Anatomia amigdalelor

___ ______ migdala faringiana A (adenoidiana); linill rne~illllllllll,ZO(llriIl9~!l4perior

Amigdala palatina la nivelul orifaringelui

~
Amigdala Iinguala posterior baza Iimbii

IneJul Jui WaJdeyer:

Cere discontinuu format din tesut limfoid, eu rol de bariera protectoare situat la extremitatea superioara a tractului respirator sl digestiv '

Angine si stomatite:definitii
Angine: Inflamatii faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene (faringoamigdalite, tonsilite) Rinofaringite: inflamatie asociata a farings/vis} mvcoasei cavitatea vesf,;I>'u/ara,fa'ringliana, a

Anginele acute infectioase

Tablou clinic: Fenomene locale:

Angina eritematoasa
'Cea mai frecventa manifestare a anginelor 'Aspect: mueoasa hiperemiata,difu4, interes,and faringele, lojile amigdaliene

Angina eritematoasa
Etiologie:
Virale 60-90% Rinovirusuri Coronavirusuri Virusul sineitial respirator Virusuri gripale si paragripale Virusul Epstein-Barr Bacteriene , , SBHA ' Rar alti streptoeoci, meningocoe, gonoeoc, fusobaeterii

Angine pultac;.e
Aspect: prezenta unor depozitepurullnte pe'amigdalele inflamate a. Angina foliculara: b. Angina criptica: punctele vizibile sunt depozite punctele albe sunt deschiderile celulare inflamatorii submucoase . , la suprafata a criptelor pline cu sau foliculi Iimfatici inflamati exudat inflamator Vlrala si/sau bacteriana " Bacteriana (intotdeauna)

Angina pseudo-membranoasa
Caracteristiei Tendinta de extlndere in suprafata, depasind aria ", amigdalelor Contine depozit purulent confluent si mucoasa lezata sub actiunea toxinelor mlcrobiene 'Complicate deseori.cu stomatita 'Cel mal freevent virale v. Herpetice v. Febrei aftoase V. Coxaekie 'Uneori bacteriene (streptocoei anaerobi)

Angina ulceroasa si ulcero-necrotica

Forme rare ale unor angine baeteriene eu germeni , asociati sau pe teren eu aparare locala compromisa Varianta cea mai severa: Angina Henoen - asociere BGN anaerobi; ulceratiile za in profunzime (chiar eu perforatii) sl in sup a

Diagnosticul anginelor
1. Recunoasterea anginei pe baza Simptomelor subiective Examenul faringelui Examenul general 2. Diferentierea anginei virale de cea bacteriana Sd. inflamator (Ieucocitoza- neutrofilie, VSH, fibrinogen, peR, etc) Evidentierea (neobligatorie) a germenului cauzal din exudatul faringian

Angine bacteriene: consideratii epidemiologice

< 45% dintre angine
au potential transmisibil ridicat (streptococica, difterica, meningocoCica) pot evolua clinic sever (forme tpx/ce, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dint anginele bacteriene) genereata sd. poststreptocoeiee (nefrita, RAA, valvulopatii)

Angine: complicatii
1. Extinderea Adenital Otita LaringitaSinuzita Meningita 2. Suprainfectia 3. Toxice: bacteriana sau micotica nodos, nefrita "in focar" bronsita in vecinatate adenoflegmon a procesului inflamator

Angine: tratament
Igieno-dietetie: adaptata tolerantei, eorespunzatoare pierderilor de liehide (febra, transpiratii, varsaturi) 2. Local: priesnitz usor alcoolizat, spalaturi, gargare antiseptiee, picaturi nazale ' 3. General Antipiretiee, antialgice: Paracetamol, Aspirina(!) Antiinflamatorii nesteroidiene: Ibuprofen 4. Antibiotic- in cazul anginelor baeteriene sau suprainfeetiilor De pref~rat Penicilina G sau V 7 zile, incheiat cu Moldamln Eritromicina laalergici 1.

4. Imunalergice tardive:RAA, eritemul coreea, purpura Henoch-Schonlein

Mononucleoza infectioasa
Definitie: boala exclusiv umana, infectioasa si contagioasa, produsa de virusul Epstein-Barr, cu evolutie a~tolimitanta, deseori infraclinica, manifestat(3 cu fepr(3, al1g1111,3, .... poliadenopatii, la carese potasociahep(3tosplenomegalie, icter exantem si cu manifestaruhematologice caracteristice persistente mult tirnp dlJparernisiunea bolii. Etiologie: -v. Epstein-aarr (herpesvirus) ConfineAgspecifice (precoce, membranar,capsidar, nuclear) ..tata de care se dezvolta Ac -lzolat dinsaliVa;exudat taringian~Jirnfocjtele B -Cultivapemedii.celulare

Mononucleoza infectioasa: epidemiologie

Sursa: omul bolnav cu forme aparente sau inaparente de infectie Calea de transmitere: aerogena, prin saliva; Transfuzionala, posttransplant (discutabil) Receptivitate: generala, de la varste fragede 2-4 ani: frecvent infectiiasimptomatice Varste mari: frecvent forme atipice de boala Incubatie: imprecis determinata (4-7 saptamani)

Mononucleoza infectioasa: manifestari clinice neearacteristic; freevent "d' Debut InSI

lOS, rar ruse, eu manifestari inflamatorii generale: febra, mialgii, cefalee, astenie, inapetenta 1, Angina (85-95%); eritematoasa,pultacee sau psudomembranoasa; persita 2 saptamani (fara tratament) 2. Febra: platou, remitenta, intermitenta,$eptica,fara frisoane, dureaza perioada deinvazie si de stare; regreseaza treptat in 3 saptamani 3, Adenopatie (80%) +/+Splenomegalie Enantern palatal Edemepalpebrale Exantem maculo.papulo$n~pl"\.lrilJinQs(~.

Mononucleoza infectioasa: diagnostic Criterii:

-Epidemiologic -Clinico-evoluU" .. -Laborator -Morfologi$.sangelui: leucocitozacl,l limfomonocitoza, .celule Downey -Serologic

Mononucleoza infectioasa:
Diagnostic diferential
Angine virale, bacteriene, difterie, leziuni dupa caustice Boli virale eruptive (rujeola,rubeola) .

Leucoze acute sau cronice Sd. mononucleozice:toxoPIasmota deprimoinfectie, boala CMV la ID, primoinfectiaHIV Formele cu afectare hepatica:h19patitellirale B, C, ictere medicamentoase, C~mplicatii Hematologice Neurologice Cardiace Mu~gene-Oncoll)gk~?

Definitie: boala infectioasa acuta si transmisibila, strict umana, determinata de Corinebacterium diphteriae, caracterizata printr-o evolutie autolimitanta, cu febra, fenomene locale patoQnomonice si afectara toxica severa, cu ImUnitate nesemnificativa dupa boala. ,Agentul patogen ramane cantonat la poarta de intrare, unde se multiplica si produce fenomene locale: edem sifalselT1.embrane Toxina produsa de agent patogen la poarta de intrare difuzeaza in orgamsm si produce fenomene toxice la distanta: neurologice, cardiace .

Etiologie: Corynebacterium diphteriae: BGP aerobi, cu capete ingrosate, dispuSi. in.forma qelitere chine2lesti Toxina: fragmentul A (to)(igel1activ) ~iB (nE;lcrotic, hemolitic, hialuronidazic)

Debut insidios, febra moderata, progresiva, astenie, greata, varsaturi, disfagie . . .. Obiectiv faringe eritematos o7exudat opalin 7 false membrane (alb-galbui, aderente, rezistente; sangerare dupa tendinta de desprindere) Perioada de stare . Extinderea pseudomembranelor pe lueta, peretele posterior al faringelui . .Edem faringian Ganglioni regionali mariti ("gat proconsular") Toxemie: febra, varsaturi, tahicardie, hipoTA, oligurie, alterare senzoriala

Difteria
Evolutie 1. prima saptamana: predomina leziunile locale si semnele de toxemie 2. saptamanile 2-3: stadiul complicatiilor cardiovasculare: miocardita Nervoase: paralizii valul palatin (N IX, X) Musculatura faringe, laringe, muschi respiratori 3. Dupa 3 saptamani: nevrite periferice (parestezii, slabiciune musculara, senzatie de arsura) N. cubital (mana balanta) N. sciatic popliteu extern (picior balant) Complicatii Toxice: renale, hemoragice Suprainfectii bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite)

Difteria
Diagnostic Epidemiologic Clinic Laborator Nespecifice: leucocitoza, neutrofilie, VSHt Bacteriologice Frotiuri colorate din exudatul faringian (gram, albastru metilen, Loffler) Culturi pe medii speciale (OCTS, geloza sange Gundel-Tietz, Loffler) Imunologice directe (rapide): IF, t. aglutinare Testul de toxigeneza (Elek-Outcherlony) Diagnostic diferential: alte angine
II

Tratament Specific: Seroterapie precoce- neutralizeaza toxina circulanta; de preferat in primele 1-3 z de la debut, actioneaza 7-14 z Anatoxina difterica: administrata dupa 24 ore de la ser, ulteriorrepetat(z. 4, 7,11,18) (0,1 ml im) Antimicrobian: Eritromicina 7-10 zile Fiziopatogenic Igieno-dietetic Profilactic: vaccinare anti-difterica:DTP 3 inoculari: 2, 4, 6 luni Revaccinare!: dupa 121uni (DTP) Revaccinare II: dupa 30-35 luni (DTP) Revaccinare III: 6-7 ani (Dr) Revaccinare IV: 13-14 ani (DT) Postexpunere: profilaxie cu PG 7 z

Difteria

Definitie: boala infectioasa acuta, transmisibila, specific umana, produsa de virusul urlian, cu evolutie limitata, manifestata prin febra, fenomene generale, inflamatie nesupurativa a glandelor salivare si a altor tesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos) Etiologie: v. urlian- F. paramixoviridae Epidemiologie Transmitere directa aeriana sau indirecta (saliva)
II

FrecventforlTleasilTlptomatice z inainte +5z

(!I3)
dUPa debutul

.lncUt>atie18z(12~24) .Contagiozi~te:4 parotiditei

 Forma comuna: parotidita (70%) Precedata (24-48 ore) de sd. infectiosmOderat Si otalgie Caracteristici: tumefiere parotidiana dureroasa, initial uni, aoi bilaterala, ce acopera unghiul mandibular; consistenta ferm elastica; turgescenta orificiului canalului Stenon Asociaza variabil inflamatia glandelor submaxilare si linguale Localizari glandulare extrasalivare Pancreatita: dureri abdomina Ie, varsaturi, tamilaze, tglicemie Orhita (dupa pubertate): recrudescenta febrila, tumefiere testiculara dureroasa, unit bilaterala Ovarite, mastite, tiroidite (rar) Localizari neuro-meningee

Complicatii / Atrofie testiculara, azoospermie (rar, 5/1000) Diabet (f. rar) Sechele neurologice dupa meningoencefalite urliene: surditate, cecitate, mielita, poliradiculonevrita Rise malformatii in trim.1 de sarcina Diagnostic: clinic + epidemiologic Confirmare: izolarea v. in saliva, LCR serologic (lgM+ sau ttitrului IgG de 4 ori in dinamica) Orientatlv: leucopenie, hiperamilazemie

Alte parotidite virale (Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei Iimfocitare) Parotidite bacteriene (septice): stafilococ, streptococ, BGN; de obicei unilaterala Medicamentoase: fenilbutazona, tiouracil Toxice: iod, plumb, mercur Litiaza salivara Tumori parotidiene Adenite, adenoflegmoane Tumefierea parotideila suflatori

Tratament: nespecific Simptomatic Igieno-dietetic Profilaxie Ig specifice: controversate Vaccin cu v. viu atenuat Trivaccin MMR (RORVax, Priorix) 2 doze I: 12-131uni -II: 2 ani Nu.exista vaccin monovalent Contraindicatii in boli febrile, gravide, imunodeprimati

Infectii respiratorii: etiologie

Curs 6
Virozele respiratorii Sindromul acut respirator sever (SARS) Gripa Tusea convulsiva

l.)

A. Virala

Incidenta crescuta (80% dintre infectiile respiratorii) Contagiozitate crescuta (deseori caracter epidemic) Etiologie diversa (peste 200 virusuri cu manifestari respiratorii 13 B. Bacteriana 13 Fungica o Parazitara (rar)

Viroze respiratorii clasficare anatomica

(it

Viroze respiratorii: etiologie

o Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie Mixovirusuri: gripale, paragripale, v. sincitial respirator Adenovirusuri Rinovirusuri Coronavirusuri <,) Virusuri cu afectare respiratorie variabila: Enterovirusuri (polio, Coxackie, ECHO) (it V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli generale Myxovirusuri (rujeolic, urlian) Herpes virusuri (VVZ, CMV, VEB) Togavirusuri (v. rubeolei)

V. ale cailor respiratorii superioare Rinita acuta (guturai, raceala comuna) Rinofaringita acuta Angina acuta o V. ale cailor respiratorii mijlocii Laringita Traheobronsita o Pneumonii <,) V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli generale (rujeola, rubeola, varicela)

Viroze respiratorii: manifestari clinice

Q

Rinita: Incubatie 2-4 zile catar nazal (obstructie nazala, stranut, rinoree apoasa), fara febra cea mai frecventa etlologie: rinovirusurile nu lasa imunitate, se pot repeta ;) Rinofaringita: Incubatie 2-3 zile Catar nazal, febra+odinofagie, adenopatii submaxilare Etiologie: rino, corona-, adeno, entero- virusuri, V. gripale si paragripale, VSR ;) Conjunctivita acuta: prin extinderea infectiei din nazofaringe, cu care comunica prin canalullacrimal Frecvent adenovirale

Viroze respiratorii: manifestari clinice

Laringita o Precedata de rinofaringita Q Etiologie: v. paragripal, VSR, adenovirusul. Q Copil: dispnee inspiratorie bradipnee tiraj supraclavicular, substernal si intercostal Cornaj voce ragusita si stinsa Q Forme grave: febra, stare generala alterata, cianoza, bradicardie o Risc de deces subit prin asfixie I) Adult: predomina disfonia

Traheobronsita: I) Precedate de rinofaringite (aceeasi etlologie) o Jena retrosternala Q Tuse- persista 7-10zlle Faza seaca (chintoasa) Faza umeda (sputa seromucoasa sau mucopurulenta) ;) Particularitati Evolutie prelungita, cu insuficienta respiratorie, la bolnavi cu BPOC, tabagism Sugarsi copil mic ~ bronsiolita capilara: febra, tuse, wheezing, dispnee, hipoxemie, cianoza, insuficienta respiratorie acuta

<)

Propagarea infectiei de la faringe catre pulmon, sinusurlle paranazale, urechea medie Q Suprainfectia bacteriana (pneumococ, streptococ ~hA, haemophilus, stafilococ Poate apare la orice nivel al cailor respiratorii Febra persistenta mai mult de 3-4 zile Secretii purulente Leucocitoza cu neutrofilie o Insuficienta respiratorie acuta (mai ales la bolnavi cu BPOC, fumatori)

Viroze respiratorii: diagnostic

.;3 Clinic

Viroze respiratorii: tratament

o Igieno-dietetic + drenaj postural, kineziterapie o Local: aspirarea secretiilor nazale, instilatii locale (ser fiziologic'
nu vasoconstrictoare la copii!) , " Siptomatic (f. usoare. necomplicate) Antipiretice: paracetamol, aspirina (nu la copii, risc sd. Reye) Bronhodilatator Fluidifiante bronsice Q Patogenic ( f. severe, sufocante) Antjedemat?s: umidi~carea aerull}i inspirat, oxigenoterapie, cortlcoterapte ; uneon traheostomte Q Antibiotice in suprainfectiile bacteriene (E, Ampi, CefI) Q Etiologic: rar Ribavirina: VSR (bronsiolita capilara), adenoviroze severe Ian) Aciclovir: VVZ, VHS

G Epidemiologic G Virusologic Dificil, etiologie identificata < 50% cazuri Direct ""IF: VSR, V. gripal, adenov, v. rUjeolic, VVZ, VHS GCulturi celulare: nu este de uz curent Indirect (serologic): jtitrului X4 (2 saptamani) GRHAI: v. gripale (R. Hirst), v. paragripale oRFC: v. paragripale, VSR oRN: enterov. G Hematologic iii Imagistic: radiografia pulmonara fara modificari specifice exclude alte afectiuni

Sindromul respirator acut sever (SARS)

Etiologie: SARS-CoV (tulpina de coronavirus) Identificat 2003 (Guandong, China- 2002) provenit prin modificarea unui subtip nepatogen sau prin depasirea barierei de specie a unui virus necunoscut Epidemiologie: transmitere interumana directa (cale respiratorie) indirecta (contact cu obiecte contaminate) sau prin maini murdare (cale digestiva) Incubatie medie 6 zile (2-11z) ~everitate crescuta: 10% mortalitate; risc de agravare In a-2-a saptamana de boala Contagiozitate crescuta: masuri stricte de izolare si protectie Clinic: forme variabile (asimptomatice~ mortale) Febra> 38 (100%) Sd. pseudogripal (28-74%) Sd. respirator (50-69%) Sd. digestiv (10-27%) Biologic: Iimfopenie, trombocitopenie, jALAT, jLDH, jCPK Imagistic: normal SaUinfiltrat radiologic pulmonar Virusologic: identificarea COY(PCR) in secretii respiratorii, scaun, sange Tratament: TI + Lopinavir?, Interferon?, Cortizon?

Gripa
<;} Definitie: boala virala acuta foarte contagioasa, manifestata

Virusul gripal: structura

Proteina M2 ~Hemaglutinina
Fixare pe receptorii celulelor epiteliului Respirator 'Aglutinarea hematiilor animale

prin febra, simptome generale si facultativ respiratorii. cu evolutie autolimitanta. rise de complicatii si imunitate durabila dupa boala (;) Etiologie: Myxovirus influenzae- F. Orthomyxoviridae Variatii antigen ice oMajore (shift): schimbarea Ag brusca si completa a N si/sau H-7 subtipuri noi, la care populatia este neimunizata (pandemii, la intervale de 10-14 ani) QlMinore (drift): rearanjarea Ag de suprafata -7 variante Ag fata de care populatia poate fi partial imunizata (epidemii) 3 tipuri antigenice majore: A (variabilitate genetica mare). B (variabilitate redusa), C (lipsit de variabilitate)

,,", t

".c'<{.--oN euraminidaza
'Eliberarea virionilor dupa replicare 'Diseminarea in epiteliul respirator

Miez (ARN viral) Anvelopa

~ Specifica anotimpului rece si umed (in zonele temperate) i;) Rezervor natural: tipurile B 5i C: exclusiv uman Tipul A: infecteaza si animale: cai, porci. mamifere marine. pasari; o Mod de transmitere: direct interuman. pe cale respiratorie ~ Incubatie: 24-72 ore o Contagiozitate: 1 zi inainte, 6 zile dupa debut

Gripa sezoniera - gripa umana data de v. gripal care circula de zeci de ani (schimbari mici de la an la an) Gripa aviara - gripa care apare naturalla pasari salbatice, care sunt infectate primar si care se poate transmite la om Gripa porcina - gripa care apare natural la pore si care se transmite ocazionalla om

Debut brusc: stare generala alterata, frison intens, febra inalta, cefalee, mialgii intense o Perioada de stare: discordanta intre intensitatea acuzelor subiective si saracia semnelor obiective 1 Sd. infectios: febra (40C), frison, tahicardie, astenie, anorexie, 2. Sd. respirator: catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seaca 3 Sd. algic: artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii Obiectiv: hiperemie conjunctivala si faringiana, limba saburala, raluri sUbcrepitante o Evolutie: 4-7 zile

Respiratorii Pneumonia primara gripala (edematoasa) Pneumonia bacteriana secundara: oStafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococ, BGN oZ. 5-7: reaparitia febrei, tuse, dispnee Bronsita acuta Exacerbari b. cronica: BPOC, astm, mucoviscidoza Otita medie acuta Sinuzita o Extrarespiratorii Miozita Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, sd. Reye

\) Epidemiologic I) Clinic 4l Paraclinic HLG necaracteristica (frecvent normala) Radiografia pUlmonara: aspecte varia bile (normala, infiltrat parahilar atipic, uneori opacitati micronodulare sau in banda) . Virusologic: oDirect: ELISA, IF, PCR, cultura pe medii celulare (izolare numai in primele 3 zile de boala) olndirect (serologic): RFC, RIHA !,) Dg. diferential al sd. gripal- alte etiologii: Alte virusuri: VSR, adenov., enterov. Germeni atipici: mycoplasma, Chlamidia, Coxiella SARS

Gripa: diagnostic

() Antiviral: Amantadina (inhibitor proM2) Ostelamavir, Zanamavir (inhibitor NA) ! Eficace in primele 2 z de la debut o Simptomatic: antipiretice, sedative, antitusive () Igieno-dietetic \ Antibiotice NUMAI in suprainfectii bacteriene ! Terapie intensiva pentru pneumonii gripale primare Profilaxie Chimioprofilaxie postexpunere (Ostelamavir) Vaccinare

Gripa aviara (H5N1)

Q) Q)

o o o

Vaccin inaetivat, preparat pe ou embrionat de pui Compozitia stabilita de OMS in functie de prospectiunile epidemiologice si virusologice Eficienta 70-90% la adult; imunitatea se dezvo~a dupa 1015z, persista 9-121 Adul: 0,5ml sc, copil 0,2fml im Indicatii \Jarstnid > 65 ani B. cronice: pulrnonare, cardiace, renale, anemii, OZ, HIV Copii 61-Sa care necesitatratament cu ac. Acetilsalicilic (artrita cr. Juvenila, B. Kawasaki) Persoane institutionalilate Personal medical, paramedical Conlraindicatii Temporare: boti infectbase acute, Ig administrate recent Definitive: alercie la OU

to Subtipul gripal cel mai patogen la pasari: H5N7 I) La pasari poate cauza mortalitate crescutasau poate fi

asimptomatic (rezervor) ~ Se poate transmite la mamifere ill Manifestari la om: febra, tuse, dispnee, sd. gripal, conjunctivita, diaree, detresa respiratorie acuta t Diagnostic: cultura sau peR din prelevate nazofaringiene Bau conjunctivale I> Tratament: ostelamavir (inhibitor NA) I} Prevenire: Vaccinare antigripala (previne recombinarea genetica) Eradicarea focarelor aviare

Simptomele gripei H1 N1
Febra 1use Disfagie Nas infundat lIau rinoree Dureri musculare Cefalee Frisoane si astenie Diaree si varsaturi Dificultate respiratorie, dispnee Dureri Ia presiunea toracelUi sau abdomenului Senza1iede ameteala, tulburari de echilibru aparute brusc Confuzie Varsaturi severe sau persistente Revenirea simptomelor gripale cu febra si agravarea tusei, dupa ameliorarea initiala

Ce se cunoaste: o Mcdul de transmitere: prin picaturi PfIuge, prin contact direct sl indirect Q Intervalul de incubatie Q Perioada de contagiozrtate Q Manifestarile clinice sl definitiile de caz \) Eficienta masurilcr de igiena personala: spalarea frecventa a mainilor, utilizarea prosoapelor curate, izolarea la domicillu in timpu! bolii Q Transmiterea mai scazuta primavara-vara fata de toamna-'Iarna, in zonele temperate

Ce nu se cunoaste: Q Tipul antigenic sl fenotipui viral Q Susceptibilitatealrezistenta la antivirale Q Grupele de varsta si categcriile clinice cele mal afectate Q Rata de atac in populatie Q Patogenltatea (rata fatalitatii) Q Severitatea pandemiei o Definitia precisa a de caz clinic <I Durata, alura, numarul si intervalurile valurilor epidemice o Extinderea multisazoniera a v, gripel
A
<) Q

Complicatiile Eficienta interventiilor (inclusiv farmaceutice) Sigurantainterventiilor farmaceutice (vacCinale, medicamentoase)

Epidemiologie: Sursa de infectie: bolnavi cu forme tipice/ atipice de boala \) Contagiozitate in perioada catarala si 2-3 saptamani de la debutul acceselor paroxistice Q Transmitere directa aerogene sau indirecta, prin obiecte contaminate I) Imunitate durabila si solida Clinica: I) Incubatie: 7-10 zile (maxim 3 saptamani) I. Stadiul cataral (saptamana 1-2): rinita, laringita, bronsita, conjunctivita; Tuse initial necaracteristica II. Stadiul convulsiv

Tusea convulsiva
II. Stadiul cataral (2-4 saptamani): accese detuse paroxistica declansate de excitatii laringiene sau bronsice, auditive, olfactive, etc Aura: neliniste Inspir profund, brusc Secuse expiratorii (5-10) scurte, spastice Pauza expiratorie Inspir adanc, prelungit sonor (repriza), asemanat ragetului de magar Secuse expiratorii Expectoratie redusa cantitativ, vascoasa, uneori terminata cu varsaturi La sugar: spasm glotic, cianoza, convulsii III. Convalescenta (saptamani, luni)

Complicatii f) A. Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, pulmonare, epistaxis, prolaps rectal, hem ii, convulsii la copii I) B, Respiratorii: bronhopneumonie, insuficienta respiratorie I) Suprainfectii: otite Q Nervoase: encefalita pertussis (saptamana 3) Sechele: bronsiectazii, emfizem, astm bronsic, tulburari psihice sau neurologice

'0 Clinic .;;. Epidemiologic " Etiologic Izolarea B.p. din exudatul nasofaringian catarala oTampon din dacron sau alginat calcic pe mediu Bordet-Gengou olnsamantare recoltat in faza

Identificare prin tehnici genetice: PCR Examenul cu Ac fluorescenti a exudatului faringian Examen serologic: determinarea in dinamica prin microhemaglutinare sau ELISA a titrului Ac IgG, IgM, IgA; dupa vaccinare nu apar Ac IgA " Date nespecifice de laborator: leucocitoza cu Iimfocitoza (2060%) Diagnostic diferential: alte afectiuni respiratorii acute ...

<I

Tratament o Igieno-dietetic Mentinerea hidratarii si nutritiei Monitorizarea acceselor de tuse Q Etiologi?: macro,lide (Eritro, Josa, Roxirtromicina) 14 z; alternatlva: Cotnmoxazol .;) Patogenic Bronhodilatatoare (Albuterol) Colinergic (parasimpaticolitic) .;) Simptomatic: antitusive Clorpromazina, antihistaminice sedative (nu in stari asfixice) Profilaxie: vaccinare anti-pertussis (DTP intre 3luni- 3 ani)