CUVNT NAINTE

Disciplina M.D.S. Jocuri de echip, cuprins n planul de nvmt al Facultii de Educaie Fizic i Sport i al Facultii de Kinetoterapie, are ca obiectiv principal narmarea studenilor din anul I, cursul de baz cu un sistem de cunotine teoretice i practico-metodice din jocul de handbal necesar formrii viitorilor profesori. Coninutul lucrrii este conceput conform actualului program ce cuprinde ntreaga problematic a disciplinei, avnd ca scop capacitarea studenilor cu cunotine, deprinderi i priceperi practico-metodice pentru procesul de instruire. Cursul se prezint cu o tematic adecvat, acoperind o baz de informaii diverse cu un bogat coninut informativ i aplicativ. Cursul este adresat studenilor de la facultile de educaie fizic si kinetoterapie, fiind util la examenele i verificrile la nivel de an sau n cadrul probei scrise la Examenul de licen.

AUTOAREA

Cuprins
Capitolul I - Bazele generale ale teoriei, metodicii i practicii jocului de handbal. Domeniul jocului de handbal. 1.1 Handbalul ca disciplin sportiv....................................................5 1.2 Handbalul ca mijloc al educaiei fizice..........................................5 1.3 Handbalul ca disciplin tiinific..................................................6 1.4 Domeniul jocului de handbal.........................................................7 1.5 Caracteristicile jocului de handbal.................................................8 1.6 Tendinele de evoluie ale jocului de handbal................................9 Capitolul II - Istoric. Apariia i dezvoltarea jocului de handbal n Romnia. ........................................................................................................11 2.1 Istoricul handbalului n ara noastr...............................................17 Capitolul III - Tehnica jocului de handbal. 3.1 Sistematizarea elementelor i procedeelor tehnice.........................21 3.1.1 Aspecte metodice privind pregtirea ....................................24 tehnic n jocul de handbal 3.1.2 Tehnica n atac......................................................................25 3.1.3 Tehnica n aprare.................................................................32 Capitolul IV - Tactica jocului de handbal 4.1 Aciuni tactice individuale i colective...........................................35 4.1.1. Componentele tacticii sportive............................................. 35 4.1.2 Aciuni tehnico-tactice...........................................................38 4.1.3 Aciuni tehnico-tactice individuale de aprare.......................38 4.1.4 Aciuni tehnico-tactice colective de aprare...........................39 4.1.5 Aciuni tehnico-tactice individuale de atac ...........................40 4.1.6 Aciuni tehnico-tactice colective de atac ...............................41 Capitolul V - Atacul n jocul de handbal. 5.1 Faze, forme i sisteme de joc...........................................................45 5.1.1 Faza I-a a atacului - contaatacul.............................................45 5.1.2 Faza a II - a a atacului Contraatacul susinut.......................49 5.1.3 Faza a III - a a atacului Organizarea....................................51 5.1.4 Faza a IV- a a atacului Jocul n sistem..................................51 5.1.5 Forme de joc n atac.................................................................52 5.1.6 Sisteme de joc n atac.............................................................53 5.1.7 Rolul i sarcinile juctorilor pe posturi....................................55 Capitolul VI - Aprarea n jocul de handbal.
3

6.1 Faze, forme i sisteme de joc............................................................58 6.1.1 Faza a I-a a aprrii Replierea...............................................58 6.1.2 Faza a II-a a aprrii Aprarea temporar.............................59 6.1.3 Faza a III-a a aprrii Organizarea........................................60 6.1.4 Faza a IV-a aprrii - Jocul de aprare n sistem......................61 6.1.5 Forme i sisteme de joc n aprare ...........................................63 Capitolul VII - Metodica predrii handbalului n coal. 7.1 Sisteme de acionare pentru nvarea procedeelor tehnice de atac i aprare.................................................................................................................70 Capitolul VIII - Regulamentul jocului de handbal........................................91

Capitolul I Bazele generale ale teoriei, metodicii i practicii jocului de handbal. Domeniul jocului de handbal
Handbalul este un joc sportiv de echip, inclus n planul de nvmnt ca disciplin obligatorie, n cadrul Universitii Naionale de Educaie Fizic i Sport, pentru studenii anului I. innd cont de evoluia jocului de handbal pe plan naional i internaional, s-a ajuns la concluzia ca disciplina HANDBAL- s fie studiat sub mai multe aspecte i anume: ca disciplin sportiv; ca mijloc al educaiei fizice i ca disciplin tiinific ncadrat n teoria i metodica educaiei fizice i sportului. 1.1 Handbalul ca disciplin sportiv Este un joc sportiv de echip, practicat att de biei ct i de fete, mprii pe categorii de vrst i pe grade de miestrie sportiv. Echipele sunt formate din cte 7 juctori fiecare, dintre care unul este specializat pe postul de portar. Acestora li se mai adaug apte juctori de schimb, dintre care unul este portarul de rezerv. Durata jocului este de dou reprize pentru toate categoriile de sportivi. Mingea de handbal este obiectul cu care se joac i are dimensiuni diferite pentru categoriile de sportivi. Jucarea mingii se face cu mna, atingerea ei cu piciorul fiind interzis i sancionat conform regulamentului de joc. Juctorul se poate deplasa n teren conducnd mingea n dribling, sau folosind pasele ntre juctori, iar pentru nscrierea golurilor se folosesc aruncrile la poart din afara liniei care marcheaz suprafaa de poart. Echipa care marcheaz mai multe goluri este declarat ctigtoarea meciului. Handbalul este un joc sportiv de ntrecere, echipele care se nfrunt au ca obiectiv obinerea de performane sportive, exprimate prin ctigarea de titluri de campioni, de meninere n categoria de ntrecere sportiv, de promovare ntr-o categorie superioar, de ctigare a unor trofee pe plan naional i internaional. Ca disciplin sportiv de performan, jocul de handbal se practic n cadrul echipelor ncadrate n seciile cluburilor i asociaiilor sportive, care de regul au mai multe echipe de diferite categotii de vrst i miestrie. 1.2 Handbalul ca mijloc al educaiei fizice Teoria i metodica educaiei fizice i sportului cunoate urmtoarele mijloace ale educaiei fizice i anume: atletismul, gimnastica, jocurile sportive i
5

turismul. Cele patru jocuri sportive regsite n programa colar sunt; baschet, fotbal, handbal i volei, Handbalul este un joc cu mingea, care se desfoar n cea mai mare parte a timpului de joc n micare i n alergare n cea mai mare vitaz, ceea ce pretinde din partea subiecilor s depun eforturi fizice apreciabile i s participe cu un mare angajament psihic n joc. Handbalul ca mijloc al educaiei fizice contribuie la nsuirea unor deprinderi motrice de baz i specifice, a abilitilor necesare n via, a unor cunotine speciale de tehnic i tactic sportiv. Jocul de handbal se gsete n lecia de educaie fizic ncepnd cu clasa a V a . El contribuie la realizarea unui amplu proces, prin care elevul se formeaz, se dezvolt, se maturizeaz din punct de vedere fizic, psihic, moral, esteic, afectiv, volitiv. Sub ndrumarea profesorului de educaie fizic, handbalul dezvolt caliti de voin, ca drzenia, combativitatea, curajul, iniiativa, perseverena i caliti morale, ca atitudinea corect fa de colectivul n care este inclus, capacitatea de acionare n grup. Este un joc sportiv foarte accesibil, simplu de jucat, uor neles, se poate practica de la vrste fragede, cu indici de tenhicitate ridicai. Intervenia profesorului, asigur practicarea unui joc tehnic, fr duriti sau violene. Respecterea regulamentului jocului nu permite s se ajung la atitudini brutale, fa de partenerii de ntrecere, ci la o desfurare corect n spiritul fair-playului. Handbalul n coal contribuie la formarea nsuirilpr i trsturilor pozitive, ale carecterului i personalitii, la favorizarea convingerilor i obinuinelor de comportare civilizat a elevilor. 1.3 Handbalul ca disciplin tiinific Teoria i metodica educaiei fizice i sportului este tiina care studiaz legile educaiei fizice i sportului, ncadrnd teoria i metodica fiecrei ramuri sportive, deci i a handbalului. Teoria i metodica hndbalului deriv din teoria general a eduaiei fizice i ca atare se poate vorbi despre handbal ca despre o disciplin tiinific de predare n U.N.E.F.S., sau la diferite cursuri de specialitate. Ca disciplin tiinific studiaz: coninutul jocului de handbal sub aspect tehnic, tactic, fizic, teoretic i psihologic; generalizeaz n mod toretic practica naintat a celor mai bune echipe i juctori. Tot ce apare nou la marile competiii, J.O.,C.M.,C.E, cu privire la sistemele de joc, sau noi procedee tehnice de execuie sunt analizate, studiate, explicate din punct de vedere tiinific i opoi generalizate i transmise din nou practicii; studiaz istoricul i evoluia jocului; studiaz tehnica i tactica jocului;
6

 face legtura cu celelalte jocuri i discipline sportive,

mprumut metode i mijloace de pregtire fizic specifice din alte ramuri sportive;mprumut aciuni tactice din alte jocuri sportive. Toate acestea sunt analizate i n final se stabilete modul de aplicare cel mai bun; face legtura cu alte discipline tiinifice ca: igiena sportiv, fiziologia sportiv, anatomia i biomecanica, biochimia etc; studiaz metodica handbalului, stabilind principii, reguli; studiaz regulamentul jocului i interpretarea corect a acestuia, precum i noi posibiliti de modificare a regululor de joc, sau de introducere a unora noi. 1.4 Domeniul jocului de handbal Datorit faptului c handbalul este un joc sportiv n care mingea este aruncat cu mna de la un juctor la altul n vederea realizrii paselor, iar aruncarea la poart trebuie s se fac puternic cu ajutorul micrilor de zvrlire, solicitnd puternic articulaiile cotului i umrului, la clasele I-IV, profesorul pentru a-i deprinde pe elevilor cu situaia de echip n atac i de echip n aprare utilizeaz unele jocuri pregtitoare, tafete, precum i jocuri dinamice n care elevii sunt iniiai cu pricipalele elemente tehnico-tactice specifice jocului de handbal. Deprinderile formate cu ajutorul jocurilor pregtitoare vor constitui o bun baz pentru nsuirea handbalului la clasele V-VIII. innd cont de efectele practicrii jocului de handbal asupra organismului elevilor de aceste vrste, a fost introdus n programele de educaie fizic i de activiti sportive. Handbalul poate fi practicat integral, prin jocuri la dou pori, sau sub forma unor structuri de exerciii, care conin mai multe procedee tehnice i care odat nsuite vor putea fi aplicate n joc. La finele ciclului gimnazial elevii trebuie s cunoasc bine modelul minimal de joc. i n ciclul liceal, jocul de handbal este prevzut n programa colar pentru orele de educaie fizic i activiti sportive. La acest nivel se urmrete perfecionarea deprinderilor, priceperilor i cunotinelor dobndite n clasele anterioare, nsuirea de noi procedede tehnice i aciuni tactice, nct elevii s poat practica jocul bilateral cu succes. Educaia fizic a studenilor este disciplin de nvmnt obligatorie pentru anii I i II. Foarte muli studeni opteaz pentru ramura sportiv handbal, formeaz echipe participnd la Campionatele interuniversitare. Pentru selecionarea i pregtirea celor mai dotai elevi pentru practicarea sportului de performan au luat fiin cluburile sportive colare de mare performan. n aceste secii elevii sunt instruii n baza unei programe speciale. Ei particip la diferite competiii de juniori IV, III, II i I, ca de exemplu: Campionatul Republican de juniori III, II, I, Campionatul judeean, Campionatul Municipal, etc.
7

1.5 Caracteristicile jocului de handbal Handbalul este un joc sportiv colectiv, de asociaie , care se desfoar n alergare, uneori n cea mai mare vitez, fapt ce imprim jocului un caracter dinamic. Poate fi considerat ca o sintez a deprinderilor motrice de baz ale omului ca alergarea, sritura, prinderea i aruncarea. poate fi nvat i practicat cu uurinz de chiar d oameni care nu au o pregtire special ndelungat; poate fi organizat n instituii, uniti militare, faculti i n colile de toate gradele avnd influene pozitive att asupra motricitii ct i asupra psihicului, fiind un joc sportiv atractiv i recreativ; are o tehnic simpl i uor de nvat pentru a fi practicat ca sport de mas, n scop recreativ sau ca mijloc al educaiei fizice; poate fi practicat de copii i tineri de ambele sexe, brbai i femei i de oameni n vrst ceva mai naintat; regulamentul de joc cuprinde reguli puine, care sunt simple i uor de neles, aplicarea lor n joc fcndu-se cu uurin; instalaiile necesare sunt simple, o minge, o suprafa neted de teren, dou pori i un echipament sportiv format din tricou, ort i pantofi de sport.Instalaiile necesare sunt puin costisitoare, uor de amenajat i construit prin mijloace proprii; este un joc sportiv n care contactul cu corpul este admis, pericolul de accidente este redus, dac se respect regulamentul de joc i adversarul. Pentru a obine rezultate mari sportive n domeniul handbalului este necesar practicarea lui n cadrul unor colective sportive n care munca de instruire trebuie s fie judicios planificat i desfurat pe baze tiinifice. Jocul modern, jocul avansat, se desfoar n plin vitez, n ritm susinut din primul i pn n ultimul minut de joc.Acest lucru presupune depunerea unor eforturi fizice deosebite. Viteza de deplasare i de reacie, rezistena fizic n regim de vitez i for specific, ndem-narea n executarea cu convingere a micrilor neltoare, mobilitatea i supleea n executarea cu uurin a celor mai complexe micri mai sunt necesare a fi cultivate simul mingiei, fora de aruncare la poart i putere fizic general. Dezvoltarea acestor caliti contribuie la mbuntirea pregtirii fizice generale i speciale, la dezvoltarea armonioas a trunchiului, a membrelor superioare i inferioare. Procedeele tehnice numeroase i variate trebuie s fie nsuite astfel, nct s poat fi aplicate n joc n condiii de lupt cu adversarul, n prezena unor factori de perturbare, vor avea influene pozitive att asupra calitilor motrice ct i a celor psihice. Handbalul este un joc sporiv cu efecte educative dintre cele mai favorabile dezvoltrii personalitii juctorilor. Combinaiile tactice n atac desfurate n vitez sub forma unor aciuni variate, pline de subtilitate i neprevzut, ca i contramsurile luate de aprtori
8

necesit o pregtire tehnico tactic complex, precum i dezvoltarea calitilor individuale, de gndire i anticipaie. 1.6 Tendinele de evoluie ale jocului de handbal Valorificarea observaiilor la marile competiii ( J.O., C.M.,C.E.), au scos n eviden tendinele pozitive i negative care au aprut n evoluia tehnico tactic, fizic i psihic a jocului de handbal. Tendine pozitive
creterea mestriei tehnico tactice a juctorilor, permite aplicarea

n practic cu exactitate a unor sisteme de joc n atac i aprare; apariia unor combinaii de mare subtilitate i finee, precum i apariia jocului acrobatic n apropierea i pe deasupra spaiului de poart, contribuie la creterea spectaculozitii jocului; pregtirea fazei de finalizare cu o circulaie rapid de minge i juctori pentru a pune n dificultate aprtorii; creterea numrului de contraatacuri pe durata jocului; combinaiile tactice ntre doi i trei juctori sunt sunt folosite cu mare eficien, iar aciunile tactice individuale sunt subordonate planului tactic al echipei; apariia de noi procedee tehnice, cu mari dificulti n execuie, executate de juctori deosebit de nzestrai din punct de vedere fizic i psihic; creterea vitazei de joc n toate fazele atacului; perfecionarea jocului n aprare, jocul individual n aprare a devenit un joc atletic, brbtesc care cere un angajament fizic total din partea aprtorilor;specializarea juctorilor pe posturi, att n atac, ct i n aprare; creterea bagajului de cunotine teotrtice de tactic i strategie;

Tendine negative Dei tendinele negative care frneaz dezvoltarea calitativ a jocului de handbal sunt mai puine la numr, trebuie evideniate i analizate pentru a gsi cile i mijloacele de nlturare a lor.Acest lucru poate fi realizat prin mbuntirea procesului instructiv educativ i sporirea exigenei factorilor de conducere fa de maniera de joc a sportivilor.Cteva din elementele care frneaz dezvoltarea jocului de handbal i diminueaz din spectaculozitatea lui: jocul neregulamentar practicat de aprtori n mod intenionat i premeditat; abundena faulturilor intenionate cum ar fi: blocarea neregulamentar a atacanilor, mbriri, mpingerile cu minile, inerile, mbrncirea n semicerc etc. diminueaz frumuseea jocului;
9

 atacarea brutal a juctorului cu mingea de ctre aprtori cu scop de

intimidare; Dintre aciunile neregulamentare a atacanilor fa de aprtori enumerm: inerea aprtorului la semicerc de ctre pivotul echipei din atac; mbrncirea i mpingerea aprtorului n semicerc cu scopul facilitrii propriului demarcaj; blocarea neregulamentar a aprtorului; inerile de timp i jocul pasiv; lipsa de fair play fa de adversari . spectatori i arbitri

Capitolul II
Istoric. Apariia i dezvoltarea handbalului pe plan mondial
10

Jocul de handbal este un joc construit din gndirea unor pedagogi ai epocii moderne, este un joc relativ tnr, care a aprut la sfritul secolului al XIX lea, ca o transformare a unor jocuri cu carecter popular i sub influena altor jocuri sportive, n special a fotbalului, din a crui idee fundamental de joc s-a inspirat cel mai mult. n anul 1892, n Cehoslovacia este cunoscut un joc sportiv numit HAZENA, cruia Vaclav Karas a publicat n anul 1905 regulile de joc. n anul 1898, Holger Nielsen din Danemarca, a introdus n coli un joc denumit HANDBOLD, care avea regului asemntoare cu handbalul n 7, tiprete regulamentul de joc n anul 1904, organizeaz competiii i pune bazele unei federaii. n Ucraina, nc din anul 1909 au fost folosite n leciile de educaie fizic jocuri cu mingea, printre care unul jucat n 7 juctori care se asemna foarte mult cu handbalul actual. n 1913, n Rusia s-a organizat prima competiie de handbal pe terenuri reduse. Anul 1915 marcheaz nceputurile handbalului n Germania, cnd profesorul de educaie fizic Max Heiser, a mbinat mai multe jocuri populare ntr-unul singur, pe care l-a numit TORBAL i era folosit n timpul iernii ca sport complementar pentru gimnati. n anul 1919, antrenorul de atletism Carl Schellenz a mbuntit substanial regulile jocului Torbal, care s-a inspirat din jocul de fotbal, astfel a creat un nou jocsportiv cruia i-a dat denumirea de HANDBAL. Handbalul se juca pe terenul mare de fotbal, iar o echip era format din 11 juctori. Handbalul a nceput s se rspndeasc n Germania, apoi n rile nvecinate, iar mai trziu n multe ri europene, dar i din alte continente. Primul joc intenaional a avut loc n anul 1925 ntre Germania i Austria, care s-a ncheiat cu victoria Austriei cu scorul 6-3. Primul joc intenaional a handbalului feminin a avut n anul 1930, protagoniste fiind Germania i Austria, victoria revenind Austriei cu scorul de 54. Activitatea internaional era dirijat de o comisie de jocuri sportive din cadrul Federaiei Internaionale de Atletism Amator (IAAF), care a organizat la Jocurile Olimpice de la Amsterdam - 1928- demonstraii de handbal. Tot n acest an a avut loc congresul de constituire a Federaiei Internaionale de Handbal Amator, la care a u luat parte 11 ti i se public primul regulament internaional de handbal n 11 juctori. Jocul de handbal devine din ce n ce mai rspndit fapt ce determin introducerea lui n programul Jocurilor Olimpice de la Berlin 1936. La acest turneu olimpic au participat 6 ri printre care i Romnia, care s-a clasat pe locul 5. n anul 1934 se afiliaz ara noastr la Federaia Internaional de Handbal Amator (IHAF).
11

n rile scandinave datorit condiiilor climaterice nefavorabile practicrii handbalului n 11 juctori, s-a dezvoltat mai mult jocul de handbal n 7 juctori. n anul 1935 se disput primul joc de handbal n 7 interri ntre Suedia i Danemarca, victoria revenindu-i Suediei cu scorul de 18:12. n anul 1938 are loc primul campionat mondial de handbal n sal (handbal n 7), organizat la Berlin participnd doar 4 ri, clasamentul fiind : Germania, Austria, Suedia i Danamarca. n acela an se organizeaz i primul campionat mondial de handbal n 11 juctori tot n Germania, la care particip 10 ri printre care i Romnia, ocupnd locul 5 dup Germania, Elveia, Ungaria i Suedia. Al doilea rzboi mondial ntrerupe activitile sportive, care se reiau uor dup capitularea Germaniei hitleriste. n 1946 la congresul de la Copenhaga se dizolv Federaia Internaional de Handbal Amator (IAAF) i se nfiieaz Federaia Internaional de Handbal (IHF), cu participarea a 14 ri. Romnia devine membr a IHF la congresul de la Paris n anul 1948. Palmares internaional Jocuri Olimpice Masculin Handbal n 11 juctori 1936 Berlin Germania, Austria, Elveia ; Handbal n 7 juctori 1972 Munchen Yugoslavia, Cehoslovacia, Romnia ; 1976 Montreal - URSS, Romnia , Polonia ; 1980 - Moscova - RDG, URSS, Romnia; 1984 Los Angeles -Yugoslavia , Germania, Romnia; 1992 Barcelona CSI, Suedia, Frana; 1996 Atlanta Croaia, Suedia, Spania; 2000 - Sidney Rusia, Suedia, Spania; 2004 Atena Croaia, Germania, Rusia ; 2008 - Pekin - Frana, Islanda, Spania ; Campionate Mondiale - Masculin - Seniori Handbal n 11 juctori
1938 Germania Germania, Elveia, Ungaria ;

1948 - Frana - Suedia, Danemarca, Elveia ; 1952 - Elveia RFG, Suedia, Elveia ; 1955 - RFG - RFG, , Elveia, Cehoslovacia , 1959 Austria - Germania, Romnia , Suedia; 1963 - Elveia RDG, RFG, Elveia ;
12

 1966 Austria RFG, RDG, Austria; Handbal n 7 juctori - Seniori

1954- Suedia Suedia, Germania, Cehoslovacia ; 1958 - RDG- Suedia, Cehoslovacia, Germania; 1961 RFG- Romnia, Cehoslovacia, Germania; 1964 Cehoslovacia - Romnia, Suedia, Cehoslovacia; 1967 - Suedia Cehoslovacia, Danemarca, Romnia; 1970 Frana Romnia, RDG, Yugoslavia; 1974 - RDG - Romnia, RDG, Yugoslavia; 1978 Danemarca RFG, URSS, RDG; 1982 - RFG - URSS, Yugoslavia, Polonia; 1896 - Suedia Yugoslavia, Ungaria, RDG; 1990 - Cehoslovacia Suedia, URSS, Romnia; 1993 - Suedia Danemarca Rusia, Frana, Suedia; 1995 Islanda - Frana, Croaia, Suedia; 1997 - Japonia Rusia, Suedia, Frana; 1999 Egipt - Suedia, Rusia, Yugoslavia; 2001 Frana Frana, Suedia, Yugoslavia; 2003 Portugalia - Croaia, Germania, Frana; 2005 Tunisia Spania, Croaia, Frana; 2007 Germania - Germania, Polonia, Danemarca; 2009 Macedonia - Frana, Croaia, Polonia;

Campionate Mondiale - Masculin Tineret

1977 - Suedia URSS, Ungaria, Yugoslavia; 1979- Danemarca- Suedia - URSS, Yugoslavia, Suedia; 1981 Portugalia - Yugoslavia, URSS, Cehoslovacia; 1983 Finlanda - URSS, RFG, Danemarca; 1985 Italia - URSS, Suedia, Yugoslavia; 1987 - Yugoslavia Yugoslavia, Spania, URSS; 1989 URSS URSS, Spania, Yugoslavia; 1991 Grecia Yugoslavia, Suedia, URSS; 1993 - Egipt Egipt, Danemarca, Islanda; 1995 Agentina Rusia, Spania, Portugalia; 1997 Turcia - Danemarca, Ucraina, Frana; 1999 - Quatar- Danemarca, Danemarca, Egipt; 2001 - Elveia - Rusia, Spania, Suedia; 2003 Brazilia Suedia, Danemarca, Slovenia; 2005 - Ungaria - Danemarca, Serbia, Ungaria; 2007 - Macedonia - Suedia, Germania, Danemarca;

Campionate Mondiale Juniori

13

 2005 - Quatar- Serbia, Coreea, Croaia 2007 Bahrein - Danemarca, Croaia, Suedia;

Campionate Europene - Masculin Seniori 1994 Portugalia- Suedia, Rusia, Croaia; 1996 Spania- Rusia, Spania, Yugoslavia; 1998 - Italia - Suedia, Spania, Germania; 2000 - Croaia -Suedia, Rusia, Spania; 2002 Suedia - Suedia, Germania, Danemarca; 2004 Slovenia - Germania, Slovenia, Danemarca; 2006 - Elveia Frana, Spania, Danemarca; 2008 Norvegia Danemarca, Croaia, Frana;

Campionate Europene - Masculin- Tineret

1996 Romnia - Danemarca, Spania, Rusia; 1998 - Austria - Danemarca, Yugoslavia, Ungaria;

2000 Grecia - Yugoslavia, Bielorusia, Spania; 2002 Polonia Polonia, Slovenia, Yugoslavia; 2004 Letonia Germania, Danemarca, Slovenia; 2006 Austria - Germania, Suedia, Danemarca; 2008 - Romnia - Danemarca, Germania, Frana; Campionate Europene - Masculin-Juniori

1992 - Elveia Portugalia, Rusia, Spania; 1994 Israel - Spania, Portugalia, Danemarca; 1997 Estonia - Suedia, Cehia, Ungaria; 1999 - Portugalia- Ungaria, Spania, Danemarca; 2001 Luxemburg - Rusia, Danemarca, Suedia; 2003 Slovacia Islanda, Germania, Danemarca; 2005 Serbia Serbia, Croaia, Danemarca; 2006 - Estonia - Croaia, Danemarca, Suedia; 2008 - Macedonia - Germania, Danemarca, Suedia;

Feminin Jocuri Olimpice 1976 Montreal URSS, RDG, Ungaria; 1980 Moscova URSS, Yugoslavia, Germania; 1984 Los Angeles - Yugoslavia, Coreea de Sud, China; 1988 - -Seul - Coreea de Sud, Norvegia, URSS; 1992 Barcelona - Coreea de Sud, Norvegia, CSI;
14

 1996 Atlanta Danemarca, Coreea de Sud, Ungaria; 2000 Sidney - Danemarca, Ungaria, Norvegia; 2004 Atena - Danemarca, Coreea de Sud, Ucraina; 2008 Beijing - Norvegia, Rusia, Coreea de Sud; Campionate Mondiale - Senioare Handbal n 11 juctori
1949 Ungaria Ungaria, Austria, Cehoslovacia; 1956 RFG Romnia, Germania, Ungaria; 1960 Olanda - Romnia, Austria, Germania;

Campionate Mondiale - Senioare Handbal n 7 juctori

1957 Yugoslavia Cehoslovacia, Ungaria, Yugoslavia; 1962 Romnia - Romnia, Danemarca, Cehoslovacia; 1965 RFG - Ungaria, Yugoslavia, Germania; 1971 Olanda RDG, Yugoslavia, Ungaria; 1973 Yugoslavia Yugoslavia, Romnia, URSS; 1975 URSS RDG, URSS, Ungaria; 1978 Cehoslovacia - RDG, URSS, Cehoslovacia; 1982 - Ungaria - URSS, Ungaria, Yugoslavia; 1986 - Olanda URSS, Cehoslovacia, Norvegia; 1990 Coreea de Sud - URSS, Yugoslavia, RDG; 1993 Norvegia Germania, Danemarca, Norvegia; 1995 - Austria-Ungaria - Coreea de Sud, Ungaria, Danemarca; 1997 Germania - Danemarca, Norvegia, Germania; 1999 Norvegia- Danemarca- Norvegia, Frana, Austria; 2001 Italia Rusia, Norvegia, Yugoslavia; 2003 Croaia - Frana, Ungaria, Coreea de Sud; 2005 - Rusia Rusia, Romnia, Ungaria; 2007 - Frana - Rusia, Norvegia, Germania; 2009 China - Rusia, Frana, Norvegia;

Campionate Mondiale Tineret

1977 Romnia - Yugoslavia, URSS, Romnia; 1979 Yugoslavia - URSS, RDG, Yugoslavia; 1981 Canada - URSS, Yugoslavia, RFG; 1983 - Frana - URSS, RDG, Coreea de Sud; 1985 - Coreea de Sud - URSS, Coreea de Sud, Polonia; 1987 Danemarca - URSS, Danemarca, RDG;
15

1989 - Coreea de Sud - URSS, Coreea de Sud, Bulgaria; 1991 - Frana - URSS, Coreea de Sud, Danemarca; 1993 Bulgaria Rusia, Bulgaria, Coreea de Sud; 1995 Brazilia Romnia, Danemarca, Norvegia; 1997 Coasta de Filde Danemarca, Rusia, Romnia; 1999 China - Romnia, Lituania, Danemarca; 2001 Ungaria - Rusia, Ungaria, Germania; 2003 Macedonia - Rusia, Ungaria, Norvegia; 2005 Cehia - Rusia, Norvegia, Coreea de Sud; 2007 - Macedonia Germania, Danemarca, Coreea de Sud; 2009

Campionate Mondiale Junioare

2006 Canada - Danemarca, Coreea de Sud, Romnia;

2008 Slovacia Rusia, Serbia, Danemarca; Campionate Europene Senioare

1994 Germania - Danemarca, Germania, Norvegia; 1996 Danemarca - Danemarca, Norvegia, Austria; 1998 Olanda - Norvegia, Danemarca, Ungaria; 2000 Romnia Ungaria, Ucraina, Rusia; 2002 - Danemarca - Danemarca, Norvegia, Frana; 2004 - Ungaria - Norvegia, Danemarca, Ungaria; 2006 Suedia - Norvegia, Rusia, Frana; 2008 - Macedonia Norvegia, Spania, Rusia;

Campionate Europene Tineret

1996 Polonia - Danemarca, Ucraina, Rusia; 1998 Slovacia Romnia, Lituania, Rusia; 2000 Frana - Romnia, Rusia, Croaia; 2002 Finlanda - Rusia, Ungaria,Spania; 2004 Cehia - Rusia, Norvegia, Serbia; 2006 Norvegia - Danemarca, Norvegia, Romnia; 2008 Turcia - Danemarca, Spania, Romnia;

Campionate Europene Junioare 1992 Ungaria Norvegia, Danemarca, Germania; 1994 Lituania Ucraina, Cehia, Danemarca;
16

 1997 Austria Spania, Norvegia, Rusia; 1999 Germania - Romnia, Rusia, Germania; 2001 Turcia Rusia, Germania, Ungaria; 2003 - Rusia Rusia, Romnia, Frana; 2005 - Austria Danemarca, Romnia, Frana 2007 Slovacia Frana, Spania, Olanda; 2.1 Istoricul handbalului n ara noastr Handbalul a aprut n ara noastr la puin timp dup apariia sa n Germania. Prima mrturie apare ntr-un ziar din Sibiu la 2 mai 1922 i atest c primul joc de handbal organizat n ara noastr a avut loc la Sibiu ntre dou echipe ale liceului din localitate. Cu timpul numrul echipelor colare care practicau handbalul a crescut i n alte localiti din Transilvania, fapt ce a permis organizarea unor competiii colare interorae. Handbalul ptrunde i n interiorul asociaiilor de gimnastic, iar n anul 1928 se organizeaz competiii la care particip pe lng echipele colare i echipele diferitelor asociaii sportive. n anul 1929 a fost posibil disputarea unor jocuri de handbal ntre oraele Sibiu, Media, Sighioara, Bistria i Braov. n urmtorii ani iau fiin echipe de handbal n oraele Reia, Lugoj, Ploieti, Bucureti i Galai n cadrul cluburilor sportive muncitoreti. Pn n anul 1934 activitatea handbalistic nu a fost dirijat de nici un for sportiv. ntre anii 1934 i 1936 activitatea de handbal a fost condus de o comisie din cadrul Federaiei Romne de Baschet i Volei, fapt ce conduce la nceperea activitii competiionale interne i internaionale. n anul 1934 o echip din Sibiu intreprinde un turneu de 11 jocuri n Cehoslovacia i Germania. n anul 1935 se formeaz echipa naional care susine primele jocuri oficiale interri cu Polonia. La 7 aprilie 1936 se constituie Federaia Romn de Handbal. Din anul 1950, campionatul naional pentru echipele masculine de seniori se organizeaz sub forma unei divizii. n anii 1049 i 1950 s-a organizat Cupa Romniei dup sistemul competiional de la fotbal. Activitatea internaional a fost reluat n anul 1949, cnd la Timioara a avut loc o dubl ntlnire ntre echipele masculine i feminine ale rii noastre i Ungariei, pe care le-am pierdut cu scorul de 7:1 la masculin i 4:1 la feminin. n anul 1950 are loc la trandul Tineretului din Bucureti primul curs de antrenori de handbal, la care pe lng instructori sportivi au luat parte muli profesori de educaie fizic, care cu timpul au devenit antrenorii echipelor de handbal i au introdus totodat handbalul n coal. n anul 1955 se nfiineaz divizia naional pentru handbalul feminin.
17

Cele mai importante evenimente handbalistice la handbal n 11 juctori au fost: 1951, Bucureti, echipa masculin de handbal n 11 nvinge echipa Cehoslovaciei cu scorul de 14:13; 1953, Bucureti are loc Festivalul Mondial al Tineretului pentru pace i prietenie, echipele Romniei masculin i feminin se claseaz pe locul al doilea; 1955, Varovia, la Festivalul Mondial al Tineretului i Studenilor echipa feminin ocup locul I, iar cea masculin locul II; 1956, Frankfurt pe Main, R.F.G., echipa feminin a Romniei ctig primul titlu mondial din istoria sportului romnesc, pe care o echip de jocuri sportive l cucerete la o competiie mondial oficial organizat de o federaie internaional; 1957, Moscova, la Festivalul Mondial al Tineretului i Studenilor echipele noastre ocup locul II, 1959, Viena, echipa masculin cucerete medalia de argint la CM; 1960, Olanda, cucerete al diolea titlu de campioan mondial la handbal n 11; Cu aceste relatri se ncheie istoria handbalului n 11 n ara noastr. Primele jocuri de handbal n sal s-au jucat n anul 1950 la Timioara, iar n anii urmtori i la Bucureti i alte centre, ca sport complementar pentru hndbalul n 11. n anul 1957 n locul Cupei FRH s-a organizat prima ediie a campionatului naional. Prima ntlnire internaional de handbal de sal a avut loc n anul 1956 ntre echipele oraelor Belgrad i Bucureti, n cadrul Cupei Europei ntre orae. 1957, Jugoslavia, echipa feminin de handbal n 7, particip la Campionatul Mondial i se claseaz pe locul IX; 1958, RDG,echipa masculin de handbal n 7 particip la Campionatul Mondial i se claseaz pe locurile 13-16, fiind ultima n grupa preliminar. 1961, Dortmund, RFG,la CM de handbal n sal cucerete titlul mondial nvingnd n final echipa Cehoslovaciei cu scorul de 9:8 dup dou prelungiri dramatice. 1962, Bucureti, are loc Campionatul Mondial feminin de handbal n 7, Stadionul Republicii, echipa Romniei cucerte titlul mondial, invingnd n final cu scorul de 8:5 echipa Danemarcei. 1964, Praga, Cehoslovacia, echipa masculin de handbal n 7 cucerete al doilea titlu mondial. 1965,RFG, echipa feminin de handbal n 7,se claseaz pe locul VI din nou echipe participante. 1965, echipa masculin Dinamo Bucureti ctig Cupa Campionilor Europeni (CCE). 1967, Suedia, echipa masculin de handbal n 7,cucerete medalia de bronz n lupt cu echipa URSS.
18

1968, echipa masculin Steaua Bucureti ctig Cupa Campionilor Europeni (CCE). 1970, Paris, Frana, echipa masculin de handbal n 7 cucerete al treilea titlu mondial nvingnd n final cu dou prelungiri, echipa RDG. 1971, Olanda, , echipa feminin de handbal n 7,se claseaz pe locul IV, fiind ntrecut n prelungiri de echipa Ungariei. 1972, Munchen,RFG, prima participare a handbalui masculin la Jocurile Olimpice, echipa Romniei obine madalia de bronz. 1973, Belgrad, Jugoslavia, echipa feminin de handbal obine medalia de argint, pierznd finala cu Jugoslavia cu scorul de 16:11(7:7). 1974, Berlin, RDG, echipa masculin de handbal n 7 cucerete al patrulea titlu mondial nvingnd n final cu dou prelungiri, echipa RDG. 1975, Kiev, URSS, echipa feminin de handbal obine locul IV i calificarea la Jocurile Olimpice de la Montreal. 1976, Montreal, Canada, echipa masculin de handbal obine medalia de argint, iar echipa feminin de handbal obine locul IV. 1977 echipa masculin Steaua Bucureti ctig pentru a doua oar Cupa Campionilor Europeni (CCE). 1980, Moscova, URSS, echipa masculin de handbal obine medalia de bronz la Jocurile Olimpice. 1984, Los Angeles, echipa masculin de handbal obine medalia de bronz la Jocurile Olimpice. 1990, Cehoslovacia, echipa masculin de handbal obine medalia de bronz la Campionatul Mondial. 2005,Sankt Petersburg, Rusia, echipa feminin de handbal obine medalia de argint, pierznd finala cu Rusia.

ECHIPE DE CLUB CTIGTOARE DE CUPE EUROPENE

FEMININ
1. 1961 2. 1964 3. 1984 4. 1989 5. 1989 6. 1993 7. 1996 8. 2000 9. 2002 10. 2006

11. 2007

Cupa Campionilor Cupa Campionilor Cupa I.H.F. Cupa Cupelor Cupa I.H.F. Cupa I.H.F. Cupa Oraelor Cupa Oraelor Cupa Challenge Cupa Challenge Cupa Cupelor

= = = = = = = = = = =
19

TIINA Bucureti RAPID Bucureti CHIMISTUL Rm. Vlcea TIINA Bacu CHIMISTUL Rm. Vlcea RAPID Bucureti SILCOTUB Zalu RAPID Bucureti U. REMIN Deva RULMENTUL Braov OLTCHIM Rm. Vlcea

RAPID Bucureti: 3 Cupe Europene (1964, 1993, 2000), CHIMISTUL (Oltchim) Rm. Vlcea 3 (1984, 1989, 2007), TIINA Univ. Bucureti 1 (1961), TIINA Univ. Bacu 1 (1989), Silcotub Zalu 1 (1996), Univ. Remin Deva 1 (2002), Rulmentul Braov 1 (2006). MASCULIN
12. 1965 13. 1968 14. 1977 15. 1985 16. 1998 17. 2006 18. 2007

Cupa Campionilor Cupa Campionilor Cupa Campionilor Cupa I.H.F. Cupa E.H.F. Cupa Challenge Cupa Challenge

= = = = = = =

DINAMO Bucureti STEAUA Bucureti STEAUA Bucureti MINAUR Baia Mare MINAUR Baia Mare STEAUA Bucureti U.C.M. REIA

STEAUA Bucureti 3 Cupe Europene (1968, 1977, 2006), MINAUR Baia Mare 2 (1985, 1998), DINAMO Bucureti 1 (1965), U.C.M. REIA (2007).

Capitolul III
Tehnica jocului de hanbal
20

3.1 Sistematizarea elementelor i procedeelor tehnice Tehnica jocului de handbal reprezint un ansamblu de deprinderi motrice specifice ca form i coninut privind manevrarea mingii, deplasarea juctorului n vederea acestei manevrri i care se desfoar dup legile activitii nervoase superioare i ale biomecanicii, n scopul realizrii randamentului maxim n joc (I.K. Ghermnescu, dup L. Teodorescu, adaptat la specificul jocului de handbal, 1978, 1982). Ansamblul acestor deprinderi motrice este alctuit din procedee tehnice. Procedeul tehnic la rndul su se cuprinde din micri, uneori simple, alteori mai complexe, executate de un juctor n scopul obinerii unor rezultate favorabile n joc, pentru a obine un randament maxim, cu maximum de efort i n minimum de timp. Jocului de handbal i corespund forme generale ale micrilor prin care se acioneaz n manevrarea mingii n raport cu sarcinile jocului i cu regulile lui. Aceste forme sunt cunoscute sub denumirea de mijloace de baz alte tehnicii, sau elementele tehnicii. Elementele tehnicii jocului de handbal sunt: poziia fundamental; micarea n teren; inerea mingii; prinderea mingii; pasarea mingii; driblingul sau conducerea mingii; fentele sau micrile nelatoare; aruncarea la poart;

scoaterea mingii de la adversar;

blocarea aruncrilor la poart; tehnica portarului. Fiecare element tehnic cuprinde un numr mai mic sau mai mare de procedee tehnice. Procedeele tehnice reprezint concretizarea i adaptarea elementelor tehnice la diferite situaii specifice jocului. Ele sunt procedee de execuie a elementelor tehnice i au un caracter concret de execuie. De exemplu: aruncarea la poart din alergare, pasa din sritur, etc., sunt procedee tehnice concrete n vederea efecturii cu eficien a aciunilor caracteristice jocului de handbal.
21

Procedeele tehnice sunt de dou feluri: procedee tehnice simple i procedee tehnice complexe. Procedeele tehnice simple au un caracter invariabil i sunt executate pe baza unui stereotip dinamic (poziia iniial, execuia propriu-zis i poziia final), de exemplu: aruncarea de la 7m, pasa zvrlit de pe loc, aruncarea de la margine, etc. Procedeele tehnice complexe se ntlnesc n majoritatea fazelor din timpul jocului i const n nlnuirea fireasc a mai multor micri simple care sunt n funcie de jocul adversarilor i al coechipierilor. n jocul de handbal, tehnica este un factor extrem de important. Cunoaterea procedeelor tehnice este o necesitate pentru fiecare juctor, deoarece, toi coechipierii particip n egal masur la aciuni de atac i aprare. n jocul de handbal deosebim tehnica jocului de atac, tehnica jocului de aprare; tehnica jocului portarului. Tehnica jocului de atac cuprinde urmtoarele elemente tehnice: poziia fundamental n atac;

micarea n teren;

inerea mingii; prinderea mingii; pasarea mingii; driblingul; fenta; aruncarea la poart. Tehnica jocului de aprare cuprinde urmtoarele elemente tehnice: poziia fundamental n aprare; micarea n teren specifc aprrii;

atacarea adversarului cu corpul; scoaterea mingii de la adversar;

blocarea aruncrilor la poart. Tehnica portarului cuprinde: poziia fundamental; deplasarea n poart;
22

 prinderea mingii; respingerea mingii cu braele;

respingerea mingii cu piciorul;

plonjonul; micrile neltoare fentele; degajarea mingii.

23

24

3.1.1 Aspecte metodice privind pregtirea tehnic n jocul de handbal Pregtirea tehnic este un proces de instruire prin care se urmrete nvarea, consolidarea i perfecionarea procedeelor simple i complexe aplicnd principiile didactice i cele ale antrenamentului sportiv, constituie METODICA specific jocului de handbal. nvarea tehnicii jocului de handbal se va realiza treptat, innd cont de anumite prioriti metodice. Antrenorul va trebui s sistematizeze materialul de predare n aa fel nct s fie accesibil juctorilor pentru fiecare ealon de instruire nceptori avansai performani. Ar fi o mare greeal s se predea prinderea mingii cu o mn, naintea nsuirii corecte a prinderii mingii cu dou mini. Procedeele tehnice la nceput se vor preda n condiii uurate, de exemplu: pasarea mingii se va executa de pe loc, apoi din deplasare uoar i n mod progresiv din vitez din ce n ce mai mare. Dup ce procedeele de baz au fost nsuite, se pot folosi aparate ajuttoare ca: jaloane, siluete, fanioane care s simbolizeze adversarul i s-l obinueasc pe juctor s acioneze n funcie de acesta. Trecerea la o treapt superioar o reprezint exersarea procedeelor tehnice cu adversar semiactiv. n aceast faz a nvrii, se va ine cont de prezena i contraaciunea adversarului, juctorul adaptndu-se noilor condiii. Prin aceasta tehnica se perfecioneaz, juctorul nvnd sau descoperind el nsui reguli de tactica individual, pe care le va aplica n joc, atunci cnd va ntalni situaii asemntoare. Urmtoarea faz este exersarea n lupt cu un adversar activ, juctorul se lovete de ntreaga capacitate de lupt a adversarului. n funcie de rezistena acestuia, el va avea posibilitatea s acioneze spontan, improviznd i rezolvnd n mod creator situaia data. Perfecionarea procedeelor tehnice se realizeaz prin folosirea unor exerciii coplexe, n care poate exista sau nu adversarul. Exerciiile complexe dau posibilitatea antrenorului, ca n lecia de antrenament s foloseasc diferite faze de joc i s perfecioneze tehnica necesar juctorului, pentru rezolvarea acestora, ele ofer i avantajele axersrii procedeelor tehnice n condiii de efort fizic, solicitnd i o concentrare psihic asemntoare jocului. Perfecionarea procedeelor tehnice se ncheie n jocuri de antrenament cu sau fr sarcini speciale. Astfel juctorii au posibilitatea s exerseze diferite procedee tehnice n condiii concrete de joc i s-i formeze o experien proprie. nsuirea tehnicii, exersarea procedeelor tehnice i folosirea lor n joc, nu poate fi i nu trebuie s fie separat de tactic. Concomitent cu explicarea i demonstrarea procedeelor tehnice se vor da indicaii i asupra folosirii tactice a procedeului respectiv. Astfel nvarea procedeelor tehnice merge mn n mn cu nvarea regulilor i noiunilor privind utilizarea lor tactic. Tehnica i tactica se influeneaz i se condiioneaz reciproc.
25

3.1.2 Tehnica n atac Poziia fundamental Pentru atac, poziia fundamental trebuie s asigure o prindere sau o deplasare corect, care s asigure executarea cu ritm i coordonare a tuturor procedeelor de pasare, micare n teren sau aruncare. Procedeele tehnice sunt: Poziia fundamental nalt medie Pentru pivoi - se recomand adaptarea unei poziii echilibrate mai joas i puin contractat, profesorul sau antrenorul indicnd juctorilor urmtoarele: s fie plasat cu umrul opus braului de aruncare spre poart; greutatea corpului repartizat pe piciorul de partea braului de aruncare; picioarele sunt deprtate, cel ncrcat pe vrf; spatele rotund;

braele flexate din articulaia cotului, pregtit pentru a primi mingea.

Aceast poziie asigur o mare stabilitate n lupta cu adversarii: sigurana n prinderea mingii; executarea unei aruncri rapide i eficace la poart. Pentru juctorii de 9m- poziia fundamental prezint urmtoarele caracteristici: juctorul orientat cu faa spre poart pentru a avea o vedere de ansamblu; a-i favoriza ptrunderea spre poart; a putea pasa n toate direciile; greutatea repartizat pe ambele picioare, cel din parte braului de aruncare fiind dus ceva mai napoi, pe vrf; braele uor ndoite i relaxate; trunchiul nclinat puin n fa spatele rotund.

26

Micarea n teren Micarea n teren cuprinde totalitatea poziiilor i a formelor de deplasare, caracteristice jocului de handbal, folosite de juctori n scopul de a-i crea situaii favorabile n atac i n aprare n vederea rezolvrii sarcinilor i cerinelor jocului. Micarea n teren cuprinde urmtoarele elemente thnice: startul; alergarea lansat; alergarea erpuit printre juctori; shimbarea de direcii - simpl i dubl;

opriri, porniri, ntoarceri; alergare cu spatele;

sritur de pe loc cu btaie pe un picior sau dou picioare; sritur cu elan cu btaie pe un picior sau pe dou picioare.

inerea, prinderea, pasarea mingii inerea mingii procedeele tehnice de inere a mingii, utilizate n jocul de handbal: inerea mingii cu dou mini; inerea mingii cu o mn prin apucare; inerea mingii ntre palm i antebra -procedeu mai rar folosit, nu asigur suficient stpnire a mingii i nu ofer posibilitatea mnuirii; inerea mingii ntre palm, antebra i old ofer mai mult siguran, cere mai mult timp pentru executarea altui procedeu, se utilizeaz mai mult n ptrunderile efectuate printre adversari; inerea mingii ntre palm i piept din ce n ce mai rar folosit, datorit incomoditii executrii rapide a altor micri; inerea mingii echilibrat cel mai des folosit. Prinderea mingii:
27

Procedeele tehnice de prindere a mingii sunt multe i variate, ele se execut n scopul de a intra n posesia mingii pasate de coechipier, interceptate de la adversar, sau care se rostogolesc pe sol. Ca o regul general pentru toate procedeele de prindere se recomand ca, privirea s fie aintit asupra mingii, pe toat traiectoria ei, pn n momentul contactului cu degetele. Procedee tehnice: prinderea mingii cu dou mini se execut n mai multe feluri n funcie de direcia mingii;

prinderea mingii n dreptul pieptului trunchiul este puin nclinat nainte, cu greutatea pe piciorul din fa, braele mult ntinse spre direcia de unde vine mingea, palmele privesc n jos i uor nainte, cu degetele departate i relaxate.

nainte ca mingea s loveasc degetele, palmele se deschid pentru a primi mingea, care va lua primul contact cu vrfurile degetelor, ocul provocat de viteza mingii i de rezistena palmelor se amortizeaz prin ndoirea progresiv a braelor, trunchiului i picioarelor, greutatea corpului trecnd pe piciorul din spate. prinderea mingilor joase;

prinderea mingilor care ating solul;

prinderea mingilor nalte poate fi: prinderea mingilor de pe loc, prinderea mingilor din sritur; prinderea mingilor din lateral; prinderea mingii cu o mn se poate efectua: ntre palm, antebra i old; ntre palm i piept; ntr-o mn din lateral sau dinapoi; ntr-o mn deasupra umrului; ntr-o mn din sritur. Antrenarea procedeelor tehnice de prindere a mingii cu o mn constituie unul din mijloacele cele mai bune pentru mbuntirea ndemnrii. Pasarea mingii:

28

n jocul de handbal se recomand n mod special cunoaterea tuturor procedeelor tehnice de pasare a mingii, executarea lor perfect, deoarece viteza de desfurare a jocului, aglomerarea din faa celor dou semicercuri ngreuneaz mult precizia execuiilor Procedee tehnice de pasare a mingii: - cu o mn; - cu dou mini; de pe loc; din alergare; din sritur; precedate de elan de pai ncruciai; precedate de elan de pai adugai; precedate de elan de pai sltai. Din punct de vedere al aciunii braului asupra mingii deosebim: pasa zvrlit; pasa mpins; pasa lansat. Combinaii i variaiuni a procedeelor de pasare: pasarea mingii cu mn pasa zvrlit: pe deasupra umrului; lateral pe lng umr; lateral pe lng old; pasa lansat;

pe lng umr; pe lng old; pasa prin mpingere: din dreptul umrului; din dreptul pieptului; pasarea mingii cu dou mini:
29

 pe deasupra capului; pe deasupra umrului; de la piept; lateral de la old;

pase pentru angajarea pivotului - pase speciale:

pasa din pronaie; pasa napoi pe deasupra umrului; pasa pe la spate; pasa cu pmntul; pasa pe sub axil. nainte de a trece la nvarea analitic i global a jocului de handbal pe elemente i procedee tehnice, se rocomand s se nceap cu coala mingii. Prin coala mingii nelegem totalitatea jocurilor i exerciiilor cu caracter de ntrecere folosite n scopul formrii deprinderilor de a manevra mingea. Nu reprezint un scop n sine, ci o metod general folosit n jocurile sportive, oferind posibilitatea organizrii unor lecii cu coninut mai atractiv, educativ cu efecte multiple asupra nsuirii deprinderilor tehnice. . Prinderea mingii cu dou mini i pasa zvrlit cu o mn de deasupra umrului Vom descrie procedeul de prindere i pasare, ntruct el st la baza tuturor celorlalte procedee. Juctorul iese n ntmpinarea mingii cu braele ntinse n fa (uor flexate din cot), palmele orientate nainte i puin n jos, cu degetele rsfirate. n momentul contactului cu mingea el caut s amortizeze ocul prin ndoirea progresiv a braelor din cot i articulaia pumnului (o prindere corect nu produce zgomot n momentul contactului mingii cu palmele). Dup intrarea n posesia mingii se execut o micare pregtitoare pasrii, prin aducerea braului napoi pe deasupra umrului, mingea fiind mpins de braul opus celui de aruncare, concomitent cu rsucirea trunchiului n direcia braului de aruncare. Urmeaz pasarea mingii printr-un impuls transmis de piciorul din spate, old, trunchi i bra, care printr-o micare de biciuire din articulaie pumnului ncheie aruncarea. n momentul final, piciorul opus braului cu care se paseaz se afl n fa sprijinit pe sol. Driblingul conducerea mingii
30

n desfurarea jocului acest procedeu constituie uneori singurul mijloc de deplasare cu mingea n teren. Din punct de vedere tactic folosirea lui se recomand numai atunci cnd situaiile o impun, excesul determin pierderea mingii i ncetinirea jocului. Se recomand n urmtoarele situaii: juctor singur pe contraatac; aciune individual de depire; pentru pstrarea mingii. Driblingul se execut prin mpingerea mingii cu o mn, lateral i puin n fa, la nivelul oldului, nct s nu mpidice alergarea. Dup ce revine dinspre sol, palma reia contactul printr-o micare de nsoire elastic a minii din articulaia pumnului, cu palma rotunjit i degetele rsfirate urmnd ca nainte de punctul maxim al nlrii s se repete micarea de mpingere. Driblingul se utilizeaz n dou forme: dribling simplu - o singura mpingere a mingii pe sol i prinderea ei;

dribling multiplu mpingerea succesiv a mingii pe sol.

Greeli frecvente: driblingul se execut n fa corpului; contactul rigid al palmei cu mingea. Se recomand ca n timpul executrii driblingului, juctorii s nu priveasc spre sol sau minge. S priveasc tot terenul pentru a cunoate n orice moment poziia i micarea partenerilor i a adversarilor. Fentele sau micrile neltoare Fentele sau micrile efectuate n timpul jocului, cu scopul de a nela pe adversari asupra inteniilor pe care le are. Sunt micri efectuate de juctori, cu corpul sau cu segmentele lui, cu i fr minge, de pe loc sau din deplasare, cu scopul de a-l induce n eroare pe adversar asupra adevratelor intenii viitoare. Fentele pot fi mprite n trei grupe: de depire individual a aprtorului direct; de pasare, de aruncare la poart. Din grupa fentelor de depire fac parte: fenta simpl de pornire;
31

fenta dubl de pornire;

schimbare simpl de direcie; schimbare dubl de direcie; combinaii de fente de pornire i de schimbare de direcie cu fente de aruncare la poart sau de pasare. Fentele de pasare pot fi sistematizate astfel: fent de pasare urmat de executarea pasei cu un alt procedeu (fent de pasare urmat de alt pas); fent de pasare urmat de aruncare la poart; fent de pasare urmat de depire individual. Sistematizarea fentelor de aruncare: fent de aruncare urmat de pas, fent de aruncare la poart urmat de o aruncare la poart prin alt procedeu tehnic; fent de aruncare la poart urmat de o depire individual.

Aruncarea la poart Aruncarea la poart este unul din elementele de baz ale atacului prin care se finalizeaz toate aciunule individuale i colective. Angrennd majoritatea segmentelor corpului i componena forelor ce particip la aciune, presupune executarea coordonat a unor micri complexe, n funcie de procedeul folosit. Situaiile ieite n joc i solicit pe atacani s finalizeze aciunea n funcie de bagajul de cunotine, deprinderi i caliti individuale, precum i de aciunea adversarului. Eficacitatea aruncrii este influenat de viteza de deplasare a juctorului, de lungimea prghiilor ce acioneaz, de coordonarea micrii segmentelor corpului, de viteza de deplasare a masei i de folosirea forei musculaturii picioarelor, trunchiului i braului de aruncare. Aruncarea la poart din alergare n aceasta aruncare mingea este prins n timp ce piciorul stng se afl pe sol. Micrile pregtitoare aruncrii se fac n timpul n care se execut nc doi pai de alergare (piciorul drept i stng). Este o aruncare care se execut foarte rapid, elimin un timp din micrile pregtitoare sau chiar doi, nct cu o bun execuie tehnic, se poate arunca dup doi pai de alergare sau chiar unul. Ducerea braului napoi i revenirea lui brusc nainte pentru aruncarea mingii,
32

nu trebuie s modifice ritmul alergrii, pentru a se arunca la poart cu cea mai mare vitez. n momentul final al execuiei, piciorul drept se gsete pe sol, iar aruncarea se execut cu braul drept i invers de pe piciorul stng, dac este stngaci. Se execut bra picior de aceeai parte. Avantajele acestui procedeu de aruncare: timp foarte scurt de execuie; nu se modific ritmul i succesiunea pailor n alergare, nu se modific poziia axului umerilor fa de direcia de alergare i fa de poart; momentul aruncrii i intenia de aruncare la poart sunt mai greu sesizabile de ctre portar.

Aruncarea la poart cu sprijin pe sol precedat de elan de pas ncruciat Mingea este prins pe piciorul drept, care n acel moment se sprijin bine pe sol. Corpul execut o micare de rsucire orientndu-se cu umrul opus braului de aruncare spre direcia porii. Ducerea piciorului stng nainte i ncruciarea piciorului drept peste stngul, coincide cu ducerea braului drept (cu mingea) mult napoi, cu cotul ntins, mimeaz un pas cu piciorul stng nainte (pas ceva mai mare), rsucirea trunchiului din olduri, n aa fel nct axul umerilor s devin paralel cu linia porii, i revenirea puternic a braului, dinapoi-nainte prin ndoirea i ntinderea articulaiei cotului, cu aruncarea mingii. Ritmul pailor este inegal i anume; primii doi pai, ncruciai (stnguldreptul) se execut mai rapid, iar ultimul mai lung i mai lent, se fixeaz bine pe sol. Prinderea mingii pe piciorul stng oblig scurtarea timpului de pregtire i aruncarea dup doi pai (dreptul-stngul), care se execut cu o uoar sritur. Acest procedeu de aruncare prezint avantajul imprimrii unei mari fore, rezultat dintr-un traiect foarte lung, din forele provenite prin mpingerea n piciorul drept, apoi stngul, blocarea abdomenului, fora braului de aruncare. Necesit ns un timp mai ndelungat, de pregtire, care poate fi uor stnjenit de adversar. Se utilizeaz n special n aruncrile de la distan, i aruncrile executate de la 9m executate indirect. Aruncarea la poart precedat de elan de pai adugai Procedeul tehnic este asemntor aruncrii la poart cu elan de pai ncruciai. Mingea se prinde cnd juctorul se gsete n alergare pe piciorul drept. Pas cu piciorul stng, nainte alturrii dreptul lng stngul, n acest moment
33

braul drept cu mingea se ntinde mult napoi dup fixarea piciorului stng n fa ca punct de sprijin braul drept revine puternic nainte, executnd aruncarea mingii. Timpul de executare este ceva mai scurt, deoarece micrile trebuiesc executate mai rapid. Aruncarea la poart din sritur Aruncarea la poart din sritur este un procedeu tehnic important prin avantajele care le prezint i anume: ofer posibiliatea aruncrii la poart din faa aprtorilor bazate pe aglomerare, favoriznd eliberarea braului de aruncare; mrete timpul de observare a poziiei sau micrilor portarului, ceea ce constituie un avantaj pentru atacani; mrete posibilitaea de transformare a aruncrilor de la 9m. Aruncarea din sritur se poate executa dup primul pas sau trei pai de alergare, adic stngul sritur sau stng drept stng sritur. Btaia se execut pe piciorul opus braului de aruncare, prin rulare clci talp vrf, i mpingerea energic a piciorului de rulaj, piciorul oscilant este uor flexat i deprtat de corp. n momentul maxim al nlrii, mimeaz micarea de traciune a braului cu mingea, efectuarea aruncrii i aterizarea pe piciorul de btaie.

Aruncare la poart din plonjon Acest procedeu de aruncare este utilizat att pentru executarea aruncrilor de pedeaps de la 7m, ct i din aciune, n cazul n care un juctor primete mingea, fie n micare fie n poziie static, n apropierea semicercului de 6m. Tehnica aruncrilor este destul de pretenioas, dar prezint avantajul unei mari eficaciti. Aruncarea la poart din sritur cu plonjon i gsete aplicarea n special n urma aciunilor rapide executate pe spaii mici, n jurul semicercului. Tehnica execuiei este pretenioas i solicit mult ndemnare i finee. Sritur nu se execut n nlime ci n lungime, juctorul efectund un plonjon nainte, picioarele prsesc complet solul. n timpul acestei srituri plonjate n semicerc, se pregtete i se execut aruncarea la poart. Cnd mingea prsete mn juctorului, corpul se afl aproape n poziie orizontal, atingerea se face pe o latur a corpului, cu amortizare cu sprijin pe braul opus. 3.1.3 Tehnica n aprare
34

Poziia fundamental Aceatsa poziie trebuie s asigure deplasarea juctorilor n toate direciile, executarea unor micri rapide n funcie de aciunile ofensive ale adversarului, precum i acoperirea unui plan ct mai mare n faa porii. Procedeele de execuie ale poziiei fundamentale specifice jocului de aprare sunt:

Acest element tehnic const dintr-o poziie echilibrat, cu tlpile orientate aproape pe aceeai linie, genunchi uor flexai, picioarele deprtate la nivelul umerilor, trunchiul uor nclinat, spatele rotund, braele ndoite din articulaia cotului se mic nainte, sus i lateral. Avantajele pe care le ofer aceast poziie sunt: posibiliatea reacionrii i plecrii imediate n orice direcie, n funcie de micrile adversarului;

posibilitatea blocrii prin micarea braelor a mingilor aruncate spre poart sau a interceptrii paselor de la adversari; posibilitatea executrii rapide interceptarea mingilor nalte. a sriturilor, pentru

Poziia fundamental pentru aprare se perfecioneaz n relaia de atac aprare- n toate fazele aprrii i n aprarea la semicerc. Micarea n teren specific aprrii Procedeele de deplasare n teren, crora aprtorii trebuie s le fac fa n timpul jocului, n toate fazele de aprare:alergare cu faa, sprint scurt de 2-5m; opriri brute executate din alergare n cea mai mare vitez; porniri scurte i rapide; ntoarceri; alergare cu spatele;
35

 srituri nalte cu elan scurt, dar i fr elan pentru blocarea aruncrilor la poart.

Atacarea adversarului cu corpul Regulamentul permite aprtorului s blocheze cu corpul drumul adversarului spre poart, s-i opreasc naintarea prin executarea unei rezistene corporale. Contactul aprtorului cu corpul adversarului trebuie s se fac numai cu pieptul, fr a folosi braele, oldul sau picioarele. Scoaterea mingii de la adversar Sunt mai multe procedee tehnice de deposedare a adversarului de minge: scoaterea mingii din dribling prin atac din lateral; scoaterea mingii din dribling prin atac din spate; scoaterea mingii din dribling prin atac din fa; scoaterea mingii din inere echilibrat; scoaterea mingii prin intercepie.

Blocarea aruncrilor la poart Aprarea porii nu rmne exclusiv n seama portarului. Aprtorii au sarcina s colaboreze cu el, acoperind cu corpul i cu braele un col al porii. blocarea mingilor nalte;

blocarea mingilor laterale;

blocarea mingilor joase cu dou mini. Procedeele de blocare a mingilor spre poart se nva individual i pe grupuri de 2-3 juctori. La nceput vor simula blocarea, din saritur, prin fandare cu ducerea braelor lateral, oblic, pe direcia mingii la semnalul antrenorului.

36

Capitolul IV
Tactica jocului de handbal 4.1 Aciuni tactice individuale i colective Din punct de vedere tactic, handbalul prezint, o complexitate de situaii ivite att n atac ct i n aprare, ca urmare a multitudinii mijloacelor de manevrare a mingii i a nsui coninutului jocului. Existena unui numr mare de procedee i multiplele posibiliti de a le lega prin forme variate de micare, pe zone mai mari sau mai reduse din teren, asigur jocului un pronunat coninut tactic, caracterizat prin dinamism, jocului ne apare pe ct de complex, pe att de diferit. n literatura de specialitate , muli autori o definesc ca activitate, concept, proces sau sistem de mijloace. Mihai Epuran, (1968) definete tactica ca un proces psihomotric complex care angajeaz factori cognitivi, volitivi i motrici.

37

O alt definiie a aceluiai autor, tactica este activitatea prin care un sportiv i desfoar toate posibilitile sale tehnice, fizice i psihice, pentru a dobndi rezultatele cele mai bune n condiiile i n faa unor adversari diferii. Ca o sintez putem spune c, tactica reprezint organizarea i coordonarea aciunilor individuale i colective n mod raional i unitar, n scopul realizrii randamentului maxim, folosind n limitele regulamentului i sportivitii, cele mai corespunztoare procedee, valorificnd calitile i particularitile juctorilor proprii, precum i lipsurile adversarilor. Pregtirea tactic nu trebuie confundat cu nsuirea mecanic a instruciunilor, regulilor, schemelor ablon sau cu un complex standard de activitate. Dezvoltarea spiritului de observaie, perfecionarea capacitii de orientare n condiii schimbtoare, rezolvarea creatoare a situaiilor variate din timpul jocului, analiza rapid, spontan a aciunilor proprii i n special ale adversarului sunt cteva din elementele eseniale, componente ale tacticii de joc. 4.1.1. Componentele tacticii sportive n sfera tacticii sunt cuprinse att laturi ale pregtirii teoretice, concretizate n principii, noiuni, concepte i reguli, ct i n aciuni practice sub forma execiiilor i combinaiilor tactice. Componentele tacticii dup A.Dragnea sunt: concepia tactic; planul tactic; aciunea tactic; sistemul de joc; Concepia tactic Concepia tactic reprezint un sistem de principii, idei, regili i norme relativ stabile, elaborate n vederea participrii cu succes n competiie. Concepia tactic este stabilit n general de antrenori i ali specialiti metoditi, psihologi i medici, n urma analizei stadiului de dezvoltare a handbalului pe plan mondial. n ajutorul acestora vin i comisiile tehnice i organizatorice ale federaiei internaionale, care nainteaz federaiilor naionale, concluziile desprinse din desfurarea celor mai importante competiii. Acestea sunt adaptate de ctre federaia de specialitate la particularitile pe niveluri ale sportivilor, la condiiile organizatorice i materiale . Concepia tactic este o component dinamic, relativ stabil, se bazeaz pe principii ce aparin experienei practice i se modific doar atunci cnd echipele de sportivi impun acest lucru. Planul tactic

38

Pentru abordarea fiecrei competiii se ntocmesc planuri tactice difereniate, conform concepiei tactice. El este diferit de la o competiie la alta. Planul tactic este o particularizare temporar a tacticii. Poate fi definit ca ansamblul msurilor stabilite n vederea rezolvrii problemelor tactice ridicate de pregtirea i desfurarea aciunilor de atac i aprare. Aciuni tactice Aciunile tactice sunt instrumente practice de realizare a planului tactic i concepiei tactice. Sunt componente concrete ale tacticii i se desfoar pe mai multe faze, cele mai multe fiind de natur psihologic i una motric, practic, concret, de rezolvare a situaiei tactice: Perceperea i analiza situaiei competiionale care favorizeaz o anumit aciune tactic; Rezolvarea mental prin elaborarea unei strategii adecvate i decizii; Analiza efectelor aciunii tactice. Aciunea se organizeaz n ansambluri structurale cu anumite semnificaii, avnd o cauzalitate proprie i care realizeaz o individualitate funcional. Fiecare aciune are o parte vizibil, care se manifest prin micare i o parte invizibil care de fapt este gndirea. Aciunea contient, este ndreptat spre un anumit scop (obiectiv interior rezultat din gndire) i care se materializeaz printr-o structur motric (sarcin obiectiv exterior). F. Schubert 1981, descrie foarte plastic fazele aciunii contiente orientate spre scop prin: arta fixrii unui scop, arta orientrii, arta planificrii, arta deciziei, arta execuiei, arta controlului. Aceste aspecte sunt surprinse i de B.Barth 1994, care face o sintez a punctelor de vedere ale teoriei, aciunii i desprinde trei idei eseniale: aciunea este un ntreg complex de ntmplri; aciunea este organizat ierarhic i secvenial; aciunile contiente sunt specifice activitii sportive, fiind orientate spre scop, au un anumit sens i sunt raportate valoric. Aciunea este contient, ndreptat spre un anumit scop, realizat prin anticipare (n funcie de obiectiv) i decizii contiente. Anticiparea cuprinde imaginea proprie privind obiectivul, precum i identificarea acestuia pe baza datelor concrete. Desfurarea propriu-zis a aciunii pe baza unui anumit program de aciune, va fi realizat i controlat prin procese analitico sintetice. Aciunile concrete se desfoar n anumite faze: iniiativa, pregtirea deciziei, decizia pentru un obiectiv concret i cile de realizare, desfurarea, controlul i comparaia. Prin procesele cognitive de natur motivaional emoionale ale reglrii iniiativei (impulsului) se ncearc explicarea apariiei aciunii de moment, prin
39

interaciunea dintre dimensiunile personalitii raportate la timp i condiiile situaionale. Aciunile tactice se prezint ca structuri nlnuite, denumite combinaii, scheme i iniiative individuale efectuate n scopuri tactice bine determinate. Astfel, aciunea individual reprezint selecionarea i aplicarea contient, de ctre un juctor ntr-o faz, a celui mai indicat complex de procedee tehnico tactice n scopul realizrii unei sarcini pariale a jocului. De regul, aciunea individual se desfoar n lupt cu unul sau mai muli adversari. Combinaia tactic reprezint coordonarea aciunilor individuale a doi sau mai muli coechipieri, ntr-o faz a jocului cu scopul realizrii unei sarcini pariale de atac sau aprare (L. Teodorescu, 1975). Combinaiile tactice sunt proprii oricrui sistem de joc. Schema tactic este o form a combinaiei tactice mai evoluat, aplicat cu precdere n atac. Ea este mai complex, mai rigid i stereotip. La efectuarea ei particip de obicei un numr mai mare de juctori i se aplic mai ales n momentele fixe ale jocului. Schema tactic se utilizeaz n vederea derutrii adversarului i de a pune n valoare, n fazele decisive ale jocului, calitile unui sportiv. Este necesar ca schemele tactice s posede una, dou variante pentru a preveni sesizarea de ctre adversar a inteniilor i manevrelor juctorilor, mai ales n faza de finalizare. Circulaia tactic se folosete n atac i este forma superioar a schemei tactice. Cu ajutorul ei se realizeaz faza de pregtire a atacului n cadrul sistemului de joc adoptat. La circulaia tactic particip un numr mai mare de juctori, uneori chiar ntregul colectiv al echipei. Scopul circulaiei tactice este de a crea situaii favorabile realizrii punctelor; const din combinaii tactice i aciuni individuale, simultane i succesive i se desfoar dup un anumit plan de organizare. O bun circulaie tactic trebuie s se caracterizeze prin: agresivitate demarcaje succesive ale juctorilor, iar circulaia mingii s fie orientat spre poarta advers, s constituie n permanen o ameninare pentru aprare i s pun n situaie de a nscrie pe toi juctorii sau majoritatea juctorilor; reversibilitate s se poat executa att pe partea dreapt, ct i pe partea stng a terenului; accesibilitate s poat fi nvat relativ uor i s corespund pregtirii tehnice a juctorilor. 4.1.2 Aciuni tehnico-tactice Cele mai multe aciuni tehnico-tactice aparin jocului de atac. Jocul aprtorului este mult mai srac dect cel al atacantului. Printr-un numr restrns de aciuni tehnico-tactice, aprtorul trebuie s se mpotriveasc multiplelor i variabilelor situaii de atac create de adversari i s mpiedice nscrierea de goluri n poarta proprie.
40

Aplicarea aciunilor tehnico-tactice din jocul de aprare presupune concentrarea ateniei i voinei juctorilor, perseveren, spirit de echip, putere de lupt i dorina de a face totul pentru prentmpinarea nscrierii golului. n derularea jocului de handbal deosebim: aciuni tehnico-tactice individuale de aprare; aciuni tehnico-tactice individuale de atac; aciuni tehnico-tactice colective de aprare; aciuni tehnico-tactice colective de atac. 4.1.3 Aciuni tehnico-tactice individuale de aprare Oprirea contraatacului cnd echipa advers a intrat n posesia mingii, ca urmare a unei aruncri la poart, nereuit, blocat de aprtori, prins sau respins de portar, juctorul cel mai apropiat de minge l atac prompt pe posesorul acesteia, uneori chiar i pe portar, ncercnd s ntrzie ct mai mult declanarea contraatacului, astfel nct coechipierii s aib timpul necesar replierii i organizrii aprrii. Retragerea spre propria poart prin alergarea de vitez cu faa, cu spatele, urmrind n permanen aciunile adversarului pentru a putea interveni prompt n stoparea acestuia de a continua aciunile i de a nscrie gol. Marcajul n fazele I i a II a a aprrii se poate realiza: marcaj strns om la om aprtorul se va apropia mult de atacant, va executa asupra lui o presiune prin mpingere cu umrul, ncercnd s-l scoat din ritm i direcia de alergare; marcaj la intercepie cnd vrfurile de contraatac se desprind de pe poziia lor cu anticipare, reuind s se lanseze n vitez, aprtorul va folosi marcajul la intercepie. Sesiznd direcia de alergare a vrfului de contraatac i poziia lansatorului mingii, va cuta s alerge n viteza cea mai mare pe linia care-l unete pe posesorul mingii cu vrful de contraatac, interpunndu-se ntre cei doi adversari. Atacarea hotrt a posesorului mingii aprtorul se va apropia mult de adversar, determinndu-l s se opreasc, sau s paseze mingea altui coechipier. Scoaterea mingii din dribling se poate realiza prin: atac din fa - dac atacantul dribleaz n faa aprtorului, acesta are ansa s-l deposedeze interpunnd repede braul cu palma deschis ntre mingea care revine de pe sol i minile adversarului; atac din lateral - aprtorul se apropie marcnd strns adversarul direct i alergnd umr la umr cu acesta va ncerca interpunerea palmei ntre minge i braele atacantului, s-l deposedeze de minge; atac din spate - se realizeaz atunci cnd adversarul cu mingea este ntors cu spatele spre aprtor, acesta urmrete s loveasc mingea
41

care revine de pe sol i s-o orienteze n direcia unui coechipier care s o poat culege, din inere echilibrat - deposedarea adversarului de minge se realizeaz cu o mn, cu palma deschis, cnd acesta se pregtete s arunce la poart; atacarea adversarului aflat n posesia mingii - atacantul care conduce sau mnuiete mingea n zona de trecere din faa porii, n locuri din care se poate nscrie un punct, prin aruncare la poart, acesta trebuie imediat atacat i stnjenit n micrile sale. Aprtorul va iei prompt din dispozitivul de aprare i va aciona cu o mn pe braul de aruncare i cealalt pe oldul opus; acoperirea braului de aruncare - aprtorul plasat pe partea braului de aruncare al adversarului, va putea bloca mai uor mingea, colabornd astfel i cu portarul; nchiderea culoarelor de ptrundere - ptrunderea spre poart a unui atacant poate fi nchis de ctre un aprtor care va face pas lateral spre direcia n care atacantul are intenia de a aciona; blocarea aruncrilor la poart - n momentul n care este declanat aciunea de aruncare la poart de ctre atacant, aprtorul se va interpune ntre minge i poart pentru a bloca aruncarea. 4.1.4 Aciuni tehnico-tactice colective de aprare

Aciunile tehnico-tactice colective de aprare sunt: mprirea adversarilor se face ncepnd cu aprtorii laterali, continundu-se cu cei intermediari i centrali n funcie de sistem; micarea de translaie este efectuat de aprtori n funcie de circulaia mingii, de plasamentul i de deplasarea n teren a adversarului direct i a coechipierilor si; preluarea predarea schimbul de oameni - n momentul cnd extrema ptrunde n circulaie la semicerc, aprtorul lateral o marcheaz strns i o conduce pn n dreptul aprtorului intermediar cruia i-o pred, orientndu-se dup regula mpririi adversarilor; dac constat c, primul adversar liber este interul, l preia, marcndu-l la supraveghere. Schimbul de oameni este tot o predare i preluare efectuat de doi aprtori, care marcheaz doi atacani aflai n acelai timp n circulaie; alunecarea se realizeaz n scopul evitrii blocajelor i se aplic mai ales n aprarea om la om; zidul de aprare la aruncrile libere de la 9 m. aruncrile libere care se execut din apropierea semicercului de la 9 m. oblig aprtorii s constituie un zid de aprare a porii, dup care se orienteaz portarul n plasamentul su i este format din 2 sau 3 juctori dintre cei mai nali; aezarea aprtorilor la aruncrile de pedeaps destul de frecvent aruncarea de la 7 m. este respins de portar sau de una din barele porii. Pentru a
42

recupera mingea revenit n teren, patru aprtori stau n apropierea semicercului de 9 m. pentru a putea lupta cu adversarii n vedera recuperrii mingii. aezarea aprtorilor la aruncrile de la margine i col - aruncarea de la col, din care se poate nscrie direct un punct n poarta advers impune msuri de asigurare a semicercului de 6 m., prin retragerea la semicerc, marcnd cu strictee pivoii i nchiznd ptrunderile atacanilor care ar sri deasupra semicercului pentru a primi mingea aruncat de la col; aezarea aprtorilor la mingea de arbitru aprtorii trebuie s aplice principiul asigurrii echilibrului defensiv i aezarea pe teren pentru prentmpinarea contraatacului. Trei dintre cei mai nali aprtori vor ocupa locuri n jurul arbitrului, ca la momentul oportun s sar i s intre n posesia mingii. 4.1.5 Aciuni tehnico-tactice individuale de atac Din punct de vedere tactic, jocul individual n atac st la baza aciunilor colective. Pentru un joc colectiv eficient este nevoie s se acioneze ct mai periculos. Aciunile tehnico-tactice individuale de atac presupun: prinderea i pasarea mingii n ptrundere prin hruirea necontenit a aprtorilor, prin pase rapide n ptrundere pot crea bree n dispozitivul de aprarea advers, pe unde juctorul ptrunde, arunc la poart sau angajeaz pivotul; driblingul simplu i multiplu reprezint pentru juctori modalitatea de a se deplasa cu mingea n teren fr ajutorul unui coechipier; demarcajul direct (eu m demarc) vizeaz aciuni de derutare a adversarului, prin porniri, opriri, ntoarceri, fente simple i duble executate cu i fr minge i indirect (eu sunt demarcat) prin folosirea raional a schimburilor de locuri, ptrunderi succesive, blocaje; aruncarea la poart aruncri specifice postului ocupat n echip; angajarea pivotului prin pase speciale sau pase de angajare a pivotului, din ce n ce mai variate; acestea fac parte integrant din bagajul motric al fiecrui juctor de performan. 4.1.6 Aciuni tehnico-tactice colective de atac ncruciarea simpl i dubl se realizeaz n scopul de a pune n situaie favorabil de aruncare la poart un juctor din linia de 9 m.( fig.1, fig.2);

43

Fig. 1.

Fig.2.

Paravanul urmrete favorizarea aruncrilor la poart din sritur, de la distan peste aprtori, pentru protejarea aruncrilor libere de la 9 m. numit paravan fix de pe loc precum i n unele aciuni din deplasare de ctre extreme i pivot aflate n circulaie ( fig.3, fig.4);

Fig.3

Fig.4

Blocajele se folosesc n mai multe scopuri: pentru favorizarea eliberrii unui coechipier, marcat om la om; pentru formarea unui culoar de ptrundere a unui atacant spre poart blocaj interior, dublu blocaj ( fig.5, fig.6);

44

Fig.5

Fig.6

pentru formarea unui culoar de aruncare la poart blocaj exterior (fig.7);

Fig.7

blocaj - plecare din blocaj se realizeaz ntre cele dou linii de atac (fig. 8, 9, 10,11);

Fig.8
45

Fig.9

Fig.10

Fig.11

nvluirea se realizeaz ntre interul i extrema de aceeai parte: interioar cnd finalizeaz extrema (fig.12);

Fig.12 exterioar cnd finalizeaz interul de pe post de extrem, prin pasa dat de centru.(fig.13);

46

Fig.13

Capitolul V
Atacul n jocul de handbal 5.1 Faze, forme i sisteme de joc Atacul i aprarea, ca situaii fundamentale ale jocului, sunt strns legate ntre posesia mingii, se continu cu rapiditate, sisinut, poziional sau n circulaie i urmrete nscrierea golului. Avnd n vedere caracterul i viteza cu care se desfoar fazele jocului, succesiunes aciunilor individuale i colective intreprinse de atacani i timpul scurs pn la finalizare se consider c atacul are patru faze. Faza I-a - contaatacul; Faza a II a - contraatacul susinut; Faza a III a - organizarea; Faza a IV a - jocul n sistem; 5.1.1 Faza I-a a atacului - contaatacul Faza I-a a atacului contraatacul are o aplicare temporar 2-4 secunde i este condiionat de existena unor mprejurri favorabile. Se poate declana dup ce portarul a prins mingea aruncat la poart, dup interceptarea unei pase, uneori dup scoaterea mingii de la adversar, dribling, aruncare sau dup recuperarea mingii ridicat din blocarea aruncrii la poart. Contraatacul ncepe prin pornirea rapid spre poarta advers a unuia sau doi juctori, n clipa n care echipa proprie a intrat n posesia mingii, continu cu alergare n vitez maxim, prinderea mingii pasat de portar sau de un coechipier i se termin printr-o aruncare la poart.
47

Formele de manifestare a contraatacului: contraatac direct cu un vrf; contraatac cu dou vrfuri sau mai multe; contraatac cu intermediar cu un vrf; contraatac cu intermediar cu dou vrfuri; contraatac cu dou vrfuri ncheiat cu ncruciare; Contraatacul direct La contraatacul direct se disting urmtoarele alternative: cea mai simpl form de contraatac este aceea cnd portarul prinde mingea aruncat la poarta sa, o arunc direct n gol peste portarul echipei adverse (mingea aflndu-se n joc); n contraatacul direct sefolosete o singur pas i n general pasa o d portarul; contraatacul direct poate fi lansat i de juctorul care a intrat susprinztor n posesia mingii fie intercepie sau recuperare; pentru dublarea anselor, la contraatac particip dou vrfuri, portarul fiind cel care decide cui lanseaz mingea; tot contraatac direct este i atunci cnd un aprtor intermediar sau zburtor efectueaz o intercepie n afara liniei de 9m, ndreptnduse n cea mai mare vitez spre poarta advers pentru a finaliza; Modul de realizare a contaatacului diect cu un vrf Cnd portarul intr n posesia mngii, aprtorul lateral sprinteaz spre linia de centru a terenului, ct mai paralel cu linia de margine, apoi se deplaseaz spre linia median a terenului, ntorcnd privirea spre portar.Acesta transmite mingea vrfului de contraatac printr-o pas cu bolt pe poziie viitoare. Dup prinderea mingii venit din urm, acesta conduce mingea n mare vitez n dribling, iar de la o distan potrivit arunc la poart ( fig. 14), din alergare, din sritur, din plonjon, cu bolt peste portar.

48

Fig.14 Contraatacul cu dou vrfuri n timpul jocului apar situaii cnd ambii aprtori laterali sprinteaz spre centrul terenului. Portarul transmite mingea extremei din partea opus locului su de aciune, care dup prinderea mingii o transmite coechipierului printr-o pas oblic nainte executat din alergare. Cel de-al doilea vrf de contraatac, dup prinderea mingii pe drumul cel mai scurt se ndreapt spre poarta advaers pentru a finaliza ( fig 15)

Fig.15 Contraatacul cu dou vrfuri ncheiat cu o ncruciare Datorit prezenei n cmpul de finalizare a unui aprtor, care ar putea interveni, cele dou vrfuri de contraatac utilizeaz o ncruciare simpl pentru a-l pune n imposibilitate pe aprtor s acioneze. Dup ce primete mingea printr-o pas oblic, juctorul B se ndreapt spre centrul terenului conducnd mingea n dribling

49

determinndu-l astfel pe aprtor s-l atace i s-l marcheze. Juctorul A sprinteaz prin spatele coechipierului, primete mingea printr-o pas special, avnd apoi drum liber spre poart pentru a arunca i nscrie (fig.16)

Fig.16 Contraatacul cu intermadiar cu un vrf Sunt situaii cnd portarul nu poate s transmit mingea direct vrfului de contraatac, fie din cauza unghiului nefavorabil transmiterii mingii n siguran, fie din cauz poziiilor pe care le ocup adversarii n teren. Portarul paseaz unui juctor intermediar, de regul interului de pe partea opus extremei plecate pe contraatac, care paseaz vrfului de contraatac, prinde mingea venit din urm i n funcie de locul unde a primit mingea fa de poart execut dribing sau nu. Finalizarea este aceeai ca la contraatacul direct cu un vrf (fig. 17)

Fig.17 Contraatacul cu intermadiar cu dou vrfuri

50

Cnd cele dou vrfuri de contraatac se desprind de la semicercul propriu i n alergare lor sunt marcate la intercepie de adversari portarul recurge tot la contraatacul cu intermediar. Interul se demarc lateral, primete mingea de la portar, care o paseaz vrfului din partea opus. Acest observnd poziia mai bun a coechipierului su i paseaz pentru a finaliza contraatacul. Contraatacul cu intermediar cu dou vrfuri pote fi finalizat i prin ncruciare urmat de pas sau prin ncruciare i pas dubl ntre cele dou vrfuri (fig.18).

Coninutul tehnico tactic al contraatacului direct cu un vrf

intrarea n posesia mingii sau recuperarea rapid a mingii de ctre

portar; startul rapid; alergarea de vitez; degajarea sau pasarea mingii de ctre portar; prinderea mingii venit din urm; driblingul; aruncarea la poart;

Greeli care apar n contraatac neanticiparea momentului de plecare pe contraatac; vitez de deplasare necorespunztoare; deplasarea vrfirilor pe trasee neutile; nerealizarea desprinderii de aprtori; lansarea greit a contraatacului; nesincronizarea vrfului cu pasa; judcarea limitat a situaiilor tactice existente; nafinalizarea n procentaj total de 100%; nesusinerea vrfului de contraatac 5.1.2 Faza a II - a a atacului Contraatacul susinut
51

n cazurile n care condiiile i mprejurrile nu sunt propice declanrii i mai ales, aplicrii contraatacului, echipa are dou alternative: fie c trece imediat la contraatacul susinut, fie va transporta mai lent mingea ctre poarta advers. Contraatacul susinut, numit i faza a II-a a atacului, se desfoar atunci cnd aprtorii n repliere marcheaz vrfurile de contraatac sau cnd portarul nu poate lansa mingea pentru contraatacul direct. Contraatacul susinut surprinde aprarea advers n curs de aezare i organizare, micoreaz atenia i forele aprtorilor, nlesnind aruncrile la poart.n alternativa n care aprtorul sau aprtorii ncearc s intervin pentru a opri desfurarea atacului rapid, atacanii sunt preocupai s asigure circulaia mingii i prin aceasta s scoat pe aprtori din ritmul fazei respective, uurnd i mai mult aciunile lor. n funcie de modul cum se realizeaz finalizarea, contraatacul susinut poate fi sistematizat astfel: contraatacul susinut finalizat prin aruncri de la distan, efectuate de juctorii din linia de 9m; contraatacul susinut efectuat prin aruncri de la semicercul de 6m n urma unor angajri efectuate de juctorii din linia de 9m; Contraatacul susinut poate fi desfurat n dou variante: Varianta I plecarea vrfurilor de contraatac, primul val; recuperarea mingii i plecarea celui de-al II- lea val, juctorii de 9m; trecerea mingii din propria jumtate de teren n terenul advers de juctorii din cel de-al doilea val; finalizare prin aruncare la poart de la distan executat de un juctor din cel de-al doilea val,( juctor de 9m); Varianta a II-a plecarea vrfurilor de contraatac, primul val; recuperarea mingii i plecarea celui de-al II- lea val, juctorii de 9m; trecerea mingii din propria jumtate de teren n terenul advers de juctorii din cel de-al doilea val; infiltrarea juctorilor din primul val pe semicerc i demarcarea unuia dintre ei; angajarea juctorului de semicerc demarcat fa de juctorul cu mingea; aruncarea la poart prin unul din procedeele tehnice specifice situaiei concrete de joc; Coninutul tehnico tactic al contraataculuisusinut startul rapid; alergarea de vitez; recuperarea i pasarea rapid a mingii unui juctor demarcat; aruncarea la poart de la distan;
52

 pasele de angajare a juctorilor de semicerc; aruncarea la poart din apropierea semicercului de 6m; Pentru sporirea eficienei acestei faze se apeleaz la aciuni tehnicotactice, ca: demarcajul direct, paravanul, pentru favorizarea aruncrilor de la distan i blocajele pentru a nlesni ptrunderile juctorilor de la 9m. Greeli frecvente n timpul fazei a II-a a atacului lipsa de sincronizare ntre intrarea n posesia mingii i plecarea juctorilor din primul val; ntrzieri n pasarea mingii, la declanare sau pe parcursul desfurrii contraatacului susinut; gndirea lent scoate juctorii din faz; deplasri limitate ale juctorilor, nesiguran i lips de precizie n transmiterea mingii; folosirea inoportun a driblingului; nasincronizri n deplasri i n gndire a cuplurilor de atacani; nesusinerea juctorului cu mingea; eficacitate sczut n aruncrile la poart; urmrirea insuficient a mingii i lipsa preocuprilor de recuperare a ei;

5.1.3 Faza a III - a a atacului Organizarea Contraatacul i contraatacul susinut sunt cele mai eficace faze ale atacului, ns apar situaii cnd nu pot fi realizate datorit urmtoarelor cauze: juctorii echipei advarse se repliaz la timp; plasamentul special al portarului advers; unul,doi sau chiar trei aprtori fac presing temporar; posesorul mingii apreciaz c nu mai este cazul continurii atacului rapid i ncetinete ritmul de joc; n timpul fazei a III- a atacului, juctorii surprini de faz n locuri neprevzute se vor deplasa ct mai repede spre posturile lor din dispozitivul de atac, cutnd cel mai bun plasament integrndu-se n disciplina tactic de joc stabilit de antrenor.Echipa este preocupat de pstrarea mingii n posesia sa i numai atunci cnd un aprtor a comis o greal, atacantul cu mingea n funcie de situaia concret va angaja pivotul, va ptrunde apre poart sau va arunca la poart. n faza a III- a atacului, juctorilor li se ofer posibilitatea de a avea momente de respiro timp n care antrenorul poate face schimbrile de juctori necesare. Aceast faz nu poate fi prea mult prelungit, deoarece poate fi sancionat cu aruncare liber pentru joc pasiv. Cel care coordoneaz jocul este
53

centrul (coordonatorul de joc), care d semnalul pentru nceperea atacului n sistem. 5.1.4 Faza a IV- a a atacului Jocul n sistem Faza a IV-a a atacului este numit i atacul n sistem, reprezint forma de organizare i coordonare a aciunilor tuturor juctorilor care particip la atac, prin folosirea aciunilor tactice individuale dar i colective cu scopul de a nvinge rezistena opus de aprare i s-i creeze o situaie favorabil de aruncare la poart. n derularea acestei faze distingem trei momente importante i anume: faza de pregtire se realizeaz prin circulaii active de minge i de juctori; faza de construirea a aciunii de finalizare se realizeaz prin aciuni tactice colective, folosite pe fondul circulaiilor de minge i de juctori; faza de finalizare- reprezint ultima aciune a atacului n sistem i poate fi o aciune tactic individual sau colectiv prin care juctorul urmrete s ajung ntr-o poziie favorabil de aruncare la poart i s nscrie. Dac nu reuete faza de finalizare, iar echipa respectiv a rmas n osesia mingii, jocul se reia prin faza a III-a, de organizare. Din momentul n care fiecare atacant i-a ocupat postul n dispozitivul de atac din cadrul sistemului, conductorul de joc d semnalul de ncepere a fazei a IV-a atacului, jocul n sistem. Elementele tehnice ntlnite n faza a IV-a a atacului sunt: poziia fundamental specific jocului de atac; inerea, prinderea i pasarea mingii; driblingul; fentele; aruncarea la poart; Aciuni tactice individuale demarcajul; ptrunderea; angajarea pivotului; Aciuni tactice colective pasele n ptrundere succesiv; ncruciarea simpl i dubl; paravanul; nvluirea; blocaj, blocaj plecare din blocaj;plasamentul juctorilor la momente fixe, aruncare liber d la 9m, aruncarea de pedeaps de la 7m;

54

5.1.5 Forme de joc n atac n cadrul fazei a IV-a a atacului, sistemele de atac pot fi aplicate n forma: poziional cu un pivot; poziional cu doi pivoi; n circulaie cu un pivot; n circulaie cu doi pivoi: Atacul poziional Echipa ncepe s desfoare atacul organizat n forma poziional, dup ce fieare juctor a ajuns pe postul su. Aezarea optim n teren este n concordan cu calitile i particularitile atacantului i adaptat la principalele caracteristici de funcionare ale sistemului defensiv advers. n zona sa de teren fiecare juctor trebuie s fie activ i dinamic n permanent micare, pregtit n orice moment s prind mingea, s acioneze surprinztor,s se demarce cnd este marcat strns, s-i pregteasc ptrunderile i depirile, s acioneze pe direcia porii adverse i prin ntreaga sa activitate s nlesneasc colaborrile cu coechipierii. Prin atacul poziional se urmrete crearea unor faze de gol pentru fiecare juctor n dreptul zonei corespunztoare postului respectiv.Juctorii acioneaz pe baza unor combinaii bine precizate, alese n funcie de sistemul de aprare advers. Atacul poziional nu trebuie neles ca u joc static.Prin aciunile rapide pe care juctorii le fac n zonele lor de atac, prin pasarea rapid a mingii de la o extrem la alta, prin ptrunderile succesive i pasele laterale, prin fentele de aruncare la poart urmate de angajri ale pivoilor, prin ncruciri, paravane i blocaje, atacul poziional capt un caracter dinamic. Dac dinamismul lipsete, atacul poziional este ineficace i se apropie de grania jocului pasiv, sancionat de arbitru. Atacul n circulaie Atacul n circulaie este o form superioar de joc care se bazeaz pe pasarea rapid a mingii n timpul unei circulaii intense a tuturor atacanilor. Pentru a fi aplicat cu succes, aceast form de joc pretinde din partea juctorilor o tehnic avansat, o bun pregtire fizic i cunotine de tactic. Juctorii trebuie s fie capabili s acioneze cu eficacitate pe diferite posturi, pe care din cauza circulaiei n teren sunt nevoii n mod temporar s le ocupe. n cazul cnd din forma poziional a atacului n sistem, nu se realizeaz o poziie clar de aruncare la poart, echipa trece la utilizarea atacului n circulaie. Dup cteva pase de tatonare a aprrii, juctorii ncep circulaia n form de opt, n arje sau fragmente ale acestor circulaii, i schimb permanenet locurile, circul pe semicercul de la 6m, se demarc n adncime sau
55

ptrund ntre aprtori, pasndu-i necontenit mingea, evitnd pe cr posibil driblingul. Viteza de transmitere a mingii i deplasarea continu a juctorilor dezorganizeaz sistemul de aprare, nlesnind finalizarea. De cele mai multe ori, juctorul care ptrunde cu mingea pe semicerc poate arunca liber la poart. ns n cadrul atacului n circulaie apar schimbri, alternri sau modificri n ceea ce privete zonele de finalizare, procedeele de aruncare la poart i juctorii care au acest rol.Dac jocul a fost ntrerupt nainte de gsirea unei situaiipropice pentru aruncare la poart, juctorii i reiau poziiile iniiale i se pregtesc prin cteva pase date ca n atacul poziional pentru o nou asaltare n circulaie a aprrii advarse. 5.1.6 Sisteme de joc n atac Sistemele de joc n atac sunt determinate de o anumit aezare a juctorilor n teren, considerat ca fiind aezare de baz, fiecare juctor avnd de ndeplinit anumite sarcini n timpul jocului. Sistemele de joc n atac se difereniaz prin numrul juctorilor care acioneaz n apropierea semicercului, deci n interiorul aprrii, i a celor care joacn afar, adic n faa aprrii. Doar n atacul poziional se poate recunoate cu uurin sisrtemul de joc adoptat de echip.n atacul n circulaie aezarea de baz a juctorilor n cadrul unui sistem dureaz foarte puin i din acest motiv recunoaterea sistemului de joc este mai dificil. Sistemul de atac cu un pivot n sistemul de atac cu un pivot ( fig.19), cinci juctori sunt dispui sub form de evantai, la diferite distane fa de poart, 8-14m, iar unul este plasat n apropierea semicercului spaiului de poart. n acest sistem, pe lng pivot mai acioneaz dou extreme, doi interi i un centru (coordonator de joc).Plasamentul lor urmrete s asigure o repartizare echilibrat a cmpului de joc. Convenional apar ase zone din care una este paralel cu poarta, iar celelalte cinci sunt radiale fa de ea. Precizarea postului i a spaiului n care acioneaz fiecare atacant urmrete n principal evitarea aglomerrii n faa porii.

56

Fig.19 Sistemul de atac cu doi pivoi Sistemul de atac cu doi pivoi a aprut din considerente de ordin tactic, pentru a crea raporturi supranumerice pe prile laterale ale atacului, dar i pentru a valorifica calitile pivoilor. Centrul din cadrul atacului cu un pivot se transform n al doilea pivot, ntrind linia de la 6m. Sistemul d randament dac echipa posed doi interi buni arunctori de la distan. Plasamentul pivoilor pe semicerc, demarcarea lor sincronizate cu activitatea interilor i extremelor, ridic mari probleme aprtorilor. Interii urmresc prin deplasarea lor spre marginile terenului s desfac aprarea, pentru ca s creeze spaii n dispozitivul defensiv pe unde s arunce la poart de la distan sau n care s fie angajai pivoii. Sistemul poate fi aplicat att sub forma atacului poziional, ct i sub forma atacului n circulaie. Atacul n circulaie l realizeaz interii i extremele, care se deplaseaz prin faa aprrii.(fig.20)

Fig.20 5.1.7 Rolul i sarcinile juctorilor pe posturi Pentru a presta un joc eficace este necesar ca fiecare atacant s-i cunoasc sarcinile pe care trebuie s le rezolve pe postul respectiv, s respecte regulile de tactic individual i disciplina de joc, s foloseasc tactic procedeele tehnice, s efectueze aciuni, angajndu-se n lupt cu unul sau doi aprtori, etalndu-i calitile, pregtirea i personalitatea sa. Fiecare atacant trebuie s dzvolte un joc complet pe postul pe care joac. Aezarea n dispozitivul de atac ca i cerinele de desfurare a jocului au determinat o specializare a juctirilor pe posturi. Extrema
57

Extremele sunt juctori care i desfoar aciunile n zonele de la colurile terenului, pentru a asigura lrgime frontului de atac. Sunt dinamici, cu aciuni explozive, cu ptrunderi hotrte i n for, folosesc aciuni tehnico tactice pentru depirea aprtorilor laterali. Efectueaz aruncri speciale din sritur i din plonjon srit, nscriu goluri din unghiuri laterale, colaboreaz mai ales cu interii pentru care fac paravane, blocaje, circul prin fa sau printre aprtorii din zon, arunc surprinztor la poart printre aprtori. Deoarece particip n fazele I-a i a II-a ca vrfuri de contraatac, trebuie s fie capabili s efectueze starturi rapide, s posede o foarte bun vitez de deplasare, paecum i prinderea sigur a mingilor din alergare , n vitez maxim. Extrema trebuie s fie foarte ndemnatec i s pot executa cu siguran i n condiii de vitez, conducerea mingii n dribling, cu i fr schimbri de direcie. Aciunile extremelor n atacul organizat mresc mult randamentul echipei, momentul declanrii pasei.

Pivotul Acionnd pe un spaiu restrns, aglomerat de aprtori vigileni i duri, n handbalul actual pivotul are un profil deosebit. Trebuie s fie un juctor nalt, robust pentru a-i pstra mai uor controlul asupra corpului i pentru a crea dificulti advarsarilor care l marcheaz. De regul este plasat ntre aprtorul lateral i intermadiar. Are sarcina de a dezorganiza i destrma aprarea, de a crea bree n care s acioneze juctorii de la 9m, de a da adncime atacului prin aruncri din plonjon. Trebuie s fie un juctor puternic, cu for, cu o bun vitez de reacie i de execuie, cu o trie fizic, drzenie i tenacitate necesare confruntrii permanebte cu adversarii. S posede un dezvoltat sim al plasamentului de joc, s prind mingea cu siguran, s o manevreze cu ndemnare i vitez pentru a nu fi deposedat de minge, s arunce la poart din plonjon sau din plonjon srit n condiii de angajament cu un adversar i de intervenie direct a portarului. Principalele aciuni ale pivotului n timpul jocului i carepot contribui la mbuntirea rezultatului sunt: fixarea aprtorului printr-un plasament corect sau derutarea acestuia; s se demarce continuu folosind paii pivotului, ei trebuie executai n momentul declanrii pasei nct prinderea mingii de ctre pivot s se efectueze n plin elan spre poart; prin plasamentul lui ntre aprtor i un coechipier, favorizeaz paravanele pentru a finaliza interii; efectuarea blocajelor la semicerc nlesnesc ptrunderea unui coechipier sau aruncarea la poart;
58

 pivotul ia parte la circulaia juctorilor de semicerc, particip la

primele faze ale atacului n mod direct att pentru dezvoltarea lor, ct i ca finalizator. Interul Interii sunt juctori care acioneaz la 1314m de poart i sunt considerai temelia oricrei echipe deoarece ei nscriu goluri de la distan, angajeaz n joc extremele i pivotul, n jurul lor se structureaz jocul echipei. Sub aspectul dezvoltrii fizice, sunt juctori nali sau foarte nali, puternici, supli i ndemnatici, cu o for deosebit de aruncare i o eficacitate corespunztoare. Principalele lor atribuii sunt: s posede o bun tehnic n prinderea i pasarea rapid a mingii, n vederea colaborrii cu coechipierii; s primeasc i s paseze mingea n ptrundere spre poart; s fie siguri n folosirea fentelor de pasare i aruncare la poart; s cunoasc bine procedeele necesare angajrii pivotului; s tie s arunce la poart din sritur peste unul sau doi aprtori, cu sprijin pe sol precedat de elan de pas adugat, ncruciat, prin evitare, pe lng aprtor. Centrul Juctorul centru acioneaz n zona median a terenului, mai aproape sau mai departe de poart, n funcie de sistemul de aprare advers. El dirijeaz, iniiaz i particip activ la circulia mingii, la aciunile tactice colective de atac, ncruciri, paravane, blocaje i circulaia juctorilor. Aceste aciuni cer din partea centrului o gndire tactic avansat, cunotine tehnico-tactice deosebite implicate n manevrarea i transmiterea mingii, experien de joc i fantezie creatoare. Centrul atacant va amenina permanent poarta prin plasament, fente, ptrunderi, va folosi tactic procedeele tehnice de pasare, va execta rapid i surprinztor aruncrile la poart, ptrunderile i depirile advarsarilor. Aciunile interprinse contribuie la demarcajul indirect al interilor sau pivotului, de asemenea aciunile lui mai contribuie la executarea unor mbinri ala aciunilor specifice juctorilor interi, extreme i pivot.

59

Capitolul VI
Aprarea n jocul de handbal 6.1 Faze, forme i sisteme de joc Desfurarea jocului pune, n mod alternativ, fiecare echip n situaia de a ataca sau de a se apra. Ambele momente eseniale ale jocului se ntreptrund. Aprarea porii este o sarcin permanent a tuturor juctorilor, sarcin care se manifest pe parcursul ntregului meci.Ea solicit organizarea corespunztoare a tuturor aciunilor echipei i eforturi colective deosebite. Prin analogie cu fazele atacului i n jocul aprrii deosebim patru faze: faza I-a - replierea; faza a II-a - aprarea temporar; faza a III-a - organizarea; faza a IV-a - jocul de aprare n sistem; 6.1.1 Faza a I-a a aprrii - Replierea Dup ce mingea a fost pierdut n atac, juctorii echipei sunt obligai s se replieze n aprare. n principiu replierea (faza I a aprrii), sau retragerea n aprare se face pe drumul cel mai scurt, alergnd n vitez spre propria poart. Viteza de alergare pentru repliere este n funcie de modul n care au intrat advarsarii n posesia mingii. Dac mingea a fost interceptat de un adversar sau prins de portar, atunci replierea se va face n vitez maxim. Juctorii vor alerga cu faa spre propria poart, urmrind s ajung ct mai repede pe poziiile lor n aprare.
60

n timpul replierii n aprare se va urmri deplasarea adversarilor, direcia lor de alergare, modul n care transport mingea n atac, pentru ca aprtorii s fie orientai din timp asupra locului unde se va ncerca ptrunderea decisiv spra poart. Rmnerea unor juctori n apropierea semicercului advers ncercnd s intercepteze mingea nu se justific, deoarece echipele bune posed suficiente mijloace tehnico-tactice pentru a surprinde echipa n inferioritate numeric. Retragerea n aprare este determinat i condiionat de formele sub care se desfoar atacul chipei adverse. n cazul n care ea are jocul bazat pe contaatac, iar vrfurile sunt valoroase, echipa din aprare i va lua msuri mai severe i mai numeroase de prevedere. Caracterul aciunilor aprtorilor sunt determinate de poziia n teren i de viteza pe care pot s o dezvolte vrfurile de atac adverse, precizia i rapiditatea cu care portarul advers lanseaz contraatacul, aciunile cu i fr minge ale tuturror adversarilor, evoluia scorului etc.

Coninitul tehnico- tactic al fazei I a a aprrii replierea deplasarea n teren; scoaterea mingii din dribling; marcajul; Greeli frecvente n faza I a a aprrii juctorii nu anticipeaz momentul replierii; juctorii nu particip la repliere cu ntreaga lor capacitate; nu-i sincronizeaz deplasarea cu caracterul aciunilor atacului advers; regulile de tactic pentru desfurarea aciunilor individuale sunt aplicate parial; n timpul replierii, juctorii nu nsunt preocupai i de obinerea mingii; Recomandri metodice pentru repliere trecerea de la jocul n atac n aprare se va face n mod cursiv, fr pauze n aciunile juctorilor; n procesul de instruire se va insista asupra nsuirii i aplicrii regulilor de tactic individual, specifice retragerii n aprare; vrful de atac aflat n posesia mingii, trebuie urmrit chiar dac a reuit s se desprind de aprtori deoarece viteza lui de deplasare cu mingea este mai mic dect cea a aprtorului; presat psihic de adversarul din spate i se poate distrage atenia i slbi concentrarea, ceea ce duce la comiterea unor greeli de tactic sau de joc;
61

 prezena aprtorului poate s stnjeneasc aruncarea la poart, sczndu-i eficacitatea: 6.1.2 Faza a II-a a aprrii Aprarea temporar Aprarea temporar este aciunea efectuat mpotriva atacului rapid al adversarilor, se face cu efectiv redus i dureaz cteva secunde. mpotriva unui atac rapid efectuat de un vrf de contraatac n dribling, primii aprtori repliai fac o aglomerare pe direcia atacantului cu mingea. Cnd juctorii au timp s se retrag pn la semicercul de 9m, portarul sau primul aprtor sosit dirijeaz prin vorbire- pe urmtorii aprtori venii n zona unde atac advarsarul, organizeaz pentru cteva clipe o aprare temporar om la om. Astfel fiecare aprtor marcheaz i rspunde de un atacant, nct acela s nu primeasc mingea i prin aceasta s determine euarea atacului rapid. Replierea fcut spre axul median al terenului i apoi ocuparea n ordine a zonelor succesive de aciune, n dispozitivul de la linia de 7m, n lateral spre dreapta i stnga, aduce aprtorii pe alte posturi dect cele n care sunt specializai i n care joac n mod obinuit.Aprtorii vor aciona n concordan cu scopurile zonei temporare i anume: acoperirea semicercului, oprirea atacului rapid i ntrzierea aruncrii la poart. Coninutul tehnico-tactic al aprrii temporare deplasarea n teren; poziia fundamental de aprare; blocarea aruncrilor la poart; scoaterea mingii din dribling; marcajul; nchiderea culoarelor de ptrundere; predarea, preluarea, schimbul de oameni; Recomandri metodice pentru aprarea temporar pentru ca aprarea temporar s se poat realiza cu succes este necesar ca fiecare juctor s neleag toate situaiile tactice de baz; prezentarea i explicarea lor de ctre profesor- antrenor faciliteaz nelegerea i implicit la rezolvarea situaiilor create; profesorul desprinde concluziile practice, rmnnd ca juctorul s vrea s se mobilizeze pentru a le pune n practic; Greeli frecvente n faza II- a a aprrii Cele mai mari greeli se datoresc lipsei de atenie i de concentrare n joc, nerespectarea i neaplicarea regulilor de tactic individual a fiecruiu juctor.
62

6.1.3 Faza a III-a a aprrii Organizarea Organizarea aprrii presupune ca fiecare juctor, dup ce s-a repliat, s-i ocupe locul prestabilit n dispozitivul de aprare. Dei este considerat a treia faz a aprrii, n mod practic, organizarea ncepe nc din timpul replierii juctorilor, continu n timpul aprrii temporare, devenind de sine stttoare n intervalul de timp n care juctorii aflai n alte zone ale terenului se ncadreaz n sistemul de aprare. Organizarea aprrii este strns legat de natura atacului advers, este posibil i trebuie efectuat numai n cazul n care atacul adversarilor se desfoar n forma lui poziional. Pentru a-i organiza aprarea, echipa are nevoie de cteva secunde, necesare unor schimbri de locuri ale aprtorilor, care nu se afl pe posturile lor. Juctorii care datorit unor sarcini de joc nu au reuit s se ncadreze de la nceput n dispozitivul de aprare vor aciona astfel: i coordoneaz temporar propriile aciuni ntr-o alt zon a aprrii, cu cele ale coechipierilor nvecinai; acord ajutor oportun; acioneaz hotrt pentru a ataca adversarul care primete mingea sau este n posesia mingii, mpiedicndu-l s arunce la poart; se angajeaz fizc i psihic n aciunile pe care le intreprinde; i ocup la momentul potrivit postul n echip i caut s se integreze n ritmul d joc, prin efectuarea aciunilor n timp util; Coninutul tehnico-tactic al fazei a III-a a aprrii deplasarea n teren; poziia fundamental de aprare; marcajul; repartizarea adversarilor; predarea, preluarea, schimbul de oameni; Recomandri metodice pentru faza a III-a a aprrii Instruirea fazei de organizare a aprrii nu ridic probleme dificile din punct de vedere metodic. se va insista asupra pregtirii teoretice a juctorilor; sistemele de acionare speciale pentru consolidarea fazelor de aprare, vor fi speciale, n care replierea n aprare s se fac pe posturi diferite i apoi s se ncerce rezolvarea organizrii aprrii n timpul fazelor de joc sau al ntreruperilor jocului de ctre arbitru.
63

Greeli frecvente n faza III - a a aprrii repliere direct spre postul din aprare, mai ales dac acesta este pe diagonal; grab i inoportunitate n achimbarea locului, n cadrul dispozitivului de aprare; neangajare ferm a aprtorului, din punct de vadere tactic, fizic, psihic, i tehnic n aciunile intreprinse pe postul temporar; neangrenare n tempoul de joc al coechipierilor apropiai postului pe care s-au specializat; 6.1.4 Faza a IV-a aprrii - Jocul de aprare n sistem; Faza a IV- a aprrii mai este denumit i aprarea n sistem, deoarece are la baz aezarea juctorilor ntr-un dispozitiv i se desfoar n mod organizat. Aprarea n sistem const din desfurarea n mod organizat a numeroase aciuni tehnico-tactice, evideniind n egal msur att activitatea individual a aprtorilor ct i interrelaiile i colaborrile dintre ei, bazate pe principii i reguli de joc i are ca scop principal mpiedicarea adversarului de a nscrie gol i n secundar de a folosi orice prilej de a intra n posesia mingii. Coninutul tehnico-tactic al fazei a IV-a a aprrii poziia fundamental; deplasarea n teren; atacarea advaersarului cu corpul; scoaterea mingii de la adversar din dribling,din inere echilibrat, prin intercepie; blocarea aruncrilor la poart; Tactica individual a aprtorului n faza a IV-a ,fiecare aprtor este rspunztor de aciunile ofensive ale adversarului repartizat prin aciunea tactic de imprire a oamenilor, dar i de ajutorul pe care trebuie s-l dea coechipierilor nvecinai. Tactic individual de aprare cuprinde totalitatea principiilor i regulilor dup care se ghideaz aprtorul n lupta sa cu adversarul dorect i n relaiile de colaborare cu coechipierii nvecinai. Aciuni tactice individuale atacarea adversarului cu mingea; retragerea pe semicerc; micarea de translaie; nchiderea ptrunderii; marcajul adversarului strns, de supraveghere, la intercepie; acoperirea braului de aruncare; colaborarea cu portarul;
64

Tactica colectiv n aprare, reprezint principiile i regulile dup care se desfoar aciunile de colaborare ntre doi sau mai muli aprtori cu scopul de a opri aciunile individuale i colective ale adversarilor. Aciuni tacticecolective preluarea i predarea adversarului; schimbul de oameni n aprare; alunecarea; zidul de aprare la aruncrile de la 9m; plasamentul aprtorilor la aruncrile de la 7m; aciuni ale aprtorilor aflai n raporturi numeric egale cu adversarii ( 2 la 2;3 la 3 etc); aciuni ale aprtorilor aflai n inferioritate numeric ( 4 cu 5; 3 cu 4; 2 cu 3; 1 cu 2); aezarea aprtorilor la aruncrile de la col i de la margine; aezarea aprtorilor la mingea de arbitru; 6.1.5 Forme i sisteme de joc n aprare n funcie de mecanismul de funcionare al aprrii, de aezarea lor n teren i de responsabilitile pe care le au, distingem mai multe forme de joc n aprare i anume: aprarea pe zon; aprarea om la om; aprarea combinat; Aprarea pe zon Viteza, varietatea i surpriza create de aciunile colective ale atacanilor, cer juctorilor din aprare s-i uneasc eforturile, s colaboreze i s-i acorde ajutor reciproc. n aprarea pe zon, aprtorul urmrete n special mingea care circul i apoi adversarul de care rspunde. Pentru a urmri mingea, aprtorii se deplaseaz lateral spre stnga sau spre dreapta. Aceste deplasri poart denumirea de micri de translaie i au ca scop aglomerarea aprtorilor pe direcia mingii. Aprtorul rspunde de atacantul care acioneaz n zona sa i pentru a ti care este acesta, fiecare aprtor n parte face numrtoarea i i autorepartizeaz un adversar. Numrtoarea ncepe de la linia de poart, att din stnga ct i din dreapta porii nspre linia de 7m. Repartizarea atacanilor este continuat cu supravegherea i marcarea atacantului. n cadrul aprrilor pe zon se aplic cele trei forme de marcaj: de supraveghere, la juctorii fr minge, strns la juctorul care primete mingea i de intercepie la pivot. Aprtorul execut marcajul sau atacarea adversarului cu mingea atta timp ct acesta se afl n zona sa de teren. Cnd ptrunde intr-o zon nvecinat este predat i preluat de alt aprtor. Practic, se realizeaz un
65

schimb de oameni, n care predarea i preluarea au n vedere atacantul cel mai periculos, juctorul cu mingea i n acelai timp, preluarea, urmrirea celuilalt atacant. Schimbul de atacani se mai efectueaz i ca urmare a unui blocaj i foarte des la circulaia juctorilor din linia de 6m pe semicerc. n situaia cnd aprtorul nu a reuit s ias la juctorul cu mingea, va ncerca s blocheze mingea aruncat spre poart. Iar cnd atacantul cu mingea ptrunde n spaiul dintre doi aprtori aflai n zon nchid culoarul prin deplasrile laterale sincronizate ale aprtorilor. Avnd n vedere c, aprarea pe zon are un pronunat caracter colectiv, fiecare juctor are sarcini de mare rspundere, iar pentru rezolvarea lor trebuie s se in seama de urmtoarele reguli: respecterea postului n aprare; atenie mrit asupra mingii i asupra adversarului de care rspunde; cutarea permanent a celui mai bun plasament; iniiativ i efectuarea aciunilor n timp util; angajament fizic n aciune; marcaj hotrt asupra juctorului care primete sau are mingea; acordarea ajutorului reciproc; anticiparea aciunilor de aprare; demarcaj oportun , cnd echipa intr n posesia mingii; n aprarea pe zon ntlnim urmtoarele sisteme: 6:0; 5:1; 4:2; 3:3; 3:2:1; Sistemul de aprare pe zon 6:0 (fig.21,22) Fig.21 Fig.22

n cadrul acestui sistem de aprare juctorii sunt aezai pe semicercul de la 6m, sau puin naintea lui. Prin aceast aezare se urmrete acoperirea ct mai mare a semicercului. n cadrul acestui sistem aprtorii cei mai nali se vor plasa n poriunea central a terenului, urmtorii ca nlime, de o parte i de alta a acestora, iar cei mai mici pe prile laterale. Posturile n cadrul acestei aprri este dat de poziia pe care o ocup n cadrul sistemului i anume: doi aprtori laterali - stnga ( ALS) i dreapta (ALD); doi aprtori intermediari stnga (AIS) i dreapta ( AID);
66

 doi aprtori centrali stnga (ACS) i dreapta ( ACD); Datorit deplasrilor laterale pentru realizarea micrii de translaie i a micrilor de ieire i retragere ale aprtorilor, ntregul joc defensiv capt un aspect dinamic. Aprarea pe semicerc prezint avantaje, dac e folosit n faa unor echipe care nu posed arunctori periculoi de la distan i care i axeaz jocul n special pe combinaii cu pivotul. De asemenea d rezultate bune i n faa echipelor care acioneaz pe un front larg i au extreme periculoase. Dezavantajele acestei aprri sunt destul de mari, dac echipa advers posed 2-3 arunctori buni de la distan i acioneaz rapid i colectiv este foarte greu ca aprtorii s atace la timp juctorii din linia de 9m, care pot executa aruncri uneori de la distane de 10-11m deprtare de poart, cu anse de reuit.

Sistemul de aprare pe zon 5:1 (fig.23)

Fig.23 Pe semicercul de 6m sunt plasai cinci aprtori, iar n faa acestora pe semicercul de la 9m se afl plsat cel de-al aselea juctor, de unde vine i numele acestui sistem de aprare pe zon 5:1. Aprtorii de la semicercul de 6m acioneaz pe baza principiilor i regululor ca la sistemul 6:0, cu excepia juctorului avansat care este plasat n faa zonei i poart denumirea de zburtor. El are sarcina de a mpiedica adversarii s arunce la poart de la distan, din zona central a terenului. Poziia lui avansat i permite s intercepteze unele pase ale adversarului i s iniieze contraatacuri. n principal el urmrete s stnjeneasc conductorul de joc advers, pentru ca acesta s nu poat iniia i conduce n bune condiii atacul asupra porii. Posturile din cadrul acestui sistem sunt:
67

 doi aprtori laterali - stnga ( ALS) i dreapta (ALD); doi aprtori intermediari stnga (AIS) i dreapta ( AID); un aprtor central (AC); zburtor (Z); n cadrul acestui sistem aprtorul central trebuie s fie cel mai bun aprtor. n jurul su graviteaz ntreg sistemul defensiv al echipei. El trebuie s aib o bun experien de joc, s poat dirija activitatea coechipierilor si i s marcheze bine pivotul advers. Aprtorii intermediari stnga dreapta au cea mai grea sarcin n cadrul sistemului. n faa lor acioneaz interii i n acelai timp, n zona lor de aprare se plaseaz pivoii adveri. Sarcina lor este de a ataca interii, cnd acetia se pregtesc s arunce la poart, prednd n prealabil pivoii altor aprtori. Ei acioneaz n aprare ca dou pistoane, cnd unul iese n afar, cellalt se retrage pe semicerc. Acest sistem devine vulnerabil n situaia cnd n dreptul aprtorilor intermediari se infiltreaz doi pivoi. n aceast situaie, ieirea la juctorul cu mingea trebuie fcut cu mult pruden, pentru ca pivotul s nu poat fi angajat cu uurin. Sistemul de aprare pe zon 4:2 (fig.24)

Fig.24 n sistemul de aprare pe zon 4:2, patru juctori sunt plasai la semicercul de 6m, iar ceilali doi, mai avansai, sunt aezai la semicercul de 9m, n apropierea cruia acioneaz. Juctorii avansai, zburtorii, trebuie s fie mobili, cu o bun deplasare n teren n poziie fundamental, buni cunosctori ai procedeelor tehnice de blocare a adversarului cu corpul i de blocare a mingii cu braele.Sarcina lor este de a mpiedica atacanii s arunce la poart de la distan sau s ptrund n zona central aterenului. Ei execut micarea de translaie pe semicercul de la 9m, pn n zona interilor.
68

Cei patru aprtori de pe semicercul de 6m au de supravegheat i acoperit ptrunderile printre ei i pentru a anihila jocul pivoilor i extremelor, ei vor trebui s se deplaseze cu uurin pe semicerc, s execute rapid micarea de translaie pentru acoperirea zonei n care acioneaz adversarii i s-i acorde ajutor reciproc. Aprtorii centrali stnga dreapta, trebuie s fie juctori nali, aprtori buni i foarte buni cunosctori ai marcajului pivotului. Sistemul de aprare pe zon 4:2 este vulnarabil pe extreme, care au un spaiu destul de mare de aciune, i prin jocul inteligent al pivoilpr, care nu poate fi suficient de bine anihilat de aprtori. Aezarea aprtorilor se prezint astfel: doi aprtori laterali - stnga ( ALS) i dreapta (ALD); doi aprtori centrali stnga (ACS) i dreapta ( ACD); doi aprtori zburtori- stnga (ZS) i dreapta(ZD); Sistemul de aprare pe zon 3:3 (fig.25)

Acest sistem de aprare a fost folosit n exclusivitate de echipele suedeze, de aici i denumirea de aprare suedez. Acest sistem const n dou linii de aprare formate fiecare din trei juctori. Unii sunt plasai pe semicercul de la 6m, iar ceilali pe semicercul de la 9m. n funcie de locul unde se joac mingea sau se inieaz o faz mai periculoas de atac se deplaseaz i juctorii celor dou linii din aprare. n afara micrii de translaie distingem o foarte accentuat deplasare n adncime a aprtorilor din linia de la 9m. Aprtorii din cele dou linii colaboreaz n permanen cu portarul, cruia i acoper bine un col al porii. i jocul pivoilor este destul de stnjenit de activitatea aprtorilor din fa care prin plasamentul lor n marcaj de intercepie mpiedic angajarea acestora la semicercul de 6m. n schimb, din unghiurile laterale, exist mari posibiliti pentru extreme de a nscrie goluri. Din acest motiv se cere echipei care aplic acest sistem s posede un portar foarte bun, care din aruncrile de pe extreme s rein un numr mare de mingi. Acest sistem de aprare se recomand numai echipelor avansate, care au n componen juctori valoroi, bine pregtii fizic i care cunosc i pot aplica
69

toate celelalte variante ale aprrii pe zon, posednd o bun pregtire tactic i mult experien de joc.

Sistemul de aprare pe zon 3:2:1 (fig.26)

Fig.26 Aprarea om la om Sistemul de aprare om la om, este sistemul n care fiecare aprtor rspunde n principal de un adversar i n secundar se concentreaz asupra mingii. Pe teren apar cupluri de juctori cu obiective opuse. Prin aplicarea sistemului de aprare om la om, adversarii sunt stingherii n pasarea mingii i n aruncrile la port. n cadrul acestui sistem fiecare aprtor rspunde de un anumit atacant. n succesiunea aciunilor sale aprtorul caut s aplice oportun numeroase reguli de tactic individual: efectuarea unui marcaj strns asupra adversarului su care urmeaz s primeasc sau primete mingea; se va angaja fizic n aciunile sale cu adversarul; atacarea adversarului aflat n posesia mingii pe partea minii ndemnatice a acestuia;
70

 prin tot ce face va ncerca oprirea aciunilor adversarului, comiterea unor greeli care s duc la pierderea posesiei mingii; Aprarea om la om are urmtoarele variante: aprarea om la om agresiv sau pe tot terenul, cunoscut i sub numele de pressing; aprarea om la om n propria jumtate de teren; aprarea om la om cu aglomerare, sau aprare retras n faa semicercului de 9m; Pentru a aplica cu succes aprarea om la om se cere din partea aprtorilor o bun cunoatere a mercajului strns, aalunecrilor i schimbul de oameni n aprare.

Aprarea combinat Apariia unor juctori cu caliti deosebite de finalizare sau de organizare i conducere a jocului a determinat defensiva s treac la aprarea combinat. Este o combinare a aprrii pe zon cu aprarea om la om. n practic se ntlnesc urmtoarele forme de aprare combinat: cinci aprtori n zon i unul om la om, 5+1; patru aprtori n zon i doi om la om, 4+2; Trecerea la aprarea combinat se face dup ce toi juctorii echipei au ajuns n zona temporar. n cadrul acestei aprri, colaborarea ntre juctori se realizeaz prin schimb de oameni i aglomerri pe direciile principale de aciune ale atacanilor. O form modern a aprrii combinate este aprarea pe zon cu marcaj individual.Iniial ea pleac de la aprarea pe zon 6:0 n care linia de juctori este mai avansat, la 9m de poart, iar dup repartizarea adversarilor ncepe aprarea om la om ntr-o zon care solicit n mod cu totul special rspunderea fiecrui aprtor fa de aciunile unui atacant, pe parcursul unei secvene de joc. Este o aprare deosebit de activ i dinamic n care marcajul, plasamentul, atacarea i lansarea cu adversarul precum i alunecrile sau schimbarea atacanilor au tente calitative. Ea dureaz pn n momentul cnd pivoii sau extremele echipei adverse se infiltreaz pe semicerc. Juctorii din zona cu marcaj individual activ se retrag n apropierea spaiului de poart, urmnd a se reconstitui n zon un marcajindividual cnd apar situaiile favorabile. Greeli frecvente n cadrul jocului de aprare n sistem numrtoarea i repartizarea atacanilor nu se face n mod repetat; aprtorul manifest prea puin exigen fa de marcarea adversarului de care rspunde, pe durata unei secvene sau faze de joc;
71

 aprtorii nu se angajeaz total n aciuni fizic, psihic, tehnicotactic; ieirea i atacarea adversarului periculos se face cu ntrziere; se comit prea multe neregulariti tehnice sau de comportare fa de adversar; aprtorii nu mbin rspunderea individual fa de un atacant cu ajutorarea coechipierului angajat direct n faza de joc.

Capitolul VII
Metodica predrii handbalului n coal. 7.1 Sisteme de acionare pentru nvarea procedeelor tehnice de atac i aprare Micarea n teren Exerciii n perechi sau n grup

leapa cu toate variantele pe suprafa limitat de teren;

crabii i creveii; nvodul; colectivul aezat pe linia de poart, la semnal sonor, alergare pn la centrul terenului, ntoarcere 180, alergare cu spatele pn n semicercul din terenul advers; pe lungimea terenului, deplasri cu efectuarea individual a schimbrii de direcie; deplasare pe un traseu prestabilit, la semnal sonor, schimbri de direcie.

Labirintul colectivul aezat n coloan de gimnastic inndu-se de mini. Doi juctori, unul cu sarcina de prinztor, se urmresc pe
72

culoarele labirintului, care se schimb la comanda profesorului, la stnga sau la dreapt.

coala mingii jonglerii cu mingea trecerea mingii n jurul trunchiului, oldurilor, genunchilor, gleznelor, din mers i de pe loc; trecerea mingii printre picioare n form de opt ; aruncarea mingii n sus i prinderea ei n ghemuit; aruncarea mingii n sus i prinderea ei cu dou mini la spate; trecerea mingii dintr-o mn n alta n vitez mare. tafete cu transmiterea i transportul mingii Mingea cltoare: colectivul se aeaz pe dou sau mai multe rnduri la intervale de o lungime de bra. Se transmite prin oferire, din mn n mn, una sau mai multe mingi. Ultimul, adunnd mingile, alearg n capul irului i rencepe exerciiul. Dup 1-2 execuii se schimb sensul de transmitere a mingii. Mingea prin tunel: colectivul organizat pe 2-3 iruri egale, executanii stau cu picioarele mult ndeprtate, pstrnd ntre ei intervale de un bra, sau 1-2 pai. Se execut cu 1-3 mingi.

Procedee de transmitere

cu dou mini prin oferire, napoi, printre picioare;

prin rostogolire napoi printre picioare;

prin oferire (cu 1-2 mingi) combinat, primul printre picioare, urmtorul pe deasupra capului etc. (mingea n val). Ultimul executant primind mingea alearg n linie dreapt pe lng ir sau erpuit printre ceilali juctori pn la capul irului, de unde jocul se reia.

Mingea pasat n funcie de numrul mingilor colectivul se organizeaz n 2 sau 3 iruri. La semnal primii alearg repede, purtnd una sau mai multe mingi pn la un anumit punct (1015 m) n care le las, ntorcndu-se i prednd tafeta urmtorului sau ocolind punctul stabilit, transportndu-le pentru a le preda urmtorului. Deplasarea se poate face n linie dreapt sau n erpuire printre obstacole (elevi, stegulee etc.) Procedee de transportare a mingii
73

 ntre palm i antebra; ntre palm, antebra i old; echilibrate n palme, cu braele ntinse lateral; purtarea mingii cu un procedeu de inere, la alegere conducnd n acelai timp alt minge cu picioarele. Semnatul 2-4 echipe egale ca numr sunt dispuse n iruri, napoia unei linii de plecare. n faa fiecrei echipe se marcheaz pe teren cte dou iruri de cercuri cu diametrul de 0,50m. n fiecare din cercurile irului, din dreapta se pune cte o minge de oin sau de handbal mic. Primul din fiecare echip primete cte o minge. La semnal primii alearg cu mingea n mn pn la cercul 1, o depune, apoi trec i o iau din cercul 2, o pune n cercul 3, din cercul 4 o pune n cercul 5, iar pe cea din cercul 6 o predau urmtorului, care vor continua exerciiul depunnd mingea n cercul 2.

Fig.27

Jocuri de ntrecere pentru aruncarea mingii (mingi de oina sau de handbal mici) Cine arunc mingea mai departe Colectivul se aeaz n spatele unei linii, pe mai multe iruri. Se arunc mingea la distan, la nceput de pe loc i apoi cu elan, ctignd cel care realizeaz cea mai lung aruncare. Se pot acorda 2-3 aruncri. Apr cetatea Juctorii vor fi dispui pe un cerc cu diametrul de 12-13 m, n mijlocul cruia vor construi o cetate din diferite obiecte aezate n echilibru unul peste altul n ordine descresctoare ca mrime. Unul dintre copii va apra cetatea de aruncrile prin surprindere executate de cei de pe cerc, care preced aruncarea de cteva pase menite s-l deruteze pe aprtor. Numrul de pase poate fi dinainte stabilit, n funcie de nivelul de pregtire al colectivului.
74

tafete i jocuri pentru nvarea deprinderilor motrice specifice tafete cu rostogolirea mingiilor Mingea rostogolit n suveic simpl Copiii sunt aezai n dou suveici simple. Primii au cte o minge de handbal i la semnal pornesc n alergare rostogolind-o pn la primul din fa. Dup predarea mingii trec la urma irului respectiv. Mingea rostogolit dup jalon Colectivul este organizat pe 2-4 iruri, egale ca numr, n spatele unei linii; primii din fiecare ir primesc cte 1-2 mingi de handbal. La semnal alearg rostogolind mingea (mingiile) i ocolind un jalon plasat n fa; la ntoarcere o pred urmtorului. Mingea n stea Copiii se plaseaz pe dou cercuri concentrice. Cei din afar paseaz corespondenilor de echip de pe cercul interior. tafeta cu dribling Copiii vor fi aezai pe 2-4 iruri, primul din fiecare ir avnd o minge. La semnal ei alearg n dribling 10-15 m, ocolesc un jalon i revin pentru a preda mingea urmtorului. Din aceeai formaie copiii alearg n dribling printre jaloane. Cu timpul se va pretinde ca driblingul sa fie executat alternativ cu mna dreapt i stng. Din formaie de suveic simpl copiii alearg n dribling, paseaz oblic spre dreapta sau spre stnga, reprimesc mingea i, continund driblingul pn la irul din fa o predau urmtorului. Copiii sunt plasai pe iruri, primii avnd mingea; la semnal alearg, ating cu mna sau ocolesc un obstacol, dup care cu elan de 2-3 pai arunc mingea la distan cu precizie urmtorului i trec la urma irului propriu. Lupta pentru inerea mingii (prindere,pasare,dribling,marcaj,demarcaj) Se mparte clasa n dou echipe, care se mprtie pe tot terenul. Una dintre echipe ncepe s paseze mingea, iar cealalt ncearc s recupereze mingea. Cei care paseaz au voie s fac trei pai cu mingea, trei driblinguri sau paseaz de pe loc. Ctig echipa care reuete cele mai multe pase fr a pierde mingea. Vntoarea (prinderea, pasarea, aruncare) Se aleg trei vntori, restul colectivului mprtiindu-se pe tot terenul. Cei trei trebuie s loveasc cu mingea ct mai muli juctori. Ei au voie s
75

paseze i s fac max. trei pai cu mingea. Juctorii atini de minge ies din joc. Sepot folosi i dou mingi. Lupta pentru ctigarea terenului (prinderea i aruncarea mingii) Se mparte clasa n dou echipe. Fiecare echip arunc mingea ct mai departe n terenul advers din locul de unde a prins-o. Ctig echipa care arunc prima mingea dincolo de poarta advers. Cei mai buni ochitori (aruncare) Copii sunt plasai n linie, 1-1,5m distan ntre ei, fiecare avnd o minge de handbal. n faa lor la 10m se plaseaz un juctor cu o minge de fotbal pe care o arunc n sus, iar ceilali ncearc s o loveasc cu mingea lor. Jocul se reia de mai multe ori. Ctig juctorul care nimerete de cele mai multe ori mingea de fotbal. Se mparte clasa n dou echipe plasate fa n fa la 15m una de alta. Fiecare echip are 4-5 mingi de handbal. ntre cele dou echipe se pune o minge de fotbal pe care juctorii ncearc s o loveasc cu mingile lor. Astfel mingile vor ajunge mereu de la o echip la cealalt. Ctig echipa care reuete s loveasc mingea de fotbal pn cnd aceasta ajunge n terenul adversarilor. Se mparte clasa n dou echipe aezate n coloan cu 3m distan ntre ele. La semnal primii juctori de la fiecare echip pornesc n dribling i arunc din alergare sau sritur ncercnd s loveasc bara porii din dreptul echipei lui. La urmtorul semnal pornesc urmtorii juctori. Ctig echipa care a lovit de cele mai multe ori bara din dreptul echipei sale. Dac amndoi juctorii au lovit bara, primete punct cel care a lovit-o primul. Se poate desfura i sub form de tafet modificnd regulile.

Exerciii de pasare a mingii de pe loc Juctorii plasai pe dou iruri, fa n fa, distana 3-4 m, pase cu dou mini de deasupra capului, pase cu dou mini din dreptul pieptului, pase lansate din dreptul oldului.

- pase n triunghi

pase n cerc

76

- pase n ptrat

- pase n stea

- pase n romb mingi

- pase cu dou

- pase n zig-zag

Exerciii de pasare a mingii din deplasare suveic simpl

suveic dubl

77

 pase n ptrundere cu retragere la urma irului propriu

pase n triunghi

pase n ptrat
ptratul mictor: cu una sau dou mingi pasate n acelai sens, de la juctor

la juctor. Dup pasare juctorii schimb locurile cu cei din faa lor:

78

 pasarea mingii din alergare n suveic n cruce. Mingea se poate pasa spre

dreapta, apoi spre stnga;

pase n trei n acelai plan;

pase n formaie de cocor cu vrful retras;

79

 pase n formaie de cocor cu vrful avansat

pase n formaie de scar

Driblingul conducerea mingii

80

Exerciii individuale: de pe loc dribling cu mn dreapt, cu mn stng; pe lungimea terenului, dribling din mers, apoi din alergare uoar, cu mna dreapt cu mna stng; tafete cu dribling n linie dreapt; suveic cu dribling.

dribling printre jaloane, distana ntre jaloane 2 m, n dreptul fiecrui jalon se dribleaz cu braul exterior

pe lungimea terenului dribling cu schimbare de direcie; juctorii plasai pe iruri n colurile terenului, n diagonal unii fa de ceilali, dribling pe lungimea terenului, cu aruncare la poarta din alergare.

dribling i pase (dribling, pas lateral, reprimire, dribling, pas)

81

Fentele sau micrile neltoare Sisteme de acionare pe grupe 4-5 juctori la o minge, se deplaseaz n teren, fr s se deprteze prea mult, paseaz mingea cu diferite fente de pasare. Fiecare juctor simuleaz pasarea mingii print-un procedeu spre un coechipier, i paseaz altuia cu un alt procedeu; fentele de pasare se perfecionaz n fa aprtorilor, pe grupe de juctori, care exerseaz anumite combinaii tehnice; pe cupluri de juctori n atac, cu aprtori pasivi exerseaz fentele de aruncare la poart urmate de angajarea pivotului la semicerc; joc la o poart cu efectiv redus (3 la 3 sau 4 la 4), juctorii ncercnd s foloseasc fentele n funcie de situaia concret n teren; jocuri coal pentru aplicarea fentelor nvate.

Aruncarea la poart din alergare

pe lungimea terenului pase n doi din alergare; formaii pe mai multe iruri, juctorii alearg spre poart, primesc mingea i arunc la poart din alergare; aceleai formaii, plecare n dribling, aruncare la poart din alergare

82

 pas la juctori fici, reprimire, aruncare la poart din alergare;

pe lungimea terenului dribling aruncare la poart din alergare;

83

 pase n doi pe lungimea terenului, aruncare la poart din alergare;

Aruncarea la poart cu sprijin pe sol precedat de elan de pas ncruciat pe perechi distan 10-15 m, pase zvrlite de deasupra umrului precedate de elan de pas ncruciat; la nivelul celor doi interi stnga i dreapt pas la coechipier reprimire aruncare la poart zvrlit de deasupra umrului precedat de elan de pas ncruciat.

84

 dou coloane la nivelul celor doi interi, pas la distribuitor, reprimire, aruncare la poartzvrlit de deasupra umrului precedat de elan de pas ncruciat; Aruncarea la poart precedat de pai adugai Procedeul tehnic este asemntor aruncrii la poart cu elan de pai ncruciai. Se pot folosi aceleai exerciii ca la procedeele prezentate anterior. Aruncarea la poart din sritur cte doi la distana de 2-10m, pase din sritur la unceput cu elan de un pas, de doi pai i elanul complet, pentru juctori dreptaci - stngdrept-stng, iar pentru juctori stngaci drept-stng- drept;

suveic simpl cu pase din sritur; pe iruri la nivelul celor doi interi pas reprimire aruncare la poart din sritur; pe lungimea terenului, dribling, aruncare la poart din sritur; pase n doi din alergare cu aruncare la poart din sritur; pase n trei cu schimb de locuri i aruncare la poart din sritur.

Poziia fundamental specific jocului n aprare din mers, la semnal, adoptarea poziiei fundamentale;
85

 deplasare n poziie fundamental, dup cpitan (execuia n oglind); exerciiu pe perechi, meninnd o poziie fundamental joas, juctorii ncearc s se loveasc reciproc cu minile pe gamb sau pe glezn, folosind micri neltoare; din poziie fundamental, juctorii execut deplasri cu pai adugai, lateral stnga dreapt oblic nainte oblic napoi, dirijai de profesor; n spaiul de poart, deplasare n poziie fundamental de voie, la semnalsprint nainte 10-15m, la urmtorul semnal oprire n doi timpi, retragere cu spatele n poziie fundamental cu pai adugai; deplasri n poziie fundamental pe semicercul de 6m i ntoarcerea pe cel de 9m n uoar alergare;

un juctor la 9m, altul la 6m, n poziie fundamental, cel de la 9m se retrage la semicercul de 6m prin lateral, iar cel de la 6m ieire la semicercul de 9m (schimb de locuri n poziie fundamental).

86

Poziia fundamental pentru aprare se perfecioneaz n relaia de atac aprare- n toate fazele aprrii i n aprarea la semicerc. Micarea n teren specific aprrii Procedeele de deplasare n teren, crora aprtorii trebuie s le fac fa n timpul jocului, n toate fazele de aprare: pe lungimea terenului, alergare cu faa, sprint scurt de 2-5m; opriri brute executate din alergare n cea mai mare vitez; porniri scurte i rapide; ntoarceri; alergare cu spatele; srituri nalte cu elan scurt, dar i fr elan pentru blocarea aruncrilor la poart.

Atacarea adversarului cu corpul Contactul aprtorului cu corpul adversarului trebuie s se fac numai cu pieptul, fr a folosi braele, oldul sau picioarele. colectivul mprit n 6 aprtori i 6 atacani, atacanii paseaz mingea din om n om, ntr-un ritm care s permit aprtorilor s ajung la timp n fa. Aprtorul din dreptul cruia se gsete atacantul cu mingea, iese n fa cu pai adugai sau alergare i-l atac cu corpul, dup ce mingea a fost pasat se retrage din nou.

87

Scoaterea mingii de la adversar

n spaiu delimitat, juctorii execut dribling din deplasare, dar n acelai timp ncearc s deposedeze de minge un alt atacant;

leapa n dribling, devine prinztor cel cruia i s-a scos mingea din dribling; 1la1 ambii juctori dribleaz i ncearc s-i scoat mingea din dribling, pe tot terenul folosind toate variantele; contraatac cu urmrire, aprtorul ncercnd s scoate mingea din dribling cu atac din spate; un aprtor, un atacant cu minge, atacantul execut dribling, iar aprtorul ncearc s scoat mingea din dribling prin atac din fa i lateral.

Blocarea aruncrilor la poart

Procedeele de blocare a mingilor spre poart se nva individual i pe grupuri de 2-3 juctori. La nceput vor simula blocarea, din sritur, prin fandare cu ducerea braelor lateral, oblic, pe direcia mingii la semnalul antrenorului. Pe perechi, juctorii vor bloca mingile aruncate la diferite nlimi, srind cu braele n sus sau fandnd i ducnd braele spre traiectoria mingii (unul arunc iar cellalt blocheaz) doi aprtori blocheaz mingile aruncate succesiv de mai muli atacani;
88

 blocarea mingii n condiii mai apropiate de joc, dispunnd cinci aprtori pe semicerc, iar n atac, patru juctori pe patru iruri, dispuse pe direcia intervalelor ntre aprtori. Blocarea se va face pe perechi, astfel aprtorii acionnd i spre dreapt i spre stnga.

Exerciii pentru mbuntirea jocului n aprare dribling pe tot terenul sau pe teren, fiecare cu minge, dribling cu deplasare, un atacant ncercnd scoaterea mingii din dribling n mod regulamentar;

n linie, la semnal sprint spre direcia indicat, urmtorul semnal oprire, n doi timpi, alergare n sens invers n vitez maxim;

89

 suveic dubl cu repliere;

contraatac cu urmrire;

colectivul mprit n 3 echipe, repartizate la cele dou semicercuri, dou grupe de aprtori, i una atac. Atacul execut pase n ptrunderi succesive, aprtorii ieire la omul cu mingea i retragere la semicerc, la semnal, atacul paseaz portarului i se replieaz pn la centrul terenului, aprtorii devin atacani i transporta mingea n vitez maxim pn n terenul advers, i execut pase n ptrundere succesiv;
90

 o echip n atac una n aprare atacul execut pase din om n om n ptrundere, aprarea iese la omul cu mingea i retrage la semicerc;

o echip n atac una n aprare, i a trea n repaus atacul execut pase din om n om, aprarea deplasri stnga dreapt. La semnal se schimb rolurile.

4 la 4 aprarea plasat n zona central cu zburtor, atacul execut pase n ptrundere.

91

 juctorii dispui la nivelul celor doi interi care execut pase n ptrundere cu retragere la urma propriului ir, trei aprtori care execut ieirea la omul cu mingea centralul va lua locul rmas liber, n permanen i vor schimba locurile.

juctorii plasai, pe cele dou extreme, atacani aprtori. Atacanii execut dribling paralel cu semicercul, iar aprtorii se deplaseaz lateral ncercnd s scoat mingea din dribling.

92

 juctorii dispui pe posturile de inter i extreme. Se execut atacarea adversarului cu mingea de ctre intermediar i deplasri laterale de ctre extreme.

atacul execut pase n ptrundere- aprare, ieire la omul cu mingea i marcaj la pivot.

93

 juctorii plasai pe cele dou jumti de teren centru, inter, extrem, pivot, trei aprtori. Atacul execut pase n ptrundere, aprarea, atacarea i marcajul povotului.

blocarea aruncrilor la poart.

94

Capitolul VIII
REGULAMENTUL DE JOC CUVANT INAINTE Acest Regulament al Jocului de Handbal intra in vigoare la data de 1 August 2005. Regulamentul de joc, Comentariile, Semnalizarile IHF, Explicatiile la regulile de joc si Regulamentul spatiului de schimb sunt toate parte integranta ale Regulamentului de joc. Aceasta nu se aplica si pentru Indicatiile privind terenurile de joc si portile, care au fost incluse in cartea Regulamentului de joc pentru a veni in sprijinul celor care folosesc acest text. Nota: Pentru simplificare, prezentul regulament foloseste forma masculina a cuvintelor atunci cand face referire la jucatori, oficiali, arbitri si alte persoane. Regulile se aplica totusi in mod egal, atat barbatilor cat si femeilor care participa la jocul de handbal, exceptie facand regula pentru marimea mingii de joc (vezi Regula 3). Cuprins Pagina Regulamentul de joc, Semnalizarile, Explicatiile si Regulamentul spatiului de schimb Cuvant inainte 1 Regulile jocului 1 Terenul de joc 3 2 Timpul de joc, Semnalul de sfarsit si Time-out 7 3 Mingea 10 4 Echipa, Inlocuirile, Echipamentul 11 5 Portarul 14 6 Spatiul de poarta 15 7Jucarea mingii, Jocul pasiv 16 8 Faulturile si comportarea nesportiva 18 9 Marcarea unui gol 20 10 Aruncarea de incepere 21 11 Aruncarea de la margine 22 12 Aruncarea de la poarta 23 13 Aruncarea libera 24 14 Aruncarea de la 7-metri 27 15 Instructiuni generale pentru executarea Aruncarilor (Aruncarea de incepere, Aruncarea de la margine, Aruncarea de la
95

poarta, Aruncarea libera, si Aruncarea de la 7 metri) 29 16 Sanctiunile disciplinare 32 17 Arbitri 36 18 Cronometrorul si scorerul 38 Codul semnalizarilor 39 Explicatii la regulile de joc 49 Regulamentul spatiului de schimb 57 Ghid pentru Terenul de joc si Porti 59 Regulamentul de Joc Regula 1. Terenul de joc 1:1 Terenul de joc (vezi Figura 1) este un dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri, si se compune din 2 spatii de poarta (vezi Regula1:4 si Regula 6) si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile exterioare portii (de ambele parti ale portii). In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii. Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel incat una dintre echipe sa fie avantajata. 1:2 In centrul fiecarei linii exterioare a portii se gaseste o poarta (vezi Figurile 2a si 2b). Portile trebuie sa fie solid ancorate de podea sau de peretii din spatele lor. Portile au la interior o inaltime de 2 metri si o latime de 3 metri. Barele verticale ale portii sunt unite de o bara orizontala. Partea posterioara a barelor portii trebuie sa fie aliniata cu muchia posterioara a liniei de poarta. Barele verticale si bara transversala trebuie sa fie patrate in sectiune, cu laturile de 8 cm. Pe cele 3 laturi care sunt vizibile dinspre terenul de joc, barele trebuie vopsite in 2 culori contrastante, care sa fie diferite si de culorile din jurul portii. Portile trebuie sa aiba o plasa, atasata in asa fel incat o minge o data intrata in poarta sa ramana acolo. 1:3 Toate liniile terenului fac parte integranta din spatiile pe care le delimiteaza. Liniile de poarta vor avea 8 cm latime intre barele portilor (vezi Figura 2a), in timp ce toate celelalte linii vor avea 5 cm latime. Liniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu culori diferite intre suprafete adiacente ale podelei. 1:4 In fata fiecarei porti este un spatiu de poarta (vezi Regula 6). Spatiul de poarta este delimitat de o linie a spatiului de poarta (linia de 6 metri), care este trasata astfel:
96

a) o linie de 3 metri lungime direct in fata portii; aceasta linie este paralela cu linia de poarta si la 6 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posteriora a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta); b) doua sferturi de cerc, fiecare cu o raza de 6 metri (masurata de la coltul interior posterior al stalpilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara a portii (vezi Figura 1 si 2a). 1:5 Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15 cm (vezi Figura 1). 1:6 Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta) masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri); (vezi Figura 1). 1:7 Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea de 15 cm, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4 metri); (vezi Figura 1). 1:8 Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine (vezi Figurile 1 si 3). 1:9 Linia de schimb (un segment din linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct al liniei de schimb este marcat de o linie paralela cu linia de centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntru liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine (inauntrul si in afara terenului de joc; (vezi Figurile 1 si 3). Nota: Cerintele tehnice mai detaliate pentru terenul de joc si porti pot fi gasite in Ghidul pentru Terenul de Joc si Porti Figura 1: Terenul de joc (Dimensiunile sunt indicate in cm); Vezi de asemenea Figura 5

97

Figura 2a: Poarta

98

Figura 2b: Poarta vedere lateral

99

Figura 3: Linia si spatiul de schimb

Masa pentru cronometror si scorer si bancile pentru rezerve trebuie amplasate in asa fel incat cronometrorul / scorerul sa poata vedea linia de schimb. Masa trebuie amplasata mai aproape de linia de schimb decat sunt bancile dar la cel putin 50 cm in afara liniei de schimb. Regula 2. Timpul de joc, Semnalul de sfarsit al jocului si Time-Out Timpul de joc 2:1 Timpul normal de joc pentru toate echipele cu jucatori de peste 16 ani este de 2 reprize a 30 minute. Pauza dintre reprize este in mod normal de 10 minute. Timpul normal de joc pentru echipe de tineret este de 2 x 25 minute pentru grupa de varsta 12 16 ani si 2 x 20 minute pentru grupa de varsta 8-12 ani. In ambele cazuri pauza este, in mod normal, de 10 minute. 2:2 Daca rezultatul este egal la sfarsitul timpului regulamentar de joc si daca trebuie desemnat un castigator, echipele vor juca prelungiri, dupa o pauza de 5 minute. Timpul prelungirilor este de 2 reprize a 5 minute cu o pauza de 1 minut intre cele 2 reprize. Daca rezultatul este din nou egal la sfarsitul primei prelungiri se va juca inca o prelungire, dupa o pauza de 5 minute. Aceasta prelungire este tot de 2 reprize a 5 minute fiecare, cu o pauza de 1 minut intre cele 2 reprize. Daca rezultatul este tot nedecis, castigatorul trebuie stabilit in conformitate cu regulile stipulate in regulamentul competitiei respective. In cazul in care decizia este de a folosi departajarea prin aruncari de la 7m, ca modalitate de tie-break (stabilire rapida a invingatorului), vor fi respectate procedurile de mai jos. Comentariu: In cazul in care aruncarea de la 7 metri este folosita ca modalitate de tie-break (stabilire rapida a unui castigator), atunci la aceste aruncari pot participa jucatorii care nu sunt eliminati, descalificati sau eliminati definitiv, la sfarsitul
100

timpului de joc. Fiecare echipa nominalizeaza 5 jucatori. Acesti jucatori executa cate o aruncare alternativ cu jucatorii echipei adverse. Echipele nu sunt obligate sa anunte ordinea in care jucatorii desemnati executa aruncarile. Portarii pot fi nominalizati printre executanti. Jucatorii pot participa atat ca aruncatori, cat si ca portari. Arbitrii decid poarta la care se vor executa aruncarile. Prin tragere la sorti se va stabili echipa care va arunca prima sau ultima. Ordinea se inverseaza la seria a doua de aruncari, daca rezultatul este tot nedecis, dupa prima serie de cinci aruncari si aruncarile trebuie sa continue. Pentru a doua serie de aruncari, fiecare echipa va nominaliza din nou 5 jucatori. Toti sau doar cativa dintre jucatorii nominalizati pot fi aceiasi cu cei din prima serie. Nominalizarea a 5 jucatori va continua atata timp cat este necesar. Castigatoare va fi declarata echipa care realizeaza o diferenta de un gol, dupa acelasi numar de aruncari cu echipa adversa. Jucatorii pot fi descalificati, si nu mai pot executa alte aruncari de la 7 metri, in caz de comportare nesportiva repetata sau comportare nesportiva grosolana (16:13). In cazul in care aceasta descalificare priveste un jucator care a fost nominalizat dar nu a executat inca aruncarea, echipa in cauza trebuie sa nominalizeze un alt jucator pentru a executa aruncarea. Semnalul de sfarsit de joc 2:3 Timpul de joc incepe o data cu fluierul arbitrului pentru aruncarea de incepere. Timpul de joc se sfarseste o data cu semnalul automat, dat de cronometrul tabelei de marcaj sau de cronometror. Daca un astfel de semnal nu este dat, arbitrul fluiera pentru a arata ca timpul de joc s-a terminat (17:9). Comentariu: Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru cu semnal automat de final, cronometrorul va folosi un ceas de masa, sau un cronometru, si va semnaliza sfarsitul jocului cu un semnal de final (18:2, paragraful 2). 2:4 Abaterile si comportarile nesportive petrecute inainte sau simultan cu semnalul de sfarsit (al primei reprize sau al jocului, deasemenea in prelungiri) trebuiesc sanctionate chiar daca aruncarea libera rezultata (conform regulii 13:1) sau aruncarea de la 7 m nu poate fi executata pana la semnalul de sfarsit de joc. Similar, aruncarea trebuie repetata, daca semnalul de final (de repriza sau de joc, deasemenea in prelungiri) se aude exact in momentul in care aruncarea libera sau de la 7m este in curs de executare sau mingea este deja in aer. In ambele cazuri, arbitrii vor semnaliza sfarsitul jocului, numai dupa ce aruncarea libera sau de la 7m a fost executata (sau reexecutata) si rezultatul a fost stabilit. 2:5 Pentru aruncarile libere executate (sau reexecutate) conform Regulii 2:4, se vor aplica restrictii speciale, in ceea ce priveste pozitia jucatorilor si inlocuirea
101

lor. Ca o exceptie de la schimbarea normala de jucatori din Regula 4:4, numai echipa care va executa aruncarea are dreptul sa inlocuiasca un singur jucator. Nerespectarea acestei prevederi, va fi penalizata conform Regulii 4:5, paragraful 1. In plus, toti jucatorii echipei care executa aruncarea trebuie sa fie pozitionati la cel putin 3 metri de locul de executie al aruncarii si in afara liniei de aruncare libera a adversarilor (13:7, 15:6; vezi deasemenea Explicatia 1). Pozitionarea jucatorilor din aparare este stabilita de Regula 13:8. 2:6 Jucatorii si oficialii echipelor trebuie sanctionati personal pentru abaterile sau comportarile nesportive comise in timpul executarii unei aruncari libere sau de la 7 metri, in circumstantele descrise la Regula 2:4-5. O abatere comisa in timpul unei astfel de executari nu poate determina totusi o aruncare libera in directia opusa. 2:7 Daca arbitrii constata ca, cronometrorul a semnalizat prea devreme sfarsitul jocului (al primei reprize sau al jocului, si in prelungiri), ei trebuie sa retina jucatorii pe teren pentru a se juca timpul de joc ramas. Echipa care a fost in posesia mingii cand s-a auzit semnalul prematur de sfarsit al jocului va ramane in posesia mingii, atunci cand jocul va fi reluat. Daca mingea nu a fost in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare acelei situatii. Daca mingea a fost in joc, jocul se reia cu o aruncare libera conform Regulii 13:4a-b. Daca prima repriza a jocului (sau a prelungirilor) se incheie prea tarziu, a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) trebuie scurtata corespunzator. Daca a doua repriza a jocului (sau a prelungirilor) se termina prea tarziu, atunci arbitrii nu mai pot schimba nimic. Time-Out 2:8 Se acorda obligatoriu Time-out cand: a) se dicteaza o eliminare de 2 minute, o descalificare sau o eliminare definitiva; b) se acorda un time-out de echipa; c) se aude fluierul cronometrorului sau al Delegatului Tehnic; d) sunt consultari intre arbitri in conformitate cu Regula 17:7. Time-out se acorda in mod normal si in alte situatii, in functie de circumstante (vezi Explicatia Nr. 2). Abaterile comise in timpul unui time-out au aceleasi consecinte ca cele comise in timpul de joc (16:13, paragraful 1). 2:9 In principiu, arbitrii decid momentul intreruperii jocului si reluarea lui, in raport cu time-out-ul. Intreruperea timpului de joc trebuie indicata cronometrorului prin trei sunete scurte ale fluierului si prin Semnalizarea Nr. 16.
102

In cazul unei intreruperi obligatorii a jocului prin time-out dictat de catre cronometror sau delegat (2:8b-c), cronometrorul este obligat sa opreasca imediat cronometrul, fara a astepta confirmarea arbitrilor. Dupa time-out jocul se reia intotdeauna cu fluierul arbitrului (15:5b). Comentariu: Un semnal sonor dat de cronometror-delegat opreste efectiv jocul. Chiar daca arbitrii (sau jucatorii) nu realizeaza imediat ca jocul este intrerupt, orice actiune desfasurata dupa semnalul de intrerupere dat de la masa, este anulata. Aceasta inseamna ca marcarea unui gol, dupa semnalul de la masa va fi anulat. La fel, daca se acorda o aruncare (7m, aruncare libera, aruncare de incepere, aruncare de repunere sau o aruncare de la poarta), aceasta va fi anulata. Jocul va fi reluat din situatia in care se afla la momentul intreruperii lui, de catre decizia cronometrorului sau delegatului. (Trebuie sa se retina ca decizia tipica pentru o astfel de interventie este in cazul time-out-ului de echipa sau a schimbarii gresite). Totusi, orice sanctiune disciplinara data de catre arbitri, in timpul scurs intre fluierul de la masa si momentul opririi jocului de catre arbitri, va fi valabila. Aceasta se va aplica indiferent de modul de incalcare al regulamentului si de severitatea sanctiunii. 2:10 Fiecare echipa are dreptul sa beneficieze de un time-out de echipa de 1 minut in fiecare repriza a timpului normal de joc, dar nu in prelungiri (Explicatia Nr. 3). Regula 3. Mingea 3:1 Mingea este confectionata din piele sau material sintetic. Mingea trebuie sa fie sferica. Suprafata mingii nu trebuie sa fie stralucitoare sau alunecoasa (17:3). 3:2 Dimensiunile (circumferinta si greutatea) mingilor folosite la diferitele categorii de echipe sunt urmatoarele: - 58-60 cm si 425-475 g (Marimea IHF 3) pentru echipele masculine si tineret masculin (peste 16 ani); - 54-56 cm si 325-375 g (Marimea IHF 2) pentru echipele feminine, tineret feminin (peste 14 ani) si tineret masculin (12 16 ani); - 50-52 cm si 290-330 g (Marimea IHF 1) pentru tineret feminin (8 14 ani) si tineret masculin (8 12 ani). Comentariu: Cerintele tehnice pentru mingile ce trebuie folosite in toate jocurile internationale oficiale sunt cuprinse in IHF Ball Regulations (Regulile IHF pentru minge). Marimea si greutatea mingilor folosite pentru Mini-Handball nu sunt reglementate de regulamentul de joc.

103

3:3 La fiecare joc, trebuie sa fie disponibile minimum 2 mingii. Mingea de rezerva trebuie sa fie disponibila la masa cronometrorului in timpul jocului. Mingile trebuie sa indeplineasca cerintele mentionate la Regulile 3:1-2. 3:4 Arbitrii decid cand sa foloseasca mingea de rezerva. In astfel de cazuri, arbitrii trebuie sa puna in joc, imediat, mingea de rezerva pentru a reduce intreruperile si a evita time-out. Regula 4. Echipa, Schimbarile de jucatori, Echipamentul Echipa 4:1 O echipa este formata din pana la 14 jucatori. Pe terenul de joc nu este permis sa se gaseasca mai mult de 7 jucatori dintr-o echipa in acelasi timp. Ceilalti jucatori (jucatorii ramasi) sunt jucatori de rezerva. In orice moment al jocului, echipa trebuie sa aiba unul dintre jucatorii de pe teren desemnat ca portar. Un jucator care este recunoscut ca portar poate deveni jucator de camp in orice moment. In mod similar, un jucator de camp poate deveni portar in orice moment (vezi, totusi, Regulile 4:4 si 4:7). La inceputul jocului o echipa trebuie sa aiba pe terenul de joc cel putin 5 jucatori. Numarul jucatorilor unei echipe poate creste pana la 14 oricand in timpul jocului, inclusiv al prelungirilor. Jocul poate continua, chiar daca o echipa isi reduce efectivul la mai putin de 5 jucatori pe teren. Arbitrii trebuie sa hotarasca cand jocul trebuie intrerupt definitiv (17:12). 4:2 In timpul jocului o echipa poate avea maximum 4 oficiali de echipa. Acesti oficiali de echipa nu pot fi inlocuiti in timpul jocului. Unul dintre oficiali trebuie desemnat ca responsabil oficial de echipa. Numai acest oficial are permisiunea sa se adreseze cronometrorului / scorerului si posibil arbitrilor (vezi, totusi, Explicatia nr. 3: Time-out de echipa). In general unui oficial de echipa nu i se permite sa intre pe teren in timpul jocului. Incalcarea acestei reguli trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva (vezi Regulile 8:4, 16:1c, 16:3d si16:6a). Jocul este reluat cu aruncare libera pentru adversari (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9). Responsabilul oficial de echipa trebuie sa se asigure ca, odata inceput jocul, nici o alta persoana, in afara oficialilor inregistrati (maximum 4) si a jucatorilor cu drept de participare la joc (vezi 4;3) nu este prezenta in spatiul de schimb. Nerespectarea acestei reguli va duce la sanctionarea progresiva a responasabilului oficial de echipa (16:1c, 16:3d, si 16:6a). 4 :3 Un jucator sau un oficial de echipa are drept de participare la joc daca este prezent la inceputul jocului si este inscris in raportul de joc. Jucatorii si oficialii
104

care ajung la teren dupa inceperea jocului trebuie sa obtina dreptul de participare la joc de la cronometror / scorer si trebuie inscrisi in raportul de joc. Un jucator cu drept de participare la joc poate, in principiu, sa intre pe teren, peste propria linie de schimb, in orice moment (vezi, totusi, Regulile 4 :4 si 4 : 6). Responsabilul oficial de echipa, trebuie sa se asigure ca doar jucatorii cu drept de participare la joc intra in teren. Nerespectarea acestei reguli va fi sanctionata cu comportare nesportiva a Responsabilului oficial de echipa (13 :1a-b, 16 :1c, 16 :3d si 16:6a; vezi Explicatia nr. 9). Schimbarile (Inlocuirea) jucatorilor 4:4 Jucatorii de rezerva pot intra in joc, in orice moment si repetat, (vezi totusi Regula 4:5), fara a anunta cronometrorul / scorerul, imediat ce jucatorii pe care ii inlocuiesc au parasit terenul (4;5). Jucatorii vor parasi terenul de joc si vor intra pe terenul de joc peste propria linie de schimb (4:5). Aceste cerinte se aplica si la inlocuirea portarilor (vezi de asemenea 4:7 si 14:10). Regulile de schimbare a jucatorilor se aplica si in timpul unui time-out (exceptie in timpul unui time-out de echipa). Comentariu: Scopul conceptului de linie de schimb este de a asigura o schimbare de jucatori corecta si ordonata. Conceptul nu este folosit ca motiv de sanctionare in alte situatii, in care jucatorul face un pas in afara liniei laterale sau de poarta, fara intentia de a-si crea un avantaj prin aceasta (ex.: sa ia apa sau un prosop de pe banca, chiar dincolo de linia de schimb, sau sa paraseasca terenul intr-o maniera sportiva, cand a primit o eliminare si traverseaza linia de margine spre propria banca chiar dincolo de linia de 15 cm). Folosirea neregulamentara si tactica a zonei din afara terenului este este stipulata separat in Regula 7:10. 4:5 O schimbare gresita trebuie penalizata cu o eliminare de 2 minute pentru jucatorul vinovat. Daca pentru schimbarea gresita sunt vinovati mai multi jucatori ai aceleiasi echipe in aceeasi situatie, numai primul jucator care a comis abaterea trebuie penalizat. Jocul se reia cu o aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9). 4:6 Daca un jucator suplimentar intra pe teren, fara a face o schimbare, sau daca un jucator de rezerva intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb, acesta trebuie eliminat pe timp de 2 minute. De aceea efectivul echipei trebuie redus cu un jucator din teren pentru urmatoarele 2 minute (in afara de faptul ca jucatorul suplimentar trebuie sa paraseasca terenul de joc).
105

Daca un jucator eliminat pe 2 minute intra pe teren, in timpul celor 2 minute de eliminare, trebuie sanctionat cu o noua eliminare de 2 minute. Aceasta eliminare trebuie sa inceapa imediat, astfel ca efectivul echipei trebuie redus cu inca un jucator pentru diferenta de timp, ramasa neefectuata, de la prima eliminare. In ambele cazuri jocul se reia cu aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a-b; vezi, totusi, Explicatia Nr. 9). Echipamentul 4:7 Toti jucatorii de camp ai unei echipe trebuie sa poarte echipament uniform. Combinatiile de culori si designul echipamentului celor 2 echipe trebuie sa fie clar diferit. Toti jucatorii folositi de o echipa ca portari vor avea obligatoriu aceiasi culoare a echipamentului, dar diferita de a jucatorilor de camp ai ambelor echipe si a portarilor echipei adverse (17:3). 4:8 Jucatorii trebuie sa poarte pe echipament numere de minimum 20 cm inaltime pe spatele tricoului si de minimum 10 cm pe fata tricoului. Numerele folosite trebuie sa fie de la 1 la 20. Un jucator care este folosit ca portar si jucator de camp va avea obligatoriu acelasi numar in ambele situatii. Culoarea numerelor trebuie sa contrasteze clar cu culoarea si designul tricoului. 4:9 Jucatorii trebuie sa poarte pantofi de sport. Nu se permite purtarea obiectelor care pot fi periculoase pentru jucatori. Acestea includ, de exemplu, casti de protectie pentru cap, masti pentru fata, bratari, ceasuri, inele, piercing-uri vizibile, medalioane sau lantisoare, cercei, ochelari fara banda de siguranta sau cu rama solida, sau orice alte obiecte care pot fi periculoase (17:3). Inelele plate, cerceii mici si piercieng-uri vizibile, sunt permise numai acoperite si numai in conditiile in care nu creaza pericol pentru ceilalti jucatori. Benzile pentru cap se permit atata timp cat sunt confectionate din materiale elastice moi. Jucatorii care nu respecta aceste cerinte nu vor putea lua parte la joc pana cand nu au corectat neregularitatile. 4:10 Daca un jucator sangereaza sau are sange pe corp sau echipament, acesta trebuie sa paraseasca voluntar si imediat terenul (printr-o inlocuire normala de jucator), pentru a i se opri sangerarea, a i se acoperi rana si a i se curata corpul si echipamentul. Jucatorul nu trebuie sa revina pe teren pana nu a rezolvat problemele de mai sus. Un jucator care nu urmeaza instructiunile arbitrilor in legatura cu acest aspect este considerat vinovat de comportare nesportiva (8:4, 16:1c si 16:3c). 4:11 In cazul unei accidentari, arbitrii pot permite (prin Semnalizarile Nr.16 si 17), pentru 2 dintre persoanele care au drept de participare la joc (vezi 4:3) sa
106

intre pe teren in timpul time-out-ului, cu scopul strict de a ajuta jucatorul accidentat din propria echipa. Daca dupa intrarea in teren a celor 2 persoane, mai intra altele, acestea vor fi sanctionate ca intrate neregulamentar in teren, in cazul unui jucator conform Regulilor 4:6 si 16:3a, si in cazul unui oficial, conform Regulilor 4:2, 16:1c, 16:3d si 16:6a. O persoana careia I s-a permis sa intre pe teren, si care in loc sa ajute jucatorul accidentat, da indicatii propriilor jucatori, se apropie de jucatorii adversi sau arbitri, etc., va fi considerata vinovata de comportare nesportiva (16:1c, 16:3c-d si 16:6a). Regula 5. Portarul Portarul are dreptul: 5:1 Sa atinga mingea cu orice parte a corpului, in timpul actiunii de aparare, in interiorul spatiului de poarta; 5:2 Sa se deplaseze cu mingea, in spatiul de poarta, fara sa se supuna restrictiilor aplicate jucatorilor de camp (Regulile 7:2-4, 7:7); portarul nu are totusi dreptul sa intarzie executarea aruncarii de la poarta (Regulile 6:4-5, 12:2 si 15:5b); 5:3 Sa paraseasca spatiul de poarta, fara minge si sa participe la joc in campul de joc; cand procedeaza astfel, portarul trebuie sa respecte regulile care se aplica jucatorilor de camp, in campul de joc. Se considera ca portarul a parasit spatiul de poarta, imediat ce orice parte a corpului sau atinge podeaua, in afara spatiului de poarta; 5:4 Sa paraseasca spatiul de poarta cu mingea si sa o joace in continuare in campul de joc, daca nu a avut mingea sub control. Portarul nu are dreptul: 5:5 Sa puna in pericol adversarul in timpul actiunii de aparare (8:2, 8:5); 5:6 Sa paraseasca spatiul de poarta avand mingea sub control; aceasta conduce la aruncare libera (conform 6:1,13:1a si 15:7, paragraful 3) daca arbitrul a fluierat executarea aruncarii de la poarta; in celelalte situatii se acorda simpla repetare a aruncarii de la poarta (15:7, paragraful 2); vezi totusi, interpretarea avantajului la Regula 15:7, daca portarul a pierdut mingea in afara suprafetei de poarta, dupa ce a depasit linia de poarta cu mingea sub control. 5:7 Sa atinga mingea care sta sau se rostogoleste pe sol, in afara spatiului de poarta, atunci cand el se gaseste in spatiul de poarta (6:1, 13:1a);

107

5:8 Sa aduca mingea in spatiu de poarta, cand aceasta sta sau se rostogoleste pe sol, in campul de joc (6:1, 13:1a); 5:9 Sa revina in spatiul de poarta, cu mingea sub control (6:1, 13:1a); 5:10 Sa atinga, cu laba piciorului sau cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, in spatiul de poarta, mingea care sta sau se rostogoleste pe sol in directia campului de joc (13:1a); 5:11 Sa depaseasca linia de limitare a portarului (linia de la 4 metri) sau prelungirea ei imaginara, in ambele parti, inainte ca mingea sa paraseasca mana adversarului care executa aruncarea de la 7 metri (14:9). Comentariu: Atata timp cat portarul tine un picior pe sol, pe sau in spatele liniei de limitare (linia de 4 metri), are voie sa depaseasca, in aer, linia, cu celalalt picior sau cu orice parte a corpului. Regula 6. Spatiul de poarta 6:1 In spatiul de poarta are dreptul sa intre numai portarul (vezi, totusi, 6:3). Se considera ca un jucator a patruns in spatiul de poarta, atunci cand atinge spatiul de poarta, inclusiv linia spatiului de poarta, cu orice parte a corpului. 6:2 Daca un jucator de camp patrunde in spatiul de poarta, deciziile vor fi: a) aruncare de la poarta, cand un jucator al echipei aflate in atac, intra in spatiul de poarta cu mingea sub control sau intra fara minge, dar isi creaza prin aceasta un avantaj (12:1); b) aruncare libera, cand un jucator al echipei aflate in aparare intra in spatiul de poarta si isi creaza un avantaj prin aceasta, dar nu impiedica o sansa clara de gol (13:1b; vezi, totusi, 5:1); c) aruncare de la 7 metri, cand un jucator al echipei aflate in aparare, intra in spatiul de poarta si astfel impiedica o sansa clara de gol (14:1a). 6:3 Patrunderea in spatiul de poarta nu se sanctioneaza cand: a) un jucator intra in spatiul de poarta dupa ce a jucat mingea atata timp cat acest lucru nu creaza un dezavantaj pentru adversari; b) un jucator intra in spatiul de poarta fara minge si nu castiga un avantaj din aceasta; 6:4 Mingea este considerata afara din joc cand portarul o are sub control, in spatiul de poarta (12:1). Mingea trebuie repusa in joc printr-o aruncare de la poarta (12:2). 6:5 Daca mingea sta sau se rostogoleste pe sol, in spatiul de poarta, se considera a fi in posesia echipei portarului (vezi, totusi, situatiile speciale de la 6:7b-d).
108

Portarul executa o aruncare de la poarta, conform Regulilor 6:4 si 12:1. Inainte de a fi ridicata de catre portar, mingea se considera in joc dar nu trebuie sa fie atinsa de nici un jucator de camp al ambelor echipe. O incalcare a acestei reguli de catre un coechipier al portarului, determina o aruncare libera pentru adversari (13:1a). Incalcarea acestei reguli de catre un jucator al echipei adverse portarului, determina o aruncare de la poarta (12:1). Este permisa atingerea mingii aflate in aer in spatiul de poarta. 6:6 Jocul continua (prin aruncare de la poarta, conform regulii 6:4-5) daca un jucator al echipei aflate in aparare atinge mingea in timpul actiunii de aparare si mingea este prinsa de portar sau se opreste in spatiul de poarta. 6:7 Daca un jucator joaca mingea spre propriul spatiu de poarta, deciziile vor fi dupa cum urmeaza: a) gol, daca mingea intra in poarta; b) aruncare libera, daca mingea se opreste in spatiul de poarta, sau daca portarul atinge mingea si aceasta nu intra in poarta (13:1a-b); c) aruncare de la margine, daca mingea trece peste linia de poarta, in afara portii (11:1); d) jocul continua, daca mingea traverseaza spatiul de poarta si ajunge inapoi in campul de joc, fara a fi atinsa de portar. 6:8 O minge care revine din spatiul de poarta in campul de joc, ramane in joc. Regula 7. Jucarea mingii, Jocul pasiv Jucarea mingii Se permite: 7:1 aruncarea, prinderea, oprirea, impingerea sau lovirea mingii, prin folosirea mainilor (deschise sau inchise), bratelor, capului, toracelui, coapselor si genunchilor; 7:2 tinerea mingii pentru maximum 3 secunde, chiar cand jucatorul este intins pe sol (13:1a); 7:3 sa se faca maximum 3 pasi cu mingea (13:1a); un pas se considera facut cand: a) un jucator care sta cu ambele picioare pe sol, ridica un picior si-l pune inapoi pe sol, sau misca un picior dintr-un loc in altul; b) un jucator atinge solul numai cu un picior, prinde mingea si atinge solul cu celalalt picior; c) un jucator, dupa o saritura, atinge solul numai cu un picior, apoi sare pe acelasi picior sau atinge solul cu celalalt picior; d) un jucator, dupa un salt, atinge solul simultan cu ambele picioare, si apoi ridica un picior si-l pune inapoi pe sol sau misca un picior dintr-un loc in altul.
109

Comentariu: Se considera ca s-a facut un singur pas, daca un picior este mutat dintr-un loc in altul, iar celalalt picior este tarat langa primul picior. 7:4 in timp ce se sta pe loc sau se alearga: a) sa bata mingea o data si sa se prinda din nou cu o mana sau cu amandoua; b) sa bata mingea repetat cu o mana (dribling), si apoi sa o prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu amandoua; c) sa rostogoleasca mingea pe podea, in mod repetat, cu o mana, si apoi sa o prinda sau sa o ridice cu o mana sau cu ambele. Imediat ce mingea a fost jucata astfel si este tinuta intr-o mana sau cu amandoua aceasta trebuie jucata in timp de maximum 3 secunde sau dupa nu mai mult de 3 pasi (13:1a). Driblingul se considera inceput cand jucatorul atinge mingea cu orice parte a corpului si o dirijeaza spre podea. Dupa ce mingea atinge un alt jucator sau poarta, jucatorul are voie s-o atinga sau s-o dribleze si s-o prinda din nou (vezi totusi 14:6). 7:5 sa se treaca mingea dintr-o mana in cealalta. 7:6 sa joace mingea in genunchi, sezand sau intins pe podea; aceasta inseamna ca se poate executa o aruncare (de ex. o aruncare libera) dintr-o astfel de pozitie, daca se respecta Regula 15:1, incluzand cerinta ca jucatorul sa aiba o parte a unui picior (a labei piciorului) in contact cu suprafata de joc. Nu se permite sa: 7:7 se atinga mingea mai mult decat o singura data, daca aceasta nu a atins intre timp podeaua, alt jucator, sau poarta (13:1a), dupa ce mingea a fost sub control; totusi, atingerea mingii de mai multe ori nu se penalizeaza, daca jucatorul o balbaie sau o scapa de sub control in incercarea de a o prinde sau a o opri. 7:8 se atinga mingea cu orice parte a piciorului de la genunchi in jos, cu exceptia cazului cand mingea a fost aruncata in jucator de catre un adversar (13:1a-b); 7:9 Jocul continua daca mingea atinge arbitrul pe terenul de joc. 7:10 Daca un jucator aflat in posesia mingii, paraseste cu unul sau cu ambele picioare terenul de joc (chiar daca mingea este in suprafata de joc), cu intentia de a ocoli un adversar, se va acorda aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a). Daca un jucator al echipei aflate in posesia mingii se pozitioneaza in afara terenului de joc fara minge, arbitrii vor indica jucatorului ca trebuie sa intre in teren. Daca jucatorul nu se conformeaza sau actiunea se repeta de aceeasi echipa se va acorda aruncare libera pentru echipa adversa (13:1a), fara alta avertizare.
110

Aceste actiuni nu vor fi insotite de sanctiuni disciplinare conform Regulilor 8 si 16. Jocul pasiv 7:11 Nu este permis sa se tina mingea in posesia echipei fara a efectua o actiune evidenta de a ataca sau a arunca la poarta . Similar, nu este permis sa se intarzie repetat executarea aruncarilor de incepere, libere, de la margine, sau de la poarta, pentru propria echipa (vezi Explicatia 4) Acest lucru este privit ca joc pasiv care trebuie penalizat cu aruncare libera impotriva echipei care se afla in posesia mingii, daca aceasta tendinta nu dispare (13:1a). Aruncarea libera se executa din locul in care se afla mingea, cand jocul a fost intrerupt. 7:12 Cand se recunoaste o tendinta de joc pasiv, trebuie aratat semnalul de preavertizare (Semnalizarea Nr. 18). Acest lucru da posibilitatea echipei aflata in posesia mingii sa schimbe modul de atac, pentru a evita pierderea posesiei mingii. Daca modul de atac nu se schimba dupa semnalul de preavertizare, sau nu se arunca la poarta, atunci se dicteaza aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii (vezi Explicatia Nr. 4). In anumite situatii arbitrul poate acorda aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii fara nici o presemnalizare, de exemplu cand un jucator intentionat nu foloseste o sansa clara de gol. Regula 8. Faulturile si Comportarea nesportiva Se permite: 8:1 a) sa se foloseasca bratele sau mainile pentru a bloca sau a castiga posesia mingii; b) sa se foloseasca mana (palma) deschisa, din orice directie, pentru a indeparta mingea de adversar; c) sa se foloseasca corpul pentru a bloca un adversar, chiar daca acesta nu este in posesia mingii; d) sa aiba contact corporal cu un adversar, cand il intampina, cu bratele indoite, si sa mentina acest contact pentru a controla si urmari adversarul. Nu se permite: 8:2 a) sa se smulga sau sa se loveasca mingea care se gaseste in mainile unui adversar; b) sa se blocheze sau se sa impinga un adversar cu bratele, mainile sau picioarele; c) sa se impiedice sau sa tina (de corp sau echipament), sa se impinga, sa fuga sau sa sara intr-un adversar; d) sa se puna in pericol un adversar (cu sau fara minge).
111

8:3 Nerespectarea regulii 8.2, poate sa apara in timpul luptei pentru minge; totusi, nerespectarea acestei reguli, trebuie sanctionata progresiv, atunci cand actiunea este in principal sau exclusiv indreptata impotriva adversarului si nu a mingii. Aceasta inseama ca pe linga o aruncare libera sau o aruncare de la 7 metri este deasemenea nevoie si de o sanctiune disciplinara, incepand cu avertisment (16:1b), urmata de cresterea severitatii sanctiunilor, cum ar fi eliminarile (16:3b) si descalificarile (16:6f). (Comportarile nesportive trebuie deasemenea sanctionate progresiv, conform 16:1c, 16:3c si 16:6f). Cum s-a aratat la regula 16:3 Comentariu, arbitrii au dreptul sa determine ca o anumita nerespectare a regulamentului impune o eliminare directa de 2 minute, chiar daca jucatorul nu a fost avertizat in prealabil. 8:4 Manifestarile fizice sau verbale care sunt incompatibile cu spiritul sportiv sunt considerate ca fiind comportari nesportive. (De exemplu, vezi Explicatia Nr.5). Aceasta se aplica atat jucatorilor cat si oficialilor de echipa, pe sau in afara terenului de joc. Sanctionarea progresiva se aplica deasemenea in caz de comportare nesportiva (16:1c, 16:3c-d si 16:6a). 8:5 Un jucator care pune in pericol sanatatea unui adversar atunci cand il ataca, va fi descalificat (16:6b), in special daca: a) loveste sau trage inapoi, din lateral sau din spate, bratul de aruncare al jucatorului care este in curs de a arunca sau a pasa mingea; b) face orice actiune din care rezulta lovirea adversarului la cap sau la gat; c) intentionat loveste corpul unui adversar cu piciorul sau genunchiul sau in orice alt mod; aceasta include si piedica; d) impinge un adversar care alearga sau sare, sau il ataca in asa fel incat adversarul isi pierde controlul corporal; aceasta se aplica si cand portarul isi paraseste spatiul de poarta in timpul unui contraatac al adversarilor; e) loveste un aparator in cap executand o aruncare libera direct la poarta, daca aparatorul nu s-a miscat; sau similar, loveste portarul in cap la o aruncare de la 7 metri, daca portarul nu s-a miscat. Comentariu: Chiar un fault cu un foarte mic impact fizic, poate fi foarte periculos si sa aiba potential consecinte foarte grave, daca momentul faultului este cand adversarul este lipsit de aparare sau luat pe nepregatite. Riscul jucatorului atacat trebuie sa conduca spre apropierea de o decizie de descalificare si nu aprecierea contactului corporal ca minor. 8:6 Comportarea nesportiva grosolana a unui jucator sau oficial de echipa, pe sau in afara terenului de joc, (vezi Explicatia Nr. 6), va fi sanctionata cu descalificare (16:6c).
112

8:7 Un jucator vinovat de violenta in timpul de joc va fi eliminat definitiv (16:911). Violenta in afara timpului de joc (vezi 16:13) determina descalificarea (16:6d; 16:14b). Un oficial vinovat de violenta va fi descalificat (16:6e). Comentariu: Violenta este, in spiritul acestei reguli, definita ca un atac in forta si deliberat impotriva corpului unei alte persoane (jucator, arbitru, cronometror / scorer, oficiali de echipa, delegat, spectator etc.) Cu alte cuvinte, nu este o actiune simpla, reflexa sau un rezultat al unor procedee neglijente si excesive. Scuiparea unei alte persoane este in mod specific considerata ca violenta. 8:8 Incalcarea regulilor 8:2-7 determina o aruncare de la 7 metri pentru adversari (14:1), daca incalcarea a produs, direct sau indirect, intreruperea unei sanse clare de gol pentru adversari. In celelalte cazuri incalcarea determina o aruncare libera pentru adversari (vezi Regulile 13:1a-b, dar vezi si 13:2 si 13:3). Regula 9. Marcarea unui gol 9:1 Un gol este marcat cand intreaga circumferinta a mingii a trecut intreaga latime a liniei de poarta (vezi Figura 4), daca nu s-a produs nici o abatere de catre aruncator sau coechipieri inainte sau in timpul aruncarii. Arbitrul de poarta confirma cu 2 semnale scurte din fluier si cu Semnalizarea Nr. 12 ca golul a fost marcat. Un gol trebuie acordat chiar daca s-a produs o abatere de la regulament de catre aparatori, dar totusi mingea intra in poarta. Un gol nu poate fi acordat, daca unul dintre arbitri sau cronometrorul a intrerupt jocul inainte ca mingea sa intre in poarta. Un gol trebuie acordat adversarilor daca un jucator inscrie un gol in proprie poarta, in afara cazului in care un portar executa aruncarea de la poarta (12:2, paragraful 2). Comentariu: Un gol va fi acordat, daca mingea este impiedicata sa intre in poarta de cineva sau ceva care nu participa la joc (spectatori etc.), si arbitrii sunt convinsi ca mingea, fara interventia respectiva, ar fi intrat in poarta. 9:2 Un gol acordat nu mai poate fi anulat dupa fluierul pentru executarea aruncarii de incepere, dupa gol (vezi totusi Regula 2:9 Comentariu). Arbitrii trebuie sa arate clar (fara aruncare de incepere) ca ei au acordat golul, daca semnalul de sfarsit al unei reprize suna imediat ce golul a fost inscris si inainte ca aruncarea de incepere sa poata fi executata. Comentariu: Un gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a fost acordat de arbitri.

113

9:3 Echipa care a marcat mai multe goluri decat adversarul este castigatoare. Un joc este egal daca amandoua echipele au marcat acelasi numar de goluri sau nu s-au marcat goluri deloc (vezi Regula 2:2).

Figura 4: Marcarea unui gol

Regula 10. Aruncarea de incepere 10:1 La inceputul jocului, aruncarea de incepere a jocului se executa de catre echipa care a castigat la aruncarea monedei si a ales sa aibe mingea in posesie. Adversarii au atunci dreptul sa-si aleaga terenul. Alternativ, daca echipa care a castigat la aruncarea monedei alege terenul, atunci adversarii executa aruncarea de incepere. Echipele schimba terenurile in a doua repriza. Aruncarea de incepere in cea de-a doua repriza va fi executata de catre echipa care nu a executat aceasta aruncare in prima repriza. Pentru fiecare dintre prelungiri se procedeaza din nou la alegeri (aruncarea monedei) si toate cele mentionate la Regula 10:1 se aplica si pentru prelungiri. 10:2 Dupa inscrierea unui gol, jocul se reia cu o aruncare de incepere executata de catre echipa care a primit golul (vezi, totusi, Regula 9:2, paragraful 2). 10:3 Aruncarea de incepere se executa in orice directie, de la centrul terenului (cu o toleranta laterala de aproximativ 1,5 metri). Aruncarea este precedata de un semnal sonor dat prin fluier, si trebuie executata in timp de 3 secunde (13:1a, 15:7 paragraful 3). Jucatorul care executa aruncarea de incepere trebuie sa se pozitioneze cu cel putin un picior pe linia de centru, iar celalalt picior pe linie sau inapoia liniei (15:6), si sa ramana in aceasta pozitie pana cand mingea a parasit mana sa (13:1a, 15:7 paragraful 3) (vezi deasemenea Explicatia 7). Coechipierii sai nu au voie sa treaca linia de centru inaintea semnalului fluierului (15:6). 10:4 Pentru aruncarea de incepere de la inceputul fiecarei reprize (inclusiv al prelungirilor), toti jucatorii trebuie sa se gaseasca in propria jumatate de teren. Totusi, pentru aruncarea de incepere de dupa marcarea unui gol, adversarii celui care executa aruncarea de incepere pot fi in ambele jumatati de teren. In ambele cazuri, adversarii trebuie sa fie la cel putin 3 metri de executantul aruncarii (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b).
114

Regula 11. Aruncarea de la margine 11:1 O aruncare de la margine se acorda cand mingea a trecut in totalitate linia de margine, sau cand un jucator de camp al echipei in aparare a fost ultimul care a atins mingea inainte ca aceasta sa iasa in afara terenului peste linia exterioara a propriei porti. Se acorda deasemenea cand mingea atinge tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc. 11:2 Aruncarea de la margine se executa fara semnalul prin fluier dat de arbitri (vezi, totusi, 15:5b), de catre adversarii echipei al carui jucator a atins ultimul mingea, inaintea iesirii acesteia din teren sau inainte ca mingea sa atinga tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc. 11:3 Aruncarea de la margine se executa din locul de unde mingea a traversat linia de margine sau daca mingea a iesit peste linia exterioara a portii, de la intersectia liniei de margine cu linia exterioara a portii de aceeasi parte. Pentru aruncare de la margine dupa ce mingea a atins tavanul sau alt obiect aflat deasupra terenului de joc, aruncarea de la margine se va executa de la cel mai apropiat punct al liniei de margine fata de punctul unde mingea a atins tavanul sau un alt obiect aflat deasupra terenului de joc. 11:4 Executantul trebuie sa tina piciorul pe linia de margine (15:6) si sa ramana in pozitie corecta pana cand mingea i-a parasit mana (15:7 paragrafele 2 si 3, 13:1a). Nu este limitata pozitionarea celuilalt picior. 11:5 In timpul executarii aruncarii de la margine adversarii nu se pot apropia la mai putin de 3 metri de executant (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b). Totusi adversarii au dreptul sa stea imediat in afara liniei propriului spatiu de poarta, chiar daca distanta dintre ei si executant este mai mica de 3 metri. Regula 12. Aruncarea de la poarta 12:1 Aruncarea de la poarta se acorda cand: (i) un jucator al echipei adverse patrunde in suprafata de poarta nerespectand Regula 6:2a; (ii) portarul are mingea sub control in suprafata de poarta (6:4-5); (iii) un jucator al echipei adverse atinge mingea care sta sau se rostogoleste pe podea in suprafata de poarta (6:5) sau
115

(iv) cand mingea trece peste linia exterioara a portii, dupa ce a fost atinsa ultima data de catre portar sau un jucator advers. Aceasta inseamna ca in toate situatiile de mai sus mingea este considerata afara din joc, si jocul se va relua cu o aruncare de la poarta (13:3) daca apare o neregularitate dupa ce aruncarea de la poarta a fost acordata si inainte de executia ei. 12:2 Aruncarea de la poarta se executa de catre portar, fara fluierul arbitrului (vezi, totusi, 15:5b), din spatiul de poarta peste linia spatiului de poarta. Aruncarea de la poarta se considera executata cand mingea aruncata de catre portar traverseaza complet linia spatiului de poarta. Jucatorii celeilalte echipe pot sta imediat in afara liniei spatiului de poarta, dar nu au voie sa atinga mingea, pana ce aceasta nu trece complet de linia spatiului de poarta (15:4, 15:9, Explicatia 5:2b). Regula 13. Aruncarea libera Decizia de aruncare libera 13:1 In principiu, arbitrii intrerup jocul si il reiau cu o aruncare libera pentru adversari cand: a) echipa in posesia mingii a comis o abatere de la regulament, care conduce la pierderea posesiei mingii (vezi Regulile 4:2-3, 4:5-6, 5:6-10, 6:5, 6:7b, 7:2-4, 7:7-8, 7:10, 7:11, 8:8, 10:3, 11:4, 13:7, 14:4-7, 15:7 paragraful 3 si 15:8). b) echipa adversa comite o abatere care determina pierderea posesiei mingii de catre echipa in posesia mingii (vezi Regulile 4:2-3, 4:5-6, 5:5, 6:2b, 6:7b, 7:8, 8:8). 13:2 Arbitrii trebuie sa permita continuarea jocului, abtinandu-se de a intrerupe jocul prematur pentru o decizie de aruncare libera. Aceasta inseamna ca in conformitate cu Regula 13:1a, arbitrii nu trebuie sa decida o aruncare libera daca echipa in aparare castiga posesia mingii imediat dupa o abatere comisa de echipa in atac. Similar, conform Regulii 13:1b, arbitrii nu trebuie sa intervina pana cand nu este clar ca echipa in atac a pierdut posesia mingii sau este in imposibilitate de a continua atacul datorita unei abateri comise de echipa in aparare. Daca trebuie acordata o sanctiune disciplinara personala datorita abaterii comise, arbitrii pot decide intreruperea imediata a jocului, daca aceasta nu provoaca un dezavantaj echipei care nu a comis abaterea. In caz contrar sanctiunea disciplinara trebuie amanata pana cand situatia existenta a trecut. Regula 13:2 nu se aplica in caz de abateri de la regulile 4:2-3 sau 4:5-6, cand jocul va fi intrerupt imediat, in mod normal prin interventia cronometrorului.

116

13:3 Daca o abatere care in mod normal se sanctioneaza cu aruncare libera, conform Regulii 13:1a-b are loc cand mingea nu este in joc, jocul se va relua cu o aruncare corespunzatoare cauzei care a dus la intreruperea sa. 13:4 Suplimentar fata de situatiile indicate la Regula 13:1a-b, o aruncare libera se va acorda si pentru reluarea jocului in anumite situatii cand jocul este intrerupt (exemplu, cand mingea este in joc), chiar daca nu s-a petrecut nici o abatere de la regulamentul de joc: a) echipa care a fost in posesia mingii atunci cand s-a produs intreruperea, va ramane in posesia mingii; b) daca nici o echipa nu a fost in posesia mingii, atunci echipa care a fost ultima in posesia mingii va fi in posesia mingii; Legea avantajului conform 13:2 nu se aplica in situatiile mentionate la Regula 13:4. 13:5 Daca se acorda o aruncare libera impotriva echipei aflate in posesia mingii, jucatorul care are mingea in momentul in care fluiera arbitrul, trebuie sa lase mingea sa cada sau sa o puna pe sol, in locul in care se gaseste (16:3e). Executarea aruncarilor libere 13:6 Aruncarea libera se executa, in mod normal, fara semnalul sonor al fluierului arbitrului (vezi, totusi, 15:5b) si, in principiu, din locul in care s-a comis abaterea. Urmatoarele situatii sunt exceptii de la regula: - In situatia descrisa la regulile 13:4 a-b, aruncarea libera se executa, dupa ce arbitrul a fluierat, in principiu, din locul unde s-a gasit mingea in momentul intreruperii. Daca un arbitru sau delegatul tehnic (de la IHF sau al federatiei continentale / nationale) intrerupe jocul din cauza unei abateri a unui jucator sau oficial al echipei din aparare, si aceasta are ca rezultat o atentionare verbala sau o sanctiune personala, atunci aruncarea libera trebuie executata din locul in care s-a gasit mingea cand jocul a fost intrerupt, daca este mai avantajos pentru echipa care executa aruncarea decat locul in care s-a produs abaterea. Aceeasi exceptie, ca in paragraful anterior, se aplica si daca cronometrorul intrerupe jocul datorita unei abateri conform regulilor 4:2-3 sau 4:5-6. Asa cum se indica in regula 7:10, aruncarea libera generata de jocul pasiv se executa din locul in care s-a gasit mingea in momentul in care jocul a fost intrerupt. In contradictie cu principiile de baza si procedurile mentionate in paragrafele anterioare, o aruncare libera nu se poate executa niciodata din interiorul propriului spatiului de poarta sau din spatiul delimitat de linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera a adversarului. In orice situatie in care trebuie executata o aruncare libera din locurile mentionate, locul executarii aruncarii trebuie mutat in cel mai apropiat loc aflat imediat in afara zonei interzise.
117

Comentariu: Daca locul exact din care trebuie executata aruncarea libera, este la linia de aruncare libera a echipei in aparare, executarea aruncarii trebuie sa se faca exact din locul comiterii abaterii. Totusi, cu cat locul abaterilor este mai departe de linia de aruncare libera a echipei in aparare, cu atat toleranta pentru locul din care se executa aruncarea libera este mai mare. Aceasta toleranta creste pana la 3 metri, in cazul aruncarii libere executate de la limita propriului spatiu de poarta. Toleranta explicata nu se aplica in cazul incalcarii Regulii 13:5, daca aceasta incalcare este sanctionata in conformitate cu Explicatia 5:3a. In astfel de cazuri, executia aruncarii trebuie facuta de la locul abaterii. 13:7 Jucatorii echipei care urmeaza sa execute aruncarea nu trebuie sa atinga sau sa depaseasca linia de aruncare libera a echipei adverse, inainte de executarea aruncarii. Vezi deasemenea restrictiile speciale din Regula 2:5. Arbitrii trebuie sa corecteze pozitia atacantilor care se gasesc intre linia spatiului de poarta si linia de aruncare libera inaintea executarii aruncarii libere, daca pozitia incorecta are influenta asupra jocului (15:3, 15:6). Aruncarea libera, in acest caz, trebuie executata dupa ce arbitrul fluiera (15:5b). Aceeasi procedura se aplica (Regula 15:7 paragraful 2) daca jucatorii echipei in atac patrund in suprafata restrictionata in timpul executiei aruncarii libere (inainte ca mingea sa paraseasca mana aruncatorului), daca executia aruncarii nu a fost precedata de fluierul arbitrului. In cazul in care executia aruncarii a fost autorizata cu fluier, daca jucatorii echipei in atac ating sau depasesc linia de aruncare libera, inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului, se va acorda o aruncare libera echipei in aparare (13:1a, 15: 7 paragraful 3). 13:8 In timpul executarii unei aruncari libere, adversarii trebuie sa ramana la o distanta de cel putin 3 metri de executantul aruncarii. Ei au voie, totusi, sa stea la limita exterioara a liniei propriului spatiu de poarta daca aruncarea libera se executa de la linia de aruncare libera. Incercarea de impiedicare a executiei aruncarii libere se penalizeaza conform Regulii 15:9 si Explicatiei 5:2b. Regula 14. Aruncarea de la 7 metri Acordarea aruncarii de la 7 metri 14:1 O aruncare de la 7 metri se acorda cand: a) se intrerupe neregulamentar o sansa clara de gol, in orice loc pe terenul de joc, de catre un jucator sau oficial al echipei adverse; b) se aude un fluierat neautorizat in momentul unei sanse clare de gol;
118

c) o sansa clara de gol a fost intrerupta de catre cineva care nu participa la joc, de ex. un spectator care intra in teren, sau oprirea jucatorului printr-un fluier (exceptie cand se aplica Comentariul de la Regula 9 :1) Prin analogie aceasta regula se aplica si in caz de forta majora, cum ar fi intreruperea curentului electric, jocul fiind intrerupt exact intr-o situatie clara de a marca. Pentru definitia unei sanse clare de gol vezi Explicatia Nr.8. 14:2 Daca jucatorul in atac ramane in deplin control al corpului si al mingii, chiar daca s-a produs o abatere mentionata la 14:1a, nu exista nici un motiv sa se acorde o aruncare de la 7 metri, chiar daca jucatorul nu fructifica sansa clara de gol. Oridecateori o decizie de aruncare de la 7 metri apare ca posibila, arbitrii trebuie sa se abtina sa intervina pana cand pot aprecia clar, daca aruncarea de la 7 metri este cu adevarat necesara si justificata. Daca atacantul reuseste sa marcheze un gol, cu toata abaterea savarsita de catre aparator, este clar ca nu mai este necesar sa se acorde o aruncare de la 7 metri. Daca insa devine evident ca jucatorul a pierdut cu adevarat controlul mingii sau al corpului, din cauza abaterii savarsite de catre aparator, si sansa clara de gol nu mai exista, atunci trebuie acordata aruncarea de la 7 metri. 14:3 In momentul acordarii unei aruncari de la 7 metri, arbitrii pot acorda timeout, dar numai daca este o intarziere importanta a jocului, de ex. datorita inlocuirii portarului sau aruncatorului si decizia de time-out va fi luata in acord cu principiile si criteriile Explicatiei 2. Executarea aruncarii de la 7 metri 14:4 Aruncarea de la 7 metri trebuie executata ca o aruncare spre poarta, in timp de 3 secunde dupa semnalul prin fluier al arbitrului (13:1a, 15:7 paragraful 3). 14:5 Jucatorul care executa aruncarea de la 7 metri trebuie sa se pozitioneze in spatele liniei de 7 metri dar nu mai departe de un metru de aceasta (15:1, 15:6). Dupa fluierul arbitrului, aruncatorul trebuie sa nu atinga sau sa depaseasca linia de 7 metri, inainte ca mingea sa paraseasca mana sa (13.1a, 15:7 paragraful 3). 14:6 Dupa executarea aruncarii, mingea nu poate fi atinsa din nou de catre executant sau coechipierii acestuia decat daca a atins adversarii sau barele portii (13.1a, 15:7 paragraful 3). 14:7 In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, coechipierii executantului trebuie sa ramana in afara liniei de aruncare libera, pana cand mingea a parasit mana executantului (15:3, 15:6). Daca nu procedeaza in acest fel se va acorda o aruncare libera impotriva echipei care trebuia sa execute aruncarea de la 7 metri (13.1a, 15:7 paragraful 3).
119

14:8 In timpul executarii aruncarii de la 7 metri, adversarii executantului trebuie sa ramana in afara liniei de aruncare libera, si la cel putin 3 metri de linia de 7 metri, pana cand mingea a parasit mana executantului. Daca nu procedeaza in acest fel se va repeta aruncarea de la 7 metri, daca nu a fost marcat un gol, dar nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara. 14:9 Aruncarea de la 7 metri, va fi repetata, daca portarul a depasit linia de limitare de la 4 metri (1:7, 5:11), inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului aruncarii si daca nu s-a marcat un gol. Deasemeni, nu se va acorda nici un fel de sanctiune disciplinara impotriva portarului. 14:10 Nu este permisa schimbarea portarului cand executantul aruncarii de la 7 metri este pregatit si se afla in pozitie corecta, cu mingea in mana. Orice incercare de efectuare a schimbarii, in aceasta situatie trebuie sanctionata ca o comportare nesportiva (8:4, 16:1c si 16:3c). Regula 15. Instructiuni generale pentru executarea aruncarilor (Aruncarea de incepere, Aruncarea de la margine, Aruncarea de la poarta, Aruncarea libera, si Aruncarea de la 7 metri) Executantul 15:1 Inaintea executarii unei aruncari, jucatorul trebuie sa se pozitioneze corect pentru efectuarea acesteia. Mingea trebuie sa fie in mana jucatorului (15:6). In timpul executiei, cu exceptia aruncarii de la poarta, jucatorul trebuie sa aiba o parte a piciorului in contact cu solul, pana cand mingea paraseste mana acestuia. Celalalt picior poate fi ridicat si asezat pe sol in mod repetat. (Vezi Regula 7:6). Jucatorul trebuie sa mentina pozitia corecta pana cand aruncarea a fost executata (15:7 paragrafele 2 si 3). 15:2 O aruncare este considerata executata cand mingea paraseste mana jucatorului (vezi 12:2). Jucatorul care a executat aruncarea nu are voie sa atinga mingea, daca aceasta nu a fost atinsa de un alt jucator sau de barele portii (15:7, 15:8). Vezi deasemenea restrictiile suplimentare de la regula 14:6. Un gol poate fi inscris direct din orice fel de aruncare, exceptie facand golul marcat dintr-o aruncare de la poarta in propria poarta (ex. daca portarul scapa mingea aflata sub control in propria poarta). Coechipierii executantului 15:3 Coechipierii executantului aruncarii trebuie sa ocupe pozitiile regulamentare pentru respectiva aruncare (15:6). Jucatorii trebuie sa ramana in pozitia corecta pana cand mingea a parasit mana executantului, exceptie fiind Regula 10:3 paragraful 2. Mingea nu trebuie sa fie
120

atinsa de un coechipier sau inmanata unui coechipier in timpul executiei (15:7 paragraful 2 si 3). Jucatorii echipei in aparare 15:4 Jucatorii echipei din aparare, trebuie sa ocupe, pozitiile corecte si sa le mentina pana cand mingea paraseste mana executantului (15:9). Pozitia incorecta a aparatorilor, la executarea aruncarii de incepere, de la margine sau libere, nu trebuie sa fie neaparat corectata de catre arbitri, daca atacantii nu sunt dezavantajati executand aruncarea imediat. Daca exista un dezavantaj, atunci pozitia trebuie corectata. Semnalul cu fluier de reluare a jocului 15:5 Arbitrul trebuie sa foloseasca fluierul pentru reluarea jocului: a) intodeauna in cazul aruncarii de incepere (10:3) si la aruncarile de la 7m (14:4); b) in cazul aruncarii de la margine, aruncarii de la poarta sau a aruncarii libere: - pentru reluarea jocului dupa time-out; - pentru reluarea jocului cu aruncare libera conform Regulii 13:4; - cand se intarzie executarea aruncarii; - dupa corectarea pozitiei jucatorilor; - dupa o avertizare verbala sau avertisment. Arbitrul trebuie sa judece si sa simta jocul, iar pentru o mai buna clarificare, sa foloseasca fluierul, pentru reluarea jocului, si in alte situatii. In principiu, arbitrii nu vor da semnalul prin fluier de reluare a jocului, pana cand nu sunt respectate cerintele de pozitionare a jucatorilor, conform 15:1, 15:3, si 15:4. (Vezi totusi si 13:7 paragraful 2 si 15:4 paragraful 2). In situatia in care un arbitru da semnalul prin fluier de reluare a jocului, chiar daca unul sau mai multi jucatori nu sunt corect pozitionati, atunci acestia au libertatea de a interveni in joc. Dupa semnalul prin fluier de reluare a jocului, executantul aruncarii, trebuie sa joace mingea in maximum 3 secunde. Sanctiuni 15:6 Abaterile de la regulament, comise de catre executant sau de catre coechipierii acestuia, inainte de executarea aruncarii, determina corectarea situatiei (vezi totusi 13:7 paragraful 2) (de ex. a pozitionarii sau a atingerii mingiei de catre coechipieri). 15:7 Consecintele nerespectarii de catre executant sau coechipieri a prevederilor regulamentare (15:1-3), in timpul executarii unei aruncari, depind in principal daca executarea aruncarii a fost precedata de fluierul arbitrului pentru reluarea jocului.
121

In principiu, orice incalcare a regulilor in timpul executarii aruncarii, care n-a fost precedata de fluierul de reluare, presupune corectarea si executarea aruncarii dupa fluier. Totusi, conceptul de avantaj, conform 13:2 se va aplica si in aceste situatii. Daca echipa executantului aruncarii pierde imediat posesia mingii, dupa o executie in conditii neregulamentare, aruncarea se considera efectuata si jocul continua. In principiu, orice nerespectare a regulamentului in timpul executarii unei aruncari dupa fluier, trebuie sanctionata. Aceasta se aplica, de exemplu, daca executantul efectueaza aruncarea din saritura, tine mingea mai mult de 3 secunde, sau isi modifica pozitia inainte ca mingea sa paraseasca mana sa. Se aplica si daca coechipierii executantului se deplaseaza in pozitii neregulamentare dupa fluier, dar inainte ca mingea sa paraseasca mana executantului (10:3 paragraful 2). In asemenea cazuri, aruncarea initiala se anuleaza si adversarii vor beneficia de o aruncare libera (13:1a) din locul in care a avut loc abaterea (vezi, totusi, Regula 2:6). Avantajul sub Regula 13:2 trebuie aplicat, de ex. si in cazul in care echipa executantului aruncarii, pierde imediat mingea inainte ca arbitrii sa aiba ocazia de a interveni iar jocul poate continua. 15:8 In principiu, orice incalcare a regulamentului, legata de executarea aruncarii si urmand imediat acesteia trebuie sanctionata. Acest lucru se refera la nerespectarea Regulii 15:2 paragraful 2, de ex. executantul aruncarii atinge mingea a doua oara, inainte ca aceasta sa atinga un alt jucator sau barele portii. Este situatia care ia forma driblingului, a reprinderii mingiei aflate in aer, sau ridicarea ei de pe sol, dupa ce a fost pusa sau scapata pe sol. Aceasta situatie se va sanctiona cu aruncare libera pentru adversari. Ca si in cazul 15:7 paragraful 3, se va aplica legea avantajului. 15.9 Cu exceptia Regulilor 14:8, 14:9, 15:4 paragraful 2 si 15:5 paragraful 3, aparatorii care intervin la executarea unei aruncari de catre adversari, spre exemplu nu ocupa pozitii regulamentare sau ulterior se muta in pozitii neregulamentare, vor fi sanctionati. Aceasta se aplica indiferent daca abaterea de la regulament se petrece inainte sau in timpul executarii aruncarii (inainte ca mingea sa fi parasit mana executantului). Se aplica fie daca aruncarea a fost precedata de fluierul de reluare a jocului sau nu. Explicatia 5:2b se aplica impreuna cu Regulile 16:1c si 16:3c. O aruncare ce a fost influentata negativ de catre aparatori, in principiu va fi repetata. Regula 16. Sanctiunile disciplinare Avertismentul 16:1 Un avertisment poate fi acordat pentru: a) faulturi si abateri similare impotriva unui adversar (5:5 si 8:2), care nu intra sub incidenta sanctionarii progresive in Regula 8:3; Un avertisment trebuie acordat pentru:
122

b) faulturi care trebuie sanctionate progresiv (8:3); c) comportare nesportiva a unui jucator sau oficial de echipa (8:4, Explicatia 5:1-2). Comentariu: Un jucator nu poate primi decat un avertisment, iar o echipa nu trebuie sa primeasca mai mult de 3 avertismente; ulterior, sanctiunea trebuie sa fie cel putin eliminare de 2 minute; Un jucator care a fost deja sanctionat cu eliminare de 2 minute nu poate primi apoi un avertisment. Oficialii unei echipe nu pot primi mai mult de un avertisment. 16:2 Arbitrul va indica avertismentul jucatorului sau oficialului sanctionat si cronometrorului / scorerului prin ridicarea cartonasului galben. (Semnalizarea Nr. 13). Eliminarea 16:3 O eliminare (2 minute) trebuie acordata pentru: a) o schimbare gresita, daca un jucator suplimentar intra in teren sau daca un jucator intervine neregulamentar in joc din spatiul de schimb (4:5-6); b) faulturi repetate din categoria celor care trebuie sanctionate progresiv (vezi 8:3; 16:1 Comentariu); c) comportari nesportive repetate ale unui jucator pe sau in afara terenului de joc (vezi 8:4; 16:1 comentariu); d) comportare nesportiva a oricarui oficial al unei echipe, dupa ce oricare oficial al aceleiasi echipe a primit un avertisment conform Regulii 8:4 si 16:1c; vezi Regula 16:1 comentariu; e) comportare nesportiva de asa maniera incat se acorda eliminare de 2 minute la fiecare ocazie (8:4, Explicatia 5:3); vezi Regula 16:3 comentariu; f) ca o consecinta a descalificarii unui jucator sau oficial de echipa (16:8 paragraful 2; vezi totusi 16:14b); g) comportare nesportiva a unui jucator, inainte ca jocul sa fie reluat, dupa ce tocmai a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute (16:12a). Comentariu: Este indicat in punctele b), c) si d), ca eliminarea in aceste cazuri sa fie acordata, in general, pentru faulturi repetate sau comportari nesportive. Totusi, arbitrii au dreptul sa stabileasca daca o anumita abatere necesita o eliminare imediata, chiar daca anterior jucatorul respectiv nu a fost avertizat, iar echipa nu primise inca 3 avertismente. In mod similar, un oficial de echipa poate primi o eliminare chiar daca nici un oficial al echipei respective nu primise un avertisment. Nu este posibil ca oficialii unei echipe sa primeasca mai mult de o eliminare de 2 minute in total . Cand s-a acordat o eliminare de 2 minute unui oficial de echipa conform regulii 16:3d, oficialului ii este permis sa ramana in zona de schimb a echipei sale si
123

sa-si indeplineasca sarcinile in continuare; totusi, numarul jucatorilor din teren al echipei sale se va reduce cu unul pentru 2 minute. 16:4 Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar eliminarea jucatorului sau oficialului vinovat si cronometrorului / scorerului prin semnalizarea cu mana ridicata si cu doua degete intinse (Semnalizarea Nr. 14). 16:5 O eliminare se acorda totdeauna pentru 2 minute de joc; a treia eliminare pentru acelasi jucator conduce totdeauna la descalificare (16:6f). Jucatorul eliminat nu are dreptul sa participe la joc in timpul eliminarii sale iar echipa nu are dreptul sa-l inlocuiasca pe teren. Timpul de eliminare incepe cu semnalul prin fluier de reluare a jocului. Daca o eliminare de 2 minute nu se efectueaza complet in prima repriza, diferenta de timp ramasa neefectuata se va efectua in repriza a doua. Aceeasi regula se aplica si in cazul timpului regulamentar de joc si al prelungirilor. O eliminare ramasa incomplet efectuata la sfarsitul prelungirilor determina ca jucatorul in cauza sa nu poata participa la tie-break, cum ar fi executarea aruncarilor de departajare, de la 7 metri, conform Comentariului de la Regula 2:2. Descalificarea 16:6 O descalificare trebuie acordata pentru: a) comportare nesportiva a unui oficial de echipa dupa ce in prealabil au fost sanctionati cu avertisment si o eliminare de 2 minute conform Regulilor 8:4, 16:1c si 16:3d; b) faulturi care pun in pericol sanatatea adversarilor (8:5); c) comportari nesportive grosolane ale unui jucator sau oficial de echipa pe sau in afara terenului de joc (8:6, explicatia nr.6), si in cazuri de comportare nesportiva semnificativa sau repetata, in timpul aruncarilor de departajare de la 7 metri (2:2 comentariu si 16:13); d) o violenta a unui jucator inainte de joc sau in timpul procedurii de tie-break (al aruncarilor de departajare de la 7 metri) (2:2 comentariu, 8:7 si 16:14b); e) o violenta a unui oficial de echipa (8:7); f) a treia eliminare a aceluiasi jucator (16:5). 16:7 Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar descalificarea jucatorului sau oficialului vinovat si cronometrorului / scorerului prin ridicarea cartonasului rosu (Semnalizarea Nr. 13). 16:8 O descalificare a unui jucator sau oficial de echipa se face intotdeauna pentru timpul de joc ramas de jucat. Jucatorul sau oficialul trebuie sa paraseasca imediat terenul si spatiul de schimb. Dupa plecare jucatorul sau oficialul nu are voie sa aibe nici un fel de contact cu echipa.
124

Descalificarea unui jucator sau a unui oficial de echipa, pe sau in afara terenului, in timpul de joc, atrage totdeauna o eliminare de 2 minute pentru echipa sa. Aceasta inseamna ca numarul jucatorilor de pe teren se va reduce cu unul (16:3f). Reducerea numarului de jucatori pe terenul de joc va dura 4 minute, daca jucatorul a fost descalificat in conditiile mentionate la Regula 16:12b-d. O descalificare reduce numarul jucatorilor sau oficialilor, care sunt disponibili la echipa (exceptie ca la 16:14b). Echipa are totusi dreptul sa creasca numarul de jucatori pe teren dupa expirarea timpului de eliminare de 2 minute. O descalificare se acorda, in principiu, numai pentru timpul ramas de jucat in jocul in care este acordata. Este privita ca o decizie a arbitrilor bazata pe observarea de catre ei a faptelor. Nu va exista nici o consecinta ulterioara jocului a descalificarii, cu exceptia cazului unei descalificari generata de o violenta (16:6d-e), sau a unei comportari nesportive grosolana a unui jucator sau oficial de echipa (16:6c) intrat in categoria a) d) sau g) in Explicatia Nr. 6. Aceste descalificari vor fi explicate in raportul de joc (17:10). Eliminarea definitiva 16:9 O eliminare definitiva trebuie acordata: cand un jucator este vinovat de o violenta (asa cum este definita in Regula 8:7) in timpul jocului (vezi Regula 16:13, paragraful 1 si Regula 2:6), pe, sau in afara terenului de joc. 16:10 Dupa ce a acordat time-out, arbitrul va indica clar eliminarea definitiva jucatorului vinovat si cronometrorului / scorerului prin incrucisarea bratelor deasupra capului (Semnalizarea Nr. 15). 16:11 O eliminare definitiva se dicteaza intotdeauna pentru tot timpul ramas de jucat si echipa trebuie sa continue sa joace cu un jucator mai putin pe teren. Daca un jucator care a fost eliminat definitiv, a fost eliminat pentru 2 minute (sau abia a primit eliminarea) sau a produs o reducere cu 2 min. a echipei, conform Regulii 16:12, atunci o astfel de eliminare sau reducere se va cumula in eliminarea definitiva. Aceasta inseamna ca singura reducere numerica a echipei va fi data doar de eliminarea definitiva. Jucatorul eliminat definitiv nu trebuie inlocuit si trebuie imediat sa paraseasca terenul si zona de schimb. Dupa plecare, jucatorul nu are voie sa aibe nici un contact cu echipa. O eliminare definitiva trebuie explicata de catre arbitri in raportul de joc, autoritatilor interesate (17:10). Mai multe abateri in aceeasi situatie 16:12 Daca un jucator sau un oficial al unei echipe se face vinovat de mai multe abateri comise simultan sau imediat consecutive, inainte ca jocul sa fie reluat, si aceste abateri necesita sanctiuni diferite, atunci, in principiu, se va dicta numai
125

sanctiunea cea mai severa. Acesta este intotdeauna cazul in care una dintre abateri este violenta. Sunt, totusi, urmatoarele exceptii specifice, cand in toate cazurile, echipa trebuie sa-si reduca efectivul de pe teren pentru 4 minute: Eliminare: a) daca un jucator care a fost sanctionat cu o eliminare de 2 minute se face vinovat de o comportare nesportiva inainte ca jocul sa fie reluat, atunci jucatorul este sanctionat cu o eliminare suplimentara de 2 minute (16:3g); Daca eliminarea aditionala (suplimentara) este a treia pentru jucatorul respectiv, atunci acesta va fi descalificat; b) daca un jucator care tocmai a fost descalificat (direct sau pentru a treia eliminare temporara) se face vinovat de o comportare nesportiva, inainte de reluarea jocului, atunci echipa este sanctionata cu o pedeapsa suplimentara, astfel ca reducerea efectivului va fi pentru 4 minute (16:8, paragraful 2); c) daca un jucator care tocmai a fost sanctionat cu eliminare pe timp de 2 minute se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de reluarea jocului, acesta va fi descalificat (16:6c); aceste sanctiuni combinate conduc la o reducere a efectivului pe timp de 4 minute (16:8, paragraful 2); d) daca un jucator care tocmai a fost descalificat (direct sau datorita celei de-a treia eliminari temporare) se face vinovat de o comportare nesportiva grosolana, inainte de reluarea jocului, echipa sa va primi o noua sanctiune, astfel incat reducerea va fi pentru 4 minute (16:8, paragraful 2). 16:13 Situatiile descrise in Regulile 16:1, 16:3, 16:6 si 16:9 se refera, in general la abateri savarsite in timpul de joc. In spiritul acestor reguli timpul de joc include si prelungirile si time-out, toate pauzele si intreruperile si, in cazul regulii 16:6, deasemenea orice modalitati de tie-break (cum ar fi departajarea prin aruncari de la 7m). In timpul acestor proceduri de tie-break, arbitrii pot decide, ca sanctiunile legate de timp sunt lipsite de importanta, iar orice caz de comportare nesportiva semnificativa sau repetata trebuie sa conduca la descalificarea de la participarea la astfel de proceduri (2:2 Comentariu) Abateri in afara timpului de joc 16:14 Comportarile nesportive, comportarile nesportive grosolane sau violenta din partea unui jucator sau oficial in locul unde se joaca un meci, dar in afara terenului de joc, se sanctioneaza astfel: Inainte de joc: a) avertisment in caz de comportare nesportiva (16:1c); b) descalificarea sportivului sau oficialului vinovat in caz de comportari nesportive repetate sau grosolane sau violenta, dar echipa are dreptul sa inceapa jocul cu 14 jucatori si 4 oficiali; Regula 16:8 paragraful 2 se aplica numai pentru abateri de la regulament in timpul jocului; respectiv, descalificarea nu va atrage si o eliminare de 2 min.

126

Aceste sanctiuni pentru abateri inainte de joc, pot fi acordate in orice moment al jocului, oricand o persoana vinovata este identificata ca participand la joc iar acest lucru nu a putut fi stabilit la momentul incidentului. Dupa joc: c) raport scris. Regula 17. Arbitrii 17:1 Doi arbitri, cu drepturi egale, vor fi responsabili pentru fiecare meci. Ei vor fi asistati de un cronometror si un scorer. 17:2 Arbitrii supravegheaza comportamentul jucatorilor si a oficialilor de echipa, din momentul intrarii acestora in incinta de desfasurare a jocului si pana la parasirea ei. 17:3 Inaintea jocului, arbitrii sunt responsabili de inspectia terenului de joc, a portilor si a mingilor de joc; arbitrii decid mingea de joc (Regulile 1 si 3.1). Arbitrii supravegheaza ca cele doua echipe sa fie in echipament de joc corespunzator. Ei verifica raportul de joc si echipamentul jucatorilor. Ei se asigura ca in spatiul de schimb numarul jucatorilor si al oficialilor este in limitele regulamentului si stabilesc prezenta si identitatea responsabilului oficial al echipei, pentru fiecare echipa. Orice neconcordante trebuie corectate (4.1-2 si 4.7-9). 17:4 Efectuarea alegerii cu moneda (10:1) se face de catre unul dintre arbitri, in prezenta celuilalt si a responsabilului oficial al echipei, pentru fiecare echipa, sau a unui oficial de echipa sau jucator care participa in numele responsabilului oficial al echipei. 17:5 In principiu, tot jocul va fi arbitrat de aceeasi arbitri. Este responsabilitatea lor sa se asigure ca jocul se desfasoara in conformitate cu regulamentul de joc si ei trebuie sa sanctioneze orice abatere de la regulament (vezi, totusi, Regulile 13:2 si 14:2). Daca unul dintre arbitri nu poate termina jocul, celalalt arbitru va continua sa arbitreze singur. (Pentru competitiile IHF si Continentale, aceasta situatie se trateaza in conformitate cu regulamentele competitiilor respective). 17:6 Daca amandoi arbitrii fluiera o abatere si sunt de acord cu echipa care trebuie sanctionata, dar au opinii diferite in legatura cu severitatea sanctiunii, se va aplica sanctiunea cea mai severa. 17:7 Daca amandoi arbitrii fluiera pentru a sanctiona o abatere, sau mingea a parasit terenul, si cei doi arbitri au pareri diferite in ceea ce priveste echipa care trebuie sa se afle in posesia mingii, atunci trebuie sa se aplice decizia comuna a arbitrilor, la care ajung dupa consultari.
127

Daca nu pot ajunge la o decizie comuna, va prevala opinia arbitrului de centru. Un time-out este obligatoriu in acest caz. Dupa consultari intre arbitri, ei semnalizeaza clar ce au hotarat si jocul se reia cu fluierul arbitrului (2:8d, 15:5). 17:8 Amandoi arbitrii sunt responsabili pentru notarea scorului. Arbitrii noteaza deasemenea avertismentele, eliminarile, descalificarile si eliminarile definitive. 17:9 Amandoi arbitrii sunt responsabili pentru controlul timpului de joc. Daca exista indoieli asupra corectitudinii timpului de joc, arbitrii vor ajunge la o decizie comuna (vezi deasemenea Regula 2:3). 17:10 Arbitrii sunt responsabili pentru completarea corecta a raportului de joc, dupa joc. Eliminarile (16.11) si descalificarile de felul celor indicate la regula 16:8, paragraful 4, trebuie explicate in raportul de joc. 17:11 Deciziile luate de arbitri pe baza observarii faptelor de catre ei sau a judecatii lor sunt finale. Se poate face apel numai impotriva deciziilor care nu sunt in conformitate cu regulamentul. In timpul jocului, numai responsabilul oficial de echipa are dreptul sa se adreseze arbitrilor. 17:12 Arbitrii au dreptul sa suspende temporar sau permanent un joc. Trebuie facute toate eforturile pentru continuarea jocului, inainte de a lua decizia de a suspenda permanent un joc. 17:13 Echipamentul negru este destinat initial arbitrilor. Regula 18. Cronometrorul si Scorerul 18:1 In principiu, cronometrorul are ca responsabilitate principala timpul de joc, time-out-urile si timpul de eliminare al jucatorilor eliminati. Scorerul are ca responsabilitate principala listele echipelor, raportul de joc, intrarea jucatorilor care ajung dupa inceperea jocului si intrarea jucatorilor fara drept de participare la joc. Alte sarcini, cum ar fi controlul numarului de jucatori si oficiali de echipa in spatiul de schimb, intrarea si iesirea jucatorilor de schimb sunt considerate responsabilitati comune. In principiu numai cronometrorul (si atunci cand este aplicabil, un delegat tehnic al federatiei responsabile) trebuie sa intrerupa jocul, atunci cand este necesar. Vezi deasemenea Explicatia Nr. 9 cu privire la procedurile corecte pentru interventia cronometrorului / scorerului cand isi indeplinesc responsabilitatile mentionate.

128

18:2 Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru, atunci cronometrorul trebuie sa informeze responsabilul oficial de echipa al fiecarei echipe despre cat timp s-a jucat sau cat timp a mai ramas de jucat, in special dupa time-outuri. Daca nu exista tabela de marcaj cu cronometru cu semnal automat de sfarsit de joc, cronometrorul isi asuma responsabilitatea pentru a da semnalul de sfarsit la fiecare repriza (vezi Regula 2.3). Daca tabela de marcaj nu poate afisa si timpii de eliminare (cel putin trei pentru fiecare echipa, in timpul jocurilor IHF), cronometrorul va afisa la masa cronometrorului timpul de expirare pentru fiecare eliminare, impreuna cu numarul jucatorului eliminat. Prezentul regulament a fost tradus, adaptat si paginat dupa versiunea in limba engleza Codul semnalizarilor Atunci cand se acorda o aruncare libera sau o aruncare de la margine, atunci arbitrii trebuie sa indice imediat directia in care trebuie sa se execute aruncarea (semnalizarile 7 sau 9). Ulterior, atunci cand este aplicabil, se vor indica celelalte semnalizari necesare obligatorii, pentru a indica sanctiuni disciplinare (semnalizarile 13-15). Daca apare necesar sa se explice motivul pentru care a fost acordata o aruncare libera sau de la 7 metri, atunci unul dintre semnalizarile 1-6 si 11 pot fi aratate pentru informare. (Semnalizarea 11 trebuie totusi intotdeauna aratata in acele situatii in care o aruncare libera acordata pentru joc pasiv nu a fost precedata de semnalizarea 18.) Semnalizarile 12, 16 si 17 sunt obligatorii in acele situatii in care se aplica. Semnalizarile 8, 10 si 18 sunt folosite atunci cand se considera necesar de catre arbitri. Semnalizarea 1 Depasirea spatiului de poarta

129

Semnalizarea 2 Dublu dribling

Semnalizarea 3 Pasi sau 3 secunde

130

Semnalizarea 4 Agatari, imbratisari sau impingeri

131

Semnalizarea 5 Lovire

Semnalizarea 6 Fault in atac

132

Semnalizarea 7 Aruncare de la margine directia

Semnalizarea 8 Aruncare de la poarta

133

Semnalizarea 9 Aruncare libera directia

Semnalizarea 10 Pastrati distanta de 3 metri

134

Semnalizarea 11 Joc pasiv

135

Semnalizarea 12 Gol

Semnalizarea 13 Avertisment (galben); descalificare (rosu)

136

Semnalizarea 14 Eliminare (2 minute)

Semnalizarea 15 Eliminare definitiva

137

Semnalizarea 16 Time-out

Semnalizarea 17 Permisiune pentru 2 pesoane (cu drept de participare la joc) sa intre pe teren in tim time-out ului

138

Semnalizarea 18 Semnal de preavertizare pentru joc pasiv

Explicatii la Regulile de joc Cuprins Pagina 1. Executarea aruncarii libere dupa semnalul de final (2:4-6) 49 2. Time-out (2:8) 49 - 50 3. Time-out de echipa (2:10) 50 - 51 4. Jocul pasiv (7:10-11) 51 - 53 5. Comportarea nesportiva (8:4, 16:1d) 53 6. Comportarea nesportiva grosolana (serioasa) (8:6, 16:6d) 54 7. Aruncarea de incepere (10:3) 54 8. Definitia sansei clare de gol (14:1) 55 9. Intreruperea jocului de catre cronometror (18:1) 55 - 56 1. Executarea aruncrilor libere dup semnalul de final al jocului (2:4 6) n multe situatii, echipa care are posibilitatea de a executa o aruncare libera dupa expirarea timpului de joc, nu este cu adevarat interesata sa marcheze un gol, fie pentru c rezultatul jocului este deja stabilit, fie c locul aruncrii este situat prea departe fat de poarta echipei adverse. Cu toate c, tehnic, regulamentul prevede ca aruncarea libera sa fie executat, arbitrii trebuie s
139

judece corect si sa considere aruncarea liber ca executat, dac un juctor, care se afl n pozitia aproximativ corect, las mingea s cad, sau o nmneaz arbitrului. n acele cazuri n care este evident c echipa va ncerca s marcheze un gol, arbitrii trebuie s ncerce s stabileasc un echilibru ntre acordarea acestei posibilitti (chiar dac este foarte redus) si asigurarea ca aceasta situatie nu se va transforma ntr-un teatru frustrant si cu pierdere de timp. Aceasta nsemn c arbitrii vor aranja juctorii ambelor echipe n pozitii corecte, ct mai repede si ferm, pentru ca aruncarea liber s poat fi executat fr ntrziere. (Noile restrictii la Regula 2:5 privind pozitia jucatorilor si inlocuirile trebuie aplicate) (4:5 si 13:7). Arbitrii trebuie s fie, n plus, foarte atenti la neregularittile sanctionabile comise de ambele echipe. Neregularittile repetate din partea echipei n aprare trebuiesc sanctionate (15:4, 15:9, 16:1.c, 16:3c). n plus, juctorii echipei n atac gresesc deseori n timpul executiei, de exemplu dac unul sau mai multi juctori depsesc linia de aruncare liber dup fluierul arbitrului, dar nainte ca mingea s fi prsit mna atacantului (13:7, paragraful 3), sau dac executantul aruncrii se misc, sau sare, n timp ce execut aruncarea (15:1, 15:3). Este foarte important ca astfel de goluri, marcate n conditii neregulamentare, s nu fie acordate. 2. Time out (2:8) Exceptnd situatiile descrise n regula 2:8, in care acordarea unui time out este obligatorie, este de asteptat ca arbotrii s-si foloseasc capacitatea de decizie referitoare la necesitatea dictrii time out-ului si n alte situatii. Cteva situatii tipice la care nu este obligatorie acordarea unui time out, dar la care, n conditii normale, se acord, sunt: a) influente exterioare, de exemplu suprafata de joc trebuie stears; b) un juctor pare a fi accidentat; c) o echip joac intentionat pentru a trece timpul, de exemplu echipa ntrzie executarea unor aruncri, sau un juctor indeparteaza mingea sau nu o elibereaz la timp; d) mingea atinge tavanul slii sau o instalatie fix de deasupra suprafetei de joc (11:1) si ricoseaz departe de locul de unde ar fi trebuit s se execute aruncarea de la margine, ceea ce ar duce la ntrzieri neobisnuite. La stabilirea necesittii acordrii unui time out n aceste situatii sau in altele, arbitrii trebuie s aib n vedere, nainte de toate, dac o ntrerupere de joc fr time out ar crea un dezavantaj pentru una dintre echipe. Dac, de exemplu, o echip conduce spre finalul jocului la o diferent clar de goluri, nu este necesar s se acorde un time- out pentru stergerea podelei. Similar daca echipa care ar fi dezavantajat prin neacordarea unui timeout este acea echip care, dintr-un motiv oarecare, ntrzie jocul sau ncearc s trag de timp, atunci
140

este clar ca nu este motiv pentru a se acorda time out. Un alt factor important este durata probabila a ntreruperii. Durata unei ntreruperi cauzate de o accidentare este, adesea, greu de apreciat, motiv pentru care este mai sigur s se acorde time out. In schimb, arbitrii, nu trebuie s acorde prea repede un time out, numai pentru faptul c mingea a prsit suprafata de joc. n asemenea cazuri, de cele mai multe ori, mingea va fi returnat destul de repede, iar jocul va putea fi reluat. n caz contrar, arbitrii vor trebui s introduc rapid n joc mingea de rezerv (3:4), precis pentru a evita acordarea unui time out. Time-out-ul obligatoriu ce se acorda la executarea unei aruncari de la 7 metri a fost indepartat. Poate totusi sa fie necesar sa se acorde time-out bazat pe judecarea subiectiva in anumite ocazii, in concordanta cu principiile de mai sus. Acestea pot implica situatii cand una dintre echipe intarzie evident executarea, incluzand de ex. o schimbare a portarului sau a executantului. 3. Time out-ul de echip (2:10 ) Fiecare echip are dreptul la un time out de echip de 1 minut pe repriz, n timpul regulamentar de joc (nu si n timpul prelungirilor). O echipa care doreste s solicite un time out de echip, trebuie , printr-un oficial de echipa, sa puna pe masa oficiala, in dreptul cronometrorului, un carton verde (este indicat ca acest carton verde s aibe dimensiunea de 15 x 20 cm si s aib pe fiecare parte desenat un T ). O echip poate s cear time out de echip numai cnd este n posesia mingii (mingea este n joc, sau la o ntrerupere a jocului). Presupunnd c o echip nu pierde posesia mingii nainte ca cronometrorul s poat fluiera (n acest caz cartonasul verde se napoiaz echipei) time out-ul de echip va fi acordat imediat acelei echipe. Cronometrorul ntrerupe jocul prin fluier si opreste cronometrul (2:9). Semnalizeaz cu minile time out (Semnalizarea 16) si indic, cu bratul ntins lateral echipa care a cerut time out de echip (dac este cazul, datorit zgomotului sau a agitatiei, cronometrorul se poate ridica n picioare). Cartonul verde se pune pe mas, n partea unde se afl echipa care a solicitat time outul de echip si rmne acolo in timpul time out-ului de echip. Arbitrii aproba time out de echipa, iar cronometrorul porneste un cronometru prin care va controla durata time-out-ului de echipa. Scorerul nscrie n raportul de joc minutul n care a fost acordat time out-ul de echip n dreptul echipei care l-a solicitat. 50 n timpul time out-ului de echip, jucatorii si oficialii vor sta n dreptul propriului spatiu de schimb, fie n suprafata de joc, fie n spatiul de schimb. Arbitrii rmn la centrul terenului, dar unul dintre ei poate s mearg, pentru o scurta perioada de timp, pn la masa cronometrorului / scorerului pentru consultri. Neregularittile comise n timpul time out-ului de echip au aceleasi
141

consecinte ca si neregularittile comise pe parcursul timpul jocului. Nu are important dac juctorul n cauz se afl pe suprafata de joc, sau n afara ei. Pentru o comportare nesportiv juctorul poate fi eliminat conform regulilor 8:4 si 16:3.c. Dup 50 de secunde cronometrorul indic, printr-un semnal acustic, c jocul va fi reluat peste 10 secunde. Echipele sunt obligate sa reia jocul la expirarea time out-ului de echip. Jocul va fi reluat fie cu o aruncare corespunztoare situatiei existente cand time out-ului de echip a fost acordat, fie dac mingea era n joc cu o aruncare liber n favoarea echipei care a solicitat time out-ul de echip din locul n care se afla mingea n momentul ntreruperii. Cronometrorul porneste cronometrul n momentul n care arbitrul fluier reluarea jocului. 4. Jocul pasiv (7:11 7:12) Indicatii generale Aplicarea regulilor referitoare la jocul pasiv are drept scop prevenirea unui mod de joc neatractiv si trageri de timp intentionate. Aceasta cere ca arbitrii, in timpul jocului, s recunoasc si sa judece consecvent jocul pasiv. Situatii de joc pasiv pot aprea n toate fazele de atac ale unei echipe, de ex. Cand mingea se joaca in propriul teren, n faza de constructie sau finalizare a atacului. Pot aprea mai frecvent situatii de joc pasiv, in urmatoarele cazuri : - o echipa conduce la un scor strns, spre finalul jocului; - o echipa are un jucator eliminat; - cand apararea echipei adverse este superioara. Presemnalizarea jocului pasiv Presemnalizarea jocului pasiv ar trebui s fie fcut mai ales n urmtoarele situatii: 1. Cand schimbarile de juctori se fac prea lent, sau plecare prea lenta n atac. Semnele tipice sunt : - jucatorii stau la mijlocul terenului asteptand terminarea schimbrii juctorilor; - un jucator intarzie executarea unei aruncari libere (jucandu-se cu mingea sau pretinzand ca nu stie locul exact al executarii aruncarii), aruncare de incepere (printr-o recuperare lenta a mingii de catre portar, printr-o pasa neglijenta spre mijlocul terenului, sau o deplasare lenta cu mingea spre mijlocul terenului), aruncare de la poarta sau aruncare de la margine, dupa ce echipa a fost anterior avertizata pentru astfel de tactici de tragere de timp.
142

- un jucator sta pe loc si executa dribling; - jucarea mingii spre propria jumtate de teren, fr a fi presat de adversar; 2. In legatura cu o schimbare intarziata, dupa inceperea fazei de constructie a atacului. Semnele tipice sunt : - toti juctorii si-au ocupat posturile n atac; - echipa ncepe faza de atac cu un joc pregtitor de pase; - abia acum urmeaz un schimb de juctori ai acestei echipe Comentariu: Unei echipe care a incercat un contraatac rapid din propria jumtate de teren, dar care nu poate realiza o situatie de a marca un gol, dupa ajungerea n jumtatea advers de teren, trebuie sa i se permita s fac schimbare rapida de juctori, in aceasta faza. 3. In timpul unei faze prea lungi de construire a atacului. n principiu, unei echipe trebuie sa i se permita o faza de constructie a atacului, cu un joc pregtitor de pase, nainte de a incepe o faza de atac directa. Semnele tipice pentru o faza de constructie prea lunga sunt: - faza de atac nu conduce la o actiune de atac directa; Comentariu: O actiune de atac directa exista in special atunci cand echipa in atac foloseste mijloace tactice astfel incat sa castige un avantaj de spatiu, fata de aparatori, sau cand creste ritmul de atac fata de faza de constructie; - jucatorii primesc mingea repetat stand pe loc sau indepartandu-se de poarta; - dribling repetat, pe loc; - cand se confrunta cu un adversar, juctorul n posesia mingii se ntoarce prematur, asteapta ntreruperea jocului de ctre arbitri, sau nu castiga un avantaj in spatiu fata de aparator; - actiuni active de aparare: aceasta mpiedic cresterea ritmului deoarece aparatorii blocheaza pasarea mingii si deplasarea atacantilor. - echipa in atac nu creste clar ritmul de atac in faza de finalizare fata de faza de constructie.
143

4. Dupa aratarea semnalului de presemnalizare Dup presemnalizrea jocului pasiv, arbitrii trebuie sa permita o faza de constructie de atac (arbitrii trebuie s cunoasca ca juniorii si echipele de niveluri inferioare necesita un timp mai mare). Dac dup aceasta faza de constructie a atacului nu se observ nici o schimbare de ritm vizibil si nu se observ o actiune directa de atac, atunci arbitrii trebuie s considere ca echipa in posesia mingii este vinovata de joc pasiv. Comentariu: Arbitrii trebuie sa fie atenti sa nu dicteze joc pasiv exact in timp ce echipa n posesia mingii incearca sa arunce la poarta sau se ndreapt, spre poarta advers. Cum trebuie indicat semnalul de presemnalizare Dac unul dintre arbitri (de centru sau de poart) observ intentia de joc pasiv, ridic mna (Semnalizarea 18). Celalalt arbitru trebuie s preia si el aceast semnalizare. (Arbitrii trebuie sa dea semnalul de presemnalizare de joc pasiv cu bratul dinspre banca de rezerve). Aceasta se face pentru a indica faptul ca echipa in posesia mingii nu incearca sa obtina o sansa de gol sau intarzie repetat reluarea jocului. Presemnalizarea este mentinuta pana cand: 1. atacul sa sfarsit sau 2. presemnalizarea nu mai este valabila (vezi mai jos). Dac echipa n posesia mingii nu face nici o ncercare, vizibil, de a arunca la poart, unul dintre cei doi arbitri va dicta joc pasiv si va acorda aruncare libera pentru echipa adversa. Un atac, care incepe cand echipa intra in posesia mingii, este considerat incheiat atunci cand echipa marcheaza un gol sau pierde posesia mingii. Semnalul de preavertizare se arata, in mod normal, pe toata durata de desfasurare a atacului. Totusi, in timpul unui atac, exista 2 situatii cand nu se mai considera ca este joc pasiv si presemnalizarea trebuie oprita imediat: 1. echipa in posesia mingii arunca la poarta si mingea revine la aceasta echipa respinsa de portar sau de barele portii (direct sau sub forma de aruncare de la margine) sau 2. un jucator sau oficial al echipei in aparare primeste o sanctiune progresiva, conform Regulii 16 datorita unei abateri de la Regulament sau a unei comportari nesportive. In aceste doua situatii echipei in posesia mingii trebuie sa i se permita o noua faza de constructie. 5. Comportare nesportiv (8:4, 16:1c, 16;3e) Pentru sanctionare, conform regulii 16, comportarile nesportive se impart in 3 categorii, pentru care se dau exemplele de mai jos: 5.1. Sanctiuni progresive, daca actiunea este repetata (16:1c); 5.2. Sanctiuni progresive, de la prima actiune (16:1c); 5.3. Actiuni specifice, sanctionate intotdeauna cu o eliminare de 2 minute
144

(16;3e). Urmatoarele situatii specifice sunt exemple atunci cand cele 3 categorii trebuie sa se aplice: 5.1. Cand aparatorii folosesc propriul spatiu de poarta, ca pozitie de baza in aparare (de ex. nu atunci cand este o reactie imediata, intr-o situatie izolata cand se confrunta cu un jucator intr-o situatie de gol); 5.2. a) hartuirea unui adversar sau coechipier prin cuvinte sau gesturi de natura provocatoare; ex. specific: strigarea la un adversar care executa o aruncare de la 7 metri; b) intarzierea executarii unei aruncari pentru echipa adversa, in mod tipic prin nerespectarea distantei de 3 metri, sau de ex. cand portarul nu da mingea executantului aruncarii de la 7 metri; (vezi totusi regulile 14:8, 14:9, 15;4 paragraful 2 si 15:5 paragraful 3); c) prin actiuni false-simulare (teatru) incercand sa induca in eroare arbitrii in ceea ce priveste actiuni ale adversarilor (ex. pretinzand ca s-a comis un fault); d) cand se blocheaza direct o aruncare sau o pasa prin folosirea labei piciorului sau a partii inferioare a piciorului (gambei); (o miscare reflexa, cum ar fi o indoire instinctiva a piciorului, cand vine mingea; sau blocarea mingii printr-o miscare normala a piciorului in timpul miscarii corpului spre adversar, nu trebuie sanctionate) vezi deasemenea Regula 7:8; 5.3. a) cand s-a acordat o decizie impotriva echipei in posia mingii si jucatorul cu mingea nu o lasa sa cada sau nu o pune imediat pe sol; similar daca mingea se afla deja pe sol iar jucatorul o indeparteaza de la locul respectiv; b) interventia in joc a jucatorilor sau oficialilor aflati in spatiul de schimb, de ex. prin interventia din spatiul de schimb in terenul de joc sau prin retinerea mingii in spatiul de schimb cand aceasta a ajuns acolo. 6. Comportare nesportiv grosolan (8:6, 16:6c) Urmatoarele sunt exemple de actiuni care trebuie sa conduca la sanctiunea directa de descalificare, conform Regulii 16;6c. Prin analogie, alte actiuni pot fi considerate de arbitri, ca apartinand acestei categorii:
145

a) comportament insultator (prin vorbe, gestic, mimic si contact corporal) aduse unor alte persoane (arbitri, cronometror / scorer, observator, oficial, juctor, spectator s.a.m.d.) ; b) aruncarea sau indepartarea mingii, intr-o maniera demonstrativa, dup o decizie a arbitrilor; c) daca portarul in mod demonstrativ refuza sa incerce sa apere o aruncare de la 7 metri; d) ripost, a unui juctor, dup un fault comis asupra lui (loveste inapoi, reflex); e) aruncarea intentionat a mingii ntr-un juctor advers, n timpul unei ntreruperi a jocului; (daca este facuta cu multa forta si de la o distanta foarte mica este mai potrivit sa fie considerata violenta); f) intreruperea unei sanse clare de gol prin interventia unui oficial de echipa sau a unui jucator suplimentar, care patrunde pe teren (4:2, 4;3, 4:6), sau de catre un oficial de echipa sau jucator, care intervine in terenul de joc din spatiul de schimb. g) daca in ultimele minute ale jocului, un jucator foloseste astfel de metode incat intra sub incidenta regulii 8:5 sau 8:6, numai pentru a impiedica adversarii sa aibe timp pentru a ajunge intr-o pozitie din care sa inscrie un gol decisiv (pentru a castiga sau a egala, sau sa obtina diferenta de goluri necesara) sau de a ajunge intr-o pozitie din care se poate acorda aruncare de la 7 metri; 7. Aruncarea de ncepere (10:3) Aceasta nseamn c arbitrii nu trebuie s fie pedanti si s nu caute posibilitti de a interveni sau chiar de a sanctiona echipa care incearca sa execute aruncarea rapid. De exemplu, arbitrii trebuie s evite ca notatiile pe care le fac, sau alte sarcini pe care le au, s i mpiedice s verifice, rapid, pozitiile juctorilor. Arbitrul de centru trebuie s fie pregtit s fluiere executia aruncrii imediat ce juctorul a ocupat pozitia corect, presupunand ca pozitia coechipierilor nu trebuie corectata. n plus, arbitrii trebuie s aib n vedere c coechipierii executantului aruncrii au voie s depseasc linia de centru imediat dup fluier. (Aceasta este o exceptie de la regula de baz a executrii aruncrilor). Cu toate c regula prevede c executantul aruncrii trebuie s stea cu piciorul pe linia de centru, pna la o distant de maximum 1,5 metri de o parte si de alta a mijlocului terenului, arbitrii nu trebuie s fie exagerat de exacti si s nu
146

si fac griji pentru ctiva centimetri. Principalul lucru este a se evita nesportivitatea si nesiguranta pentru adversari, in ceea ce priveste cnd si de unde s-a executat aruncarea de ncepere. n afar de aceasta, la majoritatea suprafetelor de joc mijlocul terenului nu este marcat, iar la alte suprafete de joc linia de mijloc este ntrerupt datorita reclamelor din centru. n asemenea cazuri att executantii, ct si arbitrii trebuie s aprecieze pozitia corect, iar a persevera n exactitate ar fi nereal si neindicat. 8. Definitia unei sanse clare de gol (14:1) In scopul regulei 14:1, exista o sansa clar de gol atunci cnd : a) un juctor care are deja controlul mingii si al echilibrului sau corporal (este n plenitudinea fortelor) la linia spatiului de poart al echipei adverse, are ocazia de a arunca la poart , fr ca un adversar s aibe posibilitatea de a mpiedica aruncarea prin mijloace regulamentare; b) un juctor care are controlul mingii si al echilibrului sau corporal (este n plenitudinea fortelor) alearg, sau dribleaz mingea, pe contraatac, singur spre portarul advers, fr ca un adversar s aibe posibilitatea de a a se interpune n fata lui si s opreasc contraatacul; c) un juctor se afl n una din situatiile mai sus mentionate a) sau b) cu exceptia faptului c juctorul nu se afl nc n posesia mingii, dar este pregtit s primeasca mingea. Arbitrii trebuie s fie convinsi c nici un adversar nu este n stare s mpiedice primirea mingiei prin mijloace regulamentare; d) un portar si-a prsit propriul spatiu de poart, iar un juctor advers, care are controlul mingii si al echilibrului sau corporal (este n plenitudinea fortelor), are o sans clar de a arunca nestingherit mingea n poarta goal. (Acest lucru este valabil si atunci cnd juctori din echipa advers se afl ntre juctorul care vrea s arunce si poarta goal, dar n acest caz arbitrii trebuie s ia n considerare posibilitatea c acesti juctori s actioneze cu mijloace regulamentare). 9. ntreruperi ale timpului de joc de ctre cronometror (18:1) Dac un cronometror ntrerupe jocul pentru schimbri gresite, sau intrri neregulamentare, conform regulilor 4:2 3, 5 6, jocul va fi reluat cu o aruncare liber pentru echipa advers, care se va executa, n mod normal, din locul unde s-a comis abaterea. Dac, totusi, mingea se afla, n momentul ntreruperii, ntr-o pozitie mai favorabil pentru echipa care beneficiaz de
147

aruncarea liber, atunci aruncarea liber trebuie executat din acea pozitie (vezi regula 13:6, paragrafele 3 si 4). n cazul unor asemenea neregularitti cronometrorul trebuie s ntrerup imediat jocul, fr a lua n considerare regulile generale ale avantajului , conform regulilor 13:2 si 14:2. Dac jocul a fost ntrerupt datorit unor astfel de neregularitti comise de echipa n aprare si, prin aceasta, a fost mpiedicat o sansa clar de gol, trebuie s se dicteze aruncare de la 7 m, conform Regulii 14:1 a. n cazul altor tipuri de neregularitti, care trebuiesc anuntate arbitrilor, cronometrorul trebuie s astepte pn la prima ntrerupere de joc. Dac, totusi, cronometrorul intervine si ntrerupe jocul, acest lucru nu duce la pierderea posesiei mingii. Jocul va fi reluat cu o aruncare liber executat de echipa care s-a aflat n posesia mingii n momentul ntreruperii. Dac, ns, ntreruperea a fost cauzat de o neregularitate comis de echipa n aprare si arbitrii sunt de prere c, datorit ntreruperii pripite, a fost mpiedicat o sans clara de gol pentru echipa n atac, trebuie acordat aruncare de la 7 m, conform regulei 14:1.b. Ca principiu general, neregularittile observate si raportate de ctre cronometror / scorer (cu exceptia regulilor 4:2 3, 5 6) nu conduc la sanctiuni personale. O decizie de acordare a unei aruncri de la 7 m, conform regulei 14:1.a, dup cum s-a explicat si n paragraful 2, de mai sus, este valabil si n cazul n care un arbitru sau delegat tehnic (I.H.F., sau federatiei continentale sau nationale) ntrerupe jocul datorit unei neregularitti, care are ca urmare avertizarea verbala sau sanctionarea unui juctor, sau oficial, al echipei n aprare, comise n momentul n care echipa n atac are o sansa clar de gol. Regulamentul Spatiului de schimb 1. Spatiile de schimb se afl, n afara liniei de margine, n stnga si dreapta prelungirii liniei de mijloc, pn la captul bncii de schimb corespunztoare si dac conditiile de spatiu o permit, si n spatele bncilor (Regulamentul de joc: Fig. 1). Reglementrile pentru evenimentele I.H.F. si ale federatiilor continentale stabilesc c bncile de schimb ncep de la 3,5 metri de linia de mijloc. Aceasta este o recomandare valabil pentru jocuri, la toate celelalte niveluri. n fata bncilor de schimb, pe linia de margine, nu este voie s fie amplasate nici un fel de obiecte (pentru cel putin 8 metri de la linia de mijloc). 2. n spatiul de schimb au dreptul s stea numai juctorii si oficialii unei echipe, care sunt nscrisi n raportul de joc (Regula 4:1 2). n cazul n care este necesar un translator, acesta trebuie s ia loc n spatele bncii de rezerve. 3. In spatiul de schimb, oficialii echipei trebuie s poarte echipament sportiv complet, sau mbrcminte civil. 4. Cronometrorul si scorerul vor ajuta arbitrii la monitorizarea ocupantilor spatiului de schimb naintea si n timpul jocului. Dac, naintea nceperii jocului, exista neregularitati privitoare la regulile
148

spatiului de schimb, jocul poate ncepe doar atunci cnd neregularitatile au fost nlturate. Dac aceste neregularitati apar n timpul jocului, jocul nu poate fi continuat, dup prima ntrerupere, decat dup ce neregularitatile au fost nlturate. 5. Oficialii unei echipe au dreptul si ndatorirea de a-si conduce si ndruma echipa, chiar si n timpul jocului, ntr-o manier corect si n spirit sportiv, n limitele regulamentului. n principiu, ei trebuie s stea pe banca de rezerve a echipei. Totusi oficialilor le este permis s se miste n spatiul de schimb, n special pentru : - a conduce schimbarea juctorilor; - a da indicatii tactice juctorilor din teren si de pe banca de rezerv; - a acorda ngrijiri medicale - a solicita time - out de echip; - a comunica cu cronometrorul / scorerul. Acest lucru este valabil numai pentru responsabilul oficial de echip si numai n situatii cu totul deosebite (vezi regula 4:2). Permisiunea de a se deplasa este valabil, de regul, numai pentru un singur oficial pentru fiecare echip. Oficialul echipei, care se deplaseaz, trebuie s respecte limitele spatiului de schimb - dup cum a fost definita la punctul 1 de mai sus. Oficialul echipei nu trebuie sa impiedice vizibilitatea cronometroruli / scorerului. n principiu, juctorii aflati n spatiul de schimb trebuie s stea pe banca de rezerve. Juctorilor le este, totusi, permis s: - s se nclzeasc fr minge n spatele bncii de schimb, dac conditiile de spatiu o permit si nu deranjeaz desfsurarea jocului. Oficialilor sau juctorilor nu le este permis: - s intervin sau s aduc ofense la adresa arbitrilor, delegatilor, cronometrorului / scorerului, juctorilor, oficialilor unei echipe sau spectatorilor printr-un comportament provocator, protestatar sau prin orice alt fel de comportament nesportiv (limbaj, mimic sau gesturi); - s prseasc spatiul de schimb n scopul influentrii jocului; - n timpul nclzirii s stea, sau s alerge, n lungul liniei de margine.
149

Este de asteptat ca in general, oficialii de echipa si jucatorii sa ramana in spatiul de schimb al echipei lor. Daca totusi un oficial de echipa paraseste spatiul de schimb pentru o alta pozitie el isi pierde dreptul de a conduce echipa si trebuie sa se intoarca in propriul spatiul de schimb pentru a-si recastiga drepturile. Mai mult decat atat jucatorii si oficialii de echipa raman sub jurisdictia arbitrilor in timpul jocului, si regulile de sanctionare personala se aplica deasemenea si jucatorilor sau oficialilor care decid sa paraseasca terenul de joc si spatiul de schimb. De aceea comportarile nesportive, comportarile nesportive grosolane si violenta trebuie sanctionate la fel ca si cand ar fi avut loc pe terenul de joc sau in spatiul de schimb. 6. n caz de nerespectare a regulamentului spatiului de schimb, arbitrii sunt obligati s procedeze conform regulilor 16:1c, 16:3c d sau 16:6a,c (avertisment, eliminare, descalificare). 7. Dac arbitrii nu au observat o nclcare a Regulamentului spatiului de schimb, acestia trebuie s fie informati de ctre cronometror / scorer la urmtoarea ntrerupere a jocului. Delegatul tehnic I.H.F., ai unor federatii continentale sau nationale, care au fost delegati la un anumit joc, au dreptul s atrag atentia arbitrilor (la urmtoarea ntrerupere de joc), asupra unei posibile nclcri a Regulamentului, sau a nerespectrii Regulamentului spatiului de schimb (cu exceptia cazurilor n care deciziile arbitrilor au fost luate n baza propriilor observari a faptelor). In aceste cazuri, jocul va fi reluat cu o aruncare corespunztoare situatiei de joc. Totusi, dac delegatul tehnic I.H.F., (continental sau national) consider c este necesar o ntrerupere imediat a jocului, datorit unor abateri ale unei echipe, jocul va fi reluat prin acordarea posesiei mingii echipei adverse (aruncare liber sau, in caz de sansa clar de gol, aruncare de la 7 metri). Juctorul sau oficialul care a comis abaterea trebuie sanctionat de arbitri; Detaliile trebuie mentionate n raportul de joc. 8. Dac arbitrii nu iau nici o masura in ceea ce priveste incalcarea regulamentului spatiului de schimb, chiar dupa ce au fost atentionati asupra acestui fapt, atunci delegatul tehnic I.H.F., (continental sau national) trebuie s nainteze un raport la instanta competent (de exemplu: comisia de disciplin). Aceast instant va decide asupra evenimentelor petrecute n spatiul de schimb si asupra atitudinii arbitrilor. Ghid pentru terenul de joc si porti a) Terenul de joc (Fig.1) este un dreptunghi de 40 x 20 m. El trebuie verificat prin msurarea lungimii celor dou diagonale. Lungimile diagonalelor masurate din muchia exterioar a coltului terenului, n muchia exterioar a coltului opus, trebuie s fie de 44,72 metri. Lungimea diagonalelor unei jumtti de teren trebuie s fie de 28,28 metri, din muchia exterioar a fiecarui
150

colt, n muchia exterioar opus a liniei de mijloc. Terenul de joc este prevazut cu marcaje, denumite linii. Latimea liniilor de poart (ntre barele portii) este de 8 cm, ca si barele portii, toate celelalte linii avand ltimea de 5 cm. Liniile care delimiteaz spatii de joc alturate pot fi nlocuite prin culori diferite care delimiteaz suprafete adiacente. b) Spatiul de poart din fata portilor const dintr-un dreptunghi de 3 x 6 metri si dou sferturi de cerc, de legatura, cu o raz de 6 metri. Spatiul de poarta se face prin trasarea paralel cu linia de poart si la o distant de 6 metri de la muchia posterioar a liniei de poart la muchia anterioar a liniei spatiului de poart a unei linii lungi de 3 metri. Aceast linie se continu, pe ambele prti, cu doua sferturi de arc de cerc la care muchiile interioare-posterioare ale barelor respective constituie centrul de unde se msoar raza de 6 metri. Linia si sferturile de cerc care delimiteaz spatiul de poarta sunt denumite linia spatiului de poarta. Distanta dintre muchiile exterioare ale punctelor de intersectie dintre arcurile de cerc si linia exterioar a portii este, astfel, de 15 metri. (Fig. 5). c) Linia ntrerupt de aruncare liber (linia de 9 m) este paralel si concentric cu linia spatiului de poart, dar la o distant de 3 metri de aceasta. Segmentele ca si spatiile intermediare msoar, fiecare, 15 cm. Segmentele vor fi decupate in unghi drept, si vor fi radiale. Msurarea marcajelor curbe se face pe coarda exterioara a marcajelor (Fig. 5). d) Linia de 7 m este lung de un metru si va fi trasat direct n fata portii, paralel cu poarta, la o distanta de 7 metri, masurata de la muchia posterioar a liniei de poart la muchia anterioar a liniei de aruncare de la 7 m (Fig. 5). e) Linia de restrictie a portarului (de la 4 m) din fata portii are lungimea de 15 cm. Ea se traseaz paralel cu linia de poart, la o distant de 4 metri, msurati de la muchia posterioar a liniei portii la muchia anterioar a liniei de la 4 m, ceea ce inseamna ca ambele linii se includ in distanta de 4 metri. f) Terenul de joc ar trebui s fie nconjurat de un spatiu de sigurant de cel putin 1 (un) metru de-a lungul liniilor de margine si de 2 (doi) metri n spatele liniilor de poart. g) Poarta (Fig. 2) este asezat la mijlocul fiecarei linii exterioare a portii. Portile trebuie s fie bine fixate de podea sau de peretele aflat n spatele lor. Ele msurat n interiorul barelor 3 metri latime si 2 metri inaltime. Barele portii trebuie s formeze un dreptunghi, la care diagonalele interioare trebuie s msoare 360,5 cm (maximum 361 cm - minimum 360 cm, cu o diferent de maximum 0,5 cm la aceeasi poart). Muchia posterioar a barelor portii trebuie s se alinieze cu muchia posterioar a liniei de poart (si a liniei de poart exterioar) n asa fel nct barele portii vor fi cu 3 cm iesite n afara liniei exterioare a portii. Stalpii portii si bara transversala, care ii uneste, trebuie s fie confectionate
151

din acelasi material (de exmplu lemn, metale usoare sau material sintetic) si de form patrat in sectiune de 8 cm, cu muchiile rotunjite cu o raz de 4 1 mm. Stalpii portii si bara transversal trebuie vopsite, pe cele trei laturi vizibile dinspre terenul de joc, n dou culori distincte si contrastante atat una cu cealalta cat si cu culorile din jur. Amndou portile, de pe acelasi teren, trebuie s fie vopsite n aceleasi culori. Benzile colorate masoara la colturi (mbinarea stalpilor laterali cu bara transversala), cate 28 cm n fiecare directie. Toate celelate benzi trebuie s aibe lungimea de 20 cm. Fiecare poart va fi prevzut cu o plas, numita plasa portii, care trebuie s fie n asa fel fixat nct o minge aruncat n poart s rmn acolo, sau s nu treac prin plas si s ias afar. n caz c este necesar, se mai poate prinde, n poart, n spatele liniei de poart, o plas suplimentar. Distanta dintre linia de poart si aceast plas suplimentar trebuie s fie de cca. 70 cm, dar nu mai putin de 60 cm. h) Adncimea plasei portilor ar trebui s fie, la partea superioar, 0,9 m n spatele liniei de poart, iar la partea inferioar 1,1 m, cu o tolerant admis de 0,1 m. Ochiurile plasei nu trebuie s fie mai mari dect 10 x 10 cm. Plasa trebuie s fie prins de barele laterale si de bara transversal, cel putin, la fiecare 20 cm. Este permis ca plasa suplimentar s fie n asa fel legat de plasa portii nct s nu poat intra nici o minge ntre ele. i) n spatele portii, la mijlocul liniei de poart exeterioar, la o distant de cca. 1,5 m de poarta, trebuie montat o plas de protectie vertical, de 9 14 m lungime si cu o nltime de 5 m de la nivelul podelei. j) La mijlocul spatiului de schimb, pe una dintre laturile terenului se afla masa cronometrorului. Masa poate fi de maximum 4 metri lungime si trebuie amplasat la o nltime de cca. 30 40 cm deasupra suprafetei de joc, pentru a asigura o vizibilitate buna. k) Toate msurtorile care nu au indicat nici o tolerant vor trebui s corespund normelor ISO (International Standard Organization) 2768 1 / 1989. l) Normele pentru portile de handbal au fost stabilite de Comitetul European pentru Standardizare, CEN (Comit Europen de Normalisation), n cadrul normelor EN 749, n legtur cu EN 202.10-1.

152

Figura 5: Spaiul de poart i mprejurimi

Bibliografie

1.

Badea Dan, Rugby, Curs de baz, A.N.E.F.S., Bucureti 2004

2. Bota Ioan, Metodele de joc i pregtire, Editura Sport Turism, Bucureti 1989
153

3.

Bota Ioan,Bota Maria, Handbal, Editura Sport Turism, Bucureti 1989

4.

Bota Ioan, Bota Maria,Handbal, 500 de exerciii pentru nvarea jocului, Editura Sport Turism, Bucureti 199

5. Brack, Rolk, Teoria practic de acionare a coach-ului n jocurile sportive, Antrenorate i competiie, Colecia S.D.P. Nr.350, 351, 352, M.T.S.-C.C.P.S. Bucureti 1994 6. Cercel Paul, Calitile motrice n handbal, Editura Sport Turism, Bucureti 1975 7. Cercel Paul, Exerciii pentru fazele de joc, Editura Sport Turism, Bucureti 1980 8. Cercel Paul, Antrenamentul echipelor masculine, Editura Sport Turism, Bucureti 1983
9.

Cojocaru Mihai, Nedef Nicolae, Tendinele de dezvoltare ale handbalului masculin pe plan mondial, C.C.S.E.F.S., Bucureti 1989

10.Colibaba Dumitru Evule , Bota Ioan, Jocuri sportive, Teorie i Metodic, Editura Aldin, Bucureti 1998 11. Csudor Gavril, Handbal- instruirea echipelor colare, Editura Sport Turism, Bucureti 19 Dragnea Adrian, Antrenamentul Sportiv, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1996 12. Dragnea Adrian, Teodorescu Mate Silvia, Teoria sportului, Editura Fest, Bucureti 2002 13. Ghermanescu Kunst Ioan, Curs de handbal, I.E.F.S., Bucureti 1977 14. Ghermanescu Kunst Ioan, Tehnica i tactica jocului, Editura Sport Turism, 1978
154

15. Ghermanescu Kunst Ioan, Gogltan Valeriu, Jianu Elena, Negulescu Ioan, Teoria i Metodica Handbalului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1983 16. Igorov Bosi Marina, Handbal, Bazele antrenamentului sportiv, Editura Universitii Naionale de Aprare, Bucureti 2005 17.Igorov Bosi Marina, Handbal, Metodica antrenamentului- curs universitar, A.N.E.F.S., Bucureti 2009
18.

Igorov Bosi Marina, Handbal, Metodic, Editura Moroan, Bucureti 2009

19. Negulescu

C. Ioan, Manual de handbal, Editura Cartea Universitar,

Bucureti 2005 20.Negulescu C. Ioan, Lecia opional de handbal, Editura Cartea Universitar, Bucureti 2005 21.Teodorescu Leon, Probleme de teorie i metodic n jocurile sportive, Editura Sport Turism, Bucureti 1975 22. Trofin Eugen, Grigorovici Sorin, Handbal, copii i juniori, Editura C.N.E.F.S. 1967
23. Federaia

Romn de Handbal Statut i regulamente 2007

155

156