Вы находитесь на странице: 1из 14

Suportul cursului pentru disciplina ETICA SI TRANSPARENTA IN ADMINISTRATIA PUBLICA

Rezumatul 1 Specificul functiilor publice din administratia centrala si locala Functia publica consideratii generale. Trasaturile functiei publice : stabilitate, profesionalism, transparenta, eficienta, impartialitate, legalitate, responsabilitate, orientare catre cetatean, subordonare ierarhica. Functionarul public consideratii generale. Spre consultare : - Legea nr.188/ 1999 privind Statutul functionarilor publici, publicata in M. O. nr.600 din 08 dec.1999, modificata prin Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei-publicata in M.O. nr.279 din 21 aprilie 2003, precum si prin Legea nr. 251/2006 publicata in M.O. nr.574 din 04.07. 2006 ; - Sonia Geagiu, Cristi Iftene Functia si functionarul public in Romania, Ed. Dobrogea, Constanta , 2005: - Statutul functionarului public parlamentar (Legea nr. 7/2006), publicat in M.O. partea I, nr.35 din 16 I 2006; - Legea nr.215/2001 a Administratiei publice locale, M.O. nr.204 din 23 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Functia publica in Romania Realizarea functiilor statului se face prin intermediul unor servicii publice care, la randul lor, cuprind functii publice sau, altfel spus, competente si puteri specifice necesare realizarii intereselor generale ale societatii. Categoriile de functii publice se stabilesc de regula prin lege, dar si prin statute profesionale sau regulamente proprii de organizare si functionare, in cazul unor autoritati ale administratiei publice speciale : armata, politie, transport feroviar etc.

2 In raport cu importanta functiei publice atributiile sunt stabilite prin categorii diferite de acte normative : pentru functia de presedinte al statului Constitutia ; pentru functiile de ministri si prefecti legi organice ; pentru functiile din administratia publica locala hotarari ale guvernului ; pentru functiile publice din institutiile de subordonare locala dispozitia primarului. Functiile publice se ocupa de catre persoane fizice prin numire sau alegere. Numirea unei persoane fizice intr-o functie publica se face, de regula, prin concurs. Ocuparea functiilor publice prin alegeri se face potrivit rezultatelor alegerilor. Notiunea de functionar public Pentru ca serviciile publice sa-si realizeze sarcinile pentru care au fost organizate este necesar ca functiile publice acele grupari de atributii, puteri si competente - sa fie ocupate de persoane fizice cu o pregatire de specialitate care sa realizeze in practica sarcinile serviciilor publice, astfel cum acestea sunt grupate in functiile publice cu care au fost dotate inca de la infiintarea serviciilor publice. Legea pentru statutul functionarilor publici, la art.1 prevede: Sunt functionari publici cetateni romani, fara deosebire de sex, care indeplinesc un serviciu public permanent la stat, judet, comuna sau la institutiile al caror buget este supus aprobarii parlamentului, guvernului sau consiliilor judetene si comunale. In concluzie : Functionarul public este acea persoana fizica, care, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, a fost investita prin numire sau alegere intr-o functie publica pentru a desfasura, contra unui salariu, o activitate continua. Pe timpul cat detine functia publica persoana fizica are anumite drepturi si obligatii. Rezumatul 2 Selectarea, cariera si necesitatea neutralitatii politice a functionarilor publici Cariera si selectarea functionarilor publici Conceptul de cariera este folosit in dreptul public contemporan pentru a evoca dezvoltarea in timp a situatiei juridice a functionarului public, de la recrutare pana la sfarsitul activitatii profesionale, deci de la emiterea actului din care se naste raportul de functie publica pana la emiterea celui prin care se pune capat acestui raport. Conditiile de recrutare sunt asemanatoare cu cele pentru functionarii publici europeni. Astfel : Functionarii publici europeni sunt impartiti in urmatoarele categorii :

3 categ.A salariatii bugetar ; categ.LA interpretii si traducatorii ; categ B sunt grupati cei care primesc si analizeaza informatiile necesare, fie pentru elaborarea politicilor Uniunii, fie pentru a supraveghea respectarea legislatiei internationale ; categ.D - personalul de serviciu. La recrutarea unui viitor functionar european se iau in considerare doua categorii de conditii : conditii fixe : - nationalitatea, care impune ca persoana respectiva sa apartina unui stat membru al Uniunii ; - conditii privind exercitiul drepturilor civile si prestarea serviciului militar, pentru barbati ; - garantiile de moralitate care se deduc din cazierul judiciar si din prezentarea unor referinte sau recomandari. conditii variabile : - limita de varsta conform statutului functionarilor publici din tara de provenienta, minim 18 ani impliniti si capacitatea deplina de exercitiu ; - titluri, diplme, niveluri de experienta ; - cunoasterea de limbi straine. Functionarul public european trebuie sa urmeze un program de formare profesionala continua. Raportul functiei publice cu politica Normele europene in domeniu stipuleaza ca independenta, obiectivitatea, profesionalismul si meritocratia sunt parametri importanti in neutralitatea politica, adica punerea intereselor publice mai presus de cele partinice este absolut indispensabila. Rezumatul 3 Dimensiunea europeana a functiei publice si a functionarului public din Romania Functionarul public roman in Europa Aderarea Romaniei la UE a determinat doua tendinte majore ale functiei publice si ale functionarului public : anticiparea unor expectante ale Uniunii Europene si, ca atare, conformarea fata de aceasta, totodata, intr-un timp scurt, incercarea consolidarii atitudinii respective in conduita profesionala si general-umana a titularului functiei publice din Romania ;

4 insusirea de catre functionarii publici proveniti din Romania a indatoririlor si drepturilor care incumba din calitatea lor de functionari publici europeni. Precizam faptul ca se impune o atentie deosebita asupra imaginii publice creata de comportamentul unor functionari publici romani, sub aspectul deontologiei profesionale. Se considera ca regimul functionarului european a imprumutat unele din dimensiunile regimurilor nationale ale functiilor publice, peste care s-au suprapus elemente deduse prin faptul ca isi desfasoara activitatea intr-un spatiu pe care doctrina comunitara il denumeste spatiu comunitar (a se consulta Verdinas V Statutul functionarului public european,
ed. a II-a, Ed. Universul juridic, Bucuresti 2007).

Totodata, este stiut ca functia publica europeana reuneste mii de functionari si agenti in serviciul institutiilor europene si al diferitelor mecanisme care se inscriu in structura comunitara. Institutiile europene cele mai importante unde activeaza si functionari romani sunt : Consiliul Europei, Parlamentul European, Comisia Europeana, Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta, Curtea de Conturi, Tribunalul Functiei Publice a Uniunii Europene. In cadrul acestor institutii europene sunt reuniti intr-un numar apreciabil functionari a caror menire este de a servi interesul cetatenilor si al statelor spatiului comunitar. Rezumatul 4 Morala, etica si transparenta in administratia publica Desi apartin aceleiasi specii, oamenii sunt foarte diferiti (inclusiv din punct de vedere profesional) astfel incat mereu va exista un decalaj intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa fie . Diminuarea acestui decalaj in buna relationare reciproca a oamenilor in convietuirea lor se poate realiza prin instituirea unor reguli, norme, principii, coduri purtatoare ale diverselor valente ale Binelui. Cunoasterea si aplicarea acestor conventii normative si valorice benefice reprezinta mijlocul care conduce spre finalitatea ordinii, atat de importanta in societate. Instituita axiologic ordinea se recunoaste si se promoveaza prin Bine, Frumos, Adevar, Justete etc. Termenul de morala provine din latinescul mores = obicei, datina, obisnuinta. Termenul etica rezulta din grecescul ethos . Aristotel in lucrarea Etica nicomahica , pune bazele acestei discipline ca ramura aplicativa a filosofiei, avand cel putin aceeasi semnificatie (obicei, datina, obisnuinta). In timp, morala a ajuns sa desemneze fenomenul real al comportamentului uman (individual sau colectiv) care cuprinde atat normele si principiile ce reglementeaza relatiile umane si tipurile umane de activitati,

5 cat si toate manifestarile umane supuse aprecierii (Bine- Rau) ; iar etica sa reprezinte teoria despre morala. Putem spune, in prezent, ca morala, ca fenomen real, este formata din valori, norme, etichete, tipuri ideale si modele exemplare prin care se urmareste reglementarea raporturilor interumane, iar etica este stiinta care studiaza morala. Administratia Publica este un serviciu orientat catre cetatean, acesta fiind obiectivul central al fiecarei institutii administrative. Au fost realizate progrese semnificative privind imbunatatirea accesului cetatenilor la servicii, cresterea transparentei operatiunilor procesului decizional si reducerea birocratiei. Lipsa transparentei decizionale, alaturi de alte carente ale activitatii de reglementare conduce la o incredere scazuta a populatiei si a societatii in forta si importanta actelor normative. Aplicarea reala a principiului transparentei ar duce la o mai mare incredere in legi si reglementari si, in consecinta, la aplicarea si respectarea acestora cu mai multa eficienta. Transparenta decizionala isi are originile in cateva principii de baza ale codului etic al functionarului public, in Constitutia Romaniei si in legile elaborate intocmai pentru consolidarea transparentei decizionale : legea 571/2004, legea 544/2001, legea 161/2003, legea 52/2003 si legea 144/2007. Transparenta decizionala presupune existenta a doua parti : pe de-o parte institutiile administratiei publice, pe de alta parte cetateanul, beneficiarul serviciilor acestor institutii. Obiectivul transparentei decizionale este acela de a obliga autoritatile administratiei publice centrale, cat si locale sa faca publice proiectele de reglementari inainte ca acestea sa fie adoptate. Beneficiile transparentei decizionale sunt atat pentru administratie cat si pentru cetatean. Legea transparentei ofera posibilitatea cetatenilor de a participa activ la procesul de elaborare de reglementari, prin sugestii adresate autoritatilor administratiei publice. Sugestiile astfel formulate vor putea fi analizate de catre autoritatile initiatoare care pot decide asupra necesitatii includerii in textul final al reglementarilor. Rezumatul 5 Conflictul de interese in administratia publica Definind conflictul de interese putem spune ca el reprezinta o situatie in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative. O asemenea situatie constituie o incalcare a principiilor reglementate: legalitate, impartialitate si obiectivitate, principii care stau la baza exercitarii functiei publice. Aceste principii aplicabile functionarilor publici au

6 fost extrapolate la ansamblul categoriilor obligate sa depuna declaratia de interese prin reglementarea unitara din art.71, Cartea I,Titlul IV, Cap.II din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei : Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea functiei publice si demnitatilor publice sunt : impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public . In ambele reglementsri (Legea nr.188/1999 si Legea 161/2003) regasim principiul impartialitatii., Or, un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care le revin demnitarilor si functionarilor publici potrivit Constitutiei si altor acte normative, constituie o incalcare a acestui principiu. Problema conflictului de interese in administratia publica in general, dar in special in administratia publica locala reprezinta una din temele principale de cercetare pentru Institutul pentru Politici Publice. Pentru o reglementare eficienta a acestei probleme, legislatia din Romania trebuie sa fie in primul rand coerenta, sa nu lase loc interpretarilor si exceptiilor dar, in acelasi timp, sa tina cont de reglementarile europene in domeniu, mai ales in contextul in care in Europa exista reglementari clare pentru problema care ne intereseaza. Spre consultare: - Legea nr.161/2003, cap.II, Titlul IV, Cartea I unde este reglementat conflictul de interese. - Legea nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor si a unor personae cu functii de conducere si control si a functionarilor publici. Rezumatul 6 Deontologia in Administratia Publica nationala si europeana Persoana care ocupa o functie publica sau o demnitate publica are o serie de obligatii, fie scrise, fie nescrise, dar care circumscriu etica profesiei de functionar. Toate aceste datorii morale pe care un functionar le respecta pe durata exercitarii unei functii publice sau unei demnitati publice, poarta generic denumirea de deontologie . Dimensiunea morala a normelor pe care trebuie sa le respecte oamenii, in general si functionarii publici, in particular a fost subliniata de Immanuel Kant : Legea insasi trebuie sa fie scopul unei vointe morale bune, pentru ca interesul moral este un interes pur, care nu depinde de simturi ( Critica ratiunii practice ). Datoria primordiala a functionarului public este servirea interesului general, asa cum denota insasi etimologia administratiei (din latinescul ad minister = slujbas, servitor, in slujba ). Ca urmare, obligatiile de ordin etic, moral ce

7 trebuie respectate deriva din scopul exercitarii functiei, slujirea societatii si a cetatenilor. In masura in care actele normative stipuleaza expres aceste obligatii morale, ele dobandesc dimensiune profesionala. In stiinta administratiei sunt formulate mai multe obligatii cu caracter moral dintre care unele au dobandit si caracter de obligatii profesionale : probitate, demnitate, impartialitate, subordonare ierarhica, fidelitate, interdictia conflictelor de interese, respectul fata de functie. Asemenea administratiei publice din alte state democratice ale Europei, administratia publica din Romania se afla intr-un proces de transformari, proces bazat pe corpul eterogen al functionarilor publici. De aceea, inca din anul 2000, in cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici autoritatea care gestioneaza functia publica si functionarul public, a fost initiat demersul adoptarii unui Cod de Conduita a functionarilor publici, apt sa consacre principiile etice minimale de conduita profesionala a functionarilor publici. De altfel, prin insasi regulamentul de organizare si functionare al ANFP- Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (aprobat prin H.G. nr.624/ 29.05.2003, publicata in M.O. nr.410/11.062003) se prevede faptul ca aceasta autoritate nationala coordoneaza metodologic, monitorizeaza, verifica si controleaza aplicarea prevederilor legale asupra normelor de conduita morala si profesionala a functionarilor publici din Romania. Pentru a avea o mai mare forta juridica acest document scris a fost inaintat sub forma unui proiect de lege Ministerului Internelor si Reformei Administrative, in vederea avizarii de catre ministerul de specialitate si aprobarii lui de catre guvern. A fost aprobat prin Legea nr.7/ 18.02.2004, modificata si completata prin Legea nr.50/20007. Legea privind Codul de Conduita a functionarilor publici este structurata in 4 capitole, totalizand 27 de articole. Fiecare capitol reglementeaza mai multe categorii de probleme. Codul de Conduita a functionarilor publici din Romania reprezinta un castig al timpurilor noastre deoarece : - exprima un raspuns legal formulat acordat unei necesitati obiective de reglementare a comportamentului profesional si extraprofesional al titularilor unor functii publice din tara noastra ; - are vocatia de a deveni un document care sa concentreze sedimentarile valorice, exigentele impuse titularilor unei functii publice ; - exprima o paradigma teoretica (etico-juridica) pentru comportamentul exemplar spre care trebuie sa aspire functionarul public din Romania, ca tara europeana. Concluzionand, putem spune ca deontologia functiei publice desemneaza un ansamblu de reguli de conduita a functionarilor publici, pentru a functiona in administratia publica in cadrul unui post al activitatii specifice, folosindu-si cu responsabilitate pregatirea, calitatile si aptitudinile individuale pentru aplicarea legilor in mod corect, in interesul cetateanului si progresului tarii (I. Mocioi Deontologia functiei publice, 2001, p.9).

8 Cat priveste deontologia functionarului public, ea reprezinta totalitatea normelor care guverneaza comportamentul profesional si privat al acestuia in virtutea statutului sau de detinator al autoritatii publice. Componentele statutului functionarului public sunt : statutul juridic al functionarului public (prescriptiile legale care guverneaza cariera acestuia) ; statutul deontologic al functionarului public (exigentele morale impuse acestuia). Rezumatul 7 Morala si drept in deontologia administratiei publice Termenul de deonotologie care provine din limba greaca veche ( deon , deontos = ceea ce se cuvine si logos = cuvant, idee, teorie) desemneaza un cod, scris sau nescris, al moralei profesionale, al principiilor si normelor specifice implicate de exercitarea unor profesii. Utilizat pentru prima data de filosoful si juristul Jeremy Bentham, termenul desemneaza, in fond, etica profesiei : ca ansamblu de reguli care prescriu normele de conduita si obligatiile morale ale oricarei profesii; ca doctrina despre acestea, in mod evident, morala, etica si deontologia au in comun caracterul prescriptive, normativitatea, prin care se urmareste promovarea valentelor concrete ale Binelui (omenia, sinceritatea, onestitatea, altruismul, curajul, integritatea etc.). Deontologiile exista ca etici specializate profesional, ele exista ca etici aplicate, pe diverse domenii de activitate. Regulile, prescriptiile deontologice sunt constituite in coduri scrise sau nescrise care concentreaza sedimentarile, achizitiile normativ-valorice ale unei societati intr-un limbaj adecvat. Ca etica profesionala, deontologia presupune o specializare a terminologiei in functie de natura profesiei, activitatii pe care o reglementeaza. Dincolo de premisa comuna (oferita de ceea ce se cuvine ) fiecare deontologie prescrie (prohibitiv, insistent-recomandativ, preferential) conduita specifica a unui anumit grup socio-profesional. Deontologia functiei publice, mai mult decat alte deontologii, constituie domeniul teoretic in care se coreleaza dimensiunea morala si dimensiunea juridica a normativitatii. De mentionat ca unele prescriptii deontologice ale functiei publice sunt, in fapt, legi care nu contin explicit factorul deontic ci, se formuleaza enuntiativ-declarativ. S-a spus in repetate randuri ca legea este o categorie ontologica in norma praxiologica. Totodata, s-a sustinut ca legea se comporta neutru, pe cand norma este o calauza a actiunii benefice. Functionarea concomitenta a normativitatii morale cu normativitatea juridica nu trebuie sa

9 conduca la confuzii, chiar daca sunt intrinseci domeniului analizat. Similitudinea esentiala intre cestea rezida in descrierea unor situatii dintr-o perspectiva valorizatoare cu caracter social, in faptul ca ele indica treceri spre alte situatii ( ceea ce trebuie sa fie ) si prescriu reguli de conduita. Pe de alta parte, reglementarea juridica este mai restransa decat aceea morala si totodata ea orienteaza conduita, relatia sociala prin intermediul autoritatii statale emitentul si garantul realizarii prescriptiilor juridice. Cu alte cuvinte, autoritatea care impune si controleaza functionalitatea prescriptiei juridice este heteronoma pe cand norma morala este autonoma : fiinta rationala este convinsa de valabilitatea universala a acesteia. In zona permisiunilor morala este mai exigenta, iar domeniile reglementarii ei sunt mai vaste. De asemenea, normele morale au o transparenta mai mare fata de scopul final al reglementarii, in raport cu cele juridice care, divizate, par a servi doar la organizarea unor mijloace. Cat priveste sanctiunea in raport cu nerespectarea normelor, situatiile sunt diferentiate : abaterea de la normele morale se sanctioneaza de catre opinia publica (mustrare, blam, atitudine de respingere etc.), pe cand abaterea de la normele juridice poate fi sanctionata mult mai drastic (punitiv). De asemenea, normele morale se afirma ca mpuls launtric, spiritual in vederea promovarii binelui fara o sustinere oficiala, directa. Normele juridice insa, primesc puterea de a se impune prin interventia fortei de coercitie statala. Acolo unde juridicul emite o interdictie, norma adauga o datorie. Dincolo de similitudinile si delimitarile dintre morala si drept ramane valabila ideea ca dreptul nu poate fi depasit de morala si orice afirmatie juridica opusa acesteia din urma nu ar fi decat o eroare (M. Djuvara Eseuri de filozofie a dreptului- Ed.Trei, Buc. 1997). Rezumatul 8 Administratie, etica si democratie in contextul globalizarii si a U.E. Temeiurile exercitarii functiilor publice presupun : acte normative care organizeaza acele profesii si consacra statutul juridic al functionarilor publici care le practica ; coduri morale care exprima indatoririle si principiile (de natura morala) care dau identitate acelor profesii si a caror semnificatie speciala trebuie aparata. Functionarii publici sunt ei insisi cetateni. Ei reflecta valorile societatii in care traiesc si sunt socializati sa raspunda vointei deliberative , adica respectului fata de lege, respectului pentru altii, responsabilitatii in urmarirea interesului public. O abordare democratica a rolului de functionar public presupune incurajarea libertatii de exprimare, a traducerii politicilor in fapte, furnizarea informatiilor

10 de buna calitate, promovarea dialogului, analizei, interpretarii. Administratia publica are menirea sa tina intr-un echilibru stabil interesul colectiv cu cel politic, promovat de legislativ si executiv. Aceasta inseamna intr-o mare masura solutii economice si responsabile pentru problemele cetatenilor, iar pe de alta parte, inseamna sa atraga potentialul cetatenesc de resurse. In acest sens, trebuie subliniata importanta colaborarii intre administratia publica si organizatiile neguvernamentale in scopul utilizarii resurselor si impartirii serviciilor pe criteriul eficientei. Filosofia unei administratii democratice este orientata spre strategii de tipul ce este mai bun sau mai bine pentru public . O astfel de filosofie trebuie sa ghideze deciziile majore iar, in consecinta, etica unei astfel de filosofii trebuie sa promoveze integritatea, libertatea, egalitatea si increderea publica. Intre politicile particulare ale partidelor aflate succesiv la putere, trebuie sa existe o coerenta, iar aceasta coerenta este asigurata de administratia publica. Un stat de drept este cel in care oamenii sunt guvernati de legi, nu de vointa arbitrara a altor oameni care ocupa demnitati publice. Legile reprezinta, intr-o democratie, vointa publica, iar administratia este chemata ca sa asigure drepturile si responsabilitatile legale. Functionarii publici nu se supun numai legilor ci si ordinelor superiorilor autoritatii politice si propriei ierarhii interne. Uneori legile insele pot fi nedrepte iar alteori ordinele ierarhice vin in conflict cu legea, presiunea conformarii putand fi foarte intensa si frustranta. O astfel de supunere oarba transforma functionarul public in copartas moral, in complice la deciziile care se iau. Supunerea oarba la legea care poate fi nedreapta sau la ordinele care pot fi abuzive poate sa indemne spre un delict de supunere. Daca astfel de cazuri sunt frecvente in regimurile autoritare, ele nu sunt deloc excluse in cele democratice in conditiile coexistentei legitime a conflictelor de interese intre diferite grupuri. Astfel de probleme apar si in conditiile globalizarii in care marile corporatii mondiale preseaza administratiile publice nationale pentru a-si atinge propriile lor interese, economice in primul rand, dar si de alta natura. In astfel de situatii problema controlului democratic (atat politic cat si etic mai ales) devine extrem de acuta, iar functionarii publici se pot afla intr-o dilema legata de supunerea in fata intereselor politico-economice ale corporatiilor si la cele ale firmelor si cetatenilor din propria comunitate. In cazul in care functionarii publici apreciaza ca o anumita politica sau o anumita presiune guvernamentala aduce prejudicii publicului (incalca legi, reguli, violeaza drepturi de baza, se constata un management falimentar al resurselor, se deturneaza bani publici, se constata un abuz de autoritate etc.) acestia trebuie sa se faca remarcati si sa traga semnale de alarma . In aceste cazuri avem de-a face cu un conflict intre responsabilitatea fata de marele public si loialitatea fata de guvernare, intre dezvaluire si confidentialitate. Din aceste motive in codurile etice pentru functionarii publici se insista asupra protejarii acestora cand sunt dezvaluite astfel de situatii dilematice.

11

Rezumatul 9 Etica la nivelul structurilor din U.E. Problema codificarii deontologice in administratia publica Preocupari in ceea ce priveste dimensiunea etica a relatiilor sociale se regasesc nu doar in legislatiile nationale, la nivelul autoritatilor publice din diferite state, ci si la nivelul structurilor europene. Analiza acestor preocupari trebuie fundamentata pornind de la Tratatul privind instituirea unei Constitutii a U.E. in forma rezultata in urma Reuniunii sefilor de stat sau de guvern din 17-18 iunie 2004 de la Bruxelles. In Preambulul Tratatuluii regasim referirea atat la valori juridice, cat si la valori morale europene, cum ar fi Binele. Este extrem de important faptul ca, la baza documentului care va reprezenta in viitor legea fundamentala a U.E. sunt asezate atat valori de drept cat si valori morale. Din aceasta ultima categorie, face parte binele tutror sau binele comun . Una din initiativele relativ recente ale Consiliului Europei, incluse in programul de activitate al Comitetului Director asupra Democratiei Locale si Regionale este intitulata Etica publica la nivel local ; strategii de lupta impotriva coruptiei si a altor delicte economice in administratiile locale . Una din realizarile importante este adoptarea Recomandarii R (2000) 10, privind Codul deontologic al functionarilor publici. In tara noastra, Guvernul si-a angajat raspunderea asupra unui proiect de lege, care a devenit dupa promulgarea lui de catre Presedinte, Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri (publicata in MO nr. 279 din 21 aprilie 2003). Unul din instrumentele cele mai necesare si utile pentru fundamentarea, pe baze etice, a comportamentului professional, o reprezinta existenta unui Cod de conduita, denumit si cod deontologic, aplicabil unei anumite categorii de salariati, functionari, alesi locali sau profesiunilor liberale. In ceea ce-i priveste pe functionarii publici, Codul de Conduita a acestora a fost adoptat prin Legea nr.7/2004. Constatam ca valorile morale, alaturi de cele spirituale ale popoarelor sunt reflectate in conceptia Uniunii Europene, ca premise ale statului de drept si ale unei democratii autentice. Statul de drept ne apare astfel ca o simbioza a spiritualitatii si moralitatii unui popor.

12

Rezumatul 10 Consideratii privind problematica coruptiei in administratia publica din Romania in viziunea U.E. Acest subiect a fost abordat cu insistenta de catre organismele internationale in scopul adoptarii unor masuri radicale. Un exemplu in acest sens este Programul de actiune impotriva coruptiei realizat in 1995 de catre Grupul multidisciplinar de studiu al coruptiei si supus aprobarii Comitetului Ministrilor Consiliului Europei in 1996, program care contine 4 capitole, primele 3 ocupandu-se de aspectele de drept civil, penal, administrativ si constitutional. Coruptia este parte a unei categorii mai mari de infractiuni de natura economica si financiara care reprezinta una din formele de criminalitate dintre cele mai agresive din Romania. Conform clasamentului virtual intocmit in cazul a 91 de tari, Romania se plasa la egalitate de puncte in domeniul coruptiei cu Venezuela si Columbia, fiind devansata de tari ca Ghana, Thailanda, Filipine, Zimbabwe si Rep. Moldova, ocupand locul 70. Romania ocupa insa locul 2, dupa Bulgaria, in topul celor mai corupte tari din U.E. Desi a fost un obiectiv prioritar al tuturor guvernelor post- decembriste, modernizarea administratiei publice s-a facut pana acum cu pasi mici, rapoartele U.E. si Bancii Mondiale aratand frecvent ca Romania a intreprins cele mai putine masuri in vederea apropierii administratiei publice de cetateni si a cresterii gradului de competenta, responsabilitate si transparenta a actiunilor intreprinse. In ultimii ani autoritatile centrale au adoptat o seri de legi, hotarari, ordonante privind descentralizarea, autonomia, privatizarea, transparenta etc. Aplicarea acestor acte normative nu a avut efectul scontat. Unul dintre motive este acela ca modernizarea administratiei publice trebuie abordata pe doua nivele : institutional si cultural-valoric. A fost vizata in principal prima componenta. S-au adoptat legi noi, s-au infiintat noi structuri, s-au introdus noi programme de dezvoltare toate copiind modele occidentale de succes. Cea dea doua componenta, care presupune adoptarea unor noi mentalitati, unor noi seturi de valori, unor principii si norme care sa orienteze comportamentele si conduitele functionarilor publici din administratie, a fost de multe ori ignorata, considerandu-se, in mod eronat, ca oamenii vor reactiona favorabil, in mod spontan, la schimbarile structurale si isi vor modela atitudinile cu relativa usurinta. Studiile efectuate asupra fenomenului coruptiei au evidentiat existenta mai multor tipuri de coruptie : coruptia de supravietuire , coruptia

13 administrativa si forma cea mai grava state capture (capturarea statului de catre grupuri de interese private din mediul de afaceri). Sintagma state capture se refera la actiunile unor persoane, grupuri sau firme atat din sectorul public cat si din cel privat ce sunt realizate cu scopul de a influenta in folos propriu, privat, personal, continutul unor legi, reglementari si a altor tipuri de acte guvernamentale, prin acordarea de avantaje personale unor persoane publice, pe cai ilicite sau alte mecanisme netransparente. Institutiile de stat apte de a fi capturate prin mecanismele coruptiei pot apartine unor domenii foarte variate cel legislativ, executiv, judiciar etc. Coruptia administrativa se refera la distorsionarea intentionata a aplicarii legilor, normelor si reglementarilor existente pentru a crea avantaje unor actori de stat sau din sectorul privat, prin acordarea unor castiguri personale unor oficialitati pe cai ilicite sau alte mecanisme netransparente. La radacina acestui tip de coruptie sta puterea pe care o au aceste persoane publice de a acorda avantaje si scutiri preferentiale, de a stabili ordinea prioritatilor in furnizarea serviciilor publice, sau de a aplica in mod discriminatoriu norme si alte reglementari. Statutul functionarilor publici contine dispozitii in legatura cu raspunderea acestora. Astfel, incalcarea cu vinovatie a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

14

Оценить