CAUTARI, TENDINTE IN PEISAGISTICA CONTEMPORANA *efectele artelor plastice,devenite tot mai abstracte,s-au resimtit mai mult in lumea elementelor

ce participau la realizarea gradinii decit in atitudinea fata de vegeyal *in perioada exploziva a pluralismului de moduri de expresie si de argumentatii teoretice( minimalismul,pop art ce scotea din anonimat obiectele de larg consum pt a le atribui conotatii artistice,iar LAND art cauta sa convinga ca si sp negativ e capabil sa stirneasca emotii si componente romantice) conceperea gradinii miza in continuare pe stirnirea sensibilitatii,pe atu-ul vegetalului de a declansa emotii chiar si numai prin prezenta punctuala *land-art,de provenienta americana,a stirnit discutii pe seama arh peisajului...dar nu e cazul a se echivalaac miscare cu o proiectare ecologica a peisajului;miscarea a stirnit interes prin intentia de a crea forme peisagere inedite,modalitate de a se opune actualei logorei de mijloace artistice prin principiile minimalismului...land-art a dorit un dialog spontan intre arta si privitor---simplitatea nu exclude continutul de semnificatii(se poate vorbi de un dialog al arh cu natura asa cum s-a mai intimplat in istorie- natura innobilata de arh in antic,ren,baroc,clasicism francez sau,contrar,natura coplesita de arh) *cele 2 mentalitati occidentala si orientala s-ar putea sa duca la unele diferentieri poate mai mult pe tarimul filozofiei suport decit pe cel al expresiei formale ,desi va aparea cu siguranta un transfer de influente (europeanul descrie exact privelistea iar chinezul neglijeaza exterioru,partea fizica si formele obiective facind apel la mit )-cultele si filozofia de le soare rasare par a oferi unele refugii in fata unor agresiuni ale civilizatiei super tehnologizate,unde eul si sufletul nu mai conteaza *1989 la o masa rotunda nu s-a vorbit despre peisaj ca o stare ,ca un mediu dedicat dialogului cu cosmosul sau providenta...ci ca un spatiu in care dispunerea obiectelor trebuie sa creeze o compozitie(Chemetoff va adera la critica vizind aglomerarea spatiului *Adolf Loss ..tot arhitectul,bun sau rau,bulverseaza peisajul *la acceasi masa rotunda fotografia,filmul,televiziunea si cartea de specialitate rapiditatea info si posibilitatea de a circula repede au devenit o premiza pt a se imprima peisajului atitea caract diferite dar si de a se uniformiza...toate ac facilitati au dus la stergerea identitatii geografice si a amprentei data de filozofia vietii,de cultura si religie *legat de parcul La Vilette,peisagistul B Lassus a opinat ca dupa gradina pe orizontala ar fi necesara una pe verticala,incercindu-se o coborire in pamint (unde sa gasim un planetarium,lumea stalactitelor si stalagmitelor,gradina planetelor,cea a vulcanilor) ,iar mai apoi propunea gradini tematice (g lianelor,g cascadelor,g miscarilor ascensionale,g ecourilor) *apa,dintr-o componenta a morfologiei ,poate deveni singurul personaj al unei compozitii(aqua parcul) orientarea ludicului numai catre lumea apei,sau numai a imaginilor,a surprizelor continui si tot mai sofisticate nu se va intimpla pt ca omul cauta mereu ineditul si diversitatea: apa are un atu de prima imp pt destindere:angajarea fizica indiferent de virstaprimul parc acvatic european in 1983 (relieful,vegetatia si apa sint elemente structurale ale compozitiei) *gradina de miine pare a nu renunta la ele naturale ci doar reconsidera unele relatii iar tehnica va participa *grupul Site propune Tenessee aquq center un muzeu dedicat valorii apei in dezv civilizatiei *printre ideile viitorului:GRADINILE FLOTANTE ce au 3 directii : 1. lasa natura sa ocupe ,chiar intr-o maniera salbatica,toate sp urbane reziduale,fara destinatie,interventia edililor reducindu-se doar la igienizarea acestor spatii iar apoiu o introducere treptata in circuitul urban 2. mici spatii publice unde jardinierele pot fi mobile si gonflabile pt a putea permite utilizatorului compozitii personalizate; 3.-trimiterea la arh gonflabila,la modelarea pe care o face vintul *viitorul GRADINII UTILE PRIVATE primul care a transpus g familiala la o scara mare a fost Olivier de Serres in sec16...odata cu rev ind g privata a devenit necesara pt existenta familie...sp al relaxarii(face bine la inima)...hobby...gradina cu plante cultivate in ladite *PEISAJUL VIZIONAR concurs realizat de Landscape architecture-nu au fost proiecte valoroase dar membrii juriului au formulat opinii: viitorul peisagisticii e in marile manevre nu in artificii;biologicul s-ar putea sa cistige teren,suportul ecologic devenind o necesitate ca si consensul sociologic;peisagistica ar purea participa la introducerea unui nou limbaj in planificarea metropolei si a orasilui,urbanul are nevoie de sensibilitate,de specificitate si de un impact al fictivului asupra mediuluiintelegerea contextului ar putea fi o directie in proiectarea peisajului din sec urmator *in evolutia structurii urbane apar intilniri de tesuturi in relatii deloc amiabile(rupturi expresive si functionale) care doar prin mijl urbanistico-arh nu pot duce la o rezolv optima...ARTICULAREA URBANULUI s-ar face mai usor si mai putin costisitor cu aportul vegetalului ce actioneaza in plan formal,estetic,ambiental si afectiv(ex: orasul Grand-Quevilly pe malul Senei ce avea un sp rezidual la intilnirea a 3 tesuturi diferite-cele 3 entitati vor participa la nucleul verde (5.5 ha)prin intermediul unor fronturi realizate din blocuri in forma de U,orientate spre masivele plantateaureusit sa dilueze o zona centrala si sa focalizeze interesul spre o denivelare tratata ca un univers mai salbatic ce poate fi privit de pe o promenada circulara ce face posibila vizionarea in secvente a cadrului urban *O POLITICA A SP VERZI e necesitatea fiecarei localitati ;exista tendinte utilitar-economice: # trama stradala- na se poate rezuma numai la zona drumului si la intersectii,vegetalul asigura masuri de protectie ,iar pietonizarea unor trasee sau utilizarera unor tronsoane subterane sint prilejuri de a amplifica vegetalul # dalele au devenit mijloccurent pt a cistiga sp sau pt a-l exploata mai eficient #reconversia unor zone # parcurile tehnice/centrele de activitate considerate ca fiind legaturi fertile intre cercetare si industrie,pot conduce la un nou peisaj urban # explozia de orase universitare va pune problema unor comasari-campusurile ar putea deveni o realitate si la noi,ele avind avantajul cooperari pe mai multe planuri si constituirii de comunitati sociale sint un bun prilej de a promova un urbanism deschis # unele actiuni populiste ce au ca rezultat introducerea vegetalului in pietele publice # dorinta de afirmare a unor orase( ex parcul ist Culhuacan din Mexico City si parcul ecologic Xochimilco 278 de ha care a recuperat ultima portiune mlastinoasa cu insulele pe care incasii practicau agriculturas-a amenajat si un sector sportiv ,unul botanic si pt destindere *RESTITUIREA readucerea la viata a unor peisaje degradate prin activitate industriala sau prin evacuarea si depozitarea deseurilor..recalificarea mediului ,pe linga atragerea de investitori si creearea de locuri de munca ,permite si o renovare estetica si un aport substantial la ameliorarea fizica si psihica a modului de viata *la Earth Center din south Yorkshire peisajul a fost jefuit 100 de ani de 2 mine de carbuni ce au desfiintat un deal si au poluat un riu...pe cei 400 de acri (161 ha )functioneaza deja o constr subterana unde un sofisticat spectacol de sunet si lumina ,reprezentind amenintari adresate planetei si sculpturi grotesti semnaleaza speciile aflate in pericol- Galeria Planetei *raspuns la nenumaratele semnale ale ecologistilor e propunerea lui N. Grimshaw PENTRU CENTRUL ECOLOGIC din Anglia.O fosta cariera de caolin a fost inlocuita cu un eden al biodiversitatii unde circa 14 ha., cu un relief foarte accidentat au dezvoltat o constructie curbata si transparenta ce gazduieste mai multe biotopuri. Centrul nu e destinat numai protejarii si cercetariici si instruirii publicului care are la dispozitie un parcurs de un km prin intermediul unor pasarele ce permit opopasuri intre biomuri la restaurante si alte servicii *DIALECTICA PROGRESULUI- la sfarsitul sec trecut inovatiile in arta gradinii au condus inapoi la geometrie contrastand cu natura si cu formele biomorfe .aceasta va fi apreciata de Herman Muthesius ca o trecere la gradina moderna:la mijlocul sec deschidera spre natura,locuirea in natuara sipeisajul in starea sa originara au condus la o noua abordare in arhitectura. *noua modernitate este inca in cauytarea unor opisrte proprii ce are ca factori:cresterea gradulkui de mobilitate si probabil diminuarea interesului pt anumite locuri, omul nu poate uita ca nu estye decat o componeneta a biosferei si nu-si poate permite orice devenind chiart propriuul lui dusman,, multiplicare obiectelor in dorinta atribuirii de sens unor locuri-persomnalizarer satisfactie estetica,semnificant ce vor fi direct proportionale cu gradul de mobilare a spatiului.

*NIETZSCHE-felul gradinilor noastre este de a scoate in afara dezordinea si vulgaritaea si de acconstruit un adapost pt. Nobletea sufletului, a eului tot mai hartuit. In tarile dezvoltate teritoriu afoat demult desacralizat iar azi continua saturarea lui. *vegetalul si apa nu au de ce sa fie refractare la modelare si optimizare si ca atare la previziune.demersul sistemic nu neaga fondul cucerit de atitudni experiente si solutii empirice *procesul cntinuu al urbanizarii ca si ritmul rapid de dezvoltare al stiintei si tehnologiilor au ridicat inaca din deceniul 7 problema statutului stiintelor mediunlui artificial;institutia debvine din ce in ce mai putin apta sa ofere imagini realiste ale situatiilor cu cat acestea se complica iar spatiile verzi,componemnte akle organismului urban nu pot ramane neafectate sau neantrenate in acest proces dtot mai greu de controlat al proliferarii cauzalitatilor si efectelor. *nevoia de natura nu va disparea nici in viitor si probabil nici gradina ca substanta;omul este o componenta a naturii, a ecosistemului care nu il va lasa sa faca tot ce va vrea si sa dispara ca alte specii iar apoi nevoia de frumos ce-l defineste include naparat frumosul din natura.