Вы находитесь на странице: 1из 9

Sisteme de Drept Comparate

Rolul efului statului conform constituiilor Romniei, Franei si Italiei *Referat*

Realizator :

Rdule Ana Maria Gr.6, An II, Drept

Coordonatori: Conf.univ.dr.Manuel Guan Lector univ.Emanuel Tval

Rolul efului statului conform constituiilor Romniei, Franei si Italiei

Instituia prezidenial i implicit rolul efului statului in cadrul sistemelor constituionale reprezint un subiect controversat in materia dreptului comparat. Lucrarea de fa ii propune o analiz comparativ a atribuiilor efului statului in sistemele constituionale romn, francez i italian avnd ca scop evidenierea asemnrilor si deosebirilor ntre aceste sisteme. In cadrul sistemului instituiilor constituionale juridice i politice, eful de stat ocup un rol si o poziie dintre cele mai importante. Ca o consecin indubitabil a separaiei puterilor, eful statului poate fi insui titularul puterii executive (spre exemplu SUA), poate fi un arbitru intre puterile statului, deinnd totodat i unele prerogative ce aparin puterii executive (exemplu in Frana) sau poate s reprezinte un simbol al statului, o emanaie a puterii legiuitoare, responsabil fa de acestea (asa cum se ntmpl n Germania si Italia). Pentru a releva nsemntatea instituiei efului statului este suficient s amintim c, de fapt, in legtur cu prerogativele celui care se gsete in funcia arii regimurile constituionale [...] au fost clasificate in regimuri prezideniale, semiprezideniale si parlamentare. (V.Duculescu)1 Regimurile politice au fost numite in literatura de specialitate ca reprezentnd anumite modalitai prin care puterea politic este reprezentat ntr-o ar determinat. Orice societate politic, indiferent de regimul pe care l-ar avea trebuie s accepte in mod necesar anumite cutume, principii i reguli care ii orienteaz activitatea politic intr-un anumit sens, determinnd nsi natura regimului. Fiind legea fundamental a statului, Constituia va consacra, in anumite forme si modalitaile de organizare pe care le manifest sistemul politic respectiv.1

A se vedea Drept Constituional i Instituii politice , I.Muraru,S.Tnsescu,pag 56,59

Primul aspect ce trebuie avut in vedere in analiza comparativ a celor trei sisteme l reprezint clasificarea regimurilor constituionale si prevederile legii fundamentale in raport cu instituia efului statului. Spre deosebire de Italia, a crei forum politic de guvernare este reprezentat de Parlament, Romnia si Frana se caracterizeaz printr-un regim politic semi-prezidenial . Regimurile semi-prezideniale pstreaz alegerea direct a preedintelui de ctre popor, dar i confer preedintelui o serie de importante atribuii politice. Dei n sistemul semi-prezidenial eful statului nu este in acelai timp si prim-ministru- funcia de primministru fiind separat de cea de preedinte, el poate prezida lucrrile Cabinetului, poate sesiza Curtea Constituional i are dreptul de veto legislativ. ntre un sistem i care i acord preedintelui prerogative foarte largi i un sistem care nu i acord deloc, regimul semi-prezidenial imagineaz o cale de mijloc, n care preedintele ales de ntregul popor, devine un arbitru ntre puterile statului, dar puterea executiv aparine de fapt Guvernului, in fruntea cruia se afl Primul Ministru. n regimurile semi-prezideniale preedintele republicii prezideaz Consiliul de Minitri fie de regul, aa cum se ntmpl n Frana, fie numai n anumite situaii, cum se ntmpl in Romnia. n comparaie cu sistemul politic constituional al Franei i al Romniei, unde, aa cum am precizat, instituia prezidenial ii asum arbitrajul ntre puterile statului , in italia preedintele este mai mult o figur decorativ avnd atribuii de reprezentare si protocol, un rol politic minor, ce este depit de departe- de poziia proeminent a primului ministru. n ceea ce privete modul de desemnare, acesta prezint caracteristici distincte in cele trei sisteme politice constituionale. Preedintele Italiei este ales de ambele Camere ale Parlamentului in timp ce preedintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, asemeni preedintelui francez ales prin sufragiu universal direct. Durata mandatului prezidenial att in sistemul constituional francez cat si in cel romnesc este de 5 ani, spre deosebire de mandatul prezidenial Italian care se ntinde pe o perioad de 7 ani.

O caracteristic distinct a celor trei sisteme politice constituionale o reprezint condiiile impuse candidaturii la funcia de ef al statului. Constituia Romniei asemeni Constituiei franceze, nu prevede o vrst minim a candidaturii, in timp ce conform art. 84 al Constituiei Italiei orice cetean care a mplinit vrsta de 50 de ani i se bucur de drepturile sale civile i politice poate fi ales preedinte al Republicii. Totui, spre deosebire de prevederile constituionale romneti i ale Italiei cu privire la desemnarea efului statului, candidaturile la preedinia Franei trebuie s fie prezentate de cel puin 500 de ceteni care au calitatea de parlamentari, membrii ai consiliilor regionale, consiliilor generale, ai consiliului Parisului, ai adunarilor teritoriale ale teritoriilor de peste mri sau s fie primari ori membrii alei ai Consiliului Superior al francezilor rezideni n strintate. Att Constituia Romniei in art. 84 alin (1) ct si legea fundamental a Italiei in art. 84 prevd incompatibilitatea funciei de preedinte cu oricare alt funcie. Mandatul prezidenial nceteaz la mplinirea termenului sau n caz de demisie, deces ori mpiedicare definitiv a exercitrii funciei prezideniale. n ceea ce privete rennoirea mandatului, prevederile constituionale ale Constituiilor Romniei si Franei difer. In sistemul constituional francez, mandatul poate fi rennoit fr nicio restricie, ins asemeni Constituiei Romniei, nicio persoan nu poate exercita mai mult de dou mandate consecutive.2 n Constituia Italiei nu exist prevederi care s limiteze numarul mandatelor prezideniale ale efului statului. Preedintele statului reprezint, n toate cele trei sisteme , eful statului, unitatea naional si garantul respectrii Constituiei. Art. 5- Constituia Franei :Preedintele Republicii vegheaz la respectarea Constituiei. Prin arbitrajul su asigur funcionarea autoritilor publice conform reglementrilor, precum i continuitatea statului.

Art.81,alin (4) al Constituiei Romniei prevede c: Nici o persoan nu poate indeplini funcia de Preedinte al Romniei decat pentru cel mult dou mandate.Acestea pot fi i succesive.

El este garantul independenei naionale, al integritii teritoriale i al respectrii tratatelor. Art. 80- Constituia Romniei:(1)Preedintele Romniei reprezint statul romn si este garantul independenei naionale, al unitii i al integritii teritoriale a rii. (2)Preedintele Romniei vegheaz la

respectarea Constituiei i la buna funcionare a autoritilor publice. n acest scop, Preedintele exercit funcia de mediere ntre puterile statului, precum i ntre stat i societate. Constituia Italiei: Art. 87: Preedintele Republicii este eful statului i reprezint unitatea naional Art. 91: nainte de a-i asuma funciile, Preedintele Republicii depune jurmnt de fidelitate fa de Republic i jur s respecte Constituia, in faa Parlamentului reunit in edin comun. O alt atribuie a efului statului exercitat n fiecare dintre cele trei sisteme constituionale este cea de comandant al forelor armate i preedinte al Consiliului suprem de aprare. Aceste atribuii sunt prevzute n Art. 92 al Constituiei Romniei, Art. 15 al Constituiei Franei si Art. 87 al Constituiei Italiei. Cu privire la organizarea i funcionarea puterilor publice, in exercitarea atribuiilor sale, eful statului poate prezenta mesaje Parlamentului, cu privire la principalele probleme politice ale naiunii. Acest aspect reprezint un alt element comun celor trei sisteme constituionale. Numirea primului ministru i al celorlali membrii ai guvernului este o alt atribuie a efului statului prezent att in sistemul constituional romn, ct i n cel francez i italian. Spre deosebire de sistemul francez, unde preedintele poate dizolva Adunarea Naional (camera inferioar a Parlamentului), n sistemul constituional romn i n cel italian eful statului poate dizolva ambele camere ale Parlamentului, dup consultarea cu preedinii acestora. n plus, n Frana o nou dizolvare a Adunrii Naionale este posibil doar dup 12 luni, iar n Italia i Romnia Parlamentul nu poate fi dizolvat n ultimele 6 luni ale mandatului preedintelui.

Atribuiile preedintelui in domeniul aprrii rii sunt foarte clar determinate n Constituia Romniei i n Constituia Franei: Constituia Romniei - art. 92, alin. (2):Preedintele poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau total a forelor armate[...] alin. (3):n caz de agresiune armat ndreptat mpotriva rii, Preedintele Romniei ia msuri pentru respingerea agresiunii. -art. 93, alin.(1):Preedintele Romniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen n ntreaga ar sau n unele uniti administrativteritoriale i solicit Parlamentului ncuviinarea msurii adoptate n cel mult cinci zile de la luarea acesteia. n sistemul politic francez rolul constituional al efului statului n domeniul aprrii rii are o importan major pentru stabilirea locului acestuia n procesul conducerii sociale. Art. 5 si art. 16 din Constituie constituie, de fapt, sursa preeminenei Preedintelui fa de celelalte organisme constituionale. Art. 16, Constituia Franei: Atunci cnd instituiile Republicii, indepedena Naiunii, integritatea teritoriului sau ndeplinirea angajamentelor internaionale sunt ameninate n mod grav i imediat i cnd funcionarea legal a autoritii de stat constituionale este ntrerupt, Preedintele Republicii ia msurile cerute de circumstane, dup consultarea oficial a Primului-Ministru, a preedinilor Camerelor i a Consiliului Constituional. El informeaza i Naiunea printr-un mesaj. Aceste msuri trebuie s fie inspirate de voina de a asigura autoritaii de stat constituionale, n cel mai scurt timp, mijloacele pentru a-i ndeplini misiunea. n acest sens, este consultat i Consiliul Constituional. Parlamentul se reunete de drept. Adunarea Naional nu poate fi dizolvat n timpul exercitrii puterilor excepionale. Spre deosebire de cele dou Constituii, a Franei i a Romniei, in Constituia Italiei, atribuiilepreedintelui n domeniul aprrii rii nu sunt att de largi, ele fiind enumerate succint in cadrul art. 87, conform cruia Preedintele comand forele armate,

prezideaz Consiliul suprem de Aprare instituit prin lege, declar starea de rzboi hotrt de ctre Camere. Un alt element comun celor trei sisteme cu privire la instituia prezidenial l reprezint dreptul efului statului de graiere i de comutare a pedepselor. n domeniul politicii externe, atribuiile preedintelui decurg n principal din funcia sa de reprezentare. Constituia Romniei trateaz cu strictee problematica tratatelor internaionale, intruct Preedintele incheie tratate internaionale n numele Romniei, negociate de Guvern, i le supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil.[...][art.91, alin.(1)] Sistemul italian i cel francez acord mai mult libertate efului statului n conducerea relaiilor internaionale. Spre exemplu, n sistemul politic italian, preedintele ratific tratatele internaionale dup autorizarea prealabil a Camerelor, dac acest lucru este prevzut. Atribuiile efului de stat privind legiferarea sunt asemntoare n cele trei sisteme politice constituionale, ns trebuie avute n vedere anumite caractere distincte. O deosebire important o constituie procedura referendumului. Conform art. 90 din Constituia Romniei:Preedintele Romniei, dup consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-i exprime prin referendum, voina cu privire la problemele de interes naional. Constituia nu impune un termen nuntrul cruia Parlamentul s se pronune asupra cererii de organizare a referendumului, ceea ce ar putea duce la paralizarea exercitrii acestei atribuii a Preedintelui. Trebuie precizat, de asemenea, c, n temeiul art. 61, alin.(1) din Constituie, care stabilete c Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a rii, nu este posibil organizarea de ctre preedinte a unui referendum legislativ .3 Spre deosebire de omologul sau romn,preedintele francez beneficiaz de o autoritate mai mare cu privire la exigena procedurii de referendum ,autoritate dat de dreptul de veto. Preedintele Franei are ,potrivit dispoziiilor constituionale, dreptul ca, la
3

A se vedea Drept Constituional i Instituii politice Bianca Selejan-Guan ,Ed.Hamangiu,2008

propunerea Guvernului ,n timpul duratei sesiunilor sau la propunerea comun a celor dou Camere ,s supun unui referendum popular orice proiect de lege privind organizarea autoritaii de stat sau care comport aprobarea unui acord de ctre Comunitate ori vizeaz autorizarea ratificrii unui tratat care ,fr a fi contrar Constituiei, ar avea consecine asupra funcionrii instituiilor politice.(art.11) Dac se are n vedere poziia predominant a Preedintelui Republicii ,a puterii executive n general ,observm importana major a acestei prerogative constituionale . Procedura referendumului in sistemul italian este cu mult diferit de cea existent in celelalte dou sisteme ntruct instituia efului statului este foarte puin implicat.Dup adoptare,legile sunt promulgate de catre Preedinte ,n cel mult o lun.Se recurge la referendum popular pentru a se decide asupra abrogrii totale sau pariale a unei legi ori a unui act cu valoare de lege,atunci cnd acest lucru este cerut de 500.000 de electori sau de cinci consilii regionale. Alte atribuii comune celor trei sisteme politice constituionale referitoare la instituia prezidenial se refer la acordarea de decoraii i titluri de onoare ,numirea n funcii politice ,acordarea gradelor in domeniul militar etc. Pentru a conchide este necesar a meniona c, indiferent de autoritatea de care dispune instituia preedintelui in regimul politic din care face parte, ea a reprezentat si continu sa reprezinte o instituie important in cadrul statului de drept care garanteaz existena ordinii sociale si aplicarea echitabil i corect a separaiei puterilor in stat. Totodata, prin existena acestei instituii se realizeaz o colaborare inter-statal eficace datorit reprezentativitaii pe care eful de stat o realizeaz.

Bibliografie
C.Ionescu Drept Constituional Drept Comparat Constitutional

,Ed.C.H.Beck,Bucureti,2008 V.Duculescu,C.Clinoiu Comparat.Tratat,Ed.Lumina Lex,Bucureti Bianca Selejan- Guan Drept Constituional i Instituii Politice Ed.Hamangiu,2008 I.Muraru,S.Tanasescu Drept Constituional i Instituii Politice Ed.C.H.Beck ,2011

Оценить