Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
conditie psihica. Tulburarile de comportament ale copilului autist fac uneori extrem de dificila utilizarea metodelor de examinare standardizata. Evaluarea trebuie sa tina seama de antecedentele copilului, examinatorul practicand cel mai adesea o metodologie multipla de cercetare a cazului. In domeniul tulburarilor de comportament si de dezvoltare, demersul complementar de evaluare clinica (constituit in sisteme) a fost resimtit a fost resimtit in mod progresiv ca o necesitate. Aceste sisteme nu se substituie examenului clinic, ci il sustin. Ele permit transcrierea in cateva cuvinte a observatiei cotidiene si faciliteaza astfel dialogul intre diferitele persoane implicate. Diversele sisteme puse la punct permit masurarea comportamentelor si a functiilor, asa cum alte evaluari clinice implica o cuantificare a datelor observatiei medicale ca pulsul, temperatura si tensiunea arteriala. Sistemle evaluarii clinice (scale, chestionare) au ca punct de plecare listelel simptomelor comportamentale, carora le sunt aplicate elementele de masura, permitand aprecierea diverselor grade de intensitate sau de frecventa. Primul nivel de observatie: evaluarea comportamentelor Plecand de la aceasta evaluare, va fi posibila: 1. definirea sectoarelor comporamentale, in care manifestarile sunt in mod special inadaptate si 2. urmarirea evolutiei notelor comportamentale in cursul terapiei. Al doilea nivel al observatiei: evaluarea functionala Aceasta metoda provine din conceptia neurofiziologica asupra autismului. Evaluarea comportamentelor, a dezvoltarii si a functionalitatii copiilor autisti cu ajutorul scalelor si al testelor adecvate este indispensabila pentru prezicerea diagnosticului, pentru determinarea severitatii tulburarilor si elaborarea proiectului terapeutic individualizat.
Aboradrea psihometrica
Testele psihometrice furnizeaza date cantitative legate de functiile psihice, in ceea ce priveste inteligenta, exprimate in coeficientul de inteliganta Q.I. Pentru posibilitatea elaborarii unui proiect educativ si terapeutic adecvat, datele calitative obtinute la diferite subteste constituie o baza extrem de utila.
Abordarea clinico-experimentala
Metoda clinica, invocata printre altii de J. Piaget, permite, cu ajutorul diverselor sarcini cognitive si sociale, punerea in evidenta a diferitelor strategii de rezolvare a problemelor, a modurilor si mijloacelor de comunicare utilizate de copil. Daca subiectul nu reuseste sa gaseasca singur solutia problemei, o alta procedura de evaluare consta in a-l ajuta, a-l asista, aratandu-i comportamentele care permit intelegerea sarcinii. Daca, dupa acest demers, copilul reuseste, nivelul corespunzator de intelegere este numit nivelul de dezvoltare potential. Distanta dintre cele doua niveluri corespondente zonei proxime dezvoltarii sau potentialului de invatare; este vorba de un spatiu individual de progres, in care sunt asteptate o serie de achizitii din partea copilului. Tehnicile de evaluare psihologica presupun punerea in lumina a elementelor care caracterizeaza comportamentul, dezvoltarea si functionarea copilului autist si vizeaza realizarea unui portret individual al acestuia. Evaluarea dezvoltarii psihice, cuprizand atat dezvoltarea psihomotorie cat si cea cognitiva, se realizeaza prin intermediul unor teste clasice de evaluare a dezvoltarii globale, care pot fi utilizate, in unele cazuri si pentru copii autisti: Scala Burnet-Lezine, Scala de aptitudini McCarthy, Scala de dezvoltare cognitiva Chevrie-Muller, Scalelel de dezvoltare Griffiths, la care se adauga scale avand o specificitate mai mare pentru domeniul autismului. Aceste din urma evaluari specifice sunt efectuate cu ajutorul testelor sau scalelor care tin seama de particularitatile tulburarilor din autism si exploreaza anumite sectoare ale dezvoltarii psihice, alterate cu precadere copilului autist. 1) Cognitia senzorio-motrica Scalal lui Uzgiris-Hunt (IPDS: Infant Pshyhological Development Scale) este o proba de tip piagetian avand ca punct de plecare descrierea conduitelor copilului autist in varsta de 0 pana la 24 dde luni. Este compusa din itemi ierarhizati pe o scala de varsta si de stadii, grupati in 6 rubrici, fiecare dintre acestea corespunzand unei activitati cognitive specifice: permanenta obiectului; relatii spatiale; mijloace-scopuri; imitatie; cauzalitate operationala; scheme. Nivelul dezvoltarii atins de un copil este exprimat sub forma de varsta ADA (Age de developpement aproximatif) sub forma de stadii de inteligenta senzorio-motrica (I-IV), in functie de metoda clinica aleasa de examinator. 2)Comunicarea Scala de dezvoltare a comunicarii Seibert-Hogan sau ESCS (Early Social Communication Scale), construita de asemenea dupa modelul pigetian, acopera perioada 0-30 de luni, explorand dezvoltarea comunicarii copilului prin analizarea a trei tipuri de activitati: intercatiune sociala, atentia concomitenta, ajustarea comportamentului. Fiecare dintre aceste activitati este studiata prin trei manifestari sau moduri (raspuns, angajare, mentinere), pentru primele doua, si prin doua (raspuns, angajare) pentru a treia. Activitatile sunt caracterizate prin itemi ierarhizati pe 5 niveluri, discriminate si ordonate semnificativ. Aceste niveluri corespund stagiilor piagetiene: nivelul 0 = stadiul I (0-2 luni) nivelul 1 = stadiul II si III (0-7 luni) nivelul 2 = stadiul IV (9-12 luni) nivelul 3 = stadiul V (12-18 luni) nivelul 4 = stadiul VI (20-30 luni) 3) Cognitia si limbajul Pentru completarea evaluarii dezvoltarii verbale furnizate de scale de dezvoltare globala, este uneori necesara folosirea unor instrumente cu specificitate crescuta. Testele de vocabular in imagini Lege si Dagne, Deltour si Hupkens si ale lui Boehm investigheaza cu ajutorul unui set de imagini sau desene cunostintele lexicale si capacitatile de expresie comprehesiune verbala ale copilului.
Evaluarea notiunii de numar, a capacitatilor de organizare spatiala si temporala, a dezvoltarii sociale si motricitatii se realizeaza cu ajutorul unor instrumente clinice adecvate elaborate de G. Lelord si D. Sauvage.
Folosirea acestora este limitata subiectii cooperanti, care inteleg termenii utilizati. La copii, aceste scale pot fi folosite doar incepand de la 8-9 ani. 2) Scalele de evaluare cu evaluator extern, in care notele sunt atribuite in cursul sau in urma unui examen psihiatric clasic. Examinatorul tine cont de informatiile primite din partea parintilor sau a anturajului si de comportamentul manifest al subiectului. Acestea se pot obtine si sub forma unor interviuri standardizate cu parintii. 3) Scalele de comportament, care sunt completate dupa observarea prelungita a comportamentului subiectului in diverse situatii aparute spontan sau provocate.
Devierile pot avea forma unui refuz al copilului de a inapoia un obiect, de a termina o activitate sau, in caz extrem, poate fi vorba de o rezistenta severa si de o iritabilitate pronuntata la schimbarea obiectului sau a activitatii. VII. Raspunsurile vizuale Se observa masura in care copilul isi utilizeaza ochii normal cand priveste obiectele sau cand interactioneaza cu oamenii. Devierile includ atat evitarea raspunsului vizual, cat si comportamentele vizuale bizare. Forma mai severe constau in grimase repetate in fata oglinzii, privirea fixa a luminilor. VIII. Reactia la sunete Se urmareste lipsa de atentie in raport cu sunetele si conversatia sau evitarea acestora, cat si hipersensibilitatea fata de acestea. Se noteaza atractia neobisnuita sau frica de unele sunete. Copilul poate reactiona in maniera excesiva la sunete normale, tresarind sau acoperindu-si urechile cu mainile IX. Reactia la miros, gust, durere Comportamentele care pot sa apara sunt mirosirea, gustarea, atingerea unor obiecte mai degraba pentru senzatia produsa decat experientei functionale. Se disting insa aici comportamentele infantile (ducerea la gura a obiectului ) si anomaliile mai severe care presupun chiar introducerea lui in gura. Se urmaresc eventualele reactii la durere. X. Teama, nervozitatea Anxietatea se poate manifesta sub mai multe forme, ca de exemplu: plansetele, tipetele, rasul nervos, retragerea si temerile. Prima separare de parinti, ori uneori marionetele si anumite jocuri pot declansa raspunsuri anxioase din partea copilului. XI. Comunicare verbala Anomaliile la nivelul comunicarii verbale pot merge de la un simplu retard in dezvoltarea limbajului, la utilizarea exclusiva a unui limbaj aparte, bizar, asemeanator unui jargon sau la ecolalie. Se noteaza modul in care copilul vorbeste, easpunde la intrebari si repeta cuvinte sau sunete la cerere. XII. Comunicarea non-verbala Copii care prezinta un deficit de imbaj pot sa dezvolte sau nu mijloace non-verbale de comunicare XIII. Nivelul activitatii Trebuie sa se tina seama de varsta copilului, de durata examinarii, trebuie sa aiba ocazia de a se misca in mod liber, evaluandu-se insa si capacitatea de a se misca in mod liber, evaluandu-se insa si capacitatea de a se controla, in momentul in care examinatorul insista sa stea linistit. Trebuie luate in considerare hiperactivitatea sau pasivitatea XIV. Nivelul si consistenta functiilor intelectuale Se evalueaza nivelul general de functionare intelectuala si omogenitatea acestui nivel de la un tip de abilitate la altul. Se ia in considerare utilizarea si intelegerea limbajului, a numerelor, a conceptelor dar si a modului in care copilul isi aduce aminte de lucruri vazute sau auzite, modul in care exploreaza mediul si in care intelege functionarea lucrurilor. XV. Impresia generala Aceasta evaluare este realizata luand in considerare toate informatiile posibile furnizate de parinti, de dosarele medicale. In ceea ce priveste interpretare rezultatelor, categoria diagnostica este determinata pe baza scorului total obtinut de copil si a numarului de itemi la care a realizat un scor de 3 sau mai mult. Scopul acestei scale este evaluarea comportamentului fara a se recurge la explicatii cauzale Scorul total se va distringe intre un copil autist si alti copii cu diverse tulburari de dezvoltare. De exemplu un copil deficient dar nu autist, poate prezenta reactii afective neobisnuite (deprimare, inhibare, expresie faciala bizara) si poate fi cotat cu (2) la rubrica Raspunsuri emotionale. Scala de evaluare a autismului infantil Schopler este importanta datorita faptului ca se bazeaza pe observarea directa a comportamentului copilului. Ea poate fi utilizata in mode special pentru clasificare, cercetare; de asemenea, ea furnizeaza un rezumat descriptiv al comportamentelor patologice.