MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA „PERSPECTIVA-INT”

SECURITATEA INTERNAŢIONALĂ (Program analitic)

Chişinău 2012

APROBAT:

Şedinţa cat. Şt. umanistice Şef catedră Comisia metodică Senat ________ _________ _________ „____”_________________2012 „___”__________________ 2012 „____”__________________2012

Programul analitic al cursului Securitatea interna ională face parte din completul de materiale didactico-metodice la disciplinele de profil pentru studenţii specialităţii Relaţii Internaţionale - este elaborat de către

Mursa Elena– MA Rela ii Interna ioonale, lector universitar

2

1.INTRODUCERE Securitatea internaţională este una din disciplinele de bază pentru studenţii care îşi fac studiile la la specialităţile Relaţii Internaţionale. Cursul Securitate Internaţională face parte din grupul disciplinelor care se ocupă de studierea sistemului de securitate intenaţionala, studiază relaţiile bilaterale şi multilaterale dintre diferiţi actori, adică politica externă a statelor în domeniul securităţii internaţionale, inclusiv a parteneriatelor care se creează în acest domeniu, mai ales a celor regionale, se vor studia diferite strategii şi concepţii de securitate naţională, accent punându-se în special pe cea a Statelor Unite ale Americii, a Federaţiei Ruse şi a Politicii Europene de Securitate Comună a Uniunii Europene şi nu numai. Acest studiu va începe cu cercetarea evenimentelor secolului XX, deoarece numai după primul război mondial a apărut un interes real din partea actorilor internaţionali în crearea unui sistem de securitate internaţională viabil, cercetarea continuând până la etapa contemporană. Acest curs trebuie să sistematizeze anumite cunoştinţe ale studenţilor în domeniul relaţiilor internaţionale, în cunoaşterea activităţii unor mecanisme internaţionale de profil, nu ne referim aici doar la activitatea unor organizaţii internaţionale, ci şi a unor mecanisme create în cadrul acestora, precum este Consiliul de Securitate al ONU, instituţii şi organe de stat, care conturează nemijlocit politici în domeniul securităţii statale şi internaţionale. Caracterul ştiinţific al cursului universitar urmăreşte drept scop crearea unui bagaj de cunoştinţe, dezvoltarea atitudinilor şi aptidunilor pentru pregătirea viitorilor specialişti în domeniul politicii externe. Studierea acestui curs este un proces instructiv, de analiză şi sinteză, care continuă şi completează cunoştinţele acumulate în cadrul istoriei generale, teoriei relaţiilor internaţionale şi politologiei, a cursului organizaţii internaţionale, având un caracter interdisciplinar, dar şi de specializare pronunţat. Ca orice disciplină istorico-politică are şi un caracter educativ, civic, naţional, deoarece securitate internaţională nu înseamnă doar securitate militară, ci şi securitate economică, demografică, socială, adică strategii, politici, măsuri pe care trebuie să le ia un participant activ la viaţa internaţională pentru a-şi menţine integritatea statală şi sănătatea naţiunii într-un mod cât mai conştient. Cursul este elaborat ţinând cont de conţinutul disciplinelor de drept internaţional (principii internaţionale pe care trebuie să le respecte subiecţii participanţi la viaţa internaţională), teoria relaţiilor internaţionale, instituţii de securitate internaţionale, preocese de securitate internaţionale, globalizare, organizaţii internaţionale etc. şi se bazează pe o analiză minuţioasă instituţiilor de stat cu abilităţi în domeniul securităţii, a statutelor mecanismelor internaţionale abilitate, a strategiilor şi conceptelor de securitate a diferitor participanţi la sistemul realţiilor internaţionale. Studenţii urmează cursul pentru a înţelege, a structura şi a analiza cu propuneri concrete cu privire la evoluţia securităţii internaţionale.

3

Disciplina este preconizată pentru 60 ore, divizate în ore de prelegeri (teoretice) - 30 şi ore de seminar (practice) - 30 pentru secţia cu studii la zi şi 18 ore (12 prelegeri, 6 seminare) pentru secţia fără frecvenţă. 2. FORME DE ACTIVITĂŢI ŞI DE EVALUARE Pentru cursul de Diplomaţie contemporană se vor utiliza mai multe forme de evaluare a aptitudinilor. Forma de evaluare finală este examen, semestrul I. Nota finală se calculează în baza mediei următorilor indicatori: frecvenţa la orele teoretice şi practice - 10%; nota pentru activitatea la seminare pe parcursul anului - 10%; nota pentru proiectul final la disciplina dată (lucru în echipă sau individual) - 30%; nota pentru răspunsul la examenul final - 50%. 3. OBIECTIVELE GENERALE ALE CURSULUI 1. La nivel de cunoaştere şi de înţelegere: să poată delimita făra careva dificultăţi obiectul de studiu al disciplinei; să poată identifica fără careva dificultăţi etapele de evoluţie ale sistemului de securitate internaţională actual; să cunoască principalele organizaţii internaţionale care au atribuţii în domeniul menţinerii securităţii internaţionale; să cunoască principalele reguli, după care funcţionează securitatea internaţională; să cunoască care sunt componentele unei strategii de securitate naţională. 2. La nivel de aplicare: să identifice caracteristicile sistemului de securitate internaţional; să delimiteze tipurile şi formele de cooperare în domeniul securităţii; să delimiteze factorii externi care pot influenţa evoluţia ulterioară a sistemului securităţii internaţionale; să poată elabora matrici de securitate ale unui actor internaţional, la diferite etape istorice, în dependenţă de situaţia geopolitică la momentul care se doreşte a fi cercetat. 3. La nivel de integrare: să aprecieze corelaţia dintre securitatea internaţională contemporană şi celelale discipline aleatorii; să prognozeze evoluţia sistemului internaţional de securitate; 4

să evalueze impactul evenimentelor din mediul internaţional asupra securităţii globale. 4. REPARTIZAREA ORELOR ŞI CREDITELOR PENTRU CURSUL SECURITATE INTERNAŢIONALĂ Sem. Evaluare Nr. credite Nr. ore total Total 6 examen 4 120 60 Secţia studii la zi Contact direct Teor. 30 Pract. 30 60 Individual

5

Planul tematic şi repartizarea orelor Nr d/r Temele secţia zi Contact direct tot. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Introducere în securitatea internaţională Problema securităţii în perioada interbelică Securitatea internaţională în perioada celui de-al doilea război mondial şi perioada războiului rece Conceptele de securitate internaţională Caracteristicile securităţii în perioada post-război rec Globalizarea sistemelor de securitate internaţională ONU - principal actor în stabilirea cadrului internaţional al securităţii NATO şi rolul său în securitatea internaţională Sistemul european de securitate. PESC si PESA principalele instrumente ale securităţii europene OSCE - actor regional al securităţii Crizele de securitate în Orientul Mijlociu Transformarea sistemului de securitate în spaţiul post-sovietic Matrici de securitate. Studiu de caz: România de la 1878 până la etapa contemporană Sistemul de securitate ale Republicii Moldova. Noua Concepţia de securitate a Republicii Moldova TOTAL 4 4 4 4 6 4 4 6 4 4 4 4 4 4 60 teor. 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 4 2 2 30 2 2 2 4 4 2 30 prac. 2 2 2 2 2 2 2 4 4 4 4 4 4 4 4 6 6 4 4 4 4 60 Indivi dual

Planul analitic al orelor de curs 1. Introducere în securitatea internaţională. Trăsăturile conceptului de securitate internaţională. Caracterul situational, subiectiv şi dual al securităţii internaţionale. Elementele constitutive ale procesului de securitate: evenimentul, nonevenimentul, percepţia de securitate de securitate corectă şi nonpercepţia. Participanţii la procesele de 6

securitate internaţională: statele - actori generatori de politici de securitate; sistemele relaţiilor internaţionale - securitatea ca măsură a stării sistemului. Supremaţia sistemului bipolar faţă de cel unipolar. Securitatea actorilor derivată a stării de securitatea a sistemului. Tipurile de abordare a securităţii prin prisma actorului statal: combatere, prevenire, evitare. Planurile de derulare a securităţii internaţionale: economic, politic, militar, juridic, cercetarea ştiinţifică, producţia de imagini. 2. Problema securităţii internaţionale în perioada interbelică. Armata - principal garant al apărării şi securităţii naţionale în perioada interbelică. Relaţia dintre cheltuielile militare şi bugetul de stat în perioada interbelică. Primul război mondial - primul război al erei industriale la nivel sistemic. Dependenţa de factorul economic, PIB. Războiul total - oglindă a forţei economice a statului în cauză. Instituţii de securitate şi apărare în perioada interbelică. Efortul de apărare/securitate naţională. Instituţii abilitate să gestioneze problematica securităţii şi apărării naţionale: Consiliul Superior al Apărării Ţării, Ministerul de Război al Apărării Naţionale, Consiliul Superior al Armatei, Marele Stat Major, Inspectoratele de armată, Consiliul de Coroană. Opţiunile războiului total: neutralitatea sau acţiunea tradiţională. Acţiunea militară ca opţiune europeană. 3. Securitatea internaţională în perioada celui de-al doilea război mondial şi în perioada comunistă. Al doilea război total. Relaţiile dintre partidele politice şi instituţiile de securitate în timpul celui deal doilea război mondial. Delegarea „conducătorului" cu luarea deciziei (cazul Antonescu). Obiectivul principal al epocii - recuperarea teritoriilor pierdute. Participarea României la războiul împotriva Germaniei. Apariţia la 6 martie 1945 a unui guvern de inspiraţie comunistă - unul din primele semne ale declanşării Războiului Rece. Instaurarea regimului comunist - abandonarea atributelor de independenţă şi suveranitate statale. „Democratizarea" armatei române. Criza cubaneză şi influenţa ei asupra securităţii internaţionale. Cazul Cehoslovaciei - primăvara de la Praga. 4.Conceptele de securitatea internaţională. Conceptul de securitate după primul război mondial. Pactul Briand-Kellog (1928) - principalul instrument împotriva războiului total şi atribut al suveranităţii. Dreptul la război ca atribut al suveranităţii. Paradigmele securităţii internaţionale. Paradigma distrugerii, crearea unui obstacol, crearea unei distanţe, între actor şi pericol, ameninţarea spaţiului dintre actor şi pericol, negociere. 7

Concepţia liberală privind securitatea: asocierea factorului militar cu prosperitatea economică, drepturile omului. Supremaţia „Global governance" asupra securităţii naţionale. Utilizarea factorului militar în sistemul de apărare colectivă. Tendinţele post-westphalice (post - Război Rece) spre globalizare şi integrare. Conceptul conservator şi dezvoltarea factorului militar ca pârghii de securitate. Aranjamentele de securitate internaţională: strategia, apărarea colectivă (collective security, regim de securitate, securitate cooperativă). 5.Caracteristicile securităţii în perioada post-război rece. Crearea sistemelor de securitate colectivă regionale după 1989. Concurenţa între sistemele instaurate de OSCE şi NATO. Eficienţa OSCE. Căderea Tratatului de la Varşovia. Necesitate menţinerii NATO. Rolul ONU în cadrul acestui sistem de securitate regională. Rezoluţiile ONU cu privire la utilizarea forţei în rezolvarea conflictelor militare. Cooperarea forţelor militare în soluţionarea acestora. Criza irakiană. Operaţiunea Furtuna în deşert. Afganistan. Războiul din Kosowo. Acordul de la Dayton şi eşecul forţelor colective în Balcani. Atacurile teroriste - noi provocări în adresa securităţii mondiale. 11 septembrie 2001. Politica Europeană de Securitate Comună - element nou al sistemului global de securitate. Colaborarea guvernelor europene în domeniul apărării comune. Sistemele de securitate regională în lume: sistemul asiatic de securitate, sistemul american de securitate. 6.Globalizarea sistemelor de securitate internaţională. Definirea globalizării ca fenomen multidimensional. Consecinţele dezvoltării accelerate a globalizării: oportunităţi în dezvoltarea democraţiei, oportunităţi de dezvoltare şi securitate economică, apariţia noilor actori în relaţiile internaţionale (corporaţiile transnaţionale, terorismul ca actor internaţional), creşterea indicilor de conservare a păcii, vulnerabilităţi de ordin sistemic, apariţia şi dezvoltarea unei culturi globale, apariţia mişcărilor antiglobalizare. Relaţia dintre globalizare, creştere economică şi democraţie. Ameninţările transnaţionale: atacurile cibernetice, neproliferarea armelor nucleare, violenţa etnică, crima globală şi crearea unor reţele de crime organizate, degradarea mediului - încălzirea globală, boli infecţioase (HIV, virusul NH5 - gripa aviară). Crearea unei strategii de securitate globală - cea mai mare provocare pentru sistemul de relaţii internaţionale. Globalizarea şi privatizarea securităţii internaţionale. 7. ONU - principal actor în stabilirea cadrului internaţional al securităţii.

8

Crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite la 25 aprilie 1945 - celulă de bază în asigurarea securităţii internaţionale în perioada de după cel de-al doilea război mondial şi pentru prevenirea unei noi conflagraţii mondiale. Principalele organe ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Consiliul de Securitate al ONU. Calitatea de membru permanent (cinci: SUA, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi China)şi membru nepermanent (zece: sunt aleşi conform distribuţiei geografice echitabile: 5 din grupurile regionale african şi asiatic, unul din grupul regional est-european, doi din grupul regional latino-american şi caraibian şi doi din grupul regional vest-european)în Consilul de Securitate. Procedura de luare a deciziilor în cadrul Consiliului de Securitate. Aspiraţiile şi pretenţiile Germaniei de a obţine calitatea de membru permanent în cadrul acestui organ al ONU. Principiul complementarităţii şi sprijinului reciproc cu alte mecanisme regionale de menţinere a păcii şi securităţii. 8. NATO şi rolul său în securitatea internaţională Semnarea Tratatului Atlanticului de Nord la 04 aprilie 1949 la Washington. Scopurile creării acestei organizaţii internaţionale. Prevederile articolului 5 al statutului NATO şi modalităţile sale de aplicare. Principalii membri ai Tratatului Nord-Atlantic. Etapele extinderii, scurtă prezentare politică-juridică. Resursele Alianţei Nord-Atlantice. Adoptarea bugetului NATO. Necesitatea transformării NATO după terminarea războiului rece. Evoluţia procesului lărgirii Alianţei. Conceptul strategic al NATO, adoptat la Roma în 1991. Procedura admiterii de noi membri. Planul de acţiune pentru aderare (MAP) realizat în baza Dialogului Individual Intensificat. Condiţiile de aderare pentru statele candidate. Divizarea MAP pe capitole: economice şi politice; militare şi de apărare; resurse financiare; securitate şi juridice. Planurile şi interesele Republicii Moldova de aderare la sisteme subregionale de securitate. Avantajele şi dezavantajele aderării Republicii Moldova la Alianţa Nord-Atlantică. Prezenţa Moldovei în Parteneriatul pentru Pace (PfP). 9. Sistemul european de securitate. PESC si PESA - principalele instrumente ale

securităţii europene. Introducere în sistemul european de securitate. Uniunea europeană în calitate de actor global. Responsabilităţile politice pe care trebuie să şi le asume în calitate de actor global. Mediul de securitate internaţional: provocări globale şi ameninţări la adresa securităţii europene. Securitatea ca precondiţie pentru dezvoltare. Securitatea energetică a Uniunii Europene - o adevărată provocare. Prezentarea ameninţărilor la adresa securităţii europene. Terorismul internaţional. Extremismul religios. Legătura dintre terorismul internaţional şi extremismul religios. Conflictele religioase. Crima organizată. Proliferarea armelor de distrugere în masă. 9

Politica Europeană de Securitate Comună şi Politica Europeană de Apărare Comună ca instrumente ale securităţii europene şi internaţionale. Obiectivele strategice ale securităţii europene comune. Combaterea ameninţărilor. întărirea securităţii în aria de vecinătate. Ordinea internaţională bazată pe multilateralism. Implicaţii politice pentru Europa în domeniul asigurării securităţii internaţionale. 10. OSCE - actor regional al securităţii. Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa din 1975 - începutul destinderii în relaţiile internaţionale. Crearea Actul Final de la Helsinki în 1975 - precondiţie de creare a unui sistem european de securitate. Cele zece principii de bază ale Actului Final de la Helsinki şi importanţa lor pentru relaţiile internaţionale. Carta pentru o nouă Europă de la Paris din 1991 şi crearea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa Instituţiile de conducere ale OSCE: instituţiile la cel mai înalt nivel politic - summit-urile, consiliul ministerial. Consiliul permanent, forumul pentru cooperare şi securitate, Adunarea Parlamentară a OSCE; organele executive: Chairman in Office (troika ), misiunile OSCE (Bosnia şi Herţegovina, Moldova, Croaţia, Georgia, Kosowo, Serbia şi Muntenegru), oficiile OSCE (Minsk, Baku, Ere van). Activitatea OSCE în domeniul securităţii internaţionale. Resursele interne ale OSCE. Negocierile diplomatice - resursa de bază a OSCE în Europa de Sud-Est. Summit-urile OSCE. Summit-ul de la Istambul din 1999 şi implicarea lui asupra securităţii Republicii Moldova. 11. Crizele de securitate în Orientul Mijlociu. Apariţia mişcării antisemite la mijlocul secolului XIX, ca precondiţie a apariţiei conflictelor din Orientul Mijlociu. Planul Balfour de creare a statului Israel din 1917. Crearea statului Israel la 1947. Războaiele israelo-palestiniene în perioada războiului rece. Susţinerea americană şi sovietică oferită pentru părţile implicate în conflictele din Orientul Apropiat. Crearea Ligii pentru Eliberarea Palestinei (organizaţie teroristă palestiniană) în frunte cu Yasser Arrafat. Aducerea în legalitate a Ligii pentru Eliberarea Palestinei. Asasinarea liderului israelian -Ytzak Rabin - motiv pentru încetarea păcii în această zonă. Criza politică şi diplomatică israelo-palestiniană din anul 2006. Reluarea negocierilor şi implicarea preşedintelui american George W. Bush în cadrul acestora. Criza irakiană din 1990. Criza irakiană din anul 2003. Implicaţiile politice şi geopolitice ale acestei crize asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu. Criza guvernamentală din Irak, măsuri de redresare a situaţiei politice actuale şi stabilirea unei direcţii democratice de dezvoltare a regiunii. Criza iraniană şi implicaţiile ei asupra politicii de securitate a Statelor Unite ale Americii. Poziţia Uniunii Europene, Rusiei şi a Chinei faţă de această criză politică. 12. Transformarea sistemului de securitate în spaţiul post-sovietic.

10

Transformările structurale de la sfîrşitul sec. XX începutul sec. XXI. Dispariţia URSS şi influienţa sa asupra securităţii. Dimensiunea securităţii în cadrul CSI. Cooperarea politico - militară în CSI. Factorul militar rus şi rolul său în securitatea reională. Crizele de securitate în spaţiul CSI. Cooperarea politico militară Rusia - Belorusia - Kazahstan. Perspectivele evoluţiei sistemului regional de securitate. 13. Matrici de securitate. Studiu de caz: România de la 1878 până la etapa contemporană. Importanţa analizei matricilor de securitate pentru siguranţa statului. Curentul realist şi liberalist în crearea matricilor de securitate. Componentele matricilor de securitate în conformitate cu curentul realist: analiza mediului internaţional; obiectivele şi interesele naţionale; ameninţările şi riscurile interne şi externe; vulnerabilităţile; strategia de urmărit; implementare a strategiei conform resurselor existente şi în concordanţă cu interesele naţionale. Componentele matricii de securitate, în conformitate cu cerinţele curentului liberal sunt următoarele: analiza mediului internaţional: variate ameninţări la adresa securităţii ; modalitatea de utilizare a forţei în sistemul internaţional; modalitatea de acţiune instituţională ( ONU ) pentru a face faţă provocărilor internaţionale. Matricile de securitate ale României de la 1878 pânâ la etapa actuală. Periodizarea matricilor de securitate în conformitate cu periodizarea istorică a principalelor evenimente internaţionale. 14. Sistemul de securitate ale Republicii Moldova. Noua Concepţia de securitate a Republicii Moldova Caracteristicile generale ale sistemului de securitate ale republicii Moldova după obţinerea independenţei la 1991. Conflictul Transnistrean - principala ameninţare la securitatea şi integritatea teritorială a statului. Noul format 5+2 al negocierilor în cadrul conflictului transnistrean. Noua Concepţie de Securitate a Republicii Moldova. Participarea Republicii Moldova la sistemul european regional de securitate. Parteneriatul pentru Pace. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Sistemul de securitate în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Planul tematic al orelor de seminare: 1. Introducere în securitatea internaţională. Caracteristicile conceptelor de securitate internaţionale. Elementele constitutive ale procesului de securitate. Participanţii la procesele de securitate internaţională. Tipurile de abordare a securităţii prin prisma actorului statal. Planurile de derulare a securităţii internaţionale 2. Problema securităţii internaţionale în perioada interbelică. Armata - principal garant al apărării şi securităţii naţionale. Primul război mondial - primul război al erei industriale la nivel sistemic. Instituţii de securitate şi apărare în perioada interbelică. Opţiunile războiului total: neutralitatea sau acţiunea tradiţională.

11

3. Securitatea internaţională în perioada celui de-al doilea război mondial şi în perioada comunistă. Cel de-al doilea război mondial şi consecinţele sale asupra securităţii statelor lumii. Apariţia primelor blocuri militare (Tratatul de la Varşovia, NATO) şi influenţele lor asupra sistemului de securitate internaţională. Crizele politico-militare în anii 60, ai secolului XX. Criza cubaneză şi începutul perioadei destinderii în relaţiile internaţionale 4. Conceptele de securitatea internaţională. Conceptul de securitate după primul război mondial. Concepţia liberală privind securitatea. Conceptul conservator şi dezvoltarea factorului militar ca pârghii de securitate. Aranjamentele de securitate internaţională. 5. Caracteristicile securităţii în perioada post-război rece. Crearea sistemelor de securitate colectivă regionale după 1989. Crizele politico-militare după 1989 în sistemul relaţiilor internaţionale. Relaţiile dintre blocurile militare. PESC şi PESA - elemente noi în apărarea europeană. 6. Globalizarea sistemelor de securitate internaţională. Definirea globalizării ca fenomen multidimensional. Ameninţările transnaţionale. Globalizarea şi privatizarea securităţii internaţionale. 7. ONU - principal actor în stabilirea cadrului internaţional al securităţii. Crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite la 25 aprilie 1945. Consiliul de Securitate al ONU. 8. NATO şi rolul său în securitatea internaţională. 1. Crearea Tratatului Atlanticului de Nord la 04 aprilie 1949 la Washington. Scopurile creării NATO. Etapele extinderii Alianţei Nord-Atlantice. Conceptul strategic al NATO, adoptat la Roma în 1991. Rolul NATO în asigurarea securităţii regionale în perioada actuală. 9. Sistemul european de securitate. PESC si PESA - principalele instrumente ale securităţii europene. Mediul de securitate internaţional: provocări globale şi ameninţări la adresa securităţii europene. Politica Europeană de Securitate Comună şi Politica Europeană de Apărare Comună ca instrumente ale securităţii europene şi internaţionale. 10. OSCE - actor regional al securităţii. Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa din 1975. Actul Final de la Helsinki şi consecinţele lui asupra relaţiilor internaţionale. Instituţiile de conducere ale OSCE. Activitatea OSCE în domeniul asigurării securităţii regionale. Summit-ul de la Istambul din 1999 şi efectele lui asupra securităţii Republicii Moldova. 11. Crizele de securitate în Orientul Mijlociu. Planul Balfour de creare a statului Israel din 1917. Crearea statului Israel la 1947. Crearea Ligii pentru Eliberarea Palestinei. Criza politică şi diplomatică israelo-palestiniană din anul 2006. Criza irakiană din 1990. Criza irakiană din anul 2003. Criza iraniană şi implicaţiile ei asupra politicii de securitate asupra marilor puteri ale lumii. 12. Transformarea sistemului de securitate în spaţiul post-sovietic. Dispariţia URSS şi influenţa sa asupra securităţii spaţiului post-sovietic. Dimensiunea securităţii în cadrul CSI. Crizele de securitate în cadrul CSI şi perspectivele evoluţiei sistemului de securitate regional. 13. Matrici de securitate. Studiu de caz: România de la 1878 până la etapa contemporană.

12

Curentul realist şi liberalist în crearea matricilor de securitate. Componentele matricilor de securitate în conformitate cu curentul realist. Componentele matricii de securitate, în conformitate cu cerinţele curentului liberal. Matricile de securitate ale României de la 1878 pânâ la etapa actuală. 14. Sistemul de securitate ale Republicii Moldova. Noua Concepţia de securitate a Republicii Moldova. Caracteristicile generale ale sistemului de securitate ale republicii Moldova după obţinerea independenţei la 1991. Noua Concepţie de Securitate a Republicii Moldova. Participarea Republicii Moldova la sistemul european regional de securitate.

13

Lista subiectelor pentru examen: 1. Caracteristicile conceptelor de securitate internaţionale. 2. Elementele constitutive ale procesului de securitate. 3. Participanţii la procesele de securitate internaţională. Tipurile de abordare a securităţii prin prisma actorului statal. 4. Planurile de derulare a securităţii internaţionale. 5. Armata - principal garant al apărării şi securităţii naţionale. 6. Primul război mondial - primul război al erei industriale la nivel sistemic. 7. Instituţii de securitate şi apărare în perioada interbelică. 8. Opţiunile războiului total: neutralitatea sau acţiunea tradiţională. 9. Cel de-al doilea război mondial şi consecinţele sale asupra securităţii statelor lumii 10. Apariţia primelor blocuri militare (Tratatul de la Varşovia, NATO) şi influenţele lor asupra sistemului de securitate internaţională. 11. Crizele politico-militare în anii 60, ai secolului XX 12. Criza cubaneză şi începutul perioadei destinderii în relaţiile internaţionale. 13. Conceptul de securitate după primul război mondial. 14. Concepţia liberală privind securitatea. 15. Conceptul conservator şi dezvoltarea factorului militar ca pârghii de securitate. 16. Aranjamentele de securitate internaţională. 17. Crearea sistemelor de securitate colectivă regionale după 1989. 18. Crizele politico-militare după 1989 în sistemul relaţiilor internaţionale. 19. Relaţiile dintre NATO, OSCE şi UE în domeniul securităţii. 20. PESC şi PES A - elemente noi în apărarea europeană 21. Definirea globalizării ca fenomen multidimensional. 22. Ameninţările transnaţionale. Globalizarea şi privatizarea securităţii internaţionale. 23. Crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite la 25 aprilie 1945. Consiliul de Securitate al ONU. 24. Crearea Tratatului Atlanticului de Nord la 04 aprilie 1949 la Washington. 25. Scopurile creării NATO. Etapele extinderii Alianţei Nord-Atlantice. 26. Conceptul strategic al NATO, adoptat la Roma în 1991. Rolul NATO în asigurarea securităţii regionale în perioada actuală. 27. Mediul de securitate internaţional: provocări globale şi ameninţări la adresa securităţii europene. 28. Politica Europeană de Securitate Comună şi Politica Europeană de Apărare Comună ca instrumente ale securităţii europene şi internaţionale. 29. Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa din 1975. Actul Final de la Helsinki şi consecinţele lui asupra relaţiilor internaţionale. 14

30. Instituţiile de conducere ale OSCE. Activitatea OSCE în domeniul asigurării securităţii regionale. 31. Summit-ul de la Istambul din 1999 şi efectele lui asupra securităţii Republicii Moldova. 32. Planul Balfour de creare a statului Israel din 1917. Crearea statului Israel la 1947. 33. Criza irakiană din 1990. Criza irakiană din anul 2003. 34. Criza iraniană şi implicaţiile ei asupra politicii de securitate asupra marilor puteri ale lumii. 35. Transformarea sistemului de securitate în spaţiul post-sovietic. 36. Curentul realist şi liberalist în crearea matricilor de securitate. 37. Matricile de securitate ale României şi Gremaniei de la 1870 pânâ la etapa actuală 38. Caracteristicile generale ale sistemului de securitate ale republicii Moldova după obţinerea independenţei la 1991. 39. Participarea Republicii Moldova la sistemul european regional de securitate.

15

Bibliografie: 1. Din „Al treilea război mondial nu a avut loc" de Francois de Rose, Editura Nemira, 1998. 2. Manualul N.A.T.O. - Bucureşti: ed. Nemira, 1999. 3. Preluat din „N.A.T.O. Handbook-Partnership and Cooperation", N.A.T.O. Office of Information and Press, Brussels, 1992. 4. Roland D. Asmus. LAmerique, FAllemagne et la nouvelle logique de reforme de lAlliance" in Politique etrangere, nr. 3/1997. 5. Bibere O. U.E. între real şi virtual - Bucureşti: Editura AII, 1999. 6. Colectiv, România-N.A.T.O.. Parteneriat si Cooperare, Editura Militară, 1999. 7. Studiu referitor la extinderea N.A.T.O. - septembrie 1995 - IRSI, Centrul de Informare si documentare, Bucureşti, 1996. 8. Radu Carp. Etapele noii extinderi a N.A.T.O.: o analiza politico-juridica - Bucureşti: Polis, voi. 4,nr. 1/1997. 9. Lt.col. Sorin Encutescu. Strategia României pentru aderarea la N.A.T.O.", in „Anuar-1998", Editura Militară, 1998. 10. Terleu Dumitru. Standardizare - Interoperabilitate în Gândirea militară româneasca, nr. 2/1996. 11. Friedman Thomas. Lexus şi măslinul - Bucureşti: 2003. 12. Abraham Florin. Relaţiile dintre UE, SUA şi OSCE: contribuţii la asecuritatea regionalăBucureşti: Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. 13. David Held , Anthony McGrew , David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politica, economie si cultura, Polirom; Iaşi, 2004. 14. Henry Kissinger, Diplomaţia, AII, 2003. 15. Jean-Baptiste Duroselle, Andre Kaspi, Istoria Relaţiilor Internaţionale, Lider, bucureşti, 2006. 16. Benjamin R. Barber, Jihad versus McWorld, Incitatus, 2002. 17. B. Buzan, O. Waever, J. de Wilde, Security, A New Framework for Analysis, Boulder, 1998. 18. C. Jones, C. Kennedy-Pipe, International Security in a Global Age, Frank Cass, Londra, 2000. 19. Th. Schelling, Strategia conflictului, Editura Integral Bucureşti, 2000. 20. 1945 - 1950. Renaşterea Europei după Yalta. 21. Ioan Miclău. Diplomaţia europeană şi originile primului război mondial 1870 - 1907. 22. Mihai-Ştefan Dinu. Dimensiunea religioasă a securităţii - Bucureşti: ed. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2007. 23. Petre Duţu, mihai-Ştefan Dinu. Politica Europeană de Securitate şi Apărare - cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor - Bucureşti: ed. Universităţii Naţionale de Apărare Carol 2007. www.osce.org 16

www.nato.md www.europe.eu.int www.cadranpolitic.ro www.revista22.ro www.globalizare.com www.conflict.md.

17

Test la disciplina Securitatea Interna ională Lector Mursa Elena Aprobat ef Catedra _________________ Data ____________________ Numele, prenumele, specialitatea _____________________________________________________________________________________ 1. Noul concept de securitate internaţională _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 2 puncte 2. Evoluţia rolului statului naţional în contextul securită ii interna ionale: _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 2 puncte 3. Rolul ONU în politica dezarmării i controlul armamentelor: _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 2 puncte 4. Fenomenul terorist ca factor destabilizator al securităţii internaţionale: _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 2 puncte 5. Mijloacele pasnice de solutionare a diferendelor internationale : _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 2 puncte 6. Caracterul general-uman al problemelor globale ale contemporaneităţii şi căile de soluţionare ale lor _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 1 punct 7. Influenţa proceselor migraţioniste asupra securitî ii internaţionale _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 1 punct 8. Influenţa problemelor ecologice asupra sistemului contemporan de securitatea internaţională _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 1 punct 18

9. Noile provocări ale regimurilor internaţionale de nerăspîndire a armamentului de distrugere în masă _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 1 punct
(Evaluare: 14-10 puncte = nota 10; 10-8 puncte = nota 9; 8-6 puncte = nota 8; 6-4 puncte = nota 7; 4-2 puncte = nota 6; 2 puncte = nota 5)

19

Test la disciplina SECURITATEA INTERNA IONALĂ Lector Mursa Elena Aprobat ef Catedra _________________ Data ____________________ Numele, prenumele, specialitatea _____________________________________________________________________________________ 1. Scrie i defini ie la terminul „securitatea interna ională” _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 3 puncte 2. Care este rolul ONU pentru „Securitatea interna ională” _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 3 puncte 3. Care este rolul NATO pentru „Securitatea interna ională” _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 3 puncte

20

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful