nimicniciei umane
- exist trei forte, unicele pe pmnt, n m-
sur s nfrng si s subjuge definitiv n
numele propriei lor fericiri, constiinta acestor
bicisnici rzvrtiti. Si aceste trei forte sunt
miracolul, taina i autoritatea.(6)
A doua ispitire aduce n prim plan posi-
bilitatea cderii sau a decderii umane din
planul de mntuire al lumii: n-ai vrut s te
lasi dus n ispit si nu Te-ai aruncat jos.
Replica pe care o va da Iisus arat tocmai
mretia si suprematia Fiului lui Dumnezeu:
S nu ispiteti pe Domnul Dumnezeul
tu.(6) Tocmai de aceste trei forte (mira-
colul, taina si autoritatea) se folosesc pre-
decesorii si colegii Marelui inchizitor n n-
cercarea lor de a corecta lucrarea lui Iisus
Hristos. De altfel el dezvluie secretul care
st la baza ideilor mesianice: noi nu sun-
tem cu Tine, ci cu el, acesta este tot secretul
nostru. Demult numai suntem cu Tine. Tr-
darea s-a consumat cu opt veacuri n urm,
cnd reprezentantii credintei romane au pri-
mit de la el mprtiile pmntesti, darul
din urm pe care Iisus de asemenea l-a re-
fuzat respingnd si cea de-a treia ispitire a
satanei. Domnului Dumnezeului tu s te
nchini i Lui singur s-i slujeti. (7) ne-
multumirea cardinalului este aceia c, nu a
reusit s-si desvrseasc planul: Noi am
primit de la el Roma si spada cezarului, de-
cretndu-ne stpnitorii pmntului, singurii
lui mprati, desi nici pn n ziua de azi n-am
apucat s ne desvrsim lucrarea nceput.
Cnd cei o sut de mii (clasa condu-
ctoare melancolic de sacrificiu ce va dirigui
umanitatea de mine format din milioane de
sclavi-copii), vor ajunge s stpneasc glo-
bul, si de abia atunci se vor gndi si la fericirea
oamenilor: o fericire pe msura unor nevoi
nevolnice. n concluzie, descinderea neca-
nonic a lui Iisus Hristos nu poate dect s
tulbure lucrarea inchizitorilor. Pentru acestia,
venirea Lui este nedorit, inoportun si nele-
gitim. El nu trebuie s mai adauge nimic la
cele mrturisite cndva pentru c a ncre-
dintat conducerea turmei bisericii, papei, in-
chizitiei. Nu te iubesc!, i spune nonage-
narul n timpul monologului su amenin-
tndu-l din nou n final c a doua zi l va arde
pe rug. De ce m privesti n tcere cu ochii
Ti blnzi, convins c dreptatea este de par-
tea Ta?- clul nu face altceva dect s se
justifice n ochii victimei sale. Si cum se n-
tmpl adeseori, cel care se justific si tr-
deaz dilemele, incertitudinile, pare necon-
vingtor.
Prerile teologilor sunt mprtite. De pild
Nicolae Berdiaev si Nichifor Crainic mentin
ideea c ateul Ivan face apologia lui Iisus
Hristos, de pe pozitia bisericii ortodoxe. Ro-
mano Guardini, de pe pozitia bisericii catolice
este de prere c Hristosul lui Dostoievski
este un fals eretic(8): Figura lui ne misc
dar ea rmne pur imaginar si nu duce la
nimic. Tulburarea pe care o creeaz naste
perplexitate si se consum n disperare.(9)
Pentru unii exegeti ai operei dostoievskiene,
victoria apartine Marelui inchizitor (adic
vorbirii), pentru altii tcerii (lui Iisus Hristos):
Tcerea lui Hrist, mutismul lui blnd
conving si influenteaz ntr-un mod mai
hotrt dect ntreaga fort de argumentare
a Marelui inchizitor.(10) O tcere despre
care se poate spune c este plin de aurul
Evangheliilor, o tcere saturat de Cuvntul
ntrupat se opune aici cuvintelor. Si Cu-
vntul s-a fcut trup afirm evanghelistul
Ioan (11) sub semnul cruia se gseste n-
treaga moral a romanului Fratii Karama-
zov. Discursul rostit este contracarat de dis-
cursul revelat. Tcerea lui Iisus din poemul
karamazovian este acelui care a spus totul.
Absenta cuvntului lui Iisus este tocmai
revelatia ntruprii Sale, El nsusi fiind
Cuvntul.
n finalul poemului, ostatecul srut
blnd buzele ofilite ale btrnului de nouzeci
de ani. Srutul - explic Ivan lui Aleosa -
este singurul lui rspuns, la monologul car-
dinalului. Srutul acordat de Iisus Hristos -
pecete a unei posibile absolviri - arat c in-
chizitorul cu inima ndurerat, cuprins de
o sublim melancolie, nu este totusi o fic-
tiune, cum nclin s cread Aleosa. Consti-
ent si ndurerat de eroarea actiunii sale
Marele inchizitor rabd povara suferintei si
si asum perspectiva damnrii n numele
iubirii de oameni.(12). Reactia cardinalului
fat de rspunsul prizonierului su (un s-
rut pentru un rug) este surprinztoare: el tre-
sare si o puternic emotie i se trdeaz n tre-
murul coltului gurii, dup care l elibereaz
Michelangelo - Studiu
40
pe captiv. Reactia arat c urma vechii nv-
tturi nu s-a sters cu totul n sufletul fostului
discipol, c prozelitul satanei nu este com-
plet imun fat de Iisus Hristos. Teologii Nico-
lae Berdiaev si Nichifor Crainic sunt de prere
c personajul lui Dostoievski este imoral
fie numai si pentru faptul c n inima lui, n
constiinta lui a putut s se mpace cu ideea
c este indispensabil s arzi oameni. Marele
inchizitor a trecut de partea diavolului dar
nu pe fat. Pactul su cu satana este un se-
cret bine ascuns sub odjdiile fastuoase
ale solemnittilor religioase sau de vechea
lui ras clugreasc fcut din pnz
groas, purtat n zilele contactului cu su-
pusii. Marele filosof crestin rus speculeaz
atitudinea cardinalului, care prin ntorto-
cheata ipocrizie a demersului su ia chipul
lui Antihrist: principiu nou, rafinat si sedu-
ctor ce apare ntotdeauna sub nftisarea
binelui.(13) Sistemul catolic al cezaro-
papismului, ce preface Biserica n stat, este
pentru Dostoievski, unul dintre chipurile du-
hului Marelui inchizitor. De-a lungul desti-
nului su istoric, crestinismul a fost mereu
supus ispitei abdicrii de la libertatea spi-
ritului. Taina liberttii crestine este taina Gol-
gotei si a Rstignirii. Crucificarea se adre-
seaz liberttii spiritului uman.adevrul divin
s-a ivit n lume smerit, sfsiat si rstignit de
puterile acestei lumi si, astfel s-a confirmat
libertatea spiritului. Taina Golgotei nseamn
taina liberttii.
Feodor Dostoievski rmne credincios
adevrului Rstignirii, religiei calvarului, adi-
c religiei liberttii. El devine astfel contem-
poran cu Iisus Hristos. Dominarea teocratiei
papale si periculoasele ei erezii sunt de do-
meniul trecutului. Viitorul stat al Marelui In-
chizitor nu este legat de catolicism, ci abund
de ateism si materialism. Socialismul este su-
pus celor trei ispitiri refuzate de Iisus Hristos
n pustie; renunt la libertatea spiritului n
numele fericirii si linistii milioanelor de
oameni. Marele inchizitor se simte ademenit
de rul care a luat chipul binelui. Ispitirea
antihristic apare atunci cnd omul ajunge
n drumul su la captul dedublrii. Destinul
omului se manifest n conflictul unor prin-
cipii polare divino-umane si umano-divine,
hristice si antihristice.
Cardinalul nu este ns numai unealta ,
n plan metafizic a creatorului su, dar si i-
postaza lui superioar, imaginea potentat a
unei prti din el. Berdiaev l consider pe
bun dreptate cel mai teribil ascet al ateis-
mului (14). Deosebirile dintre autor si per-
sonaj sunt evidente. Astfel Ivan trateaz cu
un drac de duzin, pe cnd Marele inchizitor
trateaz direct cu satana! Concluzia perti-
nent ce decurge din aceast configuratie
este c, tot ce se ntmpl n poem poate fi
rodul unei stri patologice (boala, delirul) sau
un alt cosmar: cosmar n cosmar(15). Pro-
blematica cosmarului propus de Berdiaev
este urmtoarea: Ivan sufer un dublu cos-
mar (acel al Marelui Inchizitor si al diavo-
lului), pe cnd cosmarul cardinalului l repre-
zint persoana lui Iisus Hristos. n imaginea
sublim cu referiri apocaliptice ntlnim
deznodmntul destinelor pmntesti ale
omului.
Unul din exegetii operei dostoievskiene,
Rozanov, trimite la un final apoteotic al Le-
gendei - n ea este plnsul lui (al omului)
amar, cnd, pierzndu-si inocenta si fiind
prsit de Dumnezeu, omul a nteles deodat
c de acum este singur cu slbiciunea sa, cu
pcatul su, cu lupta luminii si ntunericului
n sufletul su.(15)
Dostoievski este cel mai mare metafizi-
cian rus, n care ideile joac un rol esential.
Toate ideile sale sunt legate de destinul omu-
lui, de destinul lumii si al lui Dumnezeu. Se
poate spune c, ntreaga creatie a lui este un
adevrat ospt al cugetrii. Cei care s-au a-
propiat de el au gsit multe puncte de vedere
n care scriitorul rus a fost caracterizat n
primul rnd ca reprezentant al umilitilor si
obiditilor; apoi un talent crud, proorocul
unui nou crestinism; unii s-au interesat de
omul din subteran, altii l-au luat nainte
de orice, vestitorul ideii mesianice ruse. El
este tipic rusesc, geniu rus pn n strfun-
duri, cel mai rus dintre marii scriitori nationali
si, totodat cel mai general-uman ca ideatie
si tematic.(16) Pentru Dostoievski tema
omului si a destinului su, nseamn mai pre-
sus dect orice, tema liberttii.
Destinul omului, tribulatiile sale, se de-
finesc prin libertate. Libertatea troneaz n
centrul conceptiei dostoievskiene asupra
lumii. Scriitorul rus cerceteaz destinul omu-
lui lsat n libertate. l intereseaz doar omul
pornit pe calea liberttii, destinul su n li-
bertate si liberttile din om.
n conceptia lui Nicolae Berdiaev si a lui
Nichifor Crainic exist dou feluri de liber-
tate: libertatea primar si libertatea final.(17)
n libertatea primar l ntlnim pe Adam, iar
n libertatea final pe Iisus Hristos. El d o-
mului libertate, dar omul trebuie s-L accepte
liber. Este exact ce Marele inchizitor i re-
proseaz lui Iisus Hristos: Tu ai druit omu-
lui iubirea slobod pentru ca el s vin slo-
bod la Tine, fermecat si cucerit de Tine.
n aceast adoptare liber a lui Iisus
Hristos const calitatea de crestin fiindc
sensul actului credintei este un act de li-
bertate. Iar ea nu se poate identifica cu binele,
cu ade-vrul, cu desvrsirea. Binele liber,
singurul bine care exist, presupune liber-
tatea rului. Berdiaev este de prere c n
aceasta const tragedia liberttii lui Dos-
toievski.(18)
Aici se ascunde taina crestinismului - o
adevrat dialectic tragic. Lumea catolic
s-a lsat sedus de libertate, a nclinat ctre
negarea libertatii, spre abolirea liberttii cre-
dintei si a constiintei. Rugurile Inchizitiei au
fost martore ale acestei tragedii ale liberttii,
a greuttilor de a gsi o solutie pentru con-
stiinta crestin luminat de strlucirea lui
Iisus Hristos.
S nu uitm c, crestinismul este religia
liberttii.
n ideea liberttii se transpune si ideea
rului opus binelui suprem. Marele gnditor
rus Nicolae Berdiaev descoper n opera scri-
itorului o dualitate a rului: rul metafizic si
rul luntric. Nichifor Crainic releveaz alte
aspecte malefice: rul imanent pe care l des-
coperim n om si rul personificat n diavol
(prezent ntr-o lumin echivoc). n analiza
psihologic a eroilor lui Dostoievski in care
se ntrupeaz duhul rului, primul aspect care
se descoper si pe care-l mbrac acestia este
orgoliul si invidia. Orgoliul lor const tocmai
in refuzul de a se integra ordinii morale sta-
bilite de Dumnezeu. Mai exist ceva aici, o
tendint de a crea dup mintea lor, o alt or-
dine contrar celei stabilite de Dumnezeu.
Rul pe care-l ntrupeaz fiecare din acesti
eroi ajunge s se consume si s se distrug
pe sine nsusi. Conform Sfntului Ioan Evan-
ghelistul, rul reprezint o deviatie continu
si permanent de la ordinea stabilit de Dum-
nezeu si are directia ctre distrugere n neant,
ctre neant. Negatia de la care pleac pcatul
(fiindc orice pcat svrsit este o negatie a
lui Dumnezeu) ajunge n cele din urm s fie
o negatie a omului, cnd a svrsit pcatul
iar in ultima faz, o negatie a lui nsusi. Nico-
lae Berdiaev descoper o remarcabil idee a
operei lui Dostoievski: orice bine pe care eroii
lui cred c-l pot face prin mijlocirea rului,
prin frdelege, este iremediabil.(19) Per-
2. Despre sensurile
libert(ii dostoievskiene
3. Personajele lui
Dostoievski triesc
tragedia vie(ii ca pe
un imn al libert(ii
41
Anul III, nr. 10(26)/2012
sonajele lui sunt toate obsedate de o idee.
Marele Inchizitor crede c, nselnd lumea
printr-un ntreg sistem de doctrine, poate s
ajung la fericirea acestei lumi. Orice revo-
lutionar din opera lui Dostoievski crede c
poate ajunge la fericirea lumii viitoare, siluind
lumea prezent. Cu o subtilitate genial, Dos-
toievski demasc iluzia c prin ru se poate
ajunge vreodat la realizarea binelui. Rul n
sine este desertciune, el nu izbuteste s a-
jung s creeze n nici un fel binele; ce re-
useste s fac rul este c pn la urma urme-
lor se distruge pe sine nsusi. Distrugerea
rului n conceptia lui Dostoievski, este po-
sibil n eroii n care totusi viata va trebui sa
triumfe: este posibil prin flacra suferintei.
Conform legilor morale si sociale rul
trebuie pedepsit.. La Dostoievski exist dou
feluri de pedepse: una legal si una moral
(pe care si-o d omul lui nsusi). Mitea Kara-
mazov este acuzat c si-a ucis tatl. n realitate
el nu este vinovat, ns verdictul se d mpo-
triva lui (este gsit vinovat dup un esafod
logic). Este ns o ironie la adresa ratiunii lo-
gice care ajunge la vinovtia lui Mitea de a-
si fi ucis printele pe care n realitate l ucisese
Smerdeakov. Pentru Dostoievski pedeapsa
principal este aceea pe care omul si-o d
sie nsusi,e4ste pedeapsa care porneste ca
o revolt a prtii lui bune, ce rmne n fiecare
om, pentru c dup conceptia lui Dostoievski
nu exist om fundamental ru. n orice fiint
exist posibilitatea de a ndrepta rul. n an-
cheta si procesul lui Mitea, Dostoievski de-
masc minciuna legii statului. Pentru el su-
fletul este mai important dect ntreaga lume.
De aceea autorul Karamazovilor se dove-
deste a fi un crestin profund.
Polifonia i-a permis lui Dostoievski s
dezvluie complexitatea vietii sufletesti a
oamenilor, fatalitatea unor contradictii n
aparent instabile. El dezvluie ceva ce nu a
mai existat n literatura universal: concluzia
unui antropocentrism crestin. Religia face tre-
cerea spre profunzimea spiritual a omului.
Apoi profunzimea se ntoarce la om. La Dos-
toievski chipul omului rmne n profunzime.
Metafizica crestin dostoievskian trebuie
cutat mai presus de toate n Legenda
despre Marele Inchizitor. Dostoievski a fost
sursa spiritual a curentelor religios-apoca-
liptice din Rusia. Asa cum mrturisea si Ni-
colae Berdiaev, el a fost cel ce a dezvluit
noi seductii care pndesc asemenea curente
apocaliptice ale gndirii ruse, a prevzut apa-
ritia rului att de rafinat nct este greu de
recunoscut. (20) Nu stim n ce msur
Dostoievski a fost pe deplin liber fat de a-
ceste seductii. Ceea ce rmne peren si ves-
nic este orizontul deschis de el: adevrul
despre om, despre destinul si libertatea lui.
n constiinta poporului rus el a rmas, asa
cum Berdiaev analiza, un fel de mentor - a
nvtat clcnd pe urmele lui Hristos, s re-
verse lumina n ntuneric, s-i descopere chi-
pul lui Dumnezeu n omul deczut, a nvttat
iubirea de oameni, respectndu-le libertatea.
Lumina lui Hristos biruieste lumea, strbate
orice ntuneric.
Cu alte cuvinte, Crestinismul lui Dosto-
ievski nu este unul ntunecat, ci luminos, este
crestinismul Sfntului Apostol si Evanghelist
Ioan. El a druit multe pentru viitorul cresti-
nismului, pentru triumful Evangheliei, al re-
ligiei liberttii si iubirii. A reusit s comunice
cu viitorul ntr-o epoc n care crestinismul
trieste aproape exclusiv n trecut. Creatia
lui este extrem de fertil pentru renasterea
crestin. Ea are caracter profetic, indic uri-
asele capacitti spirituale ale omului. Pe a-
ceast creatie si-a pus pecetea dualitatea ca-
racterului rus, reliefnd marile primejdii ale
sufletului. Dostoievski este acea valoare su-
prem care d sens poporului rus, existentei
sale n lume, el e ceea ce va putea arta acesta
la Judecata de Apoi a popoarelor.
Familia Karamazovilor a strnit si generat
suficiente reactii att n rndul celorlalte per-
sonaje ale romanului, ct si n rndul celor
care au fost preocupati de o asa zis exegez
a operei dostoievskiene. Capacitatea lui Dos-
toievski de a nnoda firele propriilor romane
cu scrierile confratilor este asa cum remarca
si Ion Ianosi, neobisnuit pentru vremea sa.
Titlul celei de a cincea crti din Fratii Kara-
mazov, moment culminant n roman, are o
vast semnificatie. Pro i contra este princi-
piul de baz al artei dostoievskiene. El defi-
neste imaginile locale si de ansamblu, eroii
episodici si principali, laturile si integralitatea
constiintei scriitorului. Acest principiu asi-
gur unitatea dintre epic si dramatic si o ridic
la forma de roman-tragedie. Capitolul patro-
neaz confruntrile si nfruntrile, nltrile
si prbusirile consumate ntr-o maxim ten-
siune, ciocnirile aspre de interese, pasiuni,
idealuri, nclestarea pe viat si pe moarte,
cumplitele zbuciume sufletesti si spirtitu-
ale.(21) Autorul Karamazovilor, prin atitu-
dinea sa fat de personajele create, se simte
totusi legat de acestea prin compasiunea,
dragostea si ura fat de ele: fiindc si dom-
nia sa are o fire larg, karamazovian pentru
a-l cita pe Ippolit Kirillovici - capabil s cu-
prind cele mai bizare contradictii si s con-
temple n egal msur cele dou abisuri,
abisul de deasupra noastr si abisul de
sub noi.
Familia Karamazovilor este un rezultat si
un produs rspndit al dezagregrii obstei.
Ippolit Kirillovici desluseste n acest mic
nucleu familial trsturile fundamentale ale
intelectualittii noastre de azi. Fetiukovici
raporteaz si el natura karamazovian la
prezentul si viitorul natiunii. Amndoi au
sentimentul ntemeiat c asist nu la un pro-
ces oarecare, ci la procesul ntregii lor soci-
etti ntmpltoare. Dostoievski - singurul
procuror, avocat si judector aflat n posesia
adevrului integral, ferm convins c acest
adevr nu poate fi integral nici cunoscut si
nici nftisat - ne introduce, propriu-zis nu la
procesul unei persoane, ci al unui fenomen
istoric de larg circulatie, definit generic drept
karamazovism.(22) Fiecare dintre fratii
Karamazov poate fi considerat, ntr-un fel,
personaj central: Dmitri - n plan tematic (pa-
sional), Ivan - n plan filosofic (lucid, ratio-
nal), Aleosa n plan etic (mistic). Ca semni-
ficatie social, rolul principal i revine ns
lui Feodor Pavlovici, exponent pur al sadis-
mului karamazovian.(23) Tatl constituie
nucleul si simbolul acestei lumi descompuse,
el este chintesenta pervertirii, limita lipsei de
ideal, animalul rapace fr acces la remus-
care, ultima expresie a nstrinrii de uma-
nitate(24), asa cum l caracterizeaz Ion Ia-
nosi. Feodor Pavlovici nu face altceva dect
s-si savureze viata, la un mod propriu indi-
vidualismului zoologic, eliberat de orice
norme si retineri morale. Plcerea este unicul
su scop al existentei sale, de dragul ei este
gata s distrug pe oricine, chiar pe propriii
copii. S-a nsurubat n senzualitatea lui, ca
si cum ar fi ncremenit pe un soclu de piatr,
spune Ivan. Feodor nu crede n viata de apoi,
n consecint - dup mine potopul!- se
simte ndrepttit s se nfrupte din ct mai
multe lucruri lumesti. ntruchipare a cinismu-
lui, btrnul mscrici- o canalie si un
desfrnat, dar n acelasi timp si un om ab-
surd- ignor un lucru esential: karamazo-
vismul prolifereaz n mod obligatoriu ka-
ramazovism, lips de scrupule, violent si
brutalitate. Dmitri l loveste, Smerdeakov l
ucide, tocmai pentru c i sunt fii, pentru c
el le-a transmis n doze diferite otrava. Nici
4. Despre
Karamazovism
ca identitate
Nu, domnilor juraji, Europa i are
pe Karl Moor, Don Carlos, Wilhelm
Tell, noi nu avem deocamdat dect
Karamazovi.
Ion Ianoyi - Dostoievski
42
un Karamazov nu este imun fat de kara-
mazovism: cinosul printe cade rpus de
propriul su pumnal! Feodor Pavlovici
planeaz asupra societtii ntregi ca o fort
omnipotent. ntlnim la tot pasul Karama-
zovi nendoielnici sau persoane cu o mare
doz de karamazovism. Generalul - mosier si
asmute ogarii asupra unui copil de opt ani.
Iarna, n toiul gerului, niste printi si tin fetita
toat noaptea ncuiat ntr-o latrin. Smer-
deakov - copil spnzur pisici si le ngroap
cu alai; iar ca adult l nvat pe Iliusa s le
dea cinilor vagabonzi pini n care a nfipt
ace. Nimeni nu scap tentatiei de a fi (si)
Karamazov: Zosima si plmuieste ordonanta
si doreste pentru moment moartea adversa-
rului su; Liza si nchipuie c cioprteste si
rstigneste un bietel de patru ani, n timp
ce mnnc compot de ananas (pentru ca
apoi s-si striveasc degetul intentionat cu
usa, apostrofndu-se ticloasa, deci pentru
a se pedepsi, umili, njosi ca tentativ de a
obtine smerenia). Kolea Krasotkin se fleste
c si bate colegii n timp ce acestia l ador.
Sunt o fiar slbatic!, exclam Grusenka.
Rivala ei infernal are, la rndul ei, un ca-
racter groaznic, slas al dragostei si al urii
care declanseaz catastrofa de la proces
Sadismul este mplntat adnc n sufletul
fratilor. Smerdeakov personific imoralitatea
Ir reticente. La polul opus Aleosa este un
smerit supus tentatiilor. Ion Ianosi vorbeste
despre o cruce simbolic ntre cei doi frati:
furtunile cele mai dramatice nu n sufletul
lor se dezlntuie, ci pe axa median, ori-
zontal, a nsemnului crestin.(25)
Karamazovismul apare evident si din re-
plicile si relatiile fratilor cu celelalte personaje.
Este o not aparte, distinct ce strbate n-
treaga societate rus ce asist la proces.
sunt un Karamazov! exclam Dimitri; obraz
de toval si suflet de Karamazov!, gndeste
Miusov; si eu sunt un Karamazov, recu-
noaste Ivan; Karamazovii nu sunt niste ne-
trebnici, orice ai zice tu, ci niste filosofi,
pledeaz Dimitri n fata lui Rakitin. O li-
ghioan o nghite pe alta afirm acelasi per-
sonaj referindu-se la dualitatea dintre marea
familie a Karamazovilor. Cu totii se suspec-
teaz, se spioneaz, se ursc. Lighioana nu-
mit karamazovism, s-a cuibrit adnc n su-
fletul lor.
Ca o concluzie si n ncheiere vom sustine
c Nichifor Crainic defineste karamazo-
vismul ca pe un element ru pe care l cu-
noastem din celelalte romane ale lui Dosto-
ievski, elementul ru dezlntuit fie n pasiuni
carnale, fie n pasiuni intelectuale, pna la
suprema posibilitate a excesului. Este p-
catul, prin urmare, care se desfsoar n toat
n toat infernala lui amploare, fie pe latura
pasiunii carnale, fie pe acelei intelectu-
ale,rationale.(26) Asadar, Karamazovismul
este ntrupat nainte de toate n btrnul
Karamazov, om bogat, lubric, iubitor numai
de bani si de femei reprezint ultima expresie
a patimii cele mai telurice cu putint.(27)
Ceea ce contracareaz ntr-un fel latura n-
tunecat a karamazovismului este figura lu-
minoas a lui Aliosa Karamazov. n el cul-
mineaz sperantele lui Dostoievski referi-
toare la o viat total crestin a unei societti
ce trebuia s se nasc de acum ncolo. Aliosa
este conceput n contrast izbitor cu ideea pe
care dostoievski o avea despre sine. Ideea
pe care o spune el n legtur cu Aliosa este
aceasta: nu minunea naste credinta, ci cre-
dinta naste minunea; nu minunea exterioar
conditioneaz prin urmare credinta noastr
religioas, ci credinta noastr religioas este
aceea care face minunea. Acest serafic per-
sonaj ntruchipeaz, n ochii scriitorului, vir-
tutile umane supreme. El este un erou trium-
Itor de basm care biruie balaurul cu multe
capete ale karamazovismului...(28)
Note Bibliografice
Nikolai Berdiaev, Filosofia lui Dostoievski, Iasi,
Editura Institutului European, 1992, pag.10.
Cf. idem. pag. 11.
Cf. idem. pag. 44.
ibidem pag.138.
ibidem pag.140.
Ion Ianosi, Dostoievski, Bucuresti, Editura
Teora, 2000, pag. 227.
idem., pag. 229.
idem., pag. 230.
idem., ibidem.
idem.,pag. 232.
Nichifor Crainic, Dostoievski i cretinismul
rus, Cluj-Napoca, Editura Anastasia,1998,
pag. 255.
idem., ibidem.
Valeriu Cristea, Dictionarul personajelor lui
Dostoievski, Bucuresti, Editura Cartea
Romneasc, 1983, pag. 183.
Mihaela MOCANU
***
Firimituri de palmier
mutilnd vieti de cadne.
Ioana d Arc, flcrile devorndu-ti
obrajii, mblsmate chemri
arznd pe rug, spre crucifix
tmduind poemul lng
trupul ce nu-si poate trda versul -
mea culpa.
***
Poteci schingiuite sarcastic,
Altarul spre care mi nclin
durerea.
M-am deghizat n mrul
stpn din smburele nc necopt de
aripa metaforei.
Golgota, mrturisesc trirea
cojii de portocal, destin mprumutat
de Prometeu, Electra ntrupndu-se din
jale spre Nicieri.
***
Un nger mi-a vorbit
n poemul care m-a creat
arzndu-m pe rugul Ioanei dArc.
Cu fiecare miez de smbure,
mi-au convertit stigmatul sorbind
Sodoma si Gomora, trup din
Trupul Clitemnestrei.
Tmduite cadne izgonite din Rai:
Adam si Eva;
faguri de miere, Alfa si Omega
nger si demon, mituind captul
invers al mrului.
***
De m-ai cunoaste n
spatele ploii, as simti gustul versului
din crucifix, agramnd tcerea lui Cain,
pre mrturisirea din arip.
Trecutul bacantei biciuit...
Vers bastard, incinernd destinul
gheisei, zidindu-m n poemul rupt
din coasta lui Adam, triri dezise
n mansard, mblsmnd potopul
spre travaliul lui Abel.
Michelangelo - Studiu
43
Anul III, nr. 10(26)/2012
Pe Emil Loteanu l-am cunoscut la Paris,
n luna martie 1988. Era invitat de un coleg
francez pentru cteva sptmni n Franta.
Poetul Emil Loteanu a auzit c n unul
din imobilele Ambasadei Romne din Paris a
luat fiint Biblioteca Romn, astzi de-
numit Centrul Cultural Romn. Este ade-
vrat c, dup o absent a acestei institutii
de 43 de ani, n luna ianuarie 1988, cu acordul
Ministerului Afacerilor Externe romn, pe
care l-am solicitat n mod insistent, s-a nscut
aceast institutie cultural. n calitatea mea
de ambasador al Romniei, fr fals modes-
tie, pot spune c am avut un rol hotrtor n
nfiintarea Bibliotecii Romne n Paris.
Am restrns birourile agentiei economice
cu dou etaje din rue de lExposition, proprie-
tatea statului romn, pentru a crea posibili-
tatea att francezilor, ct si romnilor care
doresc s cunoasc cultura romneasc, s
poat s o fac. Si ce bine a fost. Trebuie
mentionat c am luat-o de la zero.
Dar s revin la marele nostru prieten, Emil
Loteanu. Deci, auzind c este o bibliotec
romn, n fapt o institutie cu activitti cul-
turale complexe, s-a prezentat la noi.
L-am primit pe oaspete cu bratele si ini-
mile deschise. Avea cu el un aer de timiditate,
datorat att vizitei sale n Franta, ct si a fap-
tului c se afla, de data asta, pe pmnt ro-
mnesc.
Eu l stiam ca poet din poeziile sale pe care
le citisem, ct si din excelentul film,Satra,
al crui regizor era.
Legtura sufleteasc ntre noi s-a fcut
repede, neasteptat de repede. I-am prezentat
Biblioteca (azi Centrul Cultural), expozitia
de pictur din acea zi, filmoteca, revistele,
discurile, exponate de carte rar si cte altele
existente n noua institutie romneasc de
cultur. l priveam cum ochii si se bucur
de cele vzute si auzite. Am trecut apoi n
saloanele Ambasadei romne, situate n fos-
tul castel al Contesei de Behague, de la care
statul romn a cumprat acest superb imobil.
Se poate considera c prin cldirea pe care o
ocup, Ambasada Romn este una dintre
cele mai frumoase ambasade din Paris.
L-am invitat n biroul meu, unde printre
altele, i-am prezentat cartea Constelatia
lirei, o antologie a poetilor din Republica
Moldoveneasc, adic din Basarabia. A r-
mas plcut surprins pentru c nu se astep-
tase la aceasta.
Am luat cartea cu noi si ne-am retras n
Salonul de aur al ambasadei, mpreun
cu nc trei colaboratori de-ai mei, diplomati
ai ambasadei, unde am servit masa mpreun.
Aici, pe msur ce timpul trecea, ne-am
deschis inimile, ne-am ntins la vorb. Ne-a
povestit despre activitatea sa regizoral, des-
pre poezia sa, despre cultura moldoveneasc.
- Este vreo deosebire ntre cultura mol-
doveneasc i cea romneasc? l-am ntre-
bat eu.
Emil Loteanu parc a zmbit cu amr-
ciune.
- Nu, nu este nici o deosebire, pentru c
i noi vorbim i scriem romnete, ca toti
romnii. Numai c noi suntem izolati ntre
nite hotare nefireti. Dei, noi suntem ro-
mni, oficial, noi nu putem s-o declarm
deschis. Ne aflm n granitele Uniunii So-
vietice. Mai precis a marii i puternicei
Uniuni Sovietice i dumneavoastr titi ce
nseamn aceasta.
Mi s-a prut c a oftat. Poate c a fost
asa, sau numai o prere a mea. A continuat:
- Noi, scriitorii din Basarabia gndim
i scriem n limba romn, pe care am mo-
tenit-o de la printi i de la bunici ca pe o
comoar. Este comoara de care ne-a vorbit
printele i poetul Mateevici, cuprins n
versurile sale: Limba noastr-i o comoar/
n adncuri nfundat / Un irag de piatr
rar / Pe moie revrsat. V mai amintiti
poezia sa, celebra sa poezie?
- Desigur, i-am rspuns.
Si am continuat eu cu celelalte strofe ale
poetului, unde ne vorbeste despre limba
vechilor cazanii, pe care tranii o cnt la
vetrele lor.
Atmosfera de poezie s-a creionat spre
satisfactia noastr, a tuturora.
Pe masa noastr, n afar de bucate, se
afla cartea cuprinznd o mic antologie a
poetilor moldoveni.
Am luat initiativa.
- Maestre Loteanu, prietene Loteanu,
frate Loteanu, hai s-o rsfoim mpreun.
Dac nu cerem prea mult, am dori s ascul-
tm n lectura autorului cteva versuri ale
sale. Sunteti de acord?
- Cu deplin acord, mi-a rspuns poetul,
cerndu-mi s-i dau cartea.
I-am spus:
- V datorm multumirile noastre, dar,
a vrea mai nti s v citesc cteva versuri
din poezia Moldovenii a poetului Petru
Zadnipru, de care am luat cunotint n
acest volum: Moldovenii cnd se strng /
Si-n petreceri se avnt, / La un colt de
mas plng / La un colt de mas cnt. //
_nt@lnire, la Paris,
cu Emil Loteanu, poet [i
celebru regizor de film
Petre GIGEA-GORUN
Motto: Poezia pe care o
simji este ca yi njeleas.
Grigore Vieru
Emil Loteanu
44
Sufletul precum le-ar fi / Glob cu dou emi-
sfere / Una-i noapte, alta-i zi / Bucurie i
durere.
Si tot asa, am citit pn la sfrsit aceast
poezie cutremurtoare.
Emil Loteanu mi-a spus c poetul s-a
prpdit n anul 1976, cnd nu mplinise
nc 50 de ani.
n cartea de antologie, poetul Emil Lo-
teanu este prezentat cu poeziile Ovidiu,
Gorunii, ,]arcul, Colindul numelui
tu, Vin toamnele si Veniti potailor
la timp, cuprinse, de altfel, n volumul su
Sufletul ciocrliilor, editura Cartea
moldoveneasc, 1977.
Poetul a citit la nceput cu glas emotiv
poezia Ovidiu, unde se vede drama poe-
tului romn, exilat pe malul Pontului Euxin,
care prsise eterna Rom. Este timid, sincer,
agreabil.
Apoi, a citit celelalte poezii rspltite cu
atentia si aplauzele noastre. Era bucuros c
ne-au plcut versurile sale.
Redau ultima strof din poezia sa Go-
runii, n memoria lui M. Lermontov: i vd
i azi nalti, cu frunza deas / Plutind uriai
prin nesfrirea cetii / Gorunii cad, / Ei nu
ngenuncheaz, / Ei cad strfulgerati, cum
cad poetii...
A scos stiloul din buzunarul su si la pa-
gina 210, din Constelatia lirei, volum pe
care eu l adusesem si unde este tiprit po-
ezia Ovidiu, poetul, a scris caligrafic pen-
tru mine: Scump domn i drag coleg!
Aceast carte - fragment dintr-o inim
comun descoperit gratie Domniei Voas-
tre la Paris, s v aduc binele i norocul
la timpul posibil ct i la cel imposibil...
i multumesc pentru amabilele cuvinte pe
care a binevoit a mi le adresa n acele clipe la
Paris. Ne-am mbrtisat cu cldur, priete-
neste... De altfel, poetul este sensibil si senti-
mental. Dac nu ar fi asa, nu ar putea scrie
versuri.
Desigur, poetul a vrut s stie, de ce printre
putinele crti pe care le-am adus de la Bucu-
resti, se afl si antologia Constelatia lirei.
A trebuit s fac o scurt incursiune n
timp n legtur cu aparitia acestei crti.
n anul 1986, eram ministru de Finante al
Romniei. Pentru aparitia crtii era nevoie
de o suplimentare de fonduri si prevederi
asa-zise plan cas. La mine s-a prezentat
poetul Ion Petrache, cu care eram n relatii
prietenesti, trimis, la rndul su, de ctre Ioan
Alexandru, care prefata antologia, pentru a-
mi cere sprijinul financiar necesar.
Cartea cuprinde un numr de 65 de poeti,
n ordine alfabetic, cu una sau mai multe
poezii: Iosif Baltan, Marcela Benea, Ion Bol-
duma, Leo Botnaru, Iurii Barjanschi, Pavel
Botu, Emilian Bucov, Andrei Burac, Aureliu
Busuioc, Petru Crare, Arhip Cibotaru, Mihail
Ion Ciobotaru, Anatol Ciocanu, Aurel Cio-
canu, Iuliu Crchelan, Anatol Codru, Nicolae
Costenco, Petrea Cruceniuc, Nicolae Dabja,
Liviu Damian, Pavel Darie, Petrea Darienco,
Liviu Deleanu, Ilie Doru, Petre Duduiuc, Ni-
colae Esinescu, Iulian Filip, Vasile Galaicu,
Emil Galaicu-Pun, Mihail Garaz, Ion Ghior-
ghit, Anatol Gujel, Ion Hadrc, Bogdan
Istru, Nina Josu, Leonida Lari, Vasile Levitchi,
Emil Loteanu, Andrei Lupan, Dumitru Mat-
covschi, Valeriu Matei, George Meniuc, Irina
Stavscaia, Andrei Strmbeanu, Arcadie Suce-
veanu, Victor Teleuc, Leonard Tuchilatu,
Vitalie Tulnic, Paul Mihnea, Filip Mironov,
Alexandru Negris, Teodor Nencev, Nicolae
Popa, Vasile Romanciuc, Agnesa Rosca, Va-
lentin Rosca, Ludmila Sobetchi, Andrei Tur-
canu, Spiridon Vangheli, Ion Vatamanu, Gri-
gore Vieru, Ion Vieru, Gheorghe Vod, Petru
Zadnipru.
Prefata, intitulat Elogiul poeziei este
semnat de poetul Ioan Alexandru (la 27
februarie 1986) n care spune printre altele:
Este poezie aici, adic existenta sufletului
ce vietuie adncurile conditiei umane cu
sperant i putere n spiritul iubirii dintre
oameni, a omului fat de printi, sotie, co-
pii, a omului fat de pmnt, ru, anotim-
puri, a omului fat de istorie, de strmoi,
fat de ctitoriile lor, crti, cetti, a omului
fat de cele eterne de care tine i fiinta gra-
iului printesc.
n final, prefatatorul mentioneaz c au
colaborat la realizarea antologiei scriito-
rii: D.R. Popescu, Mircea Tomu, Arcadie
Donos, precum i Ioan Alexandru...
Poetul Ion Petrache, emisar insistent, nu
a plecat din biroul meu pn cnd nu am
aprobat fondurile necesare pentru editura
Cartea Romneasc, sub auspiciile creia
a aprut aceast antologie.
n favoarea aparitiei acestei crti, am pri-
mit si vizita profesorului si omului de cultur
Victor Crciun, cu care eram n relatii bune,
prietenesti. Un telefon l-am primit din partea
lui Dumitru Radu Popescu, presedintele Uni-
unii Scriitorilor din Romnia.
Cartea a aprut. Eram bucuros. Prin ea
Iceam cunostint cu frati de-ai nostri, poeti
basarabeni. Poeziile sunt n general calde,
duioase, sentimentale, pline de dragoste fat
de oameni si de pmntul strbun, de tot ce
ne nconjoar.
Poetul Emil Loteanu, dup ce a aflat cele
ce i-am spus, s-a bucurat c la Bucuresti sunt
oameni care nu i-au uitat pe cei de dincolo
de Prut.
I-am spus c data viitoare cnd va veni
la Paris s fie oaspetele Bibliotecii Romne,
unde n fata unui public select s-i fie prezen-
tat opera, ca si personalitatea sa. A fost de
acord, multumindu-ne.
ntre timp, am avut plcerea si satisfactia
de a cunoaste personal mai multi scriitori din
Republica Moldova, precum acad. Mihai
Cimpoi, care este presedintele Uniunii Scri-
itorilor din Republica Moldova, acad. Grigore
Vieru, Nicolae Dabija, Ion Hadrc si Nina Josu.
Din partea unora, am amabile dedicatii
pe unele din crtile pe care le-au publicat n
Romnia. Un sprijin permanent n publicarea
scriitorilor moldoveni a fost acordat si de
ctre profesorul Tudor Nedelcea, recunos-
cut critic literar, eminescolog, care, prin inter-
mediul Fundatiei Scrisul Romnesc din
Craiova, au vzut lumina tiparului o serie de
crti valoroase.
As aminti faptul c de la Nicolae Dabija
am primit mai multe crti, printre careIcoan
spart, Basarabia. Harta noastr care sn-
ger, Vai de capul nostru, La est de
vest, nsemnri de pe front, s.a.
Pe cartea Icoan spart, Basarabia.
Harta noastr care snger, Nicolae Da-
bija a avut amabilitatea de a scrie: Fratelui
Petre Gigea-Gorun, cu sperante n drepta-
tea lui Dumnezeu i pentru Basarabia, cu
drag, Nicolae Dabija, 17.01.2000.
La 150 de ani de la nasterea poetului
national Mihai Eminescu, n ianuarie 2000,
am primit o carte exceptional intitulat Mi-
hai Eminescu - Capodopere, ntr-o viziune
editorial de Victor Crciun, care cuprinde
poeme, proze, teatru, publicistic, cu un
cuvnt nainte de acad. Mihai Cimpoi.
Pe acest exemplar, mi s-au scris amabile
cuvinte: Lui Petre Gigea-Gorun, trecnd
peste amndoi neaua Eminescului, pentru
a deveni noi nine, cu dragoste, Victor Cr-
ciun. Iar n continuare: Cu aceleai urri
de bine i noi mpliniri sub semnul Anului
Eminescu, Mihai Cimpoi, Craiova, 17 ianu-
arie 2000. Le multumesc.
La rndul su, poetul Grigore Vieru, pe
volumul su de confesiuni si aforisme Lu-
crarea n cuvnt a avut amabilitatea s
scrie o fraz extraordinar: Fratelui Petre
Gigea-Gorun, pe care-l cunosc de dou mii
de ani i tot de atta vreme mi-e drag. Gri-
45
Anul III, nr. 10(26)/2012
gore Vieru, 27 februarie 2002.
Din confesiunile sale as reda cteva fraze
ale poetului si patriotului Grigore Vieru: Noi,
romnii basarabeni, pentru fiecare zi n ca-
re vorbim romnete este o zi a nltrii, o
srbtoare, vorbim mai ovielnic, mai cl-
tinat, ca s zic aa, mai ncet, dar tot rom-
nete vorbim; pasul nostru n hor este,
poate, putin rtcit, dar tot romnete ju-
cm; cntm plngnd, dar tot romnete
cntm; am cioplit n deprtri nfiortoare
cruci de gheat i-n sloiuri de great ne-
am nmormntat btrnii sau pruncii, dar
tot dup legea i-n graiul nostru i-am pe-
trecut spre Cerul cel drept; tiatu-ni-s-a
mna cu care ne facem semnul crucii, dar
schitm sfntul nostru semn pe cerul gurii
cu limba; ndjduim spre bine, spre izbnda
drepttii noastre.
1
ntr-o discutie avut cu Grigore Vieru, i-
am mrturisit c mi-au plcut aforismele sale.
Aceasta, vdit satisfcut, mi-a spus c sunt
primul care a fcut aprecieri cu privire la afo-
risme.
n anul 2001, din pres am aflat c Emil
Loteanu a fost invitat de autorittile culturale
romnesti la Bucuresti.
Autorul filmelor Poienile roii si ,Sa-
tra (printre altele), aflat n capital pentru
a primi unul dintre premiile Fundatiei Cul-
turale Romne, a mai primit, n trecere, o dis-
tinctie: titlul de membru de onoare al UCIN.
Cunoscutul cineast a folosit prilejul pentru
a ne ncuraja, ncredintndu-ne c, potrivit
estimrilor sale, autorii nostri ar putea s pro-
duc anual vreo 30 de filme sau mcar 20.
Bani ar fi, dar este prea mare harababura
financiar.
Cu aceast frumoas convingere, Emil
Loteanu s-a ndreptat spre Studioul Anima-
film pentru a nmna, la rndul lui, vduvei
lui Gopo, doamna Ana Maria Popescu, sta-
tueta Spadasinul de aur, un fel de Oscar
moldovenesc, acordat marilor creatori ai
secolului. Oscar sau nu, Ion Popescu Gopo
l merit din plin, dup cum afirma Magda
Mihilescu, critic de film.
Mi-a fost dor de Emil Loteanu. Cred c
si-a amintit si el cu plcere de aceast ntlnire
memorabil.
Dar timpul a trecut impasibil pe lng noi.
Cu putin timp n urm, celebrul regizor
Emil Loteanu a trecut apa Styxului, n lumea
Dreptilor, mai aproape de Dumnezeu.
Un gnd pios pentru sufletul si marea lui
personalitate.
1
Grigore Vieru, Lucrarea n cuvnt,
Fundatia Scrisul Romnesc, 2002, pg. 82.
Maria NICULESCU
Scump nrurire
Lsati-m cu dnsa, serafic Regin,
Un nceput suav ce,-n inim se-nfirip;
Ciudat, de n-ar fi fost Ea, n-as fi durat o clip!
Iubit, Domnul stie, mi e, si e divin!
Ah, scump-nrurire benfic si sfnt,
Nu-i alt dulce esent pe lume ce persist.
Oniric e viata cu ea, iar fr-trist,
Purificndu-mi trupul, ea, sufletu-mi ncnt.
Ascult cu-nfrigurare al su susurul, purul,
Valsez, zbor peste o lume, o lume, jos, valseaz,
Aripi de-aur m-nalt din golul ce st paz,
Rsfrnt senin cnta-voi, va nflori azurul.
O, Doamne, de-am orgoliu nemsurat, m iart,
Teribil-i iubirea spre Tine-nalt Preasfntul,
Teribil iubirea pentru-al tu darul, cntul
Iar eu cnta-voi pururi, m-nsor cu Doamna Art!
Te voi iubi de-a pururi
Glorioas esti, o, scumpo, frumoaso, esti divin!
Irumpe fascinatia-ti, esti zn, ori mi pare?
O, tu, Italie mndr, o, mam-n adorare,
Rmn al tu soldatul, tu esti a mea Regin.
Glorios al tu trecutul, sfidnd o ran-adnc,
Imens-a ta inim, imens buntate-
Ofrande oferite pe-altar, inestimate,
Nutrind slbite inimi, de ru, bolnave, nc.
Ascult cum se coboar blond lumin-abund
Purtnd cu ea speranta ce-a fost pierdut-odat,
O, mam, fii ferice, viata-i, cu mult, schimbat;
La Cer nlta-voi ode n fiece secund.
Impresionant de veche, esti tnr copil,
Trecut-ai prin gheena cu diavoli ce se-nstrun,
Ah!, mult ce suferit-ai de-o teast prea nebun,
Nu-i dor mai mare-n suflet ce rupe fr mil.
O, mam, scump patrie, te voi iubi de-a pururi!
Adevrata iubire
M-am resemnat la gndul c timpul trece-n fug
Abia acum, dar fricii nu-i simt trista povat,
Rare-amintiri relev nentinata-mi viat,
Cu mine st iubirea, ea-mi e icoan, rug.
E minunat, prin vreme, firea a-ti petrece
Lsnd n urm gheturi si-nspumegate unde,
Letale uragane sau spectre furibunde,
Amorfa, cruda lume, pietroaie, norul rece...
Las viata - a ei urmare - aleas mplinire,
Undire dulce pentru o barc-ntremurat,
Zefirul, blnd, sufla-va, vltori va s strbat,
Iubirea o purta-va spre lumea-n nemurire.
Rmi cu mine
Rmi, rmi cu mine, nu mult, ori esti n prip?
Iar mine-n zori de ziu va s revii, stiu bine,
Tu faci, a mele gnduri, ades, s se-nsenine,
Al meu iubite vin, asteapt nc-o clip!
Poti face tot ce-ti place:-n oglinde te priveste
Apoi, cadou, mi da-vei fascinul razei tale
Sclipind, n lunecare, pe marmorate dale,
Cu ea s m nvlui, nemsurat, fireste.
Usor, o zi va trece, o lun, ani si soarte,
Cu tine-alturi, drag, atta-s de ferice!,
Cu tine m simt pur, frumoasa Euridice.
Ispititor de-aproape suntem si mult, departe...
Dar sacru
Ascult, blnd Lumin prin aer se coboar
Nscnd, de aur ploaie, pe-o lume milenar,
Tumult de fericire ce, suflete mplin,
Ofrand mult visat splnd a noptii vin.
Nostalgic, el, Pmntul, trezit din visuri rare,
Iubita si regina-si privi: - Ce ncntare!
Nepretuire blond cu-a-nseninrii purul
Ofer-n juru-i raze, mpciuind obscurul.
Zmbind unul spre altul, tcuti, se-mbrtiseaz;
O, dar preasfnt, Iubire, ti fie, darul, paz!
Din josul meu vin, Doamne, de mii de ori
a-Ti spune:
- Divin a Ta Creatie, Credinta Ta, minune!
Am s-ncrestez n vreme, spre Tine, pur rug.
Trandafiri royii
Flori, iat, trandafirii, fcut-au: rosii, toate,
Rebele par s fie, ba chiar putin uimite;
Asteapt, a mea iubit, de tine a fi dorite,
Nu vezi ct de-nfocate-s, si-att de emotionate!
Culorilor-limbajul- de-l afli e-o minune,
E, poate, pur vraj ori adevrul, purul,
S stii, al mrii, gndul sau ce-are-n gnd, azurul,
Cnd, n adagio cnta, ce-undele- pot spune.
O, imatur, si-n fug, si-att de inocente
Se nasc-n a mea inim mii flori si-s rosii, toate,
Atta-s de rebele si-att de-emotionate!
Nu stii a lor nespuse, candide sentimente.
Te-astept, comoar, vin,
te-astept n-a mea grdin,
Ofranda nemurit ce-n orice clip-nfloare,
Rspuns ti va da, o, sfnt si scump adorare!
O, vin sub azurul de noi aproape, vin!
46
Ion MORARU (27.03.1951)
Nscut la Puiesti, judetul Vaslui. A absolvit Liceul Teoretic din Puiesti si Facultatea de Electrotehnic, Sectia
Electroenergetic, la Institutul Politehnic Gh. Asachi, din Iasi. A lucrat la Combinatul Siderurgic Galati , inclusiv
ca inginer-sef mecano-energetic, s-a pensionat n anul 2005, dar lucreaz n continuare, ca ntreprinztor particu-
lar. Este membru fondator al Clubului Umoristilor Verva, din Galati, presedinte, din anul 1998 pn n prezent,
membru al Societtii Scriitorilor Costache Negri, din Galati (1998) si al Uniunii Epigramistilor din Romnia
(1993). Scrie epigrame, proz umoristic si poezii, colaboreaz la numeroase publicatii si a primit peste 60 de premii
la concursurile nationale de gen. Este inclus n peste 60 de volume colective de epigram.
Aparitii editoriale: Epigrame (1993), Ace de cojoace (epigrame, 1998), Capra vecinului (epigrame, 2011).
A ngrijit aparitia volumelor Umor la mila 80 (2000) si O antologie a literaturii gltene - vol. IV - UMOR.
So(iei
Cnd era si ea, mai ieri, mireas,
Am trecut-o, vesel, pragu-n cas.
Astzi (este culmea ironiei),
N-o pot trece pragul... srciei.
Tara noastr
Avem o tar ca-n povesti,
Vestit-n toat omenirea,
Cu capitala-n Bucuresti
Si capitalul... nicirea!
Viitorul Romniei
Va fi n tar bunstare,
Masini si vile, trai prosper,
Luci-va numele n zare
Cu aur scris si... doi de R!
Logic
Codrul sta, dac este frate
Cu romnul, mi se pare logic
S gsesc n el, dac se poate
Si-arborele meu... genealogic!
Festina lente
Cndva, latinul, un profet,
Spunea: Grbeste-te ncet!
Istet romnul nostru foc
A zis: Nu te grbi deloc!
Solu(ie contra virusului WEST NILE
Nou azi, romni mai mici, mai mari,
De-acest virus straniu nu ne pas!
Nu ne este fric de tntari,
C-am luat cu guvernantii... plas!
Sfat printesc
Aflnd c-o duce bine-n puscrie,
I-a scris, urgent, biatului asear:
S nu faci, dragul mamei, vreo prostie...
Ca s te dea, disciplinar... afar!
Seismologic
Cutremure mai mari ca ieri
Vor fi n tara mea srman,
C duduie din rsputeri
Economia... subteran!
Produsele alimentare
Sunt foarte scumpe peste tot
Si de aceea, cu regret,
Pe adversari, eu nu mai pot
S-i fac... cu ou si cu otet.
Revistei VIP
Apar n pres astzi chipuri
De mari brbati n rol de VIP-uri,
Dar observm c n revist
Si multe VIP-ere exist.
La iarb verde
Cu soata mea, sfrijit, plete sure,
mi iau si soacra, slab, la pdure,
nct, privind la ele, poti s juri,
C nu-i pdure fr... uscturi!
Unuia la mare
Am ntrebat, convins c nu-i o fars:
De ce pe dnsul pielea nu e ars?
La care cineva mi-a dat rspuns:
Cu toate alifiile e uns!
Unui profesor de matematic
Noi alegeri asteptnd,
El continu s spere
C-o s vin, n curnd,
RADICALII la PUTERE!
Unuia
El, cndva, un om srac,
Azi, pe mari averi stpn,
N-a fost prins cu mta-n sac
Findc e cotoi btrn.
Unui pensionar
De pensie recent am auzit
Precum c nu ai fi prea multumit...
Chiar dac tu, acum, o ai prea mic,
Fii linistit, Guvernul ti-o ridic!
Unui guvernant
Dup ce a avansat,
Toat lumea se ntreab:
Cum ajuns-a om de stat
C prea un... om de treab?!
Bolile romnilor
Boli mai multe si mai rare
Au romnii, toleranti,
ns boala cea mai mare
Ei o au pe... guvernanti!
La frontier
Marile controale de la VAM
Cred c niciodat nu dau gres...
Se sfrsesc mereu cu Dri de seam:
Mit, spert, ciubucuri si pesches!
Buget romnesc
A nceput, ncetul cu ncetul,
La noi s se rectifice Bugetul...
El mult mai mare poate ca s fie
De s-ar lua impozit pe... prostie!
La mcelrie
Atrn-n piat buturi grele
De porc, de oaie si de vit,
Atta m-am uitat la ele,
C am fcut... conjunctivit.
La schimbarea orei oficiale
Acuma, la sfrsit de var,
Vreo ctiva hoti se ntrebar:
Va trebui s dm si noi
Azi ceasurile... napoi?!
La slujba de nmormntare
Stnd pe nslie mortul,
Dasclu-l priveste sui,
Fi-ndc bietul, astzi, ortul
L-a dat popii si nu lui!
Unuia certat cu so(ia
Mai ieri, dorea, cu focul n clci,
S-i dea, timid, srutul cel dinti.
Acum, cnd la ficat ades l scurm,
Mai c i-ar da... srutul de pe urm!
Epitaf unei femei
Colegele se-adun lng
Sicriul tu ndoliat.
Mcar acuma s te plng,
C toat viata te-au cntat!
P
a
g
i
n
#

\
n
g
r
i
j
i
t
#

d
e

N
e
l
u

V
a
s
i
l
e
-
N
E
V
A
47
Anul III, nr. 10(26)/2012
Unul din cei mai reprezentativi poeti de limb
romn din Israel, editor, jurnalist si promotor
cultural, cu o biografie impresionant, care
impune respect si plecciune, este Solo Juster.
S-a nscut la 1 octombrie 1922 n Bucuresti.
Studiaz n orasul Clrasi (Ialomita). n anul
1952 absolv Scoala de Literatur si critic
literar Mihai Eminescu a Uniunii Scriitorilor
din Romnia. n 1960 se stabileste n Israel,
la Tel Aviv. Public: Poeme de un ban
(1987), Ultimul zmbet (1988), Sursul
apelor (1990), Columna secundelor (1992),
Sensul timpului (1994), Clipa srutului
(1996), Lacrima interioar (1997), Poezia
cea mai acut (Tel Aviv, 1998), Rumba
neagr (Tel Aviv, 2000), Lacul de onix
(Bucuresti, 2001), Fiara liric, Umbra, Al
cincilea punct cardinal, Lacrima verde,
Iarna verde (Bucuresti, 2007), Iarna verde
- poeme alese (Iasi, 2011). n 1985 nfiinteaz
la Tel Aviv un cenaclu literar, sprijinit de sotia
sa, prozatoarea Mariana Juster. Elita literar
pe romneste s-a adunat n casa lor, lunar,
cu regularitate si seriozitate, n peste 20 de
ani. Doi ani mai trziu, n 1987, editeaz revista
literar Punct, cu aparitii n mai si noiem-
brie, ajungnd pn la numrul 40. n 1999
este distins cu premiul Lucian Blaga (Ro-
mnia, Cluj-Napoca) iar n Israel cu premiul
ARTZI (Tel Aviv, 2005).
Este un poet minunat, care scrie despre sine
urmtoarele: Nu numai ca s m includ n
modernitate, ncerc i eu versul alb - liber,
i mi cer scuze c pe ici, pe colo, mai pc-
tuiesc strecurnd ritm i rim. Lipsit de
Scriitorul Solo Juster,
la 90 de ani
NIMIC NOU
Femeia nayte
de cnd e lumea lume
de murit
se moare tot de-atunci
nimic nu-i nou
sub soare
n rest: poezie
URL PIATRA
luna ayterne pe plai
crare de aur
S treac semeaj
aia cu coasa
yi zmbet ce-ngheaj
uraa uraaa
url piatra
ct o jine gura
Solo Juster
ritm i rim, poezia-mi pare o vioar, chiar
Stradivarius poate, dar vduvit de coarde,
NU SUN! mprtesc ideile este-tice ale
lui Ion Vinea. (Scriitori de limb romn
din Israel - generatia contemporan, biobi-
bliografie ntocmit de Emanuel Aczel, ed.
Hasefer, Bucuresti, 2003)
Maestrul Solo Juster are multe lucruri s ne
mprtseasc din viata si creatia sa, astfel i-
am propus realizarea unui interviu, contac-
tndu-l prin posta electronic, dup care i-
am fcut o vizit acas, la Rehovot, la cca 20
km distant de Tel Aviv. Complice mi-a fost
distinsul scriitor Corneliu Leu, care si-a expri-
mat dorinta de a-l intervieva pe eroul nostru
cultural, israelian, originar din Romnia, po-
etul Solo Juster, avnd n vedere realizrile
sale culturale pe care le veti afla (dac nu le
stiti), n continuare.
Solo Juster s-a nscut n Bucuresti dar, pe
cnd avea vrsta de trei ani, printii s-au mu-
tat la Clrasi - Ialomita, unde si petrece
copilria ca-n basme, locuind n centrul
orasului, vis-a-vis de Scoala de bieti nr.2,
unde a frecventat si absolvit cursurile scolii
generale. Apoi a continuat studiul la Liceul
Stirbei Vod din Clrasi, ns, din cauza unui
oarecare antisemitism, dup primul an de li-
ceu, se mut cu familia la Silistra. n aceeasi
perioad, tatl su a avut un accident, a stat
n spital la Vatra Luminoas un an de zile - cu
o dezlipire de retin -, si, dup cca 1-2 ani, si-
a pierdut vederea. Odat cu accidentul tatlui
su a dat si Banca Bercovici faliment, dar si
Marmoros-Blank, care erau bnci evreiesti.
Lucrejia Berzintu: Stimate domnule Solo
Juster, a trebuit s ntrerupeti cursurile lice-
ale pentru a pleca cu familia la Silistra. De
ce la Silistra?
Solo Juster: Silistra era un oras cosmopolit
n care legionarii n-au avut acces, niciodat.
Au ncercat o dat, au venit clri de la sate
dar populatia i-a izgonit din oras.
Cum a fost la Silistra?
Aveam 12-13 ani, m-am vzut ntr-o localitate
nou, o limb nou... locuiau, pe lng evrei,
bulgari, greci, armeni, turci... Am prins dup
ureche; am nvtat turceste, bulgreste... Bul-
gara se aseamn cu rusa, asa c, am nvtat
rusa foarte usor; armeneste n-am nvtat fi-
indc e cam greu.
n 1940 s-a cedat Silistra, bulgarilor, prin Acor-
dul de la Craiova si, sub bulgari, ca evrei, am
dus-o foarte bine. n 1942 am fost chemat la
munc obligatorie n Bulgaria, pe Valea Stru-
mei. Era iarn si am mers pe jos 130 km prin
zpad, de la Silistra pn la Ruse, apoi pn
la Rusciuk, cu trei snii trnesti si ni s-au
gsit si locuri de nnoptat la tranii bulgari
din Cadrilater. n total 3 zile am fcut pn la
locul de munc obligatorie, unde am fost
chemat cu ordin militar. Cnd am ajuns acolo
era var, ca aici. Am stat un an de zile, din
1942 pn toamna lui 43. Ctre sfrsitul
acestei perioade, de un an, m-am mbolnvit
de malarie. Si pn n ziua de astzi se gsesc,
la analize, urme de malarie.
Ne-au dat drumul acas si au luat pe altii
care nu fuseser pn atunci. Am avut un an
pauz, timp n care am putut lucra pentru fa-
milie. Ne-a mers destul de bine ca meseriasi;
am lucrat la un atelier de reparatii plrii
brbtesti. Mai erau dou ateliere de prvlii
dar tranii ne-au preferat pe noi.
Toate mprejurimile Silistrei, de jur mprejur,
erau clientii nostri. Cnd m-au luat pe mine,
Lucre]ia BERZINTU
(Israel)
Sub bulgari, ca evrei,
am dus-o foarte bine
48
n 1944, ntrebau: da, unde-i biatul? Li s-
a spus c-i luat la munc, si mi-au trimis cutii
de 1 kg de miere, slnin s.a. Si sracii si bo-
gtasii au trit bine sub bulgari.
n 1944, primvara, ne-a luat iar pe noi, dar
nu n acelasi loc. La Smeadovo, pe Valea Ka-
zanlk, unde era o pdure de tei si de stejari,
fagi, amestecati... iar noi construiam un drum,
de la gara Smeadovo. Tranii ne-au primit
foarte bine.
Cti evrei au fost deportati acolo, la munc
obligatorie?
Se vorbea c au fost 24.000, jumtate din
populatia masculin din Bulgaria, mpreun
si cu alte minoritti. Acolo era o armat de
trudovaci, pentru munci. Am lucrat la cons-
tructii de cale ferat si poduri vechi. Acas
aveam 300 gr. de pine pe zi, la fel ca toat
populatia din Bulgaria - pe cartel; la munc
aveam 600 gr., dublu. Nu aveam un regim
opresiv. La Silistra, un singur coleg, cu care
lucram la spat pmnt, un avocat tnr,
Averbuh, a fost mpuscat n 1953 de Sigu-
rant, fiind bnuit de comunism. Si eu am
fost bnuit de comunism; nu aveam voie s
circulm de la 9 seara pn la ora 8 dimineata.
Fac o mic parantez: n acea perioad, la
Silistra, n sala cinematografului Modern,
erau judecati sute de bulgari care fugeau din
Bulgaria n Romnia fiindc venise la cr-
muirea Bulgariei un anume Filof, care era
filogerman, si a fcut ce-a fcut. Dar se zice
c regele Boris al III-lea i-a sustinut pe evrei
si nu a lsat s fie deportati din Bulgaria,
dincolo de granitele Bulgariei Mari.
Ce a urmat?
Cnd eram la munc obligatorie, a doua oar,
ne pica cte un ziar, Ciorno More (Marea
Neagr) care aprea la Varna, deci noi mun-
ceam n apropiere de Varna - pe lng Sumen
(o regiune foarte renumit n Bulgaria) si am
citit n 26 septembrie 1944, pe prima pagin,
Romnia, 23 August, a capitulat fr con-
ditii. Atunci am spus prietenilor mei: eu,
mine, plec acas. Zis si fcut.
Acas, unde?
Bun ntrebare! Silistra nu avea cale ferat.
Singura legtur era cu vaporul pe Dunre,
ntre Silistra si Rusciuk, si mai departe. A venit
cu mine un biat din Varna ai crui printi
erau exilati.
De ce?
Varna si Sofia au fost golite de evrei. De ce?
Fiindc erau noduri de cale ferat si baze mi-
litare germane iar bulgarii ne-au ferit. Deci,
am plecat cu acest biat - coleg n acelasi la-
gr cu mine, fiindc noi, silistrenii, eram pu-
tini, 18-20. Ne-am dus n port; era plin cu
nemti care se retrgeau din Romnia; Du-
nrea era plin cu nemtii care se blceau n
ap... Am gsit un Bac din Silstra, un cunos-
cut, care ne-a spus c nu putem pleca fiindc
n-avea autorizatie. L-am luat cu mine pe acel
biat, am stat la un hotel n Ruse vreo 3-4
zile, nu-mi mai amintesc, c sunt aproape 70
de ani de atunci. Ne-am ntlnit cu silistreni,
O, Solo, ce faci? Bucurie mare... n sfrsit,
a cptat Bac-ul autorizatie s circule pe Du-
nre napoi la Silistra si ne-a luat si pe noi.
A existat perioada de trist amintire, a po-
gromurilor i deportrilor din perioada ce-
lui de-al doilea rzboi mondial, cnd Hitler
hotrse rezolvarea problemei evreieti
prin solutia final iar regimul antones-
cian trecuse la deportri ale evreilor i ti-
ganilor n Transnistria dar i n Ucraina.
Altii au fost deportati la munci fortate pe
teritoriul Romniei. Slav Rabinului
Alexandru Safran, care a intervenit peste
tot i, ca urmare, s-au oprit vagoanele pre-
gtite pentru deportarea evreilor din Tran-
silvania de sud ctre lagrele de extermi-
nare din Polonia! Ce cunoateti despre
acele atrocitti?
De fapt, eu nu stiam ce se ntmpla n Ro-
mnia n timpul celui de-al doilea rzboi mon-
dial, cu deportrile de evrei n Transnistria...
Am aflat abia aici, n Israel. n Romnia nu se
vorbea, era secret.
Si, dup ce v-ati ntors la Silistra, ce a ur-
mat? Ati hotrt s plecati n Romnia m-
preun cu printii?
Nu! Printii mei au rmas la Silistra, fiindc
erau conditii foarte bune de trai, cu o popu-
latie foarte prietenoas, mai mult dect prie-
tenoas. Bunic-mea murise n timpul cnd
eram plecat la munc obligatorie. Cimitirul
evreiesc era dincolo de granit, pe teritoriul
romnesc, dar aveau acces la cimitir. Atunci
nu mai era granit ntre Bulgaria si Silistra
fiindc intraser rusii, pe 9 septembrie, si au
construit un pod pe Dunre. Eu eram acas,
m-au cutat prietenii, m-au chemat, mi-au dat
o arm... politia fugise. Era o cazarm de
politie la Silistra, nu stam (n. r..: de form
sau fr important, din ebraic) o politie.
O cazarm de politie, cu armament, cu echi-
pament, cu tot. Si, eu am plecat n pantaloni
scurti si-n cmas. Era septembrie... Ei, n-am
apucat eu..., cam pe 19-20 octombrie am tre-
cut granita fraudulos n Romnia.
Cu ce scop?
Voiam s-mi continui studiile liceale si pe
urm s m nscriu la cursuri mai departe. Nu
puteam face asta n Bulgaria... limba o prin-
sesem dup ureche si citind prin ziare, dar
nu cunosteam materie, nu cunosteam istorie
bulgreasc, limba bulgar.
Am venit singur n Romnia, la Bucuresti,
unde am avut o nas. Mi-a dat mama adresa,
dac ajung acolo, s bat la usa ei. Am gsit-
o, am dormit o noapte la dnsa dar n-am mai
dat pe la ea, n-am mai vzut-o. Am nceput
s-mi caut de lucru, s cstig un ban. Am
luat ziarul si am gsit un anunt c se nchiriaz
o camer pe str. Negustori, nr. 24, dac nu
m-nsel. O gazd foarte bun, foarte curat.
Am stat cteva luni acolo, si, acum, o mic
parantez: un bucurestean care lucrase na-
inte la Teatrul Alhambra, ca electrician, a ve-
nit nainte de cedarea Silistrei, pe 1 octom-
brie, la niste rude prin aliant, foarte srace,
si, a mai avut o rud la Ruse, care avea o f-
bricut de conserve. Cnd avea de lucru la
Silistra, lucra cu noi la Silistra; cnd pleca la
Ruse..., si l-a concentrat la munc obligatorie
mpreun cu grupul nostru dinti, din 1942.
Pn am trecut eu granita, am mai ajutat pe
unii s treac granita n Romnia nu tocmai
cu acte. Era tara vraiste.
La Bucuresti, l-am cutat pe el la Teatrul
Alhambra. El locuia n sectorul 3 Albastru
(n.r..: Capitala Regatului Romniei Mari era
mprtit n patru sectoare de culori diferite:
sectorul I Galben, sectorul II Negru, sectorul
III Albastru si sectorul IV Verde) n Bucuresti,
dac nu m-nsel, n cartierul sefarzilor (n.r.:
sefard n limba ebraic nseamn spani-
ol). Acolo, mpreun cu el, am cunoscut pe
Beni, de la Teatrul Alhambra, care fcea acto-
rie, fel de fel, si el era un mare comunist. El
ne-a ndrumat la sectorul III Albastru si de-
Eu nu ytiam nimic ce
se ntmpla n Romnia
n timpul celui de-al
doilea rzboi mondial...
Era secret
Solo Juster, Lumea Magazin
nr. 10,15 aug. 1966, coperta par(ial
49
Anul III, nr. 10(26)/2012
acolo... Hei, bine ai venit, avem nevoie de tine;
pleci la Constanta! Asa am ajuns la Constanta.
De ce la Constanta?
Acolo au avut nevoie de mine, la U.T.C. na-
inte am lucrat lustruitor de mobil la firma
Dormitor, chiar la Scala... si avea un mare
atelier de tmplrie n Piata Amzei. Am lucrat
ctva timp acolo; am nceput s caut clienti
pentru lustruit mobil si mici reparatii. Deci,
am plecat la Constanta... m-au primit frumos.
Tudoric Roznatoschi era seful U.T.C.-ului
iar seful P.C.R.-ului era Ciuroiu, care a fost si
ministrul de externe pe timpul comunistilor,
ambasador la Pekin. Scopul trimiterii mele la
Constanta era acela de a organiza tineretul
hamalilor din port n U.T.C. Si eu am lucrat n
Portul Constanta, aproximativ patru ani de
zile, cstigam bine ca muncitor. Am fost ales,
repede, n Comitetul Sindicatului hamalilor
din port.
Care era mentalitatea oamenilor privind
aparitia comunismului n Romnia?
Eu, personal, am fost recunosctor Partidului
Comunist si Armatei Rosii, care ne-a eliberat
si m-am druit cu trup si suflet muncii de or-
ganizare a tineretului comunist si ca membru
n Comitetul Sindicatului Dezrobirea. Am
simpatizat partidul comunist fiindc m-am
considerat al lui, ca membru.
n timp ce lucram n port, eram yi conduc-
torul Cenaclului Literar al Casei de Cul-
tur din orayul Constan(a.
Atunci ati nceput activitatea literar?
Atunci am nceput. La Constan(a am scris
primele poezii. La Casa de Cultur din Cons-
tanta era un nvttor, scos din productie,
Hordnc si, printre membrii Cenaclului, era
profesorul de francez, era Corneliu Leu, Dio-
nisie Sincan - care erau elevi de liceu (Liceul
Mircea), Elena Trcioag - care-i moart, de-
acum, tot coleg de liceu (Liceul Domnita
Ileana). Mai era un pensionar care a fost
magistrat de Tribunal (judector) s.a. Mai
era un coleg de-al lui Corneliu Leu - trebuie
s-l stie, dac-i spuneti de Btrnul. Asa l
numeau ei, Btrne.
La Constanta s-a organizat si un concurs li-
terar, la care am luat locul nti la poezie.
Mai era unul din fiii unuia dintre presedintii
sindicatului Dezrobirea, Ion Drgnescu,
care, pn la urm a lucrat la Dobrogea
Nou. Am refuzat s-i iau locul lui, propus
fiind. El a fost colegul meu, hamal cu mine n
port, cum era s-i iau locul?
Unde ati debutat cu poezii?
Cred c la Dobrogea Nou sau Unirea.
Ce titlu ati dat la prima poezie?
Salut voios de pionier!
Ct timp ati activat la acel Cenaclu?
Atta timp ct am stat n Constanta.
ntr-o zi, apare un ins si-mi spune, Ai s vii
cu mine la Bucuresti. Eu nu pot s plec
Ir s ntreb pe cei din regionala de partid
Constanta, i-am rspuns; fac parte din acti-
vul Constanta, am fost verificat pentru asta.
Am mers cu el la Regiunea de partid, sectia
de agitatie si propagand, care era condus
de o nvttoare, tovarsa Mosoiu - asa i
spuneam. S-a uitat la mine si mi-a spus: Da-
c vrei s te duci, noi nu putem s ne opunem
cererii Comitetului Central. Eu zic: unde m
trimite Partidul, acolo m duc. ntre timp, la
Constanta, am fost pe santierele voluntare,
eu am fost n Lunca Prutului - comandant de
detasament. Vin la Bucuresti, nu la Comitetul
Central, ci la Jew Sectie - ziarul Unirea. Am
stat cteva zile, m-au trimis ncoace, ncolo,
s fac un reportaj la Constanta... apoi am f-
cut un reportaj la Medgidia, pe santierul Ca-
nalul Dunrea - Marea Neagr. Reportajul
a fost foarte bine primit, de aceea m-au che-
mat de la Flacra, de la Nicolae Moraru,
publicatiile pentru strintate, Narodnaia
Rumnia, Romania Hoilen, Romania
Today, Roumanie dHojourdui. Apoi am
fost trimis la Turda, ntr-un sat, despre care
mi s-a spus c este acolo un tran care a avut
n gazd comunisti si unul dintre ei a fost
ngropat n sat, pe nume Iura; pe tema asta
am scris reportajul si am mai scris si o poezie,
Iura. N-am scris n viata mea, nici acolo si
nici aici, n-am scris nici pentru Gheorghiu-
Dej, nici pentru Stalin, nimic! Pentru poezia
Iura mi s-a pltit n acea perioad 8.000 de
lei; eu aveam vreo 2.000 de lei salar.
M-a ntlnit Eugen Jebeleanu pe santier, si,
cnd m-am dus cu poezia, Ce cauti aici?,
Nu esti la Constanta? Zic, uite asa si-asa,
si-i povestesc. La ziarul Unirea? Ce cauti
tu acolo? Tu n-ai s stai acolo. Ai rbdare!
n curnd... Si ntr-adevr, n vreo dou sau
trei sptmni primesc un telefon de la
Beniuc si dumnealui m trimite s lucrez la
Fondul Literar, pe strada Mihai Eminescu,
ca referent literar, cinci ore pe zi si aveam
salar aproape 3.000 de lei. Aici am lucrat 2-3
ani.
Ce ne puteti spune despre activitatea jurna-
listic pe care ati desfurat-o n strin-
tate, n China, Coreea i Vietnam?
Am fost trimis, ca ziarist, mpreun cu grupul
de dansuri nationale Ciocrlia a Ministe-
rului de Interne si de-acolo am trimis cteva
reportaje la Scnteia Tineretului, Romnia
Liber, Narodnaia Rumnia si alte publi-
catii, cu ceea ce m-a impresionat mai mult. n
China am fost bolnav de hemoroizi, am fost
internat la un spital din Shanghai, o spt-
mn, si m-am fcut bine cu tratament chine-
zesc. n sptmna cnd am fost liber, am
primit invitatie ca s vin la Gheorghiu-Dej,
c era la Shanghai. Am fost acolo, am stat
pn la 2:00 dimineata si el n-a venit. A venit
un chinez si mi-a spus, duceti-v acas c
el nu mai vine: Cioroiu era ambasador la
Pekin, mi-a trimis vorb s vin la el dar nu m-
am dus. Eram al cincilea, ca important, fat
de colonelul de securitate. Aveam un dosar
beton; hamal de port, ziarist...
Sunteti n legtur cu fotii colegi, ziariti?
Fostii mei colegi de ziar au murit, cu totii. Nu
stiu dac mai trieste cineva. De Sf. Ioan i
voi da telefon lui Ion Macarie, cu care am
Icut Scoala de Literatur. El a rmas foarte
impresionat, tu esti Solo Juster? De ce?
Eu si cu Dragnescu am fost trimisi de la
Cons-tanta la Conferinta de nfiintare a
Uniunii Scriitorilor din R.P.R. (n.r.: Conferinta
de fuziune ntre Societatea Scriitorilor
Romni si Societatea Autorilor Dramatici din
Am fost trimis, ca
ziarist, mpreun cu
grupul de dansuri
na(ionale Ciocrlia
La Constan(a am
scris primele poezii
Solo Juster, revista PUNCT,
nr.1, noiembrie 1997
Am fost trimiyi de la
Constan(a la conferin(a
de nfiin(are a Uniunii
Scriitorilor din R.P.R.
50
martie 1949 marcheaz nfiintarea Uniunii
Scriitorilor din R.P.R, ulterior din R.S.R.,
devenit U.S.R. n 1990). Si acolo mi-au fcut
foarte bun im-presie Petre Bellu si Ion
Pribeagu. Conferinta a avut loc vis-a-vis de
Cismigiu, n Casa Sin-dicatelor, pe vremea
aceea. Eu am fcut do-sare pentru o parte
din scriitorii vechi, dosare de pensii - ca
referent literar la Fondul Literar. Ctre
sfrsitul sedintei am luat si eu cuvntul - nu
eram pregtit. Am luat cuvntul si am fost
publicat n Scnteia pe prima coloan de
pe prima pagin.
Erau multi scriitori, membrii n U.S.R.?
Da. Erau, printre altii: Mihail Sorbul, Maria
Banus, Veronica Porumbacu, Veronica Brl-
deanu, Eugen Jebeleanu, Eugen Campus,
care m cunoaste de-atunci. Pe Sorbul l tin
bine minte pentru c a luat cuvntul si mie
nu mi-a plcut ce a vorbit el, si atunci am
vorbit eu muncitoreste. Ce cultur aveam eu?
Eu habar n-aveam de Eminescu.
n coal nu se nvta despre Eminescu?
Ba da, dar mie mi plcea Cosbuc. Era mai
apropiat de glie. Toate poeziile lui sunt un
roman stesc sau despre viata steasc. Si
Ion Horea este adeptul lui Cosbuc. Am toate
volumele, pe care mi le-a trimis el.
Ati participat la cenacluri literare n Bu-
cureti?
Nu. N-am avut timp.
Cu Micarea sionist ati avut vreo tangent?
Nu. Am avut tangent, la Silistra, cu Asociatia
Macabi si cu evreii de-acolo.
Cnd ati hotrt s plecati n Israel?
Cnd eram ziarist n Coreea am decis s plec
n Israel.
De ce atunci?
Am fost la Panmunjom; am multe fotografii
de-acolo. Umblau americanii cu gipurile, la o
parte era o limuzin ct un autobuz de mare,
cu toate usile deschise, cu sofer si cu motorul
n functiune. Cei cu gipuri, Come in!, Come
in! Foarte greu m-am hotrt s nu rspund
chemrilor, dar, ntorcndu-m n Romnia,
am fcut un plan de actiune; cum s m de-
prtez de partid? Cum s nu fiu n vizorul
partidului ca s nu m mpiedice s plec.
Odat cu cstoria - cam n acea perioad
din 1951, am nceput s deschid ochii. Eu
eram trimis la toate consftuirile ARLUS -
ului (n.r.: ARLUS = Asociatia Romn pentru
strngerea Legturilor cu Uniunea Sovietic)
pentru organizarea zilei de 7 Noiembrie. Era
o mas lung de cinci metri si erau toate so-
mittile; partidul, ambasadorii si, vis-a-vis de
mine, era Ceausescu. Ce-i cu tine aici? Eu
am rmas cu gura cscat. Fusesem prin vara
anului 1945 la un curs pe care l-a tinut el n
Aleea Alexandru, la Bucuresti.
Cum s-a descurcat Ceauescu la acel curs?
Nu puteam s fac comparatie. Ce eram eu?
M-a ntrebat: Ce cauti aici? Nu mai esti la
C...C...Constanta? Nu mai sunt demult,
i-am rspuns. L-am mai ntlnit pe la Bneasa,
cu fel de fel de ocazii. Eu, ca reporter, m
mpingeam s strbat coloanele si veneau o
grmad dup mine, si el spunea: lsati-l!
V-a protejat...
Da, l-am cutat s-i cer un interviu, s m
primeasc. Nu m-a primit niciodat.
i era team?
Nu stiu. De fapt eu mergeam pe-acolo, la B-
neasa, s fac prezent.
Ca ziarist?
Nu. M lsasem de ziaristic. Cnd am venit
din China, am fcut un reportaj sau dou,
apoi, la sfrsitul lui decembrie le-am spus,
ntr-o sedint de partid, c pe 1 ianuarie plec
n concediu si pe urm nu m mai ntorc. Au
rmas toti asa, blocati. Solo, ce-i cu tine?
Era actiunea cu mbunttirea social a re-
dactiei, adic fr evrei. Evreii au fost dati
afar, si de-acolo, dar si din alte prti.
La care publicatie erati ziarist, atunci, cnd
ati fost trimis n strintate?
La Narodnaia Rumnia. Cnd lucram la
Steagul Rosu, ntr-o bun zi, m trezesc
cu-n telefon de la dl. Moraru; Solo, vino n
coace! Hai s lucrezi aici! M-am dus acolo.
Dup Fondul Literar?
Dup Fondul Literar si dup Scoala de Lite-
ratur. S-a schimbat directorul Fondului Li-
terar si l-a trimis pe Dumitru Corbea n loc, si
am aflat c a fost legionar, si eu n-am vrut s
mai stau cu el. Atunci m-am nscris la Scoala
de Literatur din Bucuresti.
n timpul acesta, ce ati lucrat?Aveati nevoie
de o sustinere financiar...
Primeam leafa de la Fondul Literar, n conti-
nuare. La repartitie am cerut s m repartizeze
la un ziar. M-a repartizat la Steagul Rosu.
Nu se chema, nc, Steagul Rosu, se chema
altfel, nu mai tin minte. n sfrsit, la Steagul
Rosu, si acolo primeam 600 de lei. La ncepu-
tul Scolii de Literatur m-am cstorit cu
Mariana, viitoarea prozatoare Mariana Juster.
Cum ati cunoscut-o?
Printre altii, am fost invitat ca ziarist, de Elisa-
beta Luca, la Comitetul Cinematografiei, ea
fiind sef. Mariana era elev si lucra acolo.
Cum a ajuns ea acolo? Directia a pornit s
caute oameni prin tar. La nceput nu avea,
dect doi oameni sub conducerea Elisabetei
Luca: Constantin Chirit, de la Scnteia si
Ion Visu, de la Romnia Liber. Constantin
Chirit a plecat prin Moldova s caute cadre
si s-a ntors cu o elev din Botosani, actuala
prozatoare Mariana Juster si un alt evreu din
Piatra Neamt, Stefan Cazimir. Eu am fost che-
mat la Comitetul Cinematografiei s fac un
film documentar si astfel am cunoscut-o pe
ea. Ea s-a mbolnvit... am cutat-o... Aveam
un prieten acolo si-mi spunea las-o n pace
c-i fat cuminte! Un alt coleg, de la sectia
evreiasc, vine la Botosani, l ntlneste pe
socrul meu si-i zice: mi, l cunosti pe Solo
Juster? Aaa, pe derbedeul la, betivul, fus-
tangiul?
Erati un Don Joan?
Nu eram un Don Joan, dar nu mi-au lipsit
femeile.
Erati un june frumos...
Nu. Ea era frumoas, s v art fotografia ei,
fotografiat de mine, ca nevasta mea, ca mam
de copii. Asa cum am mai spus, la nceputul
Scolii de Literatur, m-am cstorit cu ea.
Sunteti n legtur cu foti colegi de la
Scoala de Literatur?
Sunt n legtur cu Ion Horea.
Cine v-a descoperit talentul literar?
Eugen Jebeleanu a fost descoperitorul meu.
El m-a descoperit pe santierul de munc Ana
Pauker, care era la Galati. El a fost omul care
m-a scos de la Jew Sectie (UTC - sectia evre-
iasc).
n 1960 v-ati stabilit n Israel, la Tel Aviv,
mpreun cu sotia i fetita. A fost grea aco-
modarea? Ce ati lucrat?
A trebuit s muncim pentru a avea o baz
material. Am lucrat si la Compania de tele-
foane, si optimetrist, si functionar de Banc,
de unde am iesit la pensie. Am nvtat optica,
ntmpltor. Am gsit un biat care a vrut s
m nvete singur si, pn la urm, am devenit
tovarsi. Am pus de-o parte niste gologani
si am cumprat instrumentar semiindustrial.
Am mers cu el ctiva ani. Si, pe urm, el s-a
ncurcat cu o boarf, scuzati-mi expresia,
si mi-a spus: Solo, nu ajunge pentru doi,
c aia cerea ca s mearg la sfrsit de spt-
mn la hotel de cinci stele, si era o cheltuial.
Mi-a spus: ori tu rmi n prvlie, ori eu r-
mn, cum hotrsti. i spun: Tu rmi. Mie
ce-mi dai? Pi, zice, ti dau cam 55.000 de
sekeli. Bine, i-am spus, primesc! Si i-am
spus sincer: vreau s comand si eu instru-
mentar din Germania. M rog... O parte din
clienti, doi bulgari si nc unul, au venit dup
mine. El lucra repede, dar fcea si rebuturi.
Avea o lad, cam jumtate ct biroul acesta,
plin cu lentile. Se mai ntmpla ceva, ori era
mic, ori era mare, trebuia modificat. Dac
era ram de metal, trebuia modificat, trebuia
pltit unui bijutier. Doi bulgari..., din cauza
asta eu n-am nvtat bine ebraica fiindc, i
aveam pe bulgarii stia. Dar acum, am un ve-
Cnd eram ziarist n
Coreea, am decis s
plec n Israel
51
Anul III, nr. 10(26)/2012
cin bulgar, aici, n bloc, si am uitat bulgreste.
Am uitat si ruseste.
n 1966, Solo Juster nfiinteaz revista
sptmnal Lumea Magazin, el fiind
redactorul ef. Secretar de redactie era So-
rin Cunea, iar colaboratori, Arnold Velu-
reanu, Harry Ber (Canada) Nicu Palty, Ma-
rius Godeanu, Davis Grebu .a. Revista a
supravietuit 18 sptmni, editndu-se 18
numere.
Stimate domnule, Solo Juster, v rog s ne
vorbiti ceva despre revista Lumea Maga-
zin, ca idee, realizare... i de ce v-ati oprit
dup 18 numere?
Dup ce m-am consolidat financiar, din dra-
goste pentru literatur si jurnalism, m-am
gndit s editez o revist n limba romn.
Eu eram Redactia si-mi mai trebuia tipo-
graful. Tipograful - erau doi fii ai unui tipo-
graf de limb latino (eu eram n legtur si cu
ziarul n limba bulgar), care mi-a propus s
tipreasc: pi, stai, am eu doi fii care au un
local mare, nchiriat, si fac acolo o tipografie
mare... si ai s vezi. M duce pe o strad din
Tel Aviv, de la Tahana Mercazit (n.r. Ta-
hana Mercazit din ebraic, nseamn auto-
gar) n continuare, unde sunt blocurile alea
de meserii, vis-a-vis de str. Levinski, m duce
acolo si-mi zice: Uite, am 200 m.p. si aici o s
fie... Da, o s fie... dar pn atunci? Pn
atunci, e treaba mea. Eu rspund de asta, de
masini tipografice... Si am fcut o conventie,
c voi primi de la difuzare 1.200 de lire. Cu 10
lire, de exemplu, puteam cumpra de mncare,
n familie, pentru o sptmn ntreag. Deci,
o s am hrtie, o s am pentru redactie... Ve-
nise Sorin Cunea, a fost coleg cu mine, si,
hop!, ai venit bine, i zic. Uite, facem o revist
n limba romn, Lumea Magazin, spt-
mnal...
Am fcut 18 numere; am cteva, o s v art.
De ce n-am continuat? Din cauz c nu aveam
tipografie. Tipograful nostru ne-a nselat. A-
vea un linotip si, cnd aveam nevoie pentru
revist, ne spunea c are de lucru. El trebuia
s plteasc tipograful, dac se ddea la alt
linotip. N-am mai putut s rezist, lucram 20
de ore din 24.
Am n fata mea Lumea Magazin, numrul
10, din 15 august 1966. Este o revist de
format mare, 34,5/24,5 cm, cu 24 de pagini,
o grafic atrgtoare - de bun gust, articole
interesante cuprinse n rubricile: TRIBU-
NA LIBER, STRICT CONFIDEN]IAL,
Reportaje, PAGINI DIN TRECUT, GURA
LUMII SLOBOD..., GENUL FEMININ,
De la lume adunate; De pretutindeni,
sport, umor, rebus, publicitate, anunturi...
Apropo de anunturi, mi-a atras atentia un
anunt de la pagina 7 despre un vernisaj
care sun aa: Mine, marti 16 august a.c.
la ora 18,30 va avea loc la Casa Ziaritilor
din Tel Aviv, strada Kaplan nr. 4 vernisajul
expozitiei pictoritei LIANA SAXONE...(n.r.:
o pictorit originar din Romnia pe care eu
o stimez pentru arta sa, dar si pentru talentul
ei publicistic). Citez din cteva titluri ale
revistei: Ce se poate petrece N FEUDA
lui ABA HUSI, Angelica Rozeanu a fost
concediat, Haolam Haze, DIN KNE-
SET, ARTUR RUBINSTEIN, Executia
celor patru minitri congolezi, Catastro-
f la etajul 79, Doi gemeni se regsesc
dup 24 de ani .a.
n 1985 nfiinteaz Cenaclul Literar Punct
care a functionat peste 20 de ani, si, cu doi
ani mai trziu, n 1987, nfiinteaz bianualul
Punct - ajungnd pn la nr. 40, fiind sus-
tinut de sotia sa, prozatoarea Mariana Juster.
n primul numr al revistei Punct, Solo
Juster scrie: La doi ani de existent, am
ntocmit aceast foaie, ca un semn dedicat
celor care mi-au sustinut ideea de
CENACLU.
Citez din articolul CENACLUL LITERAR
scris de Dr. Iosef Eugen Campus si aprut n
primul numr al revistei Punct, noiembrie
1987: Dar ceea ce am admirat la Solo
Juster, initiatorul Cenaclului, i la cei care
i s-au alturat, a fost pasiunea pentru li-
teratur. n timp ce altii se ntlnesc oameni
serioi, pentru a ncheia afaceri fructu-
oase, sau pentru a juca serioase partide
de crti, ei i pierd vremea, ncpt-
nndu-se s fac, n cele mai potrivnice con-
ditii, literatur i mai se i ntlnesc ca s o
discute ntre ei. (...) Adevrata pasiune pen-
tru literatur, cred eu, include i dispretul
pentru maculatur, pentru ceea ce se pre-
tinde dei nu este literatur. n acest spirit
am ncercat s influentez atmosfera de lucru
a Cenaclului. Prietenete, am fost adesea
necruttor.
n primul numr al revistei Punct public
urmtorii cenaclisti: dr. Iosef Eugen Campus
(Cenaclul Literar), Maria Gitan (Joc, Ruga -
versuri), Adrian Zahareanu (Scrisoarea - pro-
z), Mariana Juster (Doi ciresi dintr-o tulpin
- proz), Zeev Ben Chaim (Inspectorul -
schit), Andrei Fischof (Acuarela - versuri).
Domnule Solo Juster, ce v-a determinat nfi-
intarea acestui Cenaclu Literar?
Shaul Carmel era secretarul Asociatiei Scri-
itorilor Israelieni de Limb Romn si am
venit la el cu propunerea s facem la Aso-
ciatie un Cenaclu Literar, la care el mi-a rs-
puns: Noi, Asociatia, nu ne putem lua riscul,
s dm n bar, cu un cenaclu literar, nu stiu
dac va prinde, nu stiu dac va merge, nu
stiu dac va avea viat. O s vedem. Pn
la urm, a venit si el la Cenaclu.
Si, dup ani de cenaclu, la care participase
i Shaul Carmel, n-ati mai discutat despre
problema asta?
Nu, niciodat! Si-a amintit, nu si-a amintit,
nu stiu, nu-i treaba mea. Ai s-l ntlnesti
aici (arat spre revista Punct) de multe ori.
A fost o ncercare de-a mea personal si asta
a fost refuzat de Asociatie. Asta m-a pus pe
gnduri; stai, asta este o ncercare grea, nu
este de colea, si i-am spus Punct. Dac am
nceput cu Punct si revista tot Punct.
Hrtia si imprimarea m privea pe mine.
Si, atunci, cnd el a spus s vedem, cum
ati luat hotrrea?
Am cerut o list cu membrii Asociatiei Scri-
itorilor si am trimis, tuturor, o scrisoare tip,
propunndu-le s nfiintm un Cenaclu
Literar, fiind vorba de scriitori care scriu n
alt limb dect ebraica si nu aveau acces
niciunde, si eu m pun la dispozitie, dau spa-
tiu din casa mea... m-a costat multe parale.
Cti membrii avea Cenaclul Literar
Punct i care erau acetia?
Erau vreo 40 de membri, plus invitati, ca: Solo
Juster, Mariana Juster, dr. Iosef Eugen
Campus, Andrei Fischof, Mioara Iarchi Leon,
Tania Lovinescu, Adrian Zahareanu, Shaul
Carmel, Luiza Carol, Maria Gitan-Mozes,
Moscu Eyal, Solo Har-Herescu, prof. univ.
Andrei Strihan, Gina Sebastian Alcalay, Zol-
tan Terner, Lucia Zilberman, Felix Caroly,
Sonia Palty, Lucian Zeev Herscovici, Mira
Iosif (Belgia), Stefan Iures, Eveline Fonea,
Radu Crneci, N. Palty, prof. Vladimir Esanu,
regizorul Pavel Constantinescu, dr. Ieruhim
Roisman, Monica Svulescu (Olanda), Ludo-
vic Bruckstein, Leopold Ruga, Mose Maur,
Z.B.C., Davis Grebu, Sorin Cunea, Isaac Eyal,
Ervin Elias (Beer Sheva), preot Ion Chiril,
Solo Juster, ini(iatorul
nfiin(rii cenaclului
literar Punct yi
editorul bianualului cu
acelayi nume, Punct
Solo Juster, editorul
revistei israeliene de
limb romn,
Lumea magazin
52
Dorel Dorian, Mira Iosef (Bruxelles), Maria
Pal (Cluj), Zelber Haim (umorist), Iudith Co-
man, Leopold Bittman, Elena Ester Tacciu,
Geta Berghof, dr. Sandu Iacobson, Ileana Iren
Grunwald s.a. Multi dintre ei au murit, ntre
timp. De fiecare dat, n fiecare lun, parti-
cipau, cel putin, 18-20 de membri.
Cum se desfura, efectiv, o edint de
Cenaclu Literar? Cine era conductorul?
Eu eram conductorul Cenaclului. Dinainte
se comunica cine citeste n Cenaclu. Eu ce-
ream de la ei copii. Nu de la toti, de la cei
care-mi plceau mie, ca s apar n revista
Punct. Nu era nicio ordine de zi, cu subi-
ecte. Fiecare citea ce anume dorea. La ora
fixat (17:00) se vorbea, discutau unii cu altii...
apoi eu: Domnilor, este ora ca s ncepem si
v rog s ncetati orice fel de discutii!, Cine
are de citit ast sear?, Eu, eu... Cteodat
se prelungea pn seara trziu.
Pn cnd?
Pn cnd puneam eu punct.
Care erau relatiile dintre membri?
Era cea mai perfect democratie, toti eram
egali, nu aveam grade. Shaul Carmel nu
suporta critica si totdeauna se supra. La
Cenaclu veneau de la Beer Sheva; Dr. Elias
Ervin venea de la Ashkelon... Andrei Fischof
venea de la Haifa; el scrie primele poezii n
limba ebraic. Preotul Chiril, ct a stat n
Israel, venea regulat la Cenaclu. Printre mem-
brii a fost si Michael Elias, cu care am copilrit
la Clrasi, cu el si cu vrul su. El a murit.
Este vreo legtur ntre el i Spitalul
Elias din Bucureti?
Nu. Elias este un nume foarte comun la
sfaradit. Spitalul Elias este construit de
un mare bancher, evreu, Jack Elias, care a
donat bani, a nfiintat Banca National, a f-
cut Academia Romn, a fcut teatre n Ro-
mnia, si a depus aur, dar, cnd a avut nevoie,
directorul (guvernatorul) Bncii Nationale n-
a vrut s-i onoreze CEC-ul, c era si importator
de bumbac. Patru functionari avea la Sf.
Gheorghe.
Mai triete cineva din familia lui?
Nu. O sor a lui... Tatl lui era un mare ban-
cher, mai bogat dect Jack Elias, la Constan-
tinopol. Numele Spitalului Elias este pe nu-
mele lui taic-su. Nu-i pe numele lui. Sora
lui Jack Elias era dam de companie a Reginei
Elisabeta.
S revenim la revista Punct. De ce Punct?
Adeseori am fost ntrebat de ce Punct. A
fost a doua ncercare, dup Cenaclu si n-am
avut computer. N-am stiut cum s fac, si Ira
Iosif mi-a fcut cadou o masin de scris. Am
ncercat Punct-ul sta la masina de scris,
pe trei coloane. Am s v dau un exemplar.
Asa s-a fcut primul numr, la nceput, n pa-
tru pagini. I-am dat numele de Punct fiindc
e mic. O ncercare. Refuzat de Shaul Carmel,
refuzat de Asociatia Scriitorilor. Cnd el s-a
ales presedinte, noi am rupt relatiile cu el.
Apoi am cumprat un computer si Mariana
scria materialele pentru revista Punct, cre-
atii ale celor care participau la Cenaclul Literar.
Cenaclul Literar a functionat peste 20 de ani,
iar revista Punct a ajuns la nr. 40. S-a ncetat
activitatea Cenaclului, cnd eu m-am mbol-
nvit, acum ctiva ani n urm.
Ce probleme de sntate ati avut?
Am fost foarte bolnav. Nu stiu ce am avut.
Dac fceam 2-3 pasi, cdeam pe o parte.
Fiica mea, care este medic (la prematuri si
nasteri grele), m-a dus la un specialist (a iesit
la pensie de vreo 2-3 ani) si mi-a prescris un
tratament. L-am luat si m-am vindecat, nu mai
cad de ani de zile. Pot merge pe jos, fr probleme.
De ce v-ati mutat din Tel Aviv n Rehovot?
Fiica mea locuieste n Rehovot. Sotia face
dializ, o boal foarte crunt. Eu, mai putin.
Cnd era nevoie o chemam pe fiica mea, la
ora 1:00 noaptea, la 2:00 noaptea... si asa s-a
hotrt s stm cu totii n acelasi oras, n
Rehovot. Atunci, cnd m-am consolidat fi-
nanciar, am cumprat un apartament n nordul
Tel Aviv-ului, pe str. Miriam Hasmonait 20/4
si acum este nchiriat. Cu chiria de-acolo pl-
tesc chiria de aici (din Rehovot) si mai rmn
acolo, niste bnuti.
La ce lucrati acum?
Acum, nu mai fac nimic.
Nu mai scrieti? De ce?
Fiindc nu mai nteleg ce-am scris. Nu mai
deslusesc. Mna mi tremur... Pentru
activitatea mea cultural am primit un premiu
din partea lui Itzak Artzi, lsat prin testament.
Familia lui mi l-a dat dup ce a murit el.
Impresionant! Felicitri!
n continuare, merit s citez din cronicile
aprute n revista Punct despre activi-
tatea literar, desfurat n casa familiei
Juster, lun de lun, timp de peste 20 de
ani, unde se aduna elita creatiilor literare
pe romnete. Iat:
CRONIC DE CENACLU
mi aduc aminte c n urm cu zece ani eram
turist n Israel i prietena mea, Sonia Palty,
m-a luat s vd un cenaclu literar. Si
astfel n casa alb, primitoare a Marianei
Juster, a lui Solo Juster, am cunoscut pe
Ludovic Bruckstein, pe Ruga-Bittman, pe
respectatul critic literar, profesorul Eugen
Campus... i altii. Dar, mai ales gazdele:
Mariana Juster i Solo Juster, i mica lor
poveste, att de simpl i de emotionant.
n urm cu 12 ani, doi oameni modeti, dar
mari iubitori de literatur, el - poet cunos-
cut, ea - original prozatoare, hotrsc s
deschid casa lor din strada Miriam Ha-
hamonait ca s creeze un cadru pentru
ntlniri literare... (Tania Lovinescu,
revista Punct, nr. 19, noiembrie 1996, pag.12).
Cenaclul literar PUNCT - organizat de
scriitorii Mariana Juster i Solo Juster -
scoate de dou ori pe an revista literar
PUNCT. Materialele cuprinse n revist
apartin membrilor cenaclului i sunt publi-
cate n urma citirii i comentrii textelor n
cadrul prietenesc (dar exigent) al discuti-
ilor lunare din cenaclu.
Cenaclul PUNCT - aflat n al 12-lea an
de existent - este singurul cenaclu de lite-
ratur romn din afara granitelor Rom-
niei care a reuit performanta unei ase-
menea regularitti i longevitti. Cenaclul
ii desfoar activitatea n locuinta so-
tilor Juster, iar revista apare prin efortul
personal al acestor doi scriitori. (Luiza
Carol, revista Punct, nr. 19, noiembrie 1996,
pag.12).
Se mplinesc n mai zece ani de cnd apare
mica revist PUNCT a sotilor Mariana
i Solo Juster, animatorii cenaclului de la
domiciliu, unde sunt citite cu glas tare (i
discutate sub egida politicoso-intransi-
gent a criticului Eugen Campus) scrierile
tiprite n foaia acum srbtorit. Am pre-
tuit ntotdeauna dorinta de calitate a Juste-
rilor, ambitia de a separa apele talentate
de productia veleitarilor tfnoi. Am pretuit
punctualitatea cu care, anotimp dup ano-
timp, PUNCTUL acesta apare, dovedind
o tenacitate rar n lumea tribului de la
noi, unde ndeobte marile focuri snt de
paie. Am pretuit ntr-atta vointa aceasta
exemplar de a dura, marcnd mereu puncte
n lupta contra oboselii i a lui ce rost
are - nct astzi, la aniversare, eu strig:
Punct i de la capt! (Al. Mirodan, revista
Punct, nr. 20, mai 1997, pag.1).
PUNCT LA ZECE ANI
Scriitorii - poetii n special - sunt fiinte ne-
adecvate vietii cotidiene, practice. Au ari-
pile prea mari, bune pentru zbor i nltimi.
Dar care ncurc la mersul pe pmnt. V
amintiti simbolul Albatrosului lui Baudelaire.
Cenaclul Punct - aflat n al
12-lea an de existen( - este
singurul cenaclu de literatur
romn din afara grani(elor
Romniei care a reuyit
performan(a unei asemenea
regularit(i yi longevit(i
53
Anul III, nr. 10(26)/2012
Dac la aceasta se adaug, ca trstur
caracteristic, i modestia, incapacitatea
de a face propagand pentru sine nsui,
ansele de succes se reduc i mai mult. Si
totui - Don Quijotte incurabil - m nc-
ptnez s cred c, pn la urm, valorile
ies la suprafat, timpul - cu sita lui fin i
incoruptibil - cerne totul, inexorabil.
Iat-ne i pe noi acum - doisprezece ani de
la nfiintarea cenaclului, zece ani de la
aparitia primului Punct. Durm nc.
Dei ne-am ferit de agitatia, de publicitatea
zgomotoas - contienti de limitele noastre,
dar i convini de rostul nostru, n coltul
nostru. Durm nc. (Iosef Eugen Campus,
revistaPunct, nr. 20, mai 1997, pag.5).
PE GNDURI
Fr s ncerc vreo comparatie, cred c
modestul nostru cenaclu de la Tel- Aviv a
nsemnat ceva n spatiul restrns al lite-
raturii pe romneyte n Israel pe parcursul
celor aproape dou decenii de existent.
Cred de cuviint s amintesc cinstind me-
moria celor care ne-au nsotit cu entuziasm
nceputurie, dar prin nsi natura ome-
neasc a inevitabiluui ne-au rrit rndurile
regretatii: Ludovic Bruckstein, Moe maur,
Leopold Bittman-Ruga, Ieruhim Roisman,
Adrian Zahareanu, Nicu Palti, Zeev Ben-
Chaim, Vladimir Eanu, Pavel Constanti-
nescu; au mai prsit cenaclul, din fericire,
din cu totul alte motive, Tania Lovinescu,
stabilindu-se n Romnia, Elena Tacciu,
Sonia Palti i Felix Caroly, din motive de
noi necunoscute... Am rmas mai putini i
ziua de mine mai nesigur... Cu destule
dificultti am ncropit acest al 33-lea
Punct. Va mai apare cel de-al 34 lea? (S.J.,
revista Punct, nr. 33, noiembrie 2003, pag.8)
n ziua de 18 martie a.c. ASOCIATIA SCRI-
ITORILOR ISRAELIENI DE LIMB RO-
MN a decernat premiul ARTZI proza-
toarei Mariana Juster si poetului Solo Juster
pentru CENACLUL LITERAR PUNCT n
preajma mplinirii a dou decenii de nentre-
rupt activitate. (Revista Punct, nr. 34, mai
2004, pag. 2)
20 ANI DE CENACLU
De douzeci de ani? Nu-mi amintesc exact
cnd am nceput s frecventez cenaclul
Punct. mi amintesc ns bine motivele care
m-au determinat s iau n continuare parte
asidu la lucrrile acestui laborator literar,
care s-a impus n opinia public prin atmo-
sfera creat ca i prin seriozitatea rezulta-
telor. Am venit n cenaclu nu din obligatie.
Ci din plcere. Din plcerea de a fi gsit n
ospitalitatea Marianei i a lui Solo, patro-
nii srguincioi ai cenaclului, ceea ce nu
aflasem n alte medii scriitoriceti. Am gsit
o atmosfer de interes pentru creatia ce-
luilalt, de consideratie pentru fiecare mem-
bru al cenaclului, indiferent de locul pe ca-
re presupuneam c l-ar ocupa pe scara va-
lorilor literare (...) La Punct poposeau
oaspeti din strintate, care ne onorau cu
prezenta i lecturile lor. Punctul devenise
o adres agreat n lumea scrisului. Aici
am asistat la evolutia creatiei unor cena-
cliti, la impasurile lor trectoare, la n-
chegarea unui spirit de echip care ncepea
s anime aceast mic fclie de litere (...)
Multumesc din inim Marianei i lui Solo
pentru clipele plcute petrecute n cenaclu,
oferite de ei cu simplicitate i cldur co-
legial. Le urez ani multi i buni, lor i Ce-
naclului Punct. (prof. univ. Andrei Strihan,
revista Punct, nr. 36, mai 2005, pag. 2).
Aflu c inconfundabilul cenaclu al Juste-
rilor mplineyte 20 (douzeci!) de ani i c
originalul lor PUNCT ajunge i el la o editie
jubiliar! Cum s-i felicit? Cum s onorez
aceast aniversare, cu ce scule literare?
Cci nimic mai superficial, mai steril, mai
pompos i inutil ca rndurile omagiale,
evocrile paseiste i urrile de circum-
stant... Punctul n ansamblul antologiei
sale, a devenit o voce unic n peisajul te-
ritoriului invocat. E vocea unui grup de
prieteni, care timpuriu dezrdcinati din
limba viselor lor, s-au remplantat, s-au
revigorat, i-au reconstruit plsmuirile...
Acest spatiu magic ce se reconstituie ciclic,
ca luna plin, se deplaseaz laolalt cu
constructorii lui; din Tel Aviv la Rehovot,
de aici oriunde ar fi ei, scena Cenaclului,
magnetul grupului de prieteni rmne ace-
lai... Grupul rezist, bucuros s pr-
seasc cotidianul existentei pentru a se re-
fugia n fictiune, n metafore, n inefabil.
Pentru a se oferi pe rnd judectii colective,
sentintei grupului. E singurul Tribunal al
Fericirii pe care l-am ntlnit. (Myra Iosif
- Bruxelles, revista Punct, nr. 36, mai 2005).
...Acum, la mplinirea unei vrste prim-
vratice, nu-i vorb, totui deja impresio-
nant pentru cenaclu, pentru o revist lite-
rar, simbolicele flori expediate din Bu-
cureti, Romnia, ctre Rehovot, Israel, sper
s-i gseasc reuniti (i uniti din nou) pe
ct mai multi dintre cei ce datoreaz enorm,
ca lefuire, ca autoritate, ca imagine - cena-
clului i revistei. La multi ani gemenilor
Punct! La multi ani, cu sntate celor doi
autori ai liniei formate din sumedenia de
puncte! (Stefan Iures - Bucuresti, revista
Punct, nr. 36, mai 2005)
TELEGRAM
A douzecea aniversare a revistei Punct este
o aniversare emotionant. Douzeci de ani
de poezie, proz, critic literar, exprimnd
o aleas simtire, un acut sentiment al con-
temporanului, o subtil cutare a unui
drum spre sufletul cititorului... Tuturor
colaboratorilor revistei i n mod special
editorilor ei, Solo i Mariana Juster, felici-
trile noastre! (Valentina si Berthold
Gruenwald - Duesseldorf, revista Punct, nr.
36, mai 2005).
DAKAR*
mortii mei nu sunt
muriti n venicie
ei sunt vii
n memoria i sngele meu
mprtia mortii
nu-i va ncape
mortii mei din fund de mare
urc pe zarea albastr
i seamn pine n tar
cu mine
ci rd i plng
trind n tririle mele
strbtnd venicia
cu toat tara
(Solo Juster, revista Punct, nr. 40, mai 2007,
pag. 7)
Stimate Domnule, Solo Juster, de ziua dum-
neavoastr aniversar, 01 octombrie 2012,
v urez din partea mea, a stimatului scriitor
i prieten Corneliu Leu, ct i din partea
cenaclitilor i cititorilor, un sincer La
multi ani!, cu sntate i bucurii!
nchei cu una din poeziile dumneavoastr:
NICI O LIMB
S m ascund de mine
am fugit
n prea - naltul turn de filde
nici n cer
nici pe pmnt
cuprind de acolo marginile lumii
drama vremurilor pocite
dincolo de cuvintele ce nu pot fi
n nici o limb rostite
nici o limb nu ncape
att de multul
urt
al lumii
(Din vol. Arborele memoriei - antologia
poetilor de limb romn din Israel, ed. Orion,
Bucuresti, 1997, editie ngrijit de Radu
Crneci, pag. 136, Solo Juster)
J multumesc!
Lucretia Berzintu
Septembrie 2012
Bestializarea global#
(IV)
Motto: Fascismul, cu ct analizeaz yi observ mai atent viitorul
yi tendinja de dezvoltare a omenirii (lsnd la o parte considerajiile
politice momentane) nu crede nici n posibilitatea yi nici n utili-
tatea pcii perpetue yi, n aceeayi ordine de idei, Fascismul ar
trebui s se numeasc Corporatism, din cauza fuziunii puterii
statale yi corporatiste. (Australianul Max Igan, n The Awakening)
Alexandru OBLU
continuare din numrul anterior
Si, iat mai departe un alt cadru care in-
trig: prezenta unui curcubeu si a unui ursu-
let jucrie, n aceast compozitie. De regul,
ele sunt simboluri pe care mintile noastre le
asociaz, spontan, cu nevinovtia copilriei
si cu o perspectiv deschis spre lumin;
aici asocierea si combinarea reprezentrilor
sunt complet revolttoare si hidoase!
(Un ultim amnunt si despre sabia nco-
voiat: este un simbol des utilizat n imagis-
tica masonic.)
Iar dup ce a asasinat cu gaze toxice cea
mai mare parte a populatiei lumii, ce credeti
c face victoriosul rzboinic? Chefuieste!
Srbtoreste n jurul unei plante modificate
genetic, ct se poate de strlucitoare, bri-
liant am zice noi.
Asadar, oameni fericiti din ntreaga lume
(cti vor mai fi supravietuit hecatombelor
globalizrii), nainteaz irezistibil ctre floarea
artificial care pare s le absoarb vointa si
fiinta, precum fac plantele carnivore cu ne-
vinovatele insecte pclite cu otrvuri dulci
si mirositoare...
Vrem s mai spunem c, de aceast fericire
motivati, oamenii prezenti acolo nainteaz
ctre floarea letal... aproape levitnd... Mai
mult dect att: exact n dreptul acestei plante
nflorite mirific (inexistent n viata real) este
postat un Mesia, care, din nici un detaliu al
desenului nu pare s fie Iisus Hristos!
Atunci, cine este? S FIE ANTIHRIS-
TUL?? Sugestia e cert!
Mai avem de consemnat c toate speciile
disprute din prima pictur mural sunt re-
aduse aici la viat si, culmea, n acest an-
samblu se poate vedea chiar si un alt mic
porumbel ce apare timid dintr-o floare. Ce
minunat, se continu festinul! S-ar prea c
cei putini rmasi se simt cu mult mai bine
acum, cnd sunt rriti, decimati, masacrati...
Animalele ilustrate sunt fericite si ele si
par a multumi disprutilor c au acceptat
sacrificiul n folosul lor, pentru binele lor...
Moartea celor multi este, iat, multumita vietii
celor putini, selectati.
La acest nivel numeric, oamenii pot fo-
losi, n sfrsit, un volum ridicat de cunostinte
stiintifice, pentru a-si cldi o existent de fe-
ricire sintetic, agrementat si de proximitatea
acelor plante si flori modificate genetic. Este
euforie general: bravo lor, mutantilor!
Balenele sar n aer de 14 coti si, dac te
uiti atent la puii de tigru, ei au fete de copii!
Recunoasteti c este destul de bizar acest
artefact pictural, ntesat de figuri si chipuri
modificate genetic; cu o lume tmp, animat
de o aprig magie... numai.
Iar o alt pictur de aici pare s sugereze
o Renastere, cu ajutorul reprezentrii unor
extraterestri. (Figura central seamn izbitor
cu alte diferite reprezentri rupestre de astro-
nauti ce evidentiau, prin grotele montane si
prin pesterile ancestrale, pe zeii cobortori
din ceruri)...
n concluzie, nou ni se pare c aceste
picturi murale nftiseaz n mod clar, obi-
ectivele Noii Ordini Mondiale care sunt:
- depopularea masiv a Pmntului prin
crim generalizat;
- moartea convingerilor iudeo-crestine si
atotputernicia, lansat, a filosofiilor New Age;
- un guvern mondial al elitelor;
54
- restructurarea distructiv a Naturii prin
suprimarea unuia dintre afluentii ei, cei mai
semnificativi, fluviul umanittii...
Parcurgnd capitolul anterior, ati putut
constata c si n acela fceam trimitere la
preocupri si intentii similare ale societtilor
secrete. Att n referirile la Guidestones
Georgia ct si la D.I.A. exist un teritoriu de
similaritate tematic ilustrat cu obstinatie, iar
de aceea ne ndoim s fie la mijloc numai co-
incident.
Guidestones Georgia avea si el o plac
sub care ni se comunica ngroparea unei
capsule a timpului.
Acum, judecati si Dv. din toate cele de
continut artate pn acum, s fie vorba nu-
mai de o nchipuit teorie a conspiratiei de
o fantasmagorie subiectiv? Mira-ne-am,
doamnelor si domnilor; pentru c, ceea ce v-
am artat si descris aici sunt fapte, docu-
mente n piatr, argumente sritoare n ochi
si strigtoare la cer!
Totul a fost cioplit si scrijelit n piatr ori
consolidat n otel si sticl, pentru ca s aflati,
ntr-un trziu, c, de voi nu le pas, c sunteti
piese derizorii iar eternitatea e numai a lor!
Si nu s-a fcut publicitate n jurul acestor
monstruozitti pentru c ei sunt si stpnii
marilor agentii de publicitate, a trusturilor
media, a presei, televiziunilor si radioului de
pretutindeni, din ntreaga lume. Nimic nu se
aude dect dac vor patronii si numai n forma
n care vor dnsii s fie auzit mesajul. Iar
cum conducerile ocultelor sunt proprietarele
acestor monumente ale culturii masonice,
inclusiv cunoasterea lor de ctre gloata cea
mare trebuie s fie temperat, discret!
Asadar, prin cele dou monumente de-
voalate de noi acum, aici, la detaliu, socie-
ttile ne-au artat cum stiu ele s-si celebreze
cultura proprie (underground, morbid, si-
nistr)...
Trebuie s se stie ns c, diabolicele lor
cunostinte sunt inacceptabile pentru voi, tot
asa cum infinita voastr ignorant este in-
ofensiv pentru ei!
Iar dup cum au demonstrat psihologii,
dac vrei, atunci cnd doresti s fie rezonant
mesajul tu n subconstientul altui individ,
acest mesaj trebuie s i-l strecori receptorului
Ir ca el s fie constient c l capteaz; subli-
minal, adic.
De asemenea, se mai stie c atentia majo-
rittii este atras de scene sau simboluri
sexuale. Ei bine, proiectantii acestui aeroport
au folosit din plin aceste motive si tehnici.
La cele spuse mai sus merit amintite obser-
vatiile lui William Tapley, un autoproclamat
profet american, cunoscut sub numele de
Al treilea vultur al Apocalipsei care sus-
tine, ntr-o nregistrare postat pe youtube,
c Aeroportul din Denver este mpnzit de
simboluri falice, unele mai evidente dect
altele.
Primul obiect analizat de asa-zisul profet
este o pictur mural de acolo, despre care
multi vizitatori afirm c e cel putin ciudat
prin sinistrul ei, ntruct nftiseaz cadavre
de animale si copii.
Conform vulturului, n partea stng a
imaginii apare o femeie goal, iar organele ei
genitale sunt reprezentate de o pasre cu
aripile ntinse. n imediata apropiere se afl
un pinguin, peste care e pus un ecuson, n-
dreptat spre silueta feminin, pe care scrie
numele speciei din care vine pinguinul (de
altfel, specia e disprut nc din anul 1844),
iar n limba latin numele stiintific se scrie
Alca impenis- din care Tapley subliniaz
partea cu ...penis, pentru a-si sustine teoria...
Un alt simbol falic despre care pomeneste
William Tapley este regsit n chiar planul
aeroportului. Opinentul comenteaz o foto-
grafie de ansamblu dup o ninsoare semni-
ficativ, care face ca forma despre care el
vorbeste s ias si mai pronuntat n evi-
dent. n respectiva fotografie, americanul
sustine c planul se contureaz exact ca or-
ganele genitale ale unui brbat, lucru care,
sustine el, a fost fcut cu intentie. Iar ultimul
simbol falic despre care ni se vorbeste n
contextul simbolisticii D.I.A., l reprezint
statuia albastr a Calului Moarte... Ani-
malul este un mascul ct se poate de falic,
pornind de la forma si detaliile puternic ampli-
ficate, pn la pozitia erectiv n care e re-
prezentat...
Iar dac simbolurile Aeroportului mai pot
fi nc mult timp subiect de dezbatere, un
lucru care nu poate fi pus la ndoial este
faptul c aici n subsolul lui au avut loc o
multime de lucrri pentru constructii
misterioase, cu destinatii secrete!
n planul initial erau specificate 5 cldiri,
dar, din senin, dup ce au fost terminate, li s-
a ordonat constructorilor s le ngroape, pe
motiv c ar fi fost executate gresit.
(n mod normal, cldirile ridicate gresit
sunt demolate, dar, n acest caz, s-a procedat
astfel)! Asa credem noi c s-a permis acolo
constructia unei baze subterane cu rost necu-
noscut. Iar cnd sunt ntrebati efectorii de na-
tura muncii lor, toti refuz orice comentariu...
Si, nu numai c nu au fost demolate cons-
tructiile despre care v informm, ci, aceste
baze au fost extinse, iar acum au tuneluri
subterane care leag toate cldirile ntre ele.
Potrivit unor constructori care, de curnd,
au mai acceptat s spun cte ceva sub pro-
tectia anonimatului, aceste tuneluri au un sis-
tem ciudat de stropitori, adugat pe tavane.
Sistemul astfel atasat, nu pare ns a avea
vreun scop n irigatii, deoarece tunelurile
sunt din beton si amplasate subteran.
(Dar, dac am corela sistemul de stropitori
cu simbolul AuAg din fata picturii simboli-
znd Genocidul, atunci ne-am putea rs-
punde la ntrebarea cu ce scop a fost creat
sistemul de stropitori, amplasat la 50 de metri
sub pmnt. Prin analogie cu simbolurile
naziste incluse picturilor murale, am putea
repede deduce c au dublu rol: ar putea fi
sistemul prin care se introduc si difuzeaz
gazele toxice, sau, ar putea fi instalatii pentru
decontaminare)...
Asadar, aceste baze subterane, datorit
dimensiunilor impresionante ar putea fi des-
tinate s devin zone de retinere vremelnic,
periodic, poate chiar lagre de concentrare,
deoarece:
- nu au nici un scop clar definit altfel, iar
cnd autorittile aeroportuare au fost ntre-
bate, au rspuns c vor fi folosite doar ca
spatii de depozitare;
- gardurile de srm ghimpat care le m-
prejmuiesc la suprafat sunt orientate (n-
clinate) spre interior, nu spre exterior, cum ar
fi normal. Aceasta arat c sunt concepute
pentru a tine captiv ceva, ori pe cineva, n-
untru, n loc s blocheze accesul n interior,
din afar;
- sistemul de stropitori nu are nici utili-
tatea declarat pentru acel ceva, dar, poate fi
legat de dispersia virusilor mortali, amintiti
anterior si, de alte scopuri secrete ale Noii
Ordini Mondiale;
- oficialii au ncercat s sustin c bazele
subterane au doar functia de depozite, dar, o
ntrebare persist:
- de ce aceste depozite sunt construite
pe o suprafat subteran urias, de 159 km
si de ce cldirile initiale contextuale, (cele 5)
au fost astupate, dar neimplozate?
(Nici un aeroport din lume nu are si nu
necesit un asemenea spatiu colosal de de-
pozitare; deci, care este destinatia real a
acestei incinte subterane ciclopice? Auto-
rittilor aeroportului nu li se permite (de ctre
cine?) s rspund la aceste ntrebri)...
n aceste circumstante, noi, neinitiatii ma-
55
Anul III, nr. 10(26)/2012
jorittii reduse la zero de planurile Frtiei
Negre suntem stupefiati, intrigati si revoltati
de scopul si destinatia real a acestei mega-
constructii nucitoare; altii, ca regina Angliei,
de exemplu, alturi de multi dintre monarhii
si politicienii europeni, sunt fascinati - motiv
pentru care cumpr, anonim, proprietti
n zona Aeroportului din Denver...
De aici pornind, oricine poate conclu-
ziona c ceva foarte important, ceva care pre-
vesteste moartea multora si viata unora, tre-
buie s fie legat de existenta acestui Aeroport
contrariant, nfiortor de contrariant...
n acelasi interviu din sept. 2011 (de care
am mai amintit nainte) acordat lui David
Willcook de la Radio America de ctre cele-
brul jurnalist Benjamin Fullford (persoan
public pe internet nc din 1999, extrem de
bine informat, care a cstigat ncrederea
foarte multor oameni, prin publicarea diver-
selor programe secrete pn atunci, ce s-au
dovedit a fi corect si onest documentate, cu
date obtinute de la un numr incredibil de
diferit de surse informationale), sustine des-
pre cutremurele nregistrate n zonele Co-
lorado si Washington D.C. ntmplate n zi-
lele de 22 si 23 aug. 2011, c ar fi fost, de fapt,
atacuri nucleare mpotriva instalatiilor mili-
tare subterane:
- aceste baze nucleare subterane au fost
construite discret de ctre Guvernul Ame-
ricii de la nceputul anilor 60, avnd costul
de trilioane de dolari;
- se mai spune c, nc de anul trecut -
2011 -, 80 de tri diferite au format Alianta
mpotriva Noii Ordini Mondiale iar numrul
lor a crescut rapid, ajungnd acum n jurul
cifrei de 130, n 2012;
- alte surse pomenite de Fullford infor-
meaz c, pe data de 23 aug. 2011, dou uri-
ase asezri subterane au fost distruse cu
dou bombe atomice, n zona prtii de Sud a
orasului Washington D.C.- Virginia. Se pare
c epicentrul acestora a fost n Mineraltown
si n Colorado, lng Denver;
- la stiri au fost amintite cutremure avnd
magnitudinea de 5,3 si 5,9, care au avut o
scal neobisnuit de manifestare (nentlnit
n cazul miscrilor telurice), una specific
deflagratiilor unor bombe atomice, precum
cele pleznite pe 22 si 23 aug. 2011;
- de asemenea, au fost nregistrate sunete
neobisnuite n ntregul oras. (Se pare c, n
respectivul moment, cnd explozia s-a declan-
sat, n fiecare din acele dou citadele subte-
rane au fost pn la 30.000 de oameni, deci,
un potential aproximativ de 60.000 victime)...
Tipii acestia chiar nu si-au imaginat vre-
odat c aceste facilitti subterane ar putea
fi atacate din interior... (Benjamin Fullford)
Ei vroiau s reduc populatia lumii cu
peste 90%. Aveau de gnd s se ascund n
aceste baze subterane dup ce ar fi declansat
un holocaust nuclear. Planul original era s
porneasc un rzboi nuclear ntre Iran si
Israel. (despre acest subiect vom vorbi ceva
mai ncolo, la momentul potrivit, iar grozavele
intentii belicoase n-au fost nc abandonate
- n.n.)
- n orice caz, ceea ce s-a ntmplat acolo
arat c exist un grup n interiorul Penta-
gonului si Agentiilor sale care a realizat c
acest plan nebunesc este nchipuirea unor
minti nedrepte si dezaxate, care vor s ucid
peste 90% din ntreaga umanitate.
- Acest grup constient a fcut s sar n
aer bazele subterane, pe care elitele aveau
de gnd s le utilizeze atunci cnd ar fi de-
clansat genocidul global.
Se pare c n atacurile subterane mpo-
triva conspiratorilor, cei din frontul binelui
au fost sprijiniti si de ctre anumite civilizatii
extraterestre benefice.
Acest sprijin ofensiv, oferit umanittii
agresate si grav periclitate, a fost total ne-
asteptat de globalizatori, ntruct cabala
(conspiratia elitist) a fost condus s cread
c extraterestrii aveau de urmat legi spirituale
care le interziceau s intervin vreodat, sub
orice form, pe Pmnt, (ca de ex. Legea libe-
rului arbitru. Rationamentul este total fals
si exclusivist adjudecat ca apanaj al lor. n
fond, dac exist liber arbitru care s se
acordeze la gndirea si fapta criminal a con-
spiratorilor oculti, de ce n-ar avea libertate
de afirmare si liberul arbitru al acelora care
nu gndesc si nu simt ca ei, ci dimpotriv, gn-
desc si fptuiesc benefic pentru omenire?!)
Mai multe documente top secret pn
nu demult, au relevat c, dac extraterestrii
nu au fost invitati s apar public, prin media,
n fata terranilor, atunci, ei, din proprie initi-
ativ nu si-ar permite, la nici o scar, s se
arate deschis, umanittii, cel putin pn la
sfrsitul lui 2012.
n orice caz, faptele lor, anticipate sau
nu, arat c extraterestrii sunt printre noi si
au intervenit n mod constant n sprijinul ori
dauna omenirii, uneori oprind cu mijloacele
proprii multe rachete si facilitti nucleare
lansate de ntunecati pentru mplinirea
planului lor antiuman si vom ajunge destul
de curnd la momentul cnd totul va deveni
de notorietate public, iar asta va fi transmis
pe undele radio si TV, unde se vor vedea si
auzi la stiri, chestiuni uluitoare.
EI NU MAI POT ASCUNDE ACEASTA
MULT TIMP! (B. Fullford).
Si iat acum aceleasi evenimente, poves-
tite prin intermediul clarauditiei, de ctre
clarauditorul Matei:
Poate ati auzit c au fost distruse spatii
subterane imense, care adposteau labora-
toarele, vehiculele, armamentul, depozitele
si locuintele Illuminatilor, dar acest lucru s-a
ntmplat prin tehnologii sigure, nu prin mij-
loace nucleare, iar ctorva, din tabra Illumi-
natilor, li s-a luat puterea, dar nu prin ucidere,
ci, pe cale ofensiv ori defensiv, neletal.
Fortele luminii care au intervenit, fo-
losesc puterea si tehnologia luminii fr
efecte vtmtoare. Acestea sunt constiente
de planul illuminatilor si dac ei includ po-
starea de explozibil, care ar putea fi detonat
prin telecomand pe poduri si alte diverse
instalatii tehnice si tehnologice, i pot opri
pe cei ri si le pot anula pornirile.
Iar dac interventia extraterestrilor poate
s apar n ochii conspiratorilor ca violare a
legii liberului arbitru a Creatorului,, s stiti
c nu e asa ci, E RESPECTAREA VOINTEI
PMNTULUI! Iar liberul arbitru nu e
numai ntunecat, e si luminos!
Dup 9 septembrie american, Pmntul a
ales ca astfel de atentate teroriste (nu cumva
regizate de cabala nssi? n.n.) de asemenea
atrocitate si amploare s fie prevenite, iar, cu
acceptul bunului Dumnezeu, familia noastr
universal (de hominizi ndumnezeiti) a de-
jucat multe ncercri. (Matei, voce distincti-
v pentru initiati, venit din Astral)...
Si mai vreau s stiti, pretuiti contempo-
rani, c aceste preocupri ale ocultilor de a
se ascunde si blinda n subterane, ca s se
fereasc de mnia majorittii creia i vor
moartea, nu sunt consemnabile doar la nive-
lul guvernelor mercenare, manipulate, ale
Americii si celorlalte state masonice: Anglia,
Australia, Canada, Elvetia. Preocupri simi-
lare mai au si altii: rusii, scandinavii, chinezii,
japonezii, nemtii, francezii, italienii, etc.
n sensul acesta v vom prezenta cteva
fragmente dintr-o scrisoare preluat de pe
site-ul www.projectcamelot.org, a unui bine-
cunoscut politician norvegian cruia i-a fost
team s-si fac numele public, desi admi-
nistratorilor site-ului contactat le-a comuni-
cat numele real si si-a probat identitatea:
Sunt un politician norvegian. As dori
s comunic tuturor celor care au urechi de
auzit c urmeaz o perioad dificil pentru
omenire, ncepnd cu anul 2008 pn n 2012.
Din cauza cataclismelor despre care n anu-
mite cercuri se stie c urmeaz s se petreac
n aceast perioad, n Norvegia s-au con-
struit si nc se mai construiesc, la ordinul
guvernului, numeroase baze subterane si
buncre. Cnd sunt ntrebati de ce se constru-
iesc toate aceste adposturi subterane, re-
prezentantii guvernului rspund c ele sunt
destinate protectiei populatiei din Norvegia.
Am ntrebat cnd vor fi terminate aceste
56
constructii si mi s-a rspuns c ele vor fi fi-
nalizate nainte de 2011.
Din datele pe care le am la dispozitie pot
afirma c n multe tri, printre care si Israel,
Suedia, Elvetia au fost realizate adposturi
similare. Ca o dovad n sprijinul afirmatiilor
pe care le fac, v trimit unele fotografii n
care apar alturi de diferiti politicieni cu-
noscuti, ministri si prim-ministri din diferite
tri. i cunosc personal pe toti acestia si stiu
c si ei, la rndul lor, cunosc lucrurile pe care
vi le dezvlui aici, doar c ei nu vor s le fac
publice, sub pretextul de a nu produce panic
n rndul populatiei lor (n realitate, pentru a
nu-si periclita privilegiile, n.r.).
Pentru a se proteja de cataclismele pre-
zise pentru perioada urmtoare (de ex., apro-
pierea de Pmnt a Planetei X, planeta Nu-
biru), membrii guvenului norvegian au n-
ceput, cu ajutor din partea S.U.A. si E.U., s
depoziteze mari rezerve de hran si seminte
la Svabald si n Zona arctic de nord, precum
si n alte locatii din ntreaga tar.
Planul politicienilor este s i salveze de
aceste cataclisme doar pe membrii asa-zisei
elite din care si ei fac parte, alturi de cei
considerati utili pentru a realiza o viitoare
reconstructie dup aceste cataclisme: medici,
ingineri, economisti, ciberneticieni, oameni
de stiint etc. (...)
Conform planurilor elitei dou mili-
oane de norvegieni vor fi salvati, iar ceilalti
vor muri. Aceasta nseamn c 2.600.000 de
oameni vor fi lsati pur si simplu s moar
neajutorati, n ntuneric, nestiind ce s fac
si ncotro s se duc...
Pe toti cei care intuiesc c pericolul este
real si doresc s se salveze, i sftuiesc s
caute locuri mai nalte n care s se refugieze,
n special pesteri situate la mare altitudine,
unde au stocat o anume cantitate de hran,
conserve si ap de but, pentru cel putin 5
ani. Dac aveti posibilitti financiare, v su-
gerez s v procurati pastile contra radiatiilor
si costume protectoare antiradiatii (.....)
... dar Dumnezeu nu ne va ajuta dac
noi nu facem nimic. Numai dac actionm
fiecare dintre noi, putem s ne transformm
destinul. Treziti-v, v rog (...) organizati-v
n grupuri de supravietuire (...) cei din marile
orase sau din apropierea acestora (...) vor fi
primii afectati si vor muri primii. Dup aceea
armata va face curtenie printre supravietu-
itori, avnd ordin s-i mpuste pe toti aceia
care opun rezistent si refuz s fie nchisi n
lagre, n care planul este ca fiecare s fie
marcat cu un numr si etichetat!(...)... (ci-
puit, adic, deczut la stadiul de subom, nu-
mai un jalnic obiect de inventar, att).
57
Anul III, nr. 10(26)/2012
Toate le fac si le ntocmesc cu gndul c
o s locuiesc mereu, aici, pe pmnt. M sur-
prind c numai pentru asta fac pregtiri . Dar
locuinta cereasc? Rareori contemplu la Ea
si fr tragere de inim. Doar atunci cnd vi-
ne o boal. Sau cnd citesc din Sfnta Scrip-
tur. Este oare suficient? Adeseori mi vin n
minte gesturi de buntate trimise de oameni
care au trecut dincolo. Cnd mi-au fost adre-
sate nu le-am vzut. Mai mult, le-am respins.
Nu aveam poate nevoie de ele. Azi as dori s
primesc acele vechi acte de buntate care
mi apar n toat lumina lor, dar nu mi se mai
ofer ca mngiere... ntind mna ctre ele si
simt cum flacra unei lacrimi acoper toat
rutatea mea de atunci...
Ceva asemntor s-a ntmplat cu un ci-
ne al tatlui meu, la tar, ntr-un sat uitat de
lume, din Moldova. Neobosit era n a apra
casa, curtea si grdina. A fost prins n lat de
ctre un om si btut cu ideea clar de a-l
omor. Totusi o scnteie de viat a r-mas.
Acea nevzut luminit l-a nviat. A redevenit
cel de altdat. Regret acum c au fost clipe
cnd eu nsumi l-am btut. Nu cu slbticie,
dar am fcut-o totusi. Cu toat aceast gro-
solnie a mea, Azorel m-a condus de fiecare
dat cnd plecam n lume. De multe ori arun-
cam cu pietre s se ntoarc acas. Nimic nu
l oprea. Poate c l-am lovit fiind muscat de
invidie fiindc l ve-deam prea fericit si bu-
curos. Parc ntrecea capacitatea mea de n-
telegere, felul simplu cum si tria libertatea,
bietul animal. Avea o sclipire inteligent si l
vedeam c asculta de o chemare tainic ce i
venea pe o frecvent accesibil doar lui, de
nceput si sfrsit de lume. Odat, cnd am
plecat la oras, mi amintesc c a vrut s urce
n autobuz. Soferul a strigat la el. S-a ferit. S-
a retras si n urm am auzit un strigt (ltrat,
plngere) de durere, acoperit apoi repede
de zgomotul motorului. Apoi a fost cuprins
de btrnete. L-a prins o boal de piele. Se
scrpina. Se tvlea pe pmnt. Intrase n
primul foc al suferintei. I-am adus un ungu-
ent sau o solutie, tatlui meu, care l-a tratat
oarecum. Dar prul ncepuse s-i cad. Semn
c boala nu fusese strpit. Ultima oar l-am
Valeriu T~NAS~
Voci de Dincolo
vzut ntr-o stare care m-a nspimntat. i
mai rmseser cteva fire de pr n regiunea
capului si a spatelui. n rest schelet, oase
rosii care stteau gata s ias prin piele, pu-
ternic infectate. A venit s primeasc un pic
de mncare si pentru o privire mngietoare.
Se tra mai mult, cltinndu-se, cuprins de o
vdit stare de ameteal. Era ca un copac
btrn si uscat, uitat adesea prin orase care
asteapt furtuna pentru a-l culca la pmnt
si a se odihni. Totusi nclinatia spre credint
si prietenie, n-a fost ucis de boal si sufe-
rint. Dar, vai! Am fost din nou brutal. L-am
alungat cu strigte. Impresiona cinta si un
fel de curaj in modul cum se chinuia s na-
inteze desi moartea deja intrase nvingtoare
n el. mprstia suferint la ctiva metri n
jurul su. M-a certat sotia. Violenta svrsit
m urmreste de atunci. Privirea cinelui tre-
cut dincolo de fiint mi st uneori n fata
ochilor ca o raz alb ce mprstie n jur
buntate si duiosie. Dup trei zile a fost gsit
mort, ntr-o lizier de salcmi, de un btrn al
satului. Cntecul psrilor l nsotise ca o
ultim mn-giere, suferinta si ultima bucurie
a vietii. Prsit de oameni, desi el si-a jertfit
pentru ei, ultima pictur de snge si ultima
suflare, cinele a artat nc o dat c este
cel mai bun PRIETEN al omului. Brusc o pa-
sre neagr si necunoscut, scoase un tipt
ce ptrunse pn n inima naturii. Aducea cu
un bocet ce vestea c o creatur a Domnului
lsat pentru ajutorul omului, si ncetase
calea pe pmnt! Apoi primele raze albe ale
diminetii vesteau o nou zi care ne va duce
n drumul nostru pmntesc pn la a doua
Sfnt Venire a Mntuitorului.
Avva Xantie n Patericul Sfin(ilor B-
trnii spune acest cuvnt folositor: cinele
este mai bun dect mine, cci si dragoste are
si la judecat nu vine.
De atunci m ntreb deseori: De ce nu
ntelegem gesturile adevrate de buntate
ce le primim - fr a ni se cere plat pentru
ele?
n schimb alergm dup altele ce ne cost
bani, suflet si sntate. Iar dup ce le dobn-
dim vedem c sunt goale si false iluzii.
58
Doina DR~GU}
Urmnd acelei perioade confuze a Evului
Mediu, cnd viata universal, inclusiv cre-
atia, se svrseau sub dogma religiei, Renas-
terea a nsemnat momentul solemn de rup-
tur a unittii crestine si de renviere a uma-
nismului antic; a nsemnat epoca n care omul
se descoper ca individualitate creatoare,
ca autonomie spiritual.
Renasterea exprim un moment al istoriei
ce nregistreaz o criz spiritual a Evului
Mediu n care sunt sfrmate formele de in-
terdictii si de constrngere cu privire la mo-
dul de ntelegere a conceptiei despre univers.
Nicieri ns nelinistea si dorinta de re-
nnoire n-au fost mai vii si mai bogate n ur-
mri ca n Italia. S-a ajuns, astfel, la acea mis-
care dezrobitoare, care a stpnit spiritele
timp de aproape un secol si jumtate si care
s-a numit Renastere. Renastere nseamn
o nastere din nou a ceea ce fusese, o ntoar-
cere la nceputul ndeprtat, adic la idealul
si la practicile artei antice.
Cele trei mari genii ale artei Renasterii din
secolul al XVI-lea sunt: Leonardo da Vinci,
Michelangelo si Rafael; italieni toti trei.
Una dintre gloriile cele mai curate ale artei
mondiale este Michelangelo Buonarroti. A
trit 88 de ani, de la 1475 la 1564, umplnd
aproape un secol cu numele lui. Viata lui a
fost o nesfrsit dram. Nscut la Florenta,
n vltoarea ultimelor ei evenimente furtu-
noase, era ars de patima pe care o trise ora-
sul. Pasionat si plin de verv, lund parte,
sufleteste, la toate evenimentele mari ale
timpului, nclinat spre o interpretare pesimis-
t a vietii, convins de fatalitatea care apas
asupra omului, si propune s devin purt-
torul tragic al acestei suferinte. E solitar, poa-
te fiindc nu se simte bine ntre ceilalti oa-
meni, dar mai probabil din orgoliu. De o ener-
Gloriosul solitar
(Michelangelo Buonarroti)
gie nenfrnt, violent si tcut, n acelasi timp,
explodnd numai rareori si fcnd atunci s
tremure la accentele sale de mnie pe cei care
veneau n contact cu el, dispretuieste ono-
rurile si mririle lumesti. Este poet, arhitect si
pictor, ns se consider, el nsusi, mai ales,
sculptor.
Michelangelo las o urm nestears asu-
pra artei, nu numai din pricina personalittii
sale titanice, dar si pentru c, nscut aproape
odat cu cele mai mari personalitti ale Re-
nasterii, el supravietuieste aproape tuturor,
cu exceptia lui Tiziano. Prin el, centrul vietii
artistice se strmut la Roma, de unde ea ra-
diaz asupra Italiei si asupra lumii ntregi.
Sufletul nobil al lui Michelangelo era
precum creasta unui val, care se nlta si co-
bora odat cu elanurile de energie si cu crizele
de lasitate ale nefericitei sale patrii, care deve-
nise cmp de btlie ntre Franta si Spania.
Un suflet de gigant slsluia n trupul
su firav. Se ndoia de toate si mai ales de el
nsusi, se temea de toate si mai ales de el n-
susi. N-a iubit dect o femeie, care nu l-a iu-
bit. A trit singur, cast si dispretuind carnea,
mbrtisnd totodat toate crnurile cu sen-
zualitatea artei sale.
ntreaga sa viat este un conflict ntre
dorinta de a prospera material si vointa de
purificare pe care i-o impune pasiunea sa
pentru art.
Cnd i moare fiul, si stpneste durerea,
l dezbrac si l picteaz fr s verse o lacrim.
Marele su destin loveste, si iar loveste,
ca o spad.
A trit la Roma, singur, doar cu amintirile
sale. A vzut murind aici sase papi, fr a ce-
da amenintrilor si ascultnd de ordinele lor
doar pentru a-si rzbuna robia prin libertatea
artei sale. i trebuia acel cadru pentru a-si
nsufleti visul.
Nu a existat vreodat un om mai putin
mistic si totodat mai religios dect Michel-
angelo. Opera sa este epopeea patimilor inte-
lectuale. Ratiunea suprem este mperechea-
t cu un lirism puternic.
Eliberat de vechile dogme, dincolo de
Michelangelo - Separarea luminii de ntuneric
59
Anul III, nr. 10(26)/2012
crestinismul aproape mort, dincolo de pg-
nismul care nu mai poate fi nviat, dincolo de
iudaismul care n-a vrut s cunoasc dect
spiritul, Michelangelo st fat n fat cu ideea
divin, n lupta cu simbolismul etern. Poate
s tin n fru sau s dea drumul, dup voie,
ntunericului si luminii. Poate supune fur-
tuna, printr-o nspimnttoare voint.
Pentru a-si exprima ideile, pesimiste,
Michelangelo se serveste de trupul omenesc
n care vede continute toate pasiunile si care
pot fi exteriorizate n chipul cel mai elocvent
sub mna unui artist destoinic. El consider
c omul trebuie s corespund unei flcri
care palpit, care e vesnic n miscare, care
tinde s se nalte.
Ct analogie exist ntre viata aceea st-
pnit, ns clocotitoare si teribil, a persona-
jelor lui Michelangelo si destinul creatorului,
nlntuit n ideea de flacr, consumndu-se
pe sine nsusi, palpitnd mereu n miscare.
Opera lui Michelangelo e vast si variat.
Mretia lui st n faptul de a fi nteles si de a
fi spus c fericirea definitiv nu este accesi-
bil, c omenirea caut linistea pentru a nu
mai suferi, dar odat gsit linistea, se cade
din nou n suferint.
Compozitia central de pe plafonul Ca-
pelei Sixtine reprezint centrul gndirii sale.
Sarpele, rsucit n jurul arborelui solitar, este
ispita care se apleac asupra brbatului si a
femeii si totodat ngerul care i izgoneste
din Paradis. Acest dualism pare a fi un echili-
bru. Fr cunoastere nu eseist bucurie. Dar
cunoasterea nseamn totodat si suferint.
Michelangelo dezvluie oamenilor c nu pot
ndjdui nimic dincolo de acest echilibru.
Majoritatea sculpturilor sale arat c e
un nvins, c materia l domin. De fiecare
dat, cnd pune mna pe dalt, este victima
stiintei sale, aproape absolut, despre ana-
tomia muscular. Furtuna care url nluntrul
figurilor sale se risipeste, odat ajuns la ba-
riera muschilor. Ea nu iradiaz niciodat n
unde nesfrsite, n unde legnate, n unde
ptrunztoare, ea este o descompunere a mis-
crii n elementele sale materiale.
n anul 1508, Michelangelo este nsr-
cinat de Pap cu decorarea tavanului Cape-
lei Sixtine. La nceput refuz, apoi, din slbi-
ciune, accept. Rmne nchis, aici, patru ani,
singur n fata lui Dumnezeu. Pensula si pene-
lul ascult de vrtejul sufletului su, dar ma-
teria marmurei, prea greu de lucrat, este ntot-
deauna n ntrziere. Nu-si termina aproape
niciodat statuile, ansamblurile, monumen-
tele. Dar va termina Capela Sixtin, cel mai
vast ansamblu decorativ din lume.
Michelangelo este un mare pictor, fr
voia lui, si, fr voia lui, tocmai aici este el
nsusi. Aici stiinta sa l slujeste.
Cnd schelele cad, pe uriasa bolt se
afl o sut de colosi vii, grupati sau solitari,
o sut de trupuri herculeene care zguduie
templul npraznic si par a crea furtuna care
url ntre peretii navei, trndu-le strigtele
n zborul norilor si n vrtejul nenumratilor
sori. Este drama Genezei. Nu se mai vede aici
dect omul confruntat cu destinul su. Tonu-
rile de albastru stins, de gri argintiu, de rosu
ntunecat par un praf de aur palid, asemeni
aceluia cu care calea lactee umple spatiile
siderale. Dumnezeu rtceste n singurtatea
sa. Astrii se nasc. Fulgerul trece din degetul
lui Dumnezeu n degetul omului. Strbuna,
tnr si goal, se trezeste din somn. Prima
durere se naste din prima sperant. Potopul
striveste viata. Maternitti puternice se ghi-
cesc n umbr, profetii tun si fulger. Sibilele
deschid si nchid cartea destinului. Templul
se prbuseste, crucea nssi este dezrdci-
nat de furtun, ciorchini de trupuri se ngr-
mdesc n mbrtisri la ntmplare. Vntul
care s-a pornit la origini sufl pn la sfrsit.
Figurile frumusetii, ale fecundittii, ale tine-
Michelangelo - Pieta (sculptur)
Michelangelo - Bazilica Sf. Petru
60
Michelangelo - Capela sixtin, Vatican
Michelangelo - Crearea lui Adam
retii se rsucesc n btaia lui ca niste frunze.
Michelangelo este singurul care a ndrz-
nit s exprime, prin pictur, tragedia moral,
si care n-a fost nvins. Desi firav, era n stare
s opreasc cu trupul lui un fluviu si s-1 si-
leasc s curg napoi, la deal. Avea inima
unui profet nzestrat cu simturi artistice si a
crui oper a tsnit din ciocnirea dintre pasi-
une si stiint, dintre dorint si cunoastere.
Toate fortele pe care filozofii le opun una al-
teia, el le avea n sine, n cel mai nalt grad de
exaltare, fiecare cerndu-si dreptul cu intran-
sigent, dar vointa sa le domina pe toate, im-
punndu-le armonia. Cnd ajunge la simbolul
suprem, cnd se simte pe marginea abstractiei
ultime, cuprins de spaim la gndul singur-
ttii sale, face un efort dezndjduit, si, re-
aliznd dintr-o dat cel mai nalt echilibru,
introduce cu violent n form neantul pe
care 1-a ntrezrit. Exist o mare dezndejde
n forta lui Michelangelo.
Prin Michelangelo, Italia a eliberat umani-
tatea de dogm, a autorizat toate ndrznelile
de investigare si de gndire, a reconciliat toa-
te curentele idealiste ntr-o unitate posibil
si a eliberat forma care o exprim de legturile
care o nlntuiau.
Bibliografie
Berenson, B.: Les peintres italiens de la Rennais-
sance, Paris, 1920
Buanarroti, Michelangelo: Scrisori urmate de
viata lui Michelangelo de Ascanio Condivi,
traducere de C. D. Zeletin, Bucuresti, 1979
Burkhardt, Jakob: Geschichte der Rennaissance
in Italien, Berlin, 1867
Oprescu, George: Manual de istoria artei,
Bucuresti, 1985
Schneider, R.: La peinture italienne, Paris, 1929
Wlfflin, H.: Lart classique initiation au genie
de la Renaissance italienne, Paris, 1911

Constelatii Diamantine, Nr. 26/ 2012

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Constelatii Diamantine, Nr. 26/ 2012

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Fondatori: Al. Florin }ene, N. N.

Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Prietenele clasei noastre

Вам также может понравиться