UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR

SPECIALIZAREA: IEA

PROIECT LA

Burse de valori i mrfuri

NDRUMTOR: Prof. dr. Aurel Chiran

STUDENT:

2012

Piaa de capital Introducere

Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor i mecanismelor prin care se realizeaz transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital -investitorii - ctre cei care au nevoie de capital, cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) i prin intermediul unor operatori specifici (societile de servicii de investiii financiare). Se poate afirma despre piaa de capital c este specializat n efectuarea de tranzacii cu active financiare cu scadene pe termene medii i lungi. Prin intermediul ei, capitalurile disponibile sunt dirijate ctre agenii economici naionali sau sunt atrase de pe pieele altor ri, unde resursele de capital depesc necesitile financiare interne de acoperit sau autoritile monetare impun anumite restricii privind accesul la resursele financiare-interne. Aceste definiii nu acoper n ntregime activitatea de pe piaa de capital, innd cont de locul i rolul pieei de capital n ansamblul, mecanismelor economice, deoarece nu se poate face o delimitare strict ntre piaa de capital i piaa financiar, cele doua noiuni fiind interdependente, prin includerea sau completarea reciproc, n funcie de reglementrile fiecrei ri n parte. Se pot delimita ns dou moduri de definire a pieelor (de capital i financiar): > Abordarea european, bazat pe sistemul bancar, n care bncile (ca operatori specifici) sunt prezente pe ambele tipuri de piee i n care se regsete urmtoarea structur pentru piaa de capital:

piaa monetar -> capitaluri atrase pe termen scurt i mediu; piaa ipotecar -> capitaluri atrase n special pentru construirea de locuine piaa financiar -> pentru emisiunea, plasarea i tranzacionarea

titlurilor de capital pe termen lung; > Abordarea anglo-saxon, bazat pe manifestarea liber a cererii i ofertei pe fiecare tip de pia n parte i care prezint instrumente, operatori i instituii de reglementare i supraveghere specifice i n care piaa financiar cuprinde: piaa de capital -> pentru capitaluri pe termen mediu i lung; piaa monetar -> pentru capitaluri atrase i plasate pe termen scurt. In fapt, organizarea instituional a pieelor este dat de trei elemente:

a. instrumentele folosite de fiecare pia; b. operatorii specifici; c. mecanismul de pia cu regulile sale specifice.

Spre deosebire de pieele monetare, unde instrumentele se negociaz pe termen scurt, piaa de capital se caracterizeaz prin tranzacii pe termen mediu i lung cu valori mobiliare specifice: aciuni, obligaiuni, bonuri de tezaur i derivate pe baza acestora - contracte options, futures (care au cunoscut o dezvoltare spectaculoas n ultimii ani). n general, instrumentele pe piaa de capital sunt: > > valori mobiliare cu venituri fixe: titluri de stat (guvernamentale, municipale); obligaiuni ale societilor comerciale; valori mobiliare cu venituri variabile:

aciuni comune i prefereniale; valori mobiliare derivate: combinate; forwards; standardizate (futures, options); valori mobiliare sintetice (contracte pe indici bursieri). Organizarea unei piee de valori mobiliare depinde de satisfacerea unor condiii obligatorii: a. existena cererii de capital din partea societilor publice sau private, guverne, instituii financiar-bancare, societi de asigurare. Cererea este exprimat prin emisiunea de valori mobiliare, care urmeaz a fi schimbate pe lichiditi pentru satisfacerea nevoii de resurse. Cererea poate fi:
structural -> pentru finanarea de investiii productive de bunuri i servicii, de creare de noi societi, de dezvoltare a celor existente, de achiziionare de bunuri i servicii de ctre persoane fizice sau juridice; conjunctural -> pentru necesiti tranzitorii: limitri la plafonul de credite, deficite bugetare i ale balanelor

b. existena ofertei de capital pe baza disponibilitilor acumulate prin care se vor achiziiona titlurile de pe pia; c. tranzacii ct mai rapide; d. posibilitatea de ntlnire a cererii cu oferta pe o pia reglementat; e. nivelul preului de tranzacionare trebuie s fie public. Piaa de capital are dou componente: a. Piaa primar -> asigur ntlnirea cererii cu oferta de titluri, permind finanarea activitii agenilor economici i a colectivitilor publice. Este mijloc de distribuire i plasament de titluri.

b. Piaa secundar -> are rolul de concentrare a cererii i ofertei derivate. Este deschis, public (plasamentul se efectueaz n marea mas a investitorilor i tranzaciile au caracter public). Exist n practic emisiuni i plasamente private, dar ele nu fac obiectul reglementrilor i nu beneficiaz de mecanismele specifice unei piee financiare publice Pentru a funciona eficient, piaa secundar trebuie s respecte anumite cerine:
lichiditate: abundena de fonduri i titluri (asigur continuitatea derulrii

tranzaciilor); eficien: mecanisme operative la costuri ct mai reduse; transparen : informaia asigur o bun orientare investiional i contracararea tendinelor de monopol; corectitudine: prin reglementri se contracareaz tendinele de manipulare a pieei; adaptabilitate la condiiile economice i extra-economice. Funciile pieei secundare sunt:
asigurarea lichiditii i mobilitii economiilor investite; rspunsul la necesitatea crerii unei piee oficiale i organizate pentru deintorii

care doresc recuperarea fondurilor investite n valori mobiliare nainte de scaden (durata de via a aciunii este egal cu durata de via a emitentului); evaluarea permanent a titlurilor listate. Clasificarea pieelor secundare Pieele secundare de capital se caracterizeaz prin existena mai multor participani de ambele pri. Exist mai multe criterii de departajare: a) dup continuitate:

> piee intermitente -> formarea preurilor se bazeaz n general pe fixing. Tranzacionarea valorilor mobiliare este permis doar n anumite momente specificate: cnd un titlu este anunat, acele persoane interesate s vnd sau s cumpere se reunesc pentru o licitaie explicit. Se anun preuri pn cnd cantitatea cerut este ct mai aproape de cea oferit - cazul procedurii folosite la Bursa de la Paris pentru aciuni majore. Alt modalitate este reprezentat de ncredinarea ordinelor unui funcionar: periodic, un specialist al bursei fixeaz un pre care permite tranzacionarea unui numr maxim de aciuni de la ordinele acumulate anterior; > piee continue -> tranzacionarea titlurilor poate avea loc n orice moment. Tranzaciile nu se ncheie la un pre unic pentru ntreaga zi de tranzacionare, ci la preuri care se modific n cursul unei edine de burs. Dei mecanismul teoretic implic doar existena investitorilor, execuia practic ar fi ineficient fr aciunea intermediarilor; altfel, s-ar cere sume mari pentru ca investitorii s gseasc o ofert bun sau s-i asume riscul de a accepta una modest. Ordinele investitorilor intervin mai mult sau mai puin aleatoriu - preurile pot varia considerabil pe o astfel de pia, depinznd de jocul raportului cerere/ofert. n practic, intermediarii (dealeri market-makers i specialiti), urmrind ctigul personal, reduc fluctuaiile din preurile valorilor mobiliare (cnd acestea nu se datoreaz modificrilor de valoare ale activului-suport). n acest proces ei furnizeaz

lichiditate pentru investitori, lichiditatea fiind acceptat n sensul abilitii investitorului de a transforma valorile mobiliare deinute n sume cash la un pre similar cu cel al tranzaciei anterioare, presupunnd c n mecanismul pieei nu a intervenit o nou informaie; > piee mixte. Pentru titlurile mai importante se tranzacioneaz intermitent. b) dup suportul tranzacional, negocierile pot fi:

> licitaii libere; > prin calculator (tehnici electronice); c) dup localizarea ringului de negocieri, pieele se mpart n: > piee centralizate; > piee descentralizate; d) dup proprietatea asupra pieei i accesul operatorilor, exist piee: > private- dup acest principiu funcioneaz majoritatea pieelor moderne de inspiraie anglo-saxon; > de stat- pieele sunt privite ca instituii publice, cu acces liber al operatorilor; e) dup tehnica tranzacionrii, pot exista sisteme bazate pe:

> dubl licitaie; > formatori de pia; f) dup modul de formare a preului valorilor mobiliare, se deosebesc:
> piee de licitaie, n cadrul crora preul se formeaz ca punct de echilibru ntre cererea i oferta concentrat la burs; > piee de negocieri, de tip OTC, unde tranzaciile se deruleaz pe baza unui nivel negociat al preului, astfel nct, n acelai moment, aceeai valoare mobiliar s poat fi tranzacionat de mai muli intermediari la preuri diferite. Raiunea de a fi a pieelor secundare ine de facilitile pe care le ofer pentru ncheierea i executarea tranzaciilor cu valori mobiliare. n cazul burselor, concentrarea schimburilor ntr-un spaiu dat asigur accesul direct la informaia de pia i deci lichiditatea, transparena i economia de costuri. Prin tehnica electronic, transmiterea n timp real a datelor ctre toi participanii la sistem face inutil concentrarea geografic, prin aceasta explicndu-se concurena puternic pe care pieele OTC o exercit asupra burselor oficiale.

Piaa de capital din Romnia

Cele dou piee secundare de capital din Romnia, Bursa de Valori Bucureti (BVB) i RASDAQ, sunt piee electronice, continue. n ceea ce privete alte criterii, opiunile arhitecilor pieei au fost diferite. BVB este o societate public, cu un sistem centralizat bazat pe dubla licitaie. RASDAQ este un sistem privat, distribuit, bazat pe activitatea formatorilor de pia (market-makers"). Este de menionat c aceasta nu este singura deosebire dintre cele dou piee. Difer criteriile de listare, funciunile macroeconomice, sistemele de depozitare-decontare. Principalele momente ce caracterizeaz formarea i evoluia pieei de capital a Romniei sunt: 1994: aprobarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare i bursele de valori; 1994: crearea autoritii pieei de capital din Romnia Comisia Naional a Valorilor Mobiliare; > 1995: renfiinarea Bursei de Valori Bucureti (dup o ntrerupere de aproape 50 de ani), ca pia de licitaie; > 1996: crearea pieei RASDAQ, ca pia de negociere, pentru a permite tranzacionarea aciunilor provenite din programul de privatizare n mas; > 1997: lansarea primului indice bursier la BVB; > 2002: adoptarea pachetului legislativ privind piaa de capital, pachet care cuprinde: Legea nr. 525/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 28/2002 privind valorile mobiliare,
> >

serviciile de investiii financiare i pieele reglementate; Legea nr. 513/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv n valori mobiliare; Legea nr. 512/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 27/2002 privind pieele reglementate de mrfuri i instrumente financiare derivate; Legea nr. 514/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare. > 2004: alinierea legislaiei romneti la normele comunitare reprezentate de directivele privind serviciile financiare: Legea 297/2004 rpivind piaa de capital; > 2005 : fuziunea juridic i tehnic a BVB i RASDAQ

Instituiile pieei de capital sunt: Bursa de Valori Bucureti;

RASDAQ SRL; Societatea Naional de Compensare, Decontare i Depozitare(SNCDD); registrele independente. Finalizarea tranzaciilor, privit prin prisma viramentelor n conturile clienilor, presupune relaia cu bncile de decontare. Actorii pieei de capital sunt: emitenii publici i privai; investitorii individuali i instituionali; intermediarii - ageni de valori mobiliare care opereaz prin intermediul societilor de valori mobiliare, care urmeaz s fie reautorizate, n conformitate cu legislaia actual, ca societi de servicii de investiii financiare. Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.)

Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, autoritate administrativ autonom cu personalitate juridic, aflat n subordinea Parlamentului i nfiinat n anul 1994, i exercit prerogativele legale n domeniul pieei de capital i al burselor de mrfuri pe teritoriul Romniei. Pentru ndeplinirea atribuiilor sale, CNVM este nvestit cu puteri de reglementare, decizie, autorizare, interdicie, intervenie, anchet, sancionare disciplinar i administrativ, n condiiile stabilite de lege. Obiectivele CNVM:
stabilirea i meninerea cadrului necesar dezvoltrii pieei reglementate; promovarea ncrederii n pieele reglementate i n investiiile n instrumente financiare; asigurarea proteciei operatorilor i investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive i frauduloase; promovarea funcionrii corecte i transparente a pieelor reglementate; prevenirea manipulrii pieei i a fraudei i asigurarea integritii pieelor reglementate; adoptarea msurilor necesare pentru evitarea apariiei riscului sistemic pe pieele reglementate. Noul cadru legislativ este coerent, unitar i n acord cu normele i practicile existente pe pieele internaionale. Acesta asigur o mai bun transparen, o protecie a investitorilor la standarde europene, o cretere a lichiditii pieei, prin introducerea de noi instrumente financiare, i ntrirea rolului CNVM ca autoritate de supraveghere i control.

Piaa de capital - component a pietei financiare

Circuitul activelor financiare se desfsoar intre ofertantii de fonduri (investitori) si beneficiarii acestora, tranzactiile avand loc pe piata financiar. Piata financiar este alctuit din dou componente, avand in vedere tipul activelor financiare care se negociaz si mecanismul prin care acestea sunt introduse in circuitul financiar: a) piata monetar. Pe piata monetar national se efectueaz tranzactii monetare, in moneda national, intre rezidentii aceleiasi Tri. Piata monetar este piata pe care bncile se imprumut intre ele, pe termen scurt. Aparitia acestei piete se datoreaz surplusului de incasri pe care le au unele bnci si surplusului de plti pe care le au alte bnci. De la aceast regul fac exceptie unele institutii, cum ar fi CEC-ul sau bncile ipotecare, care sunt, de obicei, debitoare. Piata monetar indeplineste functia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate pe dou ci: 1) prin creditul acordat intre bnci; 2) prin cumprarea, de la diferite bnci, a unor hartii de valoare specifice pietei monetare, a cror scadent este relativ apropiat si care prezint certitudine in ceea ce priveste transformarea lor in bani lichizi, fr pierderi. O component a pietei monetare este piata valutar, pe care se confrunt cererea si oferta pentru diferite valute, care sunt, atat pentru ofertant, cat si pentru solicitant, monede strine, schimbul dintre ele urmand s depseasc restrictiile care ingreuneaz circulatia international a capitalului; b) piata de capital. Piata capitalurilor este specializat in intermedierea de tranzactii cu active financiare care au scadente pe termene medii (1-5 ani) si lungi (peste 5 ani). Prin intermediul ei, sunt satisfcute nevoile de capital ale solicitantilor cu disponibilittile de capital ale ofertantilor. In general, piata capitalurilor mreste posibilittile financiare. Principalele functii ale pietelor de capital sunt: emisiunea si vanzarea pentru prima dat de titluri financiare ale emitentilor sau debitorilor ctre posesorii de capitaluri financiare care doresc s cumpere valori mobiliare; negocierea de valori mobiliare, cu conditia ca acestea s fie vandute si transformate in lichiditti de primii lor posesori si mai inainte de scadent. 1.2. Tipurile si caracteristicile pietei de capital Pietele de capital pot fi grupate in functie de anumite criterii si caracteristici, cum ar fi: nivelul de tranzactionare, tipul de hartii de valoare tranzactionate, procedurile de schimb utilizate, localizarea fizic a pietei etc.
a. Nivelul de tranzactionare. Conform acestui criteriu exist:

piata primar este piata in cadrul creia emisiunile de titluri sunt tranzactionate pentru prima dat; emitentii de titluri obtin fondurile necesare pentru dezvoltarea afacerilor lor; piata secundar este piata in cadrul creia sunt tranzactionate titlurile ce sunt deja in circulatie. Este piata tranzactionrilor repetate, in functie de cererea si oferta de capital exprimate. Aceast piat face obiectul activittilor bursiere si al mecanismelor acestora. Ea mai este denumit si piat bursier; a treia piat este piata in cadrul creia are loc comercializarea titlurilor din afara bursei, printr-o retea specializat de societti mobiliare; a patra piat sau piata tranzactiilor directe este piata in cadrul creia titlurile sunt comercializate in bloc printr-o retea de institutii financiare la care iau parte cei interesati.

Pietele a treia si a patra sunt cele mai noi piete, dar cu dimensiuni dj notabile si care pot juca, in viitor, un rol de important crescand in tranzactiile cu titluri. b. Tipul de titluri. Conform acestui criteriu exist, in principal: piata de actiuni este piata de tranzactionare a actiunilor commune (ordinare) si a celor preferentiale, precum si a altor tipuri de actiuni ce acord drepturi reziduale asupra veniturilor emitentilor; piata de obligatiuni este piata de tranzactionare a oricrei creante ce presupune plti periodice ale cupoanelor si rambursarea fondului de imprumut la data scadent; piata titlurilor de stat este piata titlurilor de valoare puse spre vanzare populatiei si persoanelor juridice de ctre stat. c. Proceduri de tranzactionare. Conform acestui criteriu exist: piata de licitatie este piata in cadrul creia tranzactionarea este controlat de o a treia parte (numit si agent de piat), in functie de suprapunerea preturilor ordinelor de cumprare sau de vanzare, in cazul anumitor titluri. Tranzactiile sunt efectuate la acele preturi pentru care exist si cerere si ofert. Piata este impersonal, in sensul c identittile celor ce vand sau cumpr sunt necunoscute; piata de negociere este piata in cadrul creia cei ce vand sau cumpr negociaz intre ei volumul si pretul titlurilor in mod direct sau printr-un agent: broker sau dealer. Dac o tranzactie este incheiat de ctre dealer sau broker, identitatea unei prti rmane necunoscut celeilalte. Acest tip de piat este util pentru titlurile inactive si pentru tranzactiile de valori foarte mari, care pot determina fluctuatii pe termen pe piata de licitatie, pan in momentul in care vor exista destule ordine in cealalt parte a pietei. Negocierea acord timp pentru identificarea ofertantilor si cumprtorilor si, de asemenea, pentru recalcularea pretului sau volumului tranzactiei. Piata de negociere se mai numeste si piata interdealeri. d. Locul tranzactionrii. Conform acestui criteriu exist: piata organizat este piata cu reguli de tranzactionare stabilite, de regul, dup principiile de lucru ale pietei de licitatie, la un sediu central cu localizare cert. Actiunile sunt tranzactionate in cadrul unui astfel de tip de piat; piata Over The Counter (OTC) este piata constituit din birourile dealerilor, brokerilor si ale emitentilor de titluri secundare (bnci comerciale, companii de asigurri). Pentru ca aceste tranzactii s se desfsoare in multe locuri, ea este construit prin telefon, telex sau computer. Aceste piete sunt, in principal, piete de negociere, obligatiunile fiind obiectul principal al tranzactiilor. e. Dinamica si riscul tranzaciilor. Conform acestui criteriu exist: piata la vedere este piata pe care titlurile sunt tranzactionate pentru livrare si plata imediat. Imediat este definit de ctre piat si are form variat, in functie de tipurile de titluri. Mai este folosit si denumirea de piat de numerar. Principala caracteristic a acestei piete este reglarea imediat a tranzactiilor.Tipurile de valori mobiliare cotate pe un astfel de tip de piat fac obiectul tranzactiilor de valoare redus; piata anticipat (forward) este principala piat ce permite cele mai diverse tranzactii cu titluri. Caracteristica ei major este constituit de faptul c operaiile de vanzare-cumprare sunt achitate o dat pe lun, in ziua de lichidare. Tranzactiile sunt efectuate pentru un anumit volum de titluri, numit cotatie;

piata futures este piata in cadrul creia titlurile sunt comercializate invederea unor livrri si plti viitoare. Instrumentul comercial se numeste contractfutures. Titlurile comercializate ce sunt stipulate in contract pot fi deja in circulatie sau pot fi emise inainte de data scadent mentionat in contract. Dac un contract futures este tranzactionat Over The Counter prin negociere, el se va numi contract anticipat; piata de optiune (options) este piata in cadrul creia sunt tranzactionate titluri cu livrare ulterioar, conditionat de prevenirea riscului de investitie. Instrumentul comercial se numeste contract de optiune. Contractul de optiune se execut la alegerea beneficiarului. Principalele tipuri de contracte de optiune sunt: optiuni de apel, care permit detintorului s cumpere o anumit hartie de valoare de la un ofertant sau emitent, la un anumit pret, inainte de scadenta stabilit; optiuni exprimate, care permit detintorului s vand o anumit hartie de valoare emitentului acelei hartii, la un pret si intr-un moment stabilite. f. Intensitatea zilnic a tranzaciilor. Conform acestui criteriu exist: piata permanent este piata in cadrul creia, pentru un titlu, se inregistreaz o succesiune de cotatii bursiere in timpul unei sedinte (call-over). Principiul acestei piete este executarea comenzilor in timp util si cotatia diferitelor cursuri pe durata intregii zile. De obicei, aceste piete public zilnic 4 cursuri: pretul de deschidere, cel mai mare pret al zilei, cel mai sczut pret al zilei, pretul de inchidere; piata de apel este piata in cadrul creia cotatiile tranzactiilor se efectueaz prin stabilirea unui pret de echilibru la o or de echilibru. g. Dup modul n care se procur si se tranzactioneaz banii. Conform acestui criteriu exist: piete de datorie sunt piete caracterizate prin instrumente care, in general, raporteaz doband la perioade fixe, pentru imprumuturi acordate pe perioade cuprinse intre 12 luni si 30 de ani. Din aceast cauz, respectivele piete mai sunt cunoscute si sub denumirea de piete de venituri fixe (Fixed Income Markets). Aceste piete implic angajarea de imprumuturi pe termen mediu si lung; piete de titluri de valoare sunt piete care, de asemenea, implic angajarea de imprumuturi pe termen mediu si lung, dar, in acest caz, imprumuttorului nu i se plteste doband. In schimb, firma care angajeaz imprumutul emite actiuni (stocks sau shares) in favoarea investitorilor, care devin, astfel, coproprietari ai respectivei societti cu alte cuvinte devin detintori de coteprti (actionari) din capitalul unei companii. In functie de cat de bine performeaz respectiva firm, investitorii pot beneficia sau nu pot beneficia de plti de dividend pe actiunile pe care le detin.

Principalele caracteristici ale pietelor de capital sunt: a) negociabilitatea: angajarea de imprumuturi bnesti si investirea sunt realizate prin utilizarea de instrumente financiare care sunt negociabile. Aceasta inseamn c titlul de proprietate poate fi transferat in orice moment; b) finantarea nebancar: emitentul de pe pietele de capital nu angajeaz imprumutului bnesti direct de la o banc comercial, ci emite instrumente financiare in scopul vanzrii lor ctre investitori; c) termenul de scadent: in general, termenul de scadent perioada pentru care se acord sau se angajeaz imprumuturi bnesti este mai mare de un an; d)instrumente financiare: pe piata de capital, instrumentele de datorie, cum ar fi obligatiunile, sunt emise cu precizarea termenului de scadent, a dobanzii care trebuie pltit si a termenului de plat. In cadrul pietelor de titluri de valoare, actiunile care se emit reprezint prti din capitalul unei societti 1.3. Cele dou tipuri de piete de titluri de valoare si interdependenta dintre ele a. Piata primar de capital Piata primar sau piata noilor emisiuni este acea piat pe care are loc transferul initial de bani de la investitori ctre firme, odat cu emiterea de actiuni. Prima vanzare a valorilor mobiliare emise se realizeaz in cadrul pietei primare, caracterizat prin existenta unui singur vanztor, respectiv emitentul valorilor mobiliare. Ea se face, de regul, la un pret unic de vanzare a valorilor mobiliare. Intrucat contravaloarea actiunilor nu este rambursat, firmele obtin un imprumut perpetuu. Piata primar are rolul de plasare a emisiunilor de titluri mobiliare, pentru atragerea capitalurilor disponibile pe termen mediu si lung, atat pe pietele interne de capital, cat si pe pietele internationale. Detintorii de capital sunt, in general, cunoscuti, oferind emitentului de titluri de valoare posibilitatea s ia contact direct cu investitorii, obtinand resursele financiare de care are nevoie. Asemenea plasamente private sunt relativ rare, majoritatea emitentilor fcand apel la economiile publice, prin utilizarea resurselor bancare. Mijloacele prin care o societate comercial poate obtine fonduri fie prin majorarea capitalului social, fie prin atragerea unui imprumut sunt oferta public de vanzare si plasamentul privat. Astfel, cand o firm este lansat (floated) la o burs de valori, capitalul procurat provine de la o piat public. Noile emisiuni de acest fel mai sunt denumite, uneori, ofertri publice initiale (Initial Public Offerings IPOs). Dac o firm doreste s fie lansat, ea trebuie s indeplineasc anumite criterii financiare. O dat ce o firm a fost lansat la o burs, ea este trecut pe lista oficial sau principal, devenind astfel listat.
b. Piata secundar de capital

Odat puse in circulatie titlurile mobiliare prin emisiunea pe piata primar, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundar. Piata secundar ofer posibilitatea detintorilor de

actiuni si obligatiuni s le valorifice inainte ca acestea s aduc profit (dividende sau dobanzi). Piata secundar reprezint, in acelasi timp, modalitatea de a concentra in acelasi loc investitori particulari sau institutionali, care pot vinde sau cumpra titluri mobiliare, avand garantia c acestea au valoare si pot fi reintroduse oricand in circuit. Piata secundar este si expresia aproape perfect a reglrii libere a cererii si ofertei de valori, fiind un barometru al nevoii de capital, dar si al strii economice, sociale, politice si militare a unei ri. Pretul la care se negociaz titlurile mobiliare, ca expresie a cererii si a ofertei, reprezint echilibrul a doi factori opusi: pe de o parte, maximizarea rentabilittii unei actiuni/obligatiuni, iar, pe de alt parte, minimizarea riscului pe care il implic orice titlu, ambele referindu-se la dividendele sau dobanzile ce revin la sfarsitul anului financiar si la pretul de vanzare-cumprare specific unui moment ulterior. De mentionat este si faptul c majoritatea afacerilor de pe pietele de actiuni din lume nu constau in noi emisiuni, ci se concentreaz pe piata secundar, respective tranzactionarea de actiuni dup momentul emiterii lor initiale. Dac cineva care a cumprat actiuni ar pstra respectivele actiuni asteptand s incaseze dividendele aferente, nu ar mai exista o piat secundar. Piata secundar de valori mobiliare in Romania are dou componente: Bursa de Valori Bucuresti si piata electronic RASDAQ. Desi aceste dou piee au functii specifice, intre ele exist o strans interdependent. Astfel, de exemplu, in cazul pietei obligatare, dobanda la obligatiunile emise se adapteaz in functie de pretul curent al obligatiunilor, stabilite pe piata secundar. In functie de evolutia cursului bursier al actiunilor pe piat, societatea emitent va avea dificultti (cursul bursier nu creste) sau va reusi (cursul bursier creste) s-si asigure cresterea capitalului financiar. Rezult, deci, c piata financiar primar este legat de evolutia titlurilor financiare de pe piata financiar secundar, iar aceasta influenteaz, la randul ei, comportamentul subiectilor economici (ofertanti si solicitatori de capital financiar) de pe piata financiar primar. Operatiunile financiare sunt specifice celor dou componente ale pietei de capital. Pe piata financiar primar se deruleaz operatiunile legate de emisiunea titlurilor financiare, prin intermediul sistemului bancar si al organismelor financiare specializate. Prin emisiunea titlurilor financiare are loc plasarea veniturilor economisite prin intermediul pietei financiare primare. Pe piata financiar secundar au loc tranzactii curente cu titluri financiare si operatiuni speculative.

PIATA DE CAPITAL este conditionata de existenta economisirii ca fundament al ofertei de capital functioneaza ca un mechanism de legatura intre cei la nivelul carora se manifesta un surplus de capital (investitori) si cei care au nevoie de capital (emitenti) loc de intalnire al vanzatorilor si cumparatorilor de valori mobiliare Active tranzactionate / suport valorile mobiliare

CEREREA SI OFERTA DE CAPITAL Cererea de capital are ca reprezentanti emitentii de valori mobiliare. Emitentii de valori mobiliare reprezinta organisme publice sau private care au emis valori mobiliare (actiuni, obligatiuni, etc) pentru a finanta anumite nevoi (de investitii, dezvoltare, etc). Categorii de emiteni de valori mobiliare :

Societi comerciale pe aciuni deinute public (deschise): emit aciuni comune i obligaiuni corporative. Autoritile publice locale emit obligaiuni municipale Statul-emite obligaiuni de stat i titluri de stat (certificate de trezorerie) Instituii financiare internaionale: BERD, BM, BEI, IFC, etc.

Oferta de capital: reprezentantii ofertei de capital sunt investitorii, fiind posesorii unui surplus de capital. Investitorii pot fi: 1. Investitori individuali- persoane fizice 2. Investitori instituionali (calificai) -reprezint o clas sofisticat de investitori, care dispun de resurse financiare impresionabile, capabili s evalueze i s i asume riscurile investiionale, din aceast categorie de investitori fcnd parte (fr ca enumerarea s aib caracter exhaustiv) : - societile de servicii de investiii financiare (SSIF) care au dreptul de tranzacionare pe nume i n cont propriu, i au dreptul de a subscrie n baza unor angajamente ferme n cadrul unor oferte publice (de exemplu oferte publice de vnzare aciuni, derulate prin metoda plasamentului garantat) ; - societile de investiii financiare (SIF) : reprezint fonduri nchise de investiii, ncadrate n categoria altor organisme de plasament colectiv conform legislaiei incidente pieei de capital. Sub aspect juridic, sunt organizate sub forma unor societi comerciale pe aciuni, de tip deschis, fiind admise la cota Bursei de Valori Bucureti din 1 noiembrie 1999 i avnd drept obiect de activitatea administrarea investiiilor, adic a plasamentelor de capital efectuate n alte societi comerciale, care opereaz n diferite sectoare ale economiei naionale.

- societile de administrare a investiiilor (SAI): sunt persoane juridice organizate sub forma societilor comerciale pe aciuni, avnd drept obiect de activitate administrarea, n condiiile legii, a organismelor de plasament colectiv n valori mobiliare (cunoscute sub denumirea de fonduri deschise de investiii sau fonduri mutuale) precum i a altor organisme de plasament colectiv. n acest sens, ele stabilesc i aduc la nfptuire politica investiional a fondurilor deschise de investiii, n acord cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaa de capital i ale Regulamentului nr. 15/2004 emis de CNVM n aplicarea acestui act normativ. De asemenea, n condiiile stipulate conform prospectului de emisiune a fondurilor deschise de investiii privind strategia i coordonatele politicii investiionale, SAI administreaz resursele financiare mobilizate de la investitori i le plaseaz n active cu diferite grade de risc, precum aciuni tranzacionate (fonduri de aciuni), obligaiuni municipale i/sau corporative (fonduri de obligaiuni), titluri de stat i certificate de depozit bancar (fonduri monetare) sau diverse combinaii ale acestor active (fonduri diversificate - instituii de credit (societi bancare) : folosesc instrumentele financiare specifice pieei de capital pentru fructificarea (aprecierea) fondurilor proprii, fie n scopul remunerrii superioare a depozitelor bancare atrase de la deponeni, fie n scopul dezvoltrii activitilor operaionale. - societile de asigurare-reasigurare : se regsesc n calitate de operatori pe piaa de capital, n cutare de oportuniti investiionale care s fructifice fondurile atrase de la asigurai sub forma primelor de asigurare, pentru a asigura un anumit nivel de comfort n ornorarea angajamentelor financiare asumate fa de acetia (cu precdere n cazul asigurrilor de via- de tip unit linked care se leag de anumite programe investiionale derulate pe maturiti ndelungate). - fonduri de pensii private: utilizeaz vehicule investiionale oferite de piaa de capital, n definirea strategiei i a politicii investiionale care s permit plasarea resurselor atrase de la beneficiarii acestor fonduri de pensii private, n condiiile realizrii unor rentabiliti satisfctoare pe o baz prudenial de diversificare a riscurilor. - organisme i instituii financiare de talie internaional : Fondul Monetar International, Banca Central European, BEI, BERD, Divizia de Investiii i Finanare a Bncii Mondiale (IFC). Din punct de vedere al comportamentului investitional, investitorii se impart in 3 categorii: - investitori strategici au ca obiectiv obtinerea unui pachet de actiuni in jurul pozitiei majoritare; mecanismul: cumpararea companiei, retehnologizarea ei si vanzarea ei profit - investitori de portofoliu investesc in pachete semnificative de actiuni de ex fonduri de investitii, apoi vand pachetul dar nu neaparat cel majoritar - investitori speculativi vizeaza obtinerea de profit pe termen scurt din diferente de pret. INTERMEDIARII PE PIAA DE CAPITAL n categoria intermediarilor pe piaa de capital, opereaz n condiiile Legii nr. 297/2004 privind piaa de capital i a altor reglementri incidente (Regulamentul CNVM nr.

32/2006 privind serviciile de investiii financiare) se regsesc societile de servicii de investiii financiare (SSIF) i instituiile de credit. Potrivit Legii nr. 297/2004 privind piaa de capital, intermediarii pot presta cu titlu profesional urmtoarele categorii de servicii de investiii financiare: I. Servicii principale: a) preluarea i transmiterea ordinelor primite de la investitori n legtur cu unul sau mai multe instrumente financiare; b) executarea ordinelor n legtur cu unul sau mai multe instrumente financiare, altfel dect pe cont propriu; c) tranzacionarea instrumentelor financiare pe cont propriu; d) administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor, pe baz discreionar, cu respectarea mandatului dat de acetia, atunci cnd aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente financiare; e) subscrierea de instrumente financiare n baza unui angajament ferm i/sau plasamentul de instrumente financiare; II. Servicii conexe: a) custodia i administrarea de instrumente financiare; b) nchirierea de casete de siguran; c) acordarea de credite sau mprumuturi de instrumente financiare unui investitor, n vederea executrii unor tranzacii cu instrumente financiare, n care respectiva societate de servicii de investiii financiare este implicat n tranzacii; d) consultan acordat societilor cu privire la orice probleme legate de structura de capital, strategie industrial, precum i consultan i servicii privind fuziunile i achiziiile de societi; e) alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare n baza unui angajament ferm; f) consultan de investiii cu privire la instrumentele financiare; g) servicii de schimb valutar n legtur cu activitile de servicii de investiii financiare prestate. REGLEMENTAREA PIETEI DE CAPITAL Organismul de reglementare i supraveghere Instituia de reglementare i supraveghere a pieei de capital n Romnia este Comisia Naional a Valorilor Mobiliare din Romnia care potrivit O.U.G. nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Legea nr. 514/2002,are urmtoarele obiective fundamentale : stabilirea i meninerea cadrului necesar dezvoltrii pieelor reglementate; promovarea ncrederii n pieele reglementate i n investiiile n instrumente financiare; asigurarea proteciei operatorilor i investitorilor mpotriva practicilor neloiale, abuzive i frauduloase; promovarea funcionrii corecte i transparente a pieelor reglementate; prevenirea manipulrii pieei i a fraudei i asigurarea integritii pieelor reglementate;

 pieele reglementate;

stabilirea standardelor de soliditate financiara i de practic onest pe

adoptarea msurilor necesare pentru evitarea apariiei riscului sistemic pe pieele reglementate; prevenirea afectrii egalitii de informare i tratament al investitorilor sau al intereselor acestora.
CADRUL INSTITUTIONAL AL PIETEI DE CAPITAL DIN ROMANIA Legea pietei de capital nr 297 / 2004

CNVM Comisia Nationala a Vaolrilor Mobiliare BVB Bursa de Valori Bucuresti (care a devenit intre timp societate S.A.) BER Bursa Elecronica RASDAQ (fosta RASDAQ) SNCDD Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare SRI Societatile de Registru Independent BRM Bursa Romana de Marfuri BMFMS - Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu OPCVM Organismul de Plasament colectiv al Valorilor Mobiliare SAI Societati de Administrare a Investitiilor (au personalitate juridica) FDI Fonduri de Administrare (NU au personalitate juridica) SSIF Societati de Servicii de Investitii Financiare (societati de brokeraj)

PRODUSELE PIETEI DE CAPITAL Exista 3 categorii de produse: I. valori mobiliare primare din care fac parte: 1. actiunile 2. obligatiunile 3. drepturi de subscriere 4. titluri de garantie II. valori mobiliare derivate 1. contracte tip forward contracte nestandardizate ce creeaza pentru parti obligatia de a vinde/cumapra o marfa la un pret convenit la data incheierii tranzactiei si care se executa prin livrarea efectiva a marfii si plata la o data viitoare 2. contracte tip futures contracte standardizate ce creeaza pentyru parti obliagtia de a vinde /cumpara un activ suport la data scadentei la un pret convenit la momentul incheierii tranzactiei 3. contracte tip options contracte standardizate care in schimbul unei prime creeaza pentru cumparator dreptul nu si obligatia de a cumapra/vinde un activ suport la un pret prestabilit (numit pret de exercitare) pana la data expirarii. III. valori mobiliare sintetice 1. contracte derivate pe indici bursieri Valorile mobiliare primare sunt utilizate in operatiunile de finantare ale emitentilor pe piata de capital. Valorile mobiliare derivate sunt reprezentate de contracte la termen care au ca activ suport marfuri, actiuni, valute, rata dobanzii, etc. Aceste valori mobiliare sunt utilizate si pentru operatiuni de acoperire a riscurilor denumite si operatiuni de haging. Valorile mobiliare sintetice sunt operatiuni relativ recente respectiv sunt derivate pe indici bursieri.

I. Valori mobiliare primare: ele se impart in 2 clase: clasa titlurilor de capital equity (actiuni, drepturi) clasa titlurilor de credit debts (obligatiuni, titluri de garantie)

1. Actiunile comune: Definitie: Actiunile reprezinta fractiuni egale din capitalul social al unei companii reglementand raportul juridic dintre emitent si actionar In literatura anglo-saxona sunt 3 tipuri de denumiri pentru actiuni: a. shares reprezinta actiunea ca o fractiune egala a capitalului social al unei societati b. stocks reprezinta calitatea de actionar c. equities reprezinta dreptul la proprietate, de a beneficia pe viitor de profituri

Clasificarea actiunilor:
1. din punct de vedere al drepturilor pe care la confera detinatorului exista: a. actiuni comune (ordinare) confera drepturi si obligatiuni egale tuturor detinatorilor b. actiuni preferentiale confera posesorilor drepturi suplimentare, bucurandu-se de privilegiul unui divident prioritar, dar de cele mai multe ori sunt lipsite de dreptul de vot. 2. din punct de vedere al modului de identificare al proprietarului exista: a. actiuni nominative (au inscris numele si pot fi emise sub forma materializata sau dematerializata) b. actiuni la purtator (pot fi emise doar in forma materializata detinatorul acestora fiind recunoscut drept actionar) 3. din punct de vedere al formei sub care sunt emise exista: a. actiuni materializate (imprimate pe suport fizic) b. actiuni dematerializate (sunt evidentiate prin inscriere in cont, dovada lor facanduse printr-un extras de cont)

Caracteristicile actiunilor:
1. actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social al unei societati ==. Ca genereaza drepturi si obligatii egale pentru detinatori 2. actiunile au o anumita valoare nominala. In Romania valoarea minima a unei actiuni este de 1000 lei (0.1 lei noi) 3. actiunile sunt indivizibile, ele in grup pot fi divizate prin operatiune de splitare (marire atunci cand actiunile cresc foarte mult, ca sa nu ii scada lichiditatea) si se poate reduce numarul lor prin actiune de consolidare. 4. actiunile sunt titluri financiare negociabile si tranzactionabile

 Drepturile si obligatiile actionarilor: Obligatiile actionarilor:

1. actionarii sunt obligati sa vireze sume de bani aferente actiunilor subscrise Drepturile actionarilor:
1. dreptul la dividende respectiv in cazul in care emitentul inregistreaza profit,

2. 3.

4.

5.

6.

7.

actionarii au dreptul sa obtina (sa primeasca) o cota parte din profitul repartizat pentru dividende proportional cu ponderea in capitalul social. dreptul la vot in AGA respectiv actionarii se pot exprima referitor la mersul afacerii votand in general dupa principiul o actiune 1 vot. dreptul la tranzactionare actionarii au dreptul sa tranzactioneze liber actiunile pe o piata reglementata; exceptie fac societatile de tip inchis la care se aplica dreptul de preemptiune. dreptul la informare actionarii au dreptul sa fie informati cu privire la mersul afacerii in general si este obliagtoriu sa fie informati in legatura cu rapotarile financiare ale companiei, raportul administratorilor si raportul cenzorilor si auditorilor. dreptul la repartizarea activului ramas dupa acoperirea tuturor datoriilor in cazul in care sociatatea emitenta intra in lichidare sau este declarata in stare de faliment dreptul comun in materie ce impune societatii de a-si inregistra actiunile la Registrul Comertului si de a tine evidenta actionarilor intr-un Registrul al Actionarilor. dreptul la raspundere limitata,in limita participarii la capitalul social. In cazul in care emitentul intra in faliment pierderea maxime pentru actionari este limitata la valoarea investitiei.
PASIV Active Imob. Capital Social Rezerve Capit al propr iu

ACTIV Active corporale Active necorpora le Stocuri Disponibil itati Active circula nte

Pe termen scurt Pe termen mediu si lung

Dator ii

Valoarea nominala VN = CS / Nr actiuni

Valoarea contabila VC = A / Nr Actiuni = P / Nr Actiuni Valoarea contabila neta VCN = A Datorii / Nr Actiuni = CP / Nr Actiuni Valoarea neta corectata sau valoarea contabila corectata VNC = Activ neta corectat (ANC) / Nr actiuni Valoarea de piata este data de raportul dintre cerere si oferta VP = Capitalizare / Nr Actiuni corect este Capitalizarea = VP x Nr actiuni

b. actiuni preferentiale confera posesorilor drepturi suplimentare fata de drepturile comune, bucurandu-se de privilegiul unui divident prioritar, dar de cele mai multe ori sunt lipsite de dreptul de vot. Dividendul actiunilor preferentiale este platit cu prioritate fata de dividendul actiunilor comune. In Romania exista 2 prevederi legale referitoare la actiunile preferentiale: 1. valoarea nominala a actiunilor preferentiale trebuie sa fie egala cu valoarea nominala a actiunilor comune 2. numarul (valoarea totala) a actiunilor preferentiale nu trebuie sa depaseasca din numarul (valoarea totala) a actiunilor comune. Clauzele actiunilor preferentiale (sunt dreptrui suplimentare): 1. clauza de convertibilitate aceasta clauza face referire la posibilitatea transformarii actiunilor preferentiale in actiuni comune ale societatii emitente.Acesta se realizeaza in anumite conditii, intr-un anumit moment denumit rata de conversie este stabilit de AGA si precizeaza raportul in care se vor transforma actiunile preferentiale in actiuni comune (ex daca rata de conversie de 3:1 inseamna ca fiecare actiune preferentiala poate fi transformata in 3 actiuni comune). 2. clauza de rascumparare reprezinta posibilitatea ca emitentul sa isi rascumpere titlurile emise in anumite conditii predefinite. 3. clauza de returnabilitate presupune posibilitatea ca detinatorii actiunilor sa le returneze emitentului in anumite conditii predeterminate.

4. clauza de cumulativitate - presupune faptul ca, in situatia in care datoriile emitentului catre detinatorul de actiuni preferentiale nu pot fi platite, ele se raporteaza la un exercitiu financiar urmator pana vor fi achitate integral. 5. clauza dividendului predeterminabil 6. clauza privind participarea suplimentara la profit este o clauza care aduce un dividend suplimentar fata de dividendul cuvenit in mod normal, in anumite conditii.

O abordare comparativ a celor dou clase fundamentale de aciuni, din punct de vedere al principalelor drepturi conferite deintorilor, precum i cteva aspecte care fac not discordant, pot fi surprinse n tabelele urmtoare:

Drepturi conferite conferiteconferite 1. dreptul de recuperare a capitalului investit 2. dreptul de vot

Aciuni obinuite Da

Aciuni prefereniale Da - iar recuperarea se face cu prioritate fa de deintorii de aciuni obinuite.

Da

Nu - n mod obinuit; Da - n situaii excepionale (preluri, fuziuni, achiziii)

3.

dreptul de

4. dreptul la dividende

Da

Da - plata dividendelor se realizeaz cu prioritate fa de dividendele pentru aciunile obinuite. n cazul n care compania are emise i aciuni obinuite i aciuni prefereniale, atunci este obligatoriu s plteasc n primul rnd dividendele pentru aciunile prefereniale (dac prioritatea nu este respectat, acesta este singurul caz n care acionarii prefereniali - pot

aciona n justiie compania pentru neplata dividendelor) Aciuni obinuite 1. valoarea nominal, daca exist, este mic. Aciuni prefereniale 1. valoarea nominal este de cel puin 5 - 10 ori mai mare dect cea a aciunilor obinuite. 2. dividendele sunt relativ fixe i sunt stabilite de obicei - ca procent din valoarea nominal a aciunii prefereniale

2. dividendele pltite sunt variabile, n funcie de mrimea profitului obinut de companie i n funcie de practicat. politica de dividende

3. au o durata de via nelimitat odat emise este posibil s rmn pe pia pn cnd societatea dizolv sau comercial emitent se

3. se emit pentru perioade limitate de timp i se recurge la lansarea lor pe pia mai ales atunci cnd se consider c punerea n circulaie a aciunilor obinuite nu ar avea impact asupra investitorilor.

dispare n orice alt mod.

4. valoarea de pia depinde exclusiv de raportul dintre cererea i oferta de astfel de aciuni (evident, raportul cerere/ ofert este influenat de o multitudine de ali factori).

4. valoarea de pia depinde n primul rnd de rata de referin a dobnzii (din cauza dividendului relativ fix care este comparat cu aceasta rat) i abia apoi de raportul cerere/ ofert

5. aciunile obinuite pot s existe independent de aciunile prefereniale.

5. pentru ca o companie s poat emite aciuni prefereniale, este necesar s fi emis n prealabil cel puin o categorie de aciuni obinuite.

6. se adreseaz oricrui tip de investitori.

6.se adreseaz n special investitorilor care prefer s obin din plasamentele lor un venit relativ stabil, chiar daca acesta este mai sczut.

STADIILE DE EXISTENTA ALE ACTIUNILOR

1. Actiuni autorizate In Romania reprezinta acelasi lucru ca si numarul de actiuni emise. Sunt actiunile pe care o societate le poate emite. 2. Actiuni in curs de emisiune Prin procesul de oferta publica aceste actiuni nu se stie dace vor fi emise (perioada subscriere este de 2 luni). 3. Actiuni aflate in cirsulatie Sunt actiouni ce au trecut printr-o oferta publica. 4. Actiuni tezaurizate

Sunt actiuni cumparate si detinute de emitent. ele sunt lipsite de drepturi. cantitatea de actiuni este limitata; in Romania este de maxim 10% durata de tezaurizare este limitata; in Rimania este de maxim 1 an scopul tezaurizarii trebuie declarat
5. Actiuni neemise sunt aciuni pentru care societatea emitent a primit autorizaia de a

le emite, dar care nu sunt puse n circulaie. Aceste aciuni sunt pstrate sub forma unei rezerve pentru operaiunile de majorare a capitalului social sau pentru a realiza operaiunile pentru care nu au fost rscumparate aciuni proprii.

POLITICA DE DIVIDEND Dividendul este recompensa primita de actionari pentru riscul asumat prin achizitionarea unei actiuni si este primit de acestia in baza dreptului de coproprietatea asupra afacerii. In momentul in care un emitent face cunoscut faptul ca va acorda dividende, va comunica si o data calendaristica, la care toti actionarii inregistrati au dreptul sa incaseze acele dividende; aseasta data numidu-se data de referinta. Actionarii inregistrati la o anumita data stabilita (data de referinta) in Registrul Actionarilor beneficiaza de dividendul aferent indiferent de perioada de detinere.

data cum-dividend T-3

data ex-dividend T -2

data inregistrarii

data declararii (anunt de presa)

data de referinta

data tenerii sedintei (AGA)

data platii dividendelor

data declararii dividendelor (anuntul de presa), reprezinta data la care se face

public convocatorul AGA

data de registru este data inregistrarii dobandirii de valori mobiliare de catre

detinatorii care beneficiaza de drepturile conferite de acestea. In Romania data inregistrarii dobandirii actiunii se face dupa 3 zile lucratoare dupa data efectuarii tranzactiei de cumaprare de pe piata (denumita si decontare la T + 3). data cum dividend este situata cu 3 zlie lucratoare inaintea datei de referinta si reprezinta ultima zi in care un investitor poate achizitiona actiunea respectiva pentru a putea incasa dividende.

 data ex dividend este situata cu 2 zile lucratoare inainte de data de referinta si

reprezinta prima zi in care daca un investitor cumpara actiunea respectiva nu va mai beneficia de dreptul participarii la AGA si nu va incasa dididendul anuntat data de inregistrare reprezinta data stabilita de AGA care serveste la identificarea actionarilor asupra carora se rasfrang efectele hotararilor AGA; este ulterioara datei intrunirii AGA data platii reprezinta data calendaristica la care se va face plata dividendelor. Actiunile au mers ciclic ingloband dividendul.

DREPTURI DE SUBSCRIERE I TITLURI DE GARANTIE

Drepturile de subscriere reprezint materializarea dreptului de preempiune sub forma unor tiluri de valoare. Dreptul de preempiune reprezint dreptul acionarilor existeni la momentul emisiunii unor noi aciuni, de a subscrie cu prioritate naintea altor investitori.Se impune acest drept pentru ca acionarii s-i menin cota de aciuni. Caracteristicile drepturilor: 1. sunt valori mobiliare emise cu valoare nominal zero 2. sunt valori mobiliare care au o perioad de existen relativ redus, de regul intre 1 i 3 luni. Dreptul reprezint diferena dintre preul preferenial i curs. Vt = (C + pe) x n N+n unde Vt valori teoretice, c curs, pe pre emisiune, N numr de aciuni nainte de

n numr de aciuni nainte de emisiune, emisiune sau prin calcularea raportului de subscripie: S = N Vt = C pe n S+1

pe + Dr < C , preul de emisiune + drepturile acionarilor (bonusul) trebuie s fie mai mic dect cursul.

Titlurile de granie (Warrants) reprezint valori mobiliare care certific faptul c emitentul garanteaz deintorului c va vinde un numr de aciuni comune la un anumit pre, la o dat viitoare. i are originile in certificatul de depozit.

Caracteristicile titlurilor de granie: 1. sunt valori mobiliare emise cu o anumit valoare nominal 2. sunt valori mobiliare care au o durat de existen teoretic nelimitat, practic existnd pn la excludere.

Reguli pentru investitorul nceptor Exist cteva reguli de baz pe care un investitor nceptor ar trebui s le respecte, astfel: S nu investeti dect banii ti. S nu investeti toi banii pe care i deii. S nu crezi c dac ai ctigat astzi, vei catiga i mine. S nu plasezi toi banii ntr-un singur titlu (diversificarea portofoliului n scopul diminurii riscului) S alegi cu grij brokerul n care s poi avea ncredere. S nu te jenezi s ntrebi, i de zece ori, pn nelegi. S nu semnezi ordinele de tranzacionare pn nu le citeti. S-l asculi pe brokerul tu, dar s gndeti cu capul tu. S nu uii s te informezi despre companiile ale cror aciuni le-ai cumprat. Ferete-te de doi dumani aprigi: frica i lcomia. Principii de construire i administrare a unui portofoliu:

1. Diversificarea riscului i administrarea prudenial:-presupune selectarea mai multor tipuri de aciuni emise de societi comerciale care au un potenial real de cretere a afacerii i care activeaz n sectoare performante ale economiei naionale.

Plasamentele de capital n instrumente financiare tranzacionate sunt expuse unei game variate de riscuri:
Riscul de pia se masoar cu ajutorul coeficienilor de volatilitate (Beta) i exprim

probabilitatea nregistrrii unor pierderi ca urmare a evoluiei adverse pe care o nregistreaz preurile instrumentelor financiare la nivelul ntregii piee, reflectat pe seama fluctuaiilor negative marcate de un indice bursier. Aceast component a riscului

investiional este una nediversificabil (se mai numete i risc sistematic), fiind acceptat ca atare de ctre un investitor Riscul sectorial este un risc operaional care afecteaz n mod negativ cotaiile aciunilor emise de ctre societile care activeaz n acest sector, pe fondul unor evenimente negative, precum: retragerea investitorilor, interdicii comerciale impuse de ctre autoriti, pierderea unor segmente importante de pia, litigii, convulsii sociale cauzate de disponibilizri i restructurri, blocaje financiare, etc. Riscul de firm- reprezint o component diversificabil a riscului (este un risc nesistematic) n sensul c acest risc poate fi controlat, i implicit diminuat, prin selectarea i includerea n portofoliu a aciunilor emise de societi care au nregistrat performane financiare i care dein un real potenial de cretere/dezvoltare pe viitor.

2. Maximizarea corelaiei rentabilitate-risc: potrivit modelului de pia elaborat de ctre H. Markowitz, investitorii vor cuta n permanen s i maximizeze ctigurile fie prin maximizarea rentabilitii pe unitatea de risc, fie prin minimizarea riscului la un anumit nivel asumat de rentabilitate. n acest sens, se cunoate faptul c, n general, activele cu un grad ridicat de risc au un potenial de a genera rentabiliti superioare, tocmai datorit faptului c investitorii sunt dispui s le achziioneze doar n condiiile n care i nsusec o prim de risc. 3. Definirea ntr-o manier clar i consecvent a obiectivelor investiionale, corelat cu profilul de risc al investitorului, orizontul de timp pe care dorete s investeasc pe piaa de capital precum i poziia sa financiar. 4. Stabilirea unei strategii de tranzacionare i asumarea unui grad de disciplin n aplicarea acesteia. Spre exemplu, se pot stabili anumite obiective de profit (10-15%) pe o anumit perioad de timp i marcarea acestuia n momentul n care pragul a fost atins. Odat ce randamentul propus a fost atins, putei vinde ntreaga deinere din titlul respectiv sau puteti vinde doar o parte i s ateptai un randament mai bun pe restul cantitii. Dimpotriv, un investitor prudent i va stabili n permanen un prag maxim de pierdere acceptat. Acest sistem, numit stop-loss, se aplic astfel: daca un anumit titlu atinge un anumit nivel procentual de pierdere, se poate vinde pentru a evita o pierdere i mai mare. Aplicarea acestor strategii n activitatea de tranzacionare se realizeaz cu ajutorul ordinelor de tip stop-loss sau take profit.