,.:.

A'!., trf I

CT]PRINS

Capltolul Mlcrcblologiel dcfinlfii, repere. Microbiologie medicat* obiective gl onerdunt .................7

,

intonrllsctplinar.......... ftrocfi......

Capitolul tr Bacteriile: stmcturtr,

...................15

Capitolul Itr Bacteriile: compozife chimicl, metabolism, cultivare..................36

Virusurile
Capitolul V Genetica

Capitolul IV

...................59

microbiantr
gazdl

....................68

Capitolul VI Relafiile micrcorganism

umantr......

...........,....,82

Capitolul Vtr Apilrarea antiinfeclioastr nespecifrctr, specifictr,

de specie 9i

dobindi6..............

.....................94

Staphylococcus
Capitolul D(

Capitolul VItr

.......105

Strcptooccur

.........115

Capitolul X Listria, Erysipelothrix, Corynebacterium (bacili Gram pozitivi nespoaUali)..,............. ...............1n Capitolul XI Familia Bacillaceae Capitolul )ilI Mycobacterium: bacilii hrberculozei, bacilul leprci,
....................153 ..................13g

Capitolul )Oil Bartonella, Rickettsia gi Chlamydia .....,........ Capitolul )()ilI Genul Mycoplasma Capitolul )Oiltr

Proprietifi generale ale virusurilon Pnofrlaxie, tratament

Capitolul )O(W Herpesvinrsuri: v. Herpes simplex, v. Varicela-zosSer, v. Epstein-Barr, v. Citomegal Capitolul )Ory Parvovirusuri, adenovirusuri, poxvirusuri, parapoxvinrsuri ............ Capitolul )O(VI Virusuri hepatiticrc: A, B, C, D, E, F...... Capitolul )O(Vtr Picornavirusuri: entenovirusuri, rinovirusuri, reovirusuri, rotavirnsuri, calicivirusuri Capitolul XXVItr Orthomyxovirusuri: virusurile gnpale A, B. C. Paramyxovirusuri: v. parainfluenzae, v. respirator sincifial, v. urlian, v. mjeolic Coronavirusuri1e..........................3 Capitolul )O(D( Retrovirusuri, prioni

altemicobacterii.Bacteriinocardifomre
Capitolul XItr

Neisseria: meningococul, gonococul. Moraxella..........................166

Capitolul XIV
F'amilia

Enterobacteriaceae

....17g

Capitolul XV

vibrioni, spirili: vibrio, campyrobacter, Hericobacter

Capitolul XW

.............. 1 99

Pseudornonadele: Pseudomonas, Bur}iho1deria...........................20g

Parvobacteriaceae......
Capitolul XVm Pasteurella,

Capitolul XVtr

..............212

tegionetla nesporulate Leptospira

............223

Capitolul XD( Bacterii anaerobe

......,...........230

Capitolul XX Spirochete: Tregnneman Boreliar

.,......,...Z37

Ust6 de abrevieri

CrllopdrFLOREA

Bacteiologie gi virusologie

Capitolul

Microbiologie: definifii, repere. Microbiologie medicall: obiective $i conexiuni interdisciplinare

studiut (microb) micrborganismelor. Termenul de microorganism exprimarea curent6: bacteriile, ciupercile cuprinde

{Uennqie este gtiinfa care se ocup[ cu

Microbiologia

in

microscopice, inclusiv levurile, unele alge, protozoarele gi virusurile. f In cele'ce urmeazd se va face o scurtE incursiune in istoria microbiologiei medicale ca ramuri a medicinii uurane. Se poate lncepe cufIIPOCRATE (!6A477 i.e.n.) care s-a ndscut ln insula Cos din Marea Egee, unde a organizat o renumitil gcoalE medicald. lntreaga sa experientd a fost concretizati in lucrarea "Corpus hippocraticurt' (Culegere hipocraticd), care reprezinti o sintez6 a cunoqtinlelor de medicini: embriologie, anatomie gi fiziologie. Prin jurdm6ntul sdu ,,Jur6mAntul hipocratic" a transmis tuturor generaliilor de medici dragostea pentru fiinta uman6, care trebuie iubiti qi slujitl cu cinste gi d[ruire..1 -\ ARISTOTEL (384-322 l.e.n.) marele gAnditor al antichitdfii, s-a nllscut ln Tracia, fntr-o familie de medici, tatdl lui Nikomachos, a fost medic la curtea regelui Macedoniei. Dintre lucrdrile sale importante de biologie se cunosc: ,,De geruralione

,l
'.fr .,8

s,,

'*

numele

animalium" (Dezvoltarea animalelor);,,De partibus animalium,, (P[rfile animalelor) i,flistoria animalium" (Iitoria animalfl). HTERONIMUS FRAcasroR (r47s-rs53) medic erudit, astronom gi literat italian, in lucrarea ,De contagiorurc et contagiosis morbis et curatione" (verona ls46) irrma c6 organismele vii foarte mici ,,seminaria primn", se multiplicd, ajung la oamenii sdndtogi, lnmulfind astfel cazaile de boli gontagioase. ln perioada rn care infeclia sifilitic[ ftcea ravagii in Europa, iar denumirea bolii varia dup6 cei ce o aduseserr sau dupd

Adevdrata descoperire a microbilor aparfine secolului lea" deoarece la o anumitii acumulare de date gtiin{ifice gi tehnice, nu numai cd acum se demonstreazi experi adevfuatul lor rol ln natur6, dar se elaboreazi 9i se

principiile, metodele gi tehnicile carc combat sau activitiifle microbiene dlunltoare pentru s6nitate,

rdsp6ndire ceea ce a legat pentru totdeauna numele eroului de redutabila boaltr. >.ROBERT HOOKE in 1665 publictr ,,lu[icrographib", unde di prima descriere a microscopului gi a pieselor componente. IANTOIYY vAN LEEtrwENrroEK (t632-1i23) naturalist olandez, care s-a niscut tn Delft, indeletnicindu-se inci din tinerep cu me$te$ugul de glefuire a lentilelor, tgi construiegte unul din primele microscoape, care avea o putere de mirire de 150-200 ori. !l_ este primul care a v6zut un organism microscopic unicelular. Principala sa lucrare a fost ,,TaineG nahrii descoperite cu ajutorul microscoapelor", aplrutd in l7?A. unde descrie granulele de amidon, globulele rogii din sange, musculatura la pyice, p[duche, fenFr, structura miocardului, aparatul bucal la fanfar' capilarele sanguine, diferite microorganisme, spermatozoizii nr(ARL LrNNd naturarist suedez (r707-r77g) va fine seamd de micile vieluitoare in clasificarea sa general[ a lumii vii ,,Sistema noturee" (1767), cuprinde in ,,Vertnes',, clasa ,,Chaos,, cu specii, ultima fiind ,,Chaos infuzoricunt', organisme microscopice observate pane atunci. scria, ,,misierioase moleculele vii,ln care vor trebui str se descurce urmagii nogtri".

frrii vecine, Fracastor scrie poemul ,,De morbus Gallicus', al cdrui erou se numegte slphilis, poemul a cunoscut o largd

alimentar6 etc. Un rol in acest sens l-au avut Louis Pasteur gi Robert ILOUS PASTEUR (1822-1895) chimist francez, intr6 contact cu microbii studiind cristalele tartrafilor. Impreun[ cu colectiv de specialitdli diferite, pun bazele pasteurian, ca bun nalional qi universal: - interpretarea biologici a efectelor chimice produse

- doctrina microbiani a bolilor infectioase; - vaccinarea ca principiu gi metodi de prevenire a i

microbiene; - atenuarea tn medii adecvate a microbilor virulenti obtinerea tulpinilor vaccinale atenuate, stabile; - explicalii gi solulii tehnologice eficace gi simple indu striile fermentative ; - institunrl Pasteur din Paris caxe rnarcheazd cu tAnErd gtiinld tnceputul procesului complex institution alizFni cercetirii gtiinf ifi ce. ]-ROBERT KOCH (1843-1910), medic de tard, devine pirintele gcolii germane de microbiologie prin despre bacteria cfubunoasE, descoperirea metodei de cultivare medii solide a bacteriilor, descoperirea vibrionului holeric, bacilului tuberculozei gi a alergiei la tuberculozS, pentru primegte premiul Nobel ln 1905. {ALPIIONSE LA\ERAN (1845-1922), francez, studiaz[ paludismul gi descoperi ln 1878 palustru (premiul Nobel, 1907).
9

microbi;

El

CahopsiaFLOREA
r,. JULES BORDET medic francez (1870-1961), descoporl
agentul tusei convulsive (premiul Nobel,

Bacteriologie $ivirusologi.e

filtrabile (1892), prin descoperirea virusului mozaicului tutunului

gi lncepe dezvoltarea unei noi gtiinte, virusologia.

KDIMITRIE I. MNOVSCKI a pus tn evidenf6 o nou6 formi de existenli a rnaterie vii, virusurilc

l9l9). (rs69-r920)

POPPER tn 1909 izoleazL virusul poliomielitic prin inoculare la maimuld. >..JOSEPH LISTER (1.827 -1912), chirurg engts2, contribuie esenfial la elaborarea tehnicilor bacteriologice, metode de cultivare, fiind primul bacteriolog care a obfinut cu certitudine culturi pure. A aplicat pentru prirna dath (1867) antisepsia (distrugerea rnicrobilor cu substanfe chimice) CHARLES MCOLLE (1865-1936) cerceteazl tifosul exantematic gi descoperd metoda de prevenire (premiul Nobel

{ LANDSTEINER si

1928).

2-PAUL EHRLICH (1854-1915) descoperi Salvarsan, pentru

tratamentul sifilisului.

microbiolog englez, descoperI penicilina (rgz}-r929), impreuni cu chimistul Chain gi microbiologul Florey, premiul Nobel lg41. in dezvoltarea microbioiogiei ca gtiin!6, un aport important a fost adus de mu$i savanfi romflni. BABE$ (t554-1926) este fondatorul microbiologiei romanegti, primul profesor de microbiologie la Facultatea de Medicind din Bucuregti. primul microbiolog care a susfinut posibilitatea imunizlrii cu ser provenit de la animale vaccinate, inifiatorul seroterapiei. A descoperit peste 4o de microorganisme patogene, printre care grupul taxonomic care ii poarti numele Babesiile. studiat turbarea gi vaccinarea antirabici, lepra, numeroase paruzinze. A pus in evidenfi incluziile specifice turbdrii ln citoplasma neuronului bolnav ( 1 896, incluziile Babeg-Negri).

z-AmxANDER FLEMING (1881-1955),

Mecinicov, a organizat gcoala rom6neascl de microbiologie gi a lnfiinfat Institutul de Seruri gi Vaccinuri Bucuregti. In acest institut a preparat vaccinul antitifoparatific, vaccinul antiholeric, anticdrbunos, antituberculos (B.C.G.) lara noastrd a fost a doua din lume care afolosit acest vaccin. c. LBVATITT, Sr S. NICOLAU, N. CONSTAIYTINBSCU, au fost printre primii care au studiat virusurile: tropismul virusurilor, incluziogeneza, morfopatologia virozelor 9i cultivarea lor ln laborator. \nlnxaNDRU SLATTNBINU (1873-1939), a fost primul studiat epidemiologia profesor de microbiologie la lagi. tifosului exantematic, malaria, febra tifoidS, tuberculoza. A organizat prima gcoald de microbiologie din laqi. KC. IONESCU-MIHAB$fl (1883-1962) abordeazr teme din: virusologie, bacteriologie, parazitologie, imunologie, hematologie, anatomie patologicl gi epidemiologie. A continuat dezvoltarea Institutului Ion Cantacuzino.

LION CANTACUZINO (1863-1934), colaborator a lui

altele: scarlatina qi celelalte infeclii streptococice, febra tifoid6, difteria, adus importante contributii in studiul tifosul exantematic.

\,ilHAI

CIUCA (1883-1969) studiaz6 printre

mapriei.

VICTOR

a cercetat: febra tifoid6, febra recurent[, dizenteria, tetanosul, cdrbunele, gangrena

(1887-L96L)
gazoasl, rickettsiozele, ulterior leptospirele.

D. COMBIESCU

\rlicrobiologia

mediq44 icate-in patolosia umani si interactiunile Din punct

molecule organice care schimbd energie gi materie cu mediul lnconjurltor funcfionAnd pe baza principiului de maximl
economie gi care este capabil sd reacfioneze la actiunea mediului,

10

lt

CaEoPsiaFIfrREA

Bacteriologie $i virusologie

caliopsia

FLOREA
componenla cIruia intrd acidul

Bacteriologie

ti

virusologie

sd creasci qi sd se reproducd. Dac[ o celula sau o grupare de celule (corpul omului conline circa 5 x 1012 celule) constituie o entitate funcfionali capabili de existenfa autonomi in mediul natural adecvat, atunci esteun organismviu. organizarea funclionald perfect?i a organismelor vii este bazxd pe organizarea ierarhicd a biomoleculelor existente in celule, organizare care merge pan6 la constituirea unor structuri fine al cdror ansamblu rcprezinta structura celurard. in funclie de organizarea structurald toate celulele pot fi impdrfite in doui tipuri: procariote gi eucariote.

N-acetilmuramic ai Nacetilglucozamina (cu unele

excepfii)
- Diviziune directd (amitozi) - inmul{irea sexuatd este foarte rari, situafie ln care zigotul (merozigot) se formeazl Prin recombinare geneticd. - Diviziune indirect6 (mitoz6,

cariochinezi) cufaze
caracteristice : pt ofaza, metafaza, anafaza gi telofaza. - inmullirea sexuati este
frec

Diviziune

celularl

venti, zigotul formindu-se orin meiozi.

- Pot prezenta endocitozb 5i Pot avea vacuole digestive intracelulare. - Au capacitate de diferenliere celular6. - Au dimensiuni mai mari.

r{ t'{-j
Formafiune

Tabel I Caractere diferenfiate ale celulelor

procariote
Celule procariote

gi

eucariote
Celule eucariote
- Au un nucleu tipic, cu nucleol gi membrani nucleald.

Alte
diferen{e

Nucleu

- Nu are nucleu tipic. Materialul nuclear (nucleotidul) nu este delimitat de o membrani nucleard gi este constituit dintr-o singurd molecul[ circular inchisi de ADN, care reprezintii un

- Cromozomii sunt mai mulfi, num6rul lor este constant penfu

- Nu prezintd fenomenul de endocitozd gi nu are vacuole digestive intracelulare. - Nu au capacitate de diferentiere celulari decdt foarte rar gi limitat. - Nu au capacitate de a forma organisme pluricelulare. - Au dimensiuni mici (celiva um)

ospecie dat6. - In timpul diviziunii se formeazd aparatul mitotic.

Obiectivele microbiologiei medicale

9i

conexiuni

cromozom unic. - Nu are aDarat mitotic. - Absente - Unele celule posedi sisteme

interdisciplinare 1. Studiul microorganismelor gi al rolului lor in procesele naturale, normale sau patologice gi al reacfiilor pe care le
provoac6. infeclioase, parazitare gi imunitare gi mijloace specifice de diagnosticare, prevenire gi combatere a acestora.

- Prezente: mitocondrii, lizozomi, reticul endoplasmatic,

aparat Golgi,elc.

Organite celulare

2. Srudiul etiologiei qi patogeniei bolilor

3.
Studiul cauzelor

membranoase (mezozomii,

Ribozomi
Perete

celular

lamele fotosintetizante) provenite din membrana citoplasmaticd. 70 s (subunitdti 50 s si 30 s) - In general este prezent (lipsegte la micoplasme gi formele L) avdnd o componenti caracteristicd :

gi mecanismelor de producere a

80 s (subunit[ti 60 s si 40 s) - Este prezent la levuri gi plante

(structuri distinctd de a procariotelor) gi absentd la

celulele animalc.

infecliilor bacteriene, virale, parazitate, qi nofiuni de imunologie. 4. Studiul microorganismelor gi al rolului lor in procesele naturale, normale sau patologice 9i al reacfiilor pe care le
provoac6.
13

peptidoglicanul, in
L2

I I I

Caliopsia FT OREA

Bacteiologic gi virusologie

I I

I
I I I
t I
:

Studierea bolilor transmisibile cu potenfial dc largtr propagare: tuberculozd, infeclii acute respiratorii, hcpatitc viralo, retrovirusuri, arbovirusuri, enterovirusurilor,etc. 6. cercet[ri ln vederea elaborlrii gi evalutrrii de tostc moleculare pentru diagnosticul modern microbiologic, imunorogic qi imunochimic, inclusiv ln scopuri epidemiologice. 7. Studiul eficacitiifii produselor biologice, precum gi al metodelor de profilaxie specificl a bolilor infectioase. 8. Studiul unor aspecte fundamentale de imunologie celularI umorald privind mecanismele imunomodulatoare; rolul receptorilor celulari gi al funcgiilor celulare prin mediatori; mecanisme moleculare gi celulare ale bolilor autoimune gi alte imunodeficienle. 9. Identificarea unor substante de origine bacteriand sau vegetald cu proprietdti terapeutice.

5.

Capitolul
i!
$

II

Bacteriile: structuri, funcfii

t t,

il

{l c
i"l

Q)"., Z
Structuri celulare gi funcfiile lor morfologice

gi

t!
tt'

'ii

ii if

I
i'i
ii:

lil

F
A 'iir

t *

.i'l

alcdtuit dintr-un singur cromozom), haploide (cu unic set de gene), divizibile in celule identice. Dimensiunile se situeazi sub limita vizibilului cu ochiul liber (0,1-300pm) gi de aceea observarea lor se poate reahza numai cu ajutorul microscoapelor.

1-Defuifcl bacteriile sunt organisme unicelulare (celula somatici fiind gi celula reproducitoare), procariote (cu nucleu

@bacteriilor

Se

diviziune ln In condifii optime este de 10-12 min. in funclie de modul de procurare a substanlelor nutritive, microorganismele se lmpart: --A.utetrsfe- igi pot sintetiza din surse anorganice metabolilii esenliali. Ileltegoftofe - tdiesc pe seama gazdelor vii, de la care lgi

pt@n"""rur..

Morfologia bacteriilor Se referd la formtr; dimensiuni; dispozifia germenilor (fie in stadiul vegetativ-de celulI procariotl, fie in stadiul de rezistenlI de spor); afinitatea tinctoriald. Forma existii 3 forme majore ale bacteriilor: Sfericl (se referi la coci) cu anumite variafii:

t t

t4

$ g T
q

r5

5
t*
ru

CaliopsiaFLOREA

B acteriolo

gie gi virusologie

r stafilococii gi streptococii sunt sferici; . pneumococii au formd lanceolati (in vArf de lance); r meningococii gi gonococii au aspect reniform (in boabe de
cafea, fat[ in fap). Cilindricii (se referd la bacili) forma lor este alungit[, de bastonaq cu forme diferite: r scur,ti cu capete rotunjite, exemplu enterobacteriaceele: r bacili mari, gro$i, cu catete t[iate drept (Bacillus anthracis, are lungime de 10pm gi grosime a de lpm); o bacili scurfi, subliri qi incovoiati (bacilul Koch); r bacili fuziformi, cu capete ascufite,lungi (5pm-8pm); . bacili cu capete mdciucat, ?ngrogat (Corynebacteriurn); r bacili scurti, cu mijlocul umflat (bacilii pseudodifterici).

- spirochete intre 5

Diipozilia germenilor ei pot fi dispugi izolat de doi sau mai mulli germeni. Cocii pot fi dispugi tn:

300

prn.
sau

in grupuri

I I
{
I I

- streptos (tn lanf) - streptococii; - diplo (dou6 c6te dou[) pneumococi,

bacili

gonococi; I - tetrade (patru germeni dispugi ln doul planuri I perpendiculare); I - tn staphilos (in ciorchine) - stafilococii. Bacilii pot fi: I izolap., fbrA o dispozilie caracteristicd (familia I Enterobacteriaceae); I in lanf - streptobacl\ii (Bacitlus anthracis): I
N

meningococi,

Curbl-spiralati (se refer[ la vibrioni gi spirochete)

in palisadd, ca stinghiile de gard (bacilii pseudodifterici). Fig.

1

au

i
.|
{

corpul format din una sau mai multe spire: o corpul format dintr-o jumdtate de spir6 (vibrioni); . corpul format din mai multe spire, nedeformabile (spirochete: genul Treponema gi genul Leptospira); r corpul alcdtuit din mai multe spire, deformabile (genul Borcelia). Formi pitrate se intdlnesc la formele saprofite. Forme intermediare - de cocobacili familia Parvobarteri.acea,e Filamente - Actinomicete, bacterii care in stadiul de culturi tinere formeazi filamente lungr gi ramificate, asemdndtoare unor micelii; ulterior se produce fragmentarea filamentelor rezultdnd forme bacilare cu lungimi diferite. Dimensiuni sunt de ordinul micrometrelor, variind lntre 0,1-300 pm lungime, de aceea ca sd poat6 fi observate la microscop, acesta trebuie sd mireascd de cel pufin 900-1000 ori. - coci intre 1-1,5 pm; - bacili lntre 0,5-10 pm lungime gi 0,3-0 5mp grosime;
16

Dispozi{ia

bacteriilor
{-rllrrra

L:iFJ

ii
Fxdti

.i;;"-:

'. ,":-i-'d*r"'' i#'P '-;--: ".,ji,-{..' ,..,,.,....

*r.'i:-s'-'' .-",.,.
.

,.,.ffi

i: #: q, 'l
F #5}

I
|

#mffi -,-'-*"':'. -'"''Y-.,.,...."..-l

p.* {:::}

Caliopsia FLOREA

Bac ter ioloila

I v lrusolo g lc

Calioosia

FLOREA

Bacteriologie Si virusologie

Afinitatea tinctoriali este un criteriu important de

clasificare. Se folosesc in mod obignuit trei coloratii principale gi anume: colorafia cu albastru de metilen colordia Gram gi colorafia Zehl-Neelsen. Colorafia albastru de metilen este o colorafie simpltr se folosegte un singur colorant, albastrul de metilen, de obicei se face pentru frotiurile din produsele patologice, pentru cE prezintd trei

rigid, structurS caracteristicd bacteriilor tipice, care protejeazd

protoplastul, (lipseqte .la Mollicutes); structuri neesen{iale pentru existenla bacteriei, prezente numai la unele specii:capsuld sau cel de-al treilea inveliq, cili (flageli), fimbrii (Pili). Sporul este forma de rezisten!6, ln care se pot transforma unele specii, cdnd se gdsesc in condifii neprielnice de inmullire.

li

avantaje:

poate evidentia germenii extracelulari, dar mai ales cei intracelulari; germeni gi elementele

STRUCTURA BACTERIEI

- evidentiazd germenii incapsulafi; - pune in evidenfd relaliile dintre

figurate din produsul patologic.

Colora,tia Gram (pusd la punct de Christian Gram, bacteriolog danez, in 1884), este o colorafie diferen{iati, foloseqte doi coloranfi de culori contrastante (violet de genfiand, pentru colorarea ini{ial6 gi fucsind bazicd pentru recolorare), un mordant (solutia Lugol) qi o solulie de diferenliere, decolorare (alcool'acetoni). Colorafia Gram lmparte toate bacteriile in Grampozitive gi Gram-negative ln raport cu permeabilitatea diferiti a peretelui, dependentd de structura lor diferiti. Colonafia Ziehl-Neelsen este o colora{ie diferen{iatl, imparte bacteriile ln alte doud grupe tinctoriale reflectdnd structuri
diferite de perete: acid-alcoolo-rezistente (al cdror perete foarte bogat ln lipide devine permeabil pentru colorant -fucsina- numai prin incilzire gi rezistd apoi la decolorarea cu acid gi alcool) rim6n6nd colorate in rogu) gi acid-alcoolo.nerezistente (pierd culoarea rogie prin decolorare gi se recoloreazd cu al doilea
colorant, albastrul de metilen).

intr-o reprezentare schematic6, pornind de la interior spre exterior, celula bacteriand este alcituit6 din urmltoarele componente structurale: material nuclear, citoplasma ln care se gdsesc: ribozomi, incluzii, vacuole, structuri membranoase care derivd din membrana citoplasmatici (mezozomi), structuri de invelig (membrana citoplasmatici, perete celular), apendici bacterieni (cili, pili) gi structuri extracelulare care constituie glicocalixul (structuri regulate de suprafaj[, microcapsul["
capsul6, strat mucos-uneori).

Materialul nuclear La bacterii se nume$te corp nuclear sau nucleotid, are o

organizare primitivd, nu este mfirginit de membrana nucleard gi nu prezi*d nucleoli. Pe secliuni fine materialul nuclear apare localizat ln partea centrald a celulei, constituind o zoni cu dimensiuni gi formd variabilf, cu densitate electronopticl mai scizuti dec6t citoplasma. Densitatea electronoptici mai scizuti a zonei nucleare este explicati prin faptul c6 depi ea reprezintd cca. LAVo din volumul celulei, ADN-ul care alcdtuieqte materialul nuclear, reprezintd numai 2-3Vo din greutatea uscati a celulei. Materialul nuclear confine 507o ADN ,30Vo ARN, nou sintetizat 9i 1"0Vo proteine. ADN-ul este organizat lntr-o singurb moleculd

I
I

Structura celulari cuprinde: - structuri esenfiale oricirei celule: nucleu, citoplasmi qi membranb citoplasmaticE, alcituind protoplastul (cea mai rudimentard form6 de existenfd a bacteriilor) gi peretele bacterian
18

l9

Caliopsia FLOREA

Bacteriolop ie si virusolop ie

dublu helicoidal[, circular ?nchistr, cu un diametru de lungime de cca. l100pm, numit[ cromozom bacterian.

20^A.

qi o

funcfionala

polinucleotidice infdgurate ln jurul unui ax comun. cele dou6 lanfuri helicale merg ln direcfii opuse, ele fiind mentinute lmpreuni prin intermediul legiturilor de hidrogen dintre bazele azotate complementare corespunzatoare de pe respectivele doui lanfuri ale dublului helix. in structura dublului helix ADN,bazele purinice (adenina, guanina) gi pirimidinice (timina, citozina), prin complementaritatea lor, reprezintd elementul purtitor al informatiei genetice, ?n timp ce, gruplrile fosfat (poti gi de zahir, tip dezoxiribozd,, au doar rol structural. Fiecare lanf din structura dublului helix ADN este un polimer de unitdti dezoxiribonucleotidice. coloana vertebralI a lanfului ADN rezultd din alternanfa invariabild a unei grup[ri de zahar (dezoxiriboza) cu o $upare fosfat. Partea variabili a langului ADN este formati din secven{e de baze complementare care realizeazd legdtura dintre cele doud lanluri ale dublului helix la nivelul zaharurilor. se cunosc urmitoarele combina{ii de baze complementare: baza purinici (adenina) cubaza pirimidinici (timina) sibaza purinicd (guanina) cu baza pirimidinicd (citozina). Bazele complementare se gisesc situate in interiorul helixului de ADN, in timp ce unitelile fosfat gi dezoxiriboza se afl6 situate la periferia helixului. o bazn azotata purinicr sau pirimidinici regati de o molecula de dezoxiribozr qi de un radical fosforic reprezinti o unitate functionalii qi structuraltr numitr nucleotid. Nucleotidele la r0ndul lor sunt unite trtre ele prin componentele fosforice form0nd un lanf polinucleotidic (catena) rn c.ue succesiunea bazelor, ce apar ca grupfui laterale, costituie elementul variabil (structura dublului helix, model propus de watson gi crick in
19s3).

ADN-ul celular este format din doud lanfuri

helicale

inmagazinarea informafiei genetice ln cromozomul bacterian se ralizeazl sub forma unor segmente de lanfuri de nucleotide dispuse lntr-o anumiti secvenffl. Un astfel de segment nucleotidic constituie o geni 9i conline inscripfia unui u*tnit caracter genetic al speciei. intregul cromozom este alcetuit din gene care codifici caracterele care definesc specia. Autoreplicarea ADN-ului precede diviziunea celulard 9i dupi cum arat6 modelul helicoidal al lui Watson gi Crick, este de tip semiconservativ, fiecare molecula de ADN nou format[ conline un lanf polinucleotidic din molecula de ADN parentald 9i un lanf polinucleotidic nou sintetizat. Informalia geneticl cile codifici sinteza proteinelor structurale gi funclionale (enzime) este transmisi de la molecula de ADN la ribozomi (sediul sintezei) prin intermediul ARN-ului mesager (ARNm), a cdrui structura reprezinti transcrierea mesajului genetic confinut tn anumite gene ale cromozomului. Citoplasma Este situatl intre zona materialului nuclear 9i fata internd a membranei citoplasmatice, cu care este intim asociata. Ea reprezinti un sistem coloidal alcdtuit din cca. SOVo apd, in care se g[iesc: o cantitate mare de molecule organice mici (rezultate din metabolismul bacterian), ioni anorganici, enzime gi acizi ribonucleici (ARN) sub form6 de ARNr (confinut in ribozomi), ARNt (ARN de transport) gi ARNm (ARN mesager). Fiecare dintre cele trei tipuri de acizi ribonucleici este format dintr-un lanf de nucleotide in compozilia cfuora inftdbaze purinice (adenina gi guanina), baze pirimidinice (citozina gi uracil), un zahar (riboza) gi acid fosforic.

a celulei.

ln cromozomul bacterian se gdsegte informafia genetic6 necesard autoreplicirii precum gi pentru organizarea structurali gi
20

plasmide (determinanfi genetici extracromozomiali, forma{i din molecule de AND) care confin informa{ia geneticfl pentru rezistenfa la antibiotice, sinteza
2l

Se mai pot gisi:

I I I I I I I I
I
:

bacteriocinelor, mediere in fertilitate gi pentru sinteza unor factori de virulentd; vacuole gazoase qi incluzii.

Mezozomii

Ribozomii constituie elementele principale ale citoplasmei gi reprezinttr pAni la 4o7o dtn greutatea uscatI a celulei; ei dau aspectul fin granular al citoplasmei. o mare parte a ribozomilor pot fi asociali, constituind polizomi care la rAndul lor pot fi tiberi sau atagati de
mezozorm sau/qi membranei citoplasmatice.

'tn, sedimentare este 70 unitrli svedberg (70 s). in anumite condifii (stabilitatea lor este dat6 de concentratia ionilor de Mg+* Ki), $i ribozomii se pot desface in doud subunitdli de form6 neregulati cu constante de sedimentare de 50s gi 30s. Din punct de vedere chimic ei sunt formafi drn65-7ovo ARNr gi3l-3ovoproreine. La nivelul ribozomilor se desfbqoarI unul dintre cele mai importante procese ale viefii bacteriei qi anume biosinteza proteinelor de structuri gi a proteinelor enzime.
Incluziile citoplasmatice sunt formatiuni structurale inerte, cu dimensiuni gi forme diferite, carc variazd cantitativ ln funcfie de conditiile de mediu. uneori sunt lnconjurate de o membrand proteicI unistratificati, in grosime de 20-40A. Ele pot fi de mai multe feluri: - incluzii poliglucozidice (glicogen), producerea lor este stimulati de excesul de carbon din mediu, corelat cu limitarea azotului, fosforului, sulfului, sau c6nd pH-ul este scdeut;

Ribozomii au un diametru de 20

intilnite invaginarea membranei citoplasmatice, ele pot ocanonal. Uneori, ei sunt mai rudimentari, luind nagtere prin invaginlri simple ale membranei citoplasmatice, alteori constituie structuri mai elaborate, sub forma de bucle, inele, sau lame goncentrice. Formeazi lntotdeauna cavitiifi deschise ln spatiul periplasmatic, sunt lntotdeauna ln contact direct cu materialul nuclear, membranele din care sunt constituifi au aproximativ .Mezozomii contin cantitiifi foarte mici de enzime qi componente ale transportului de electroni (ATP-aze, dehidrogenaze, citocromi). Ei au rol in replicarea ADN-ului qi la
diviziunea celulard (contact dintre ADNc-mezozomi Pi mezozomi :,.$9pt de diviziune), participarea la sinteza gi secrefia unor exoenzime (penicilinaze), participarea la sinteza peretelui celular.
aceeapi grosime cu membrana citoplasmaticd.

Sunt structuri membranoase aate se formeaz6 prin

fi

coeficientul

de

t
: :

- incluzii de polibetahidroxibutirat (pHB), ele pot rcprezenta mai mult de Sovo din greutatea uscatE a celulei atunci c6nd existd un exces de carbon gi surse de energie. Incluziile sunt structuri legate de activitatea metabolicd a bacteriei gi reprezinti materiale de rezervi sau surse de energie.

Membrana citoplasmaticl Este o structur[ care mlrginegte la exterior citoplasma bacteriilor, separAnd-o de peretele pe celular. Este o membrand biologicd groasl de 6,5-7 nm, pe secfiuni fine ea apare triplu sratificati cu stratul mijlociu elecffonoptic mai transparent. La bwa concepliilor actuale privind organizarea sructuralI a rpembranelor biologice se afl6 modelul de "mozaic fluid" elaborat de Singer qi Nicholson in 1972, model care a fost gi este revizuit gi completat ln permanen!6. Conform acestui model, membrana citoplasmaticd este forrratd din doud straturi de molecule fosfolipidice dispuse cu pirgile hidrofobe fafd in fat6, prinfre acestea, se gdsesc moleculele globulare proteice. Moleculele de proteine se pot situa la nivelul unuia dintre cele doui straturi fofolipidice sau le pot ftaversa pe amAndou6, fiind pxpuse pe ambele fete ale membranei, formdnd structura ,in mozaic". Este structuri fluidd, dinamicd, temporard gi

23

CaliopsiaFLOHEA

Bacteriotogie

;i

virusologie

CfuopsnFLORF,A

B*t"riologr" {i

rirustW

reversibili in funcJie de influenfele factorilor din mediu ;i a celor metabolici. Proteinele din membrana citoplasmatici (inclusiv cele din mezozomi) reprezintl cca.2ovo din totalul proteinelor
bacteriene.

sensibilitate la lnozim gi penicilind. Lizozimul hidrolizeaz! specific peptidoglicanii tntre N-acetilglucozamini gi acidul N,

acetilmuramic. Penicilina

inhibd specific sinteza

d(

Membrana citoplasmaticd este semipermeabili, cu rol de barieri osmotic6, care regleuti schimburile ce au loc lntre celula bacteriani gi mediul extern atAt prin procese active specifice c0t gi pnocese de difuziune pasivd. Ea este sediul enzimelor implicate in metabolismul respirator, fosforilarea oxidativd, transportul activ, sinteza lipidelor, replicarea ADN-ului, biosinteza tuturor componentelor majore ale peretelui celular (peptidoglican, lipopolizaharide, fosfolipide) gi sinteza polizaharidelor capsulare. Ea participd direct la cregterea gi diviziunea celular5, formarea septului de diviziune. Membrana citoplasmatici este implicatil gi ln sinteza ARNului gi datoritii asocierii cu ribozomii ln sinteza proteinelor.
Peretele bacterian Este o structurd rigidd, prezenti la suprafafa bacteriei cu o grosime de cca. 150 A. Componenta principali a peretelui este mureina sau peptidoglicanul, polimeri micgti, din doui tipuri de hexoze: N-acetilglucozamina (G) 9i acidul N-acetilmuramic (M), aceste hexoze alteraeazd, formflnd lanfuri longitudinale. De grupele N-acetilmuramic se leagd lanfuri scurte (etrapeptide) alcdtuite din 4 aminoacizi: L-alanini, D-alanind, acid D-glutamic, L-lizind, ln locul acestui aminoacid poate sd apar6 acidul mezodiaminopimelic. Peretele bacterian aI bacteriilor Gram-pozitive diferi ca structuri gi compozifie de cel al bacteriilor Gram-negative, degi ambii contin peptidoglicani. Bacteriile Gram-pozitive au un perete gros, alcdtuit dintrun strat rigid de peptidoglicani qi din acid teichoic. Cantitatea rmre de peptidoglicani (70-8OVo) ofertr acestor bacterii
24

peptidoglicani. Bacteriile Gram-negative au un perete mai sublire de 1004 cu un confinut mult mai mic de peptidoglican (pdni la 2O7o) gt flrd acid teichoic. Un strat extern numit membranii externl acoperd peretele bacterian al bacteriilor Gram-negative. Aceastl membran6 este mai groas6 decAt stratul de peptidoglicani gi estc

compus[

glicoproteine ata;ate dc peptidoglicani. Aceastd membrani confine antigenul somatit

din

lipoproteine

gi

,;O", catacteristic bacteriilor Gram-negative. indepartarea peretelui bacterian, care protejeazd membrant citoplasmatic[, determini liza bacterianl, pentru ci membrant citoplasmatici este incapabild sd reziste presiunii osmotice dir
naturd.

bacterian, create artificial, menfinute ln medii osmotice capabilc si protejeze delizdbacteriani. in medii hipotone aceste celule sc sptrg, iar ln medii hipertone se ratatineazd. Protoplagtii provin dil bacterii Gram-pozitive. Sferoplagtii sunt forme bacteriene create artificial prit indepirtarea pa{iald a peretelui. Peretele este lipsit de mureinl lnsi conline lipide, motiv pentru care au aspect sferic. Sferoplagtir provin bacterii Gram-negative.

Rolurile peretelui bacterian:

- asigurd forma bacteriei; - asigur6 rezistenla bacteriei la

intracelulard, care este

presiunea osmoticl
formarq

are rol

in diviziunea bacteriei, participf;nd la

25

lntre

16-25 atmosfere;

septului de diviziune;

CabopsiaFrcRE[
umoral sau celular;

Bact rtologt

tl

vlrutologlc

Caliopsia

FLOREA

Bacteriologie gi virusologie

- este sediul antigenelor, care pot induce un rispuns spocific

- este sediul unor receptori pentru atagarea altor colulc
(microfage, macrofage) sau a unor proteine plasmatice (opsonine), sau fixarea unor virusuri (bacteriofagi); are rol ln patogenitate, fiind sediul unor factori de
patogenitate.

Func{ionalitatea peretelui bacterian

pi a

membranei

Spatiut periplasmatic Apare pe secfiuni ca

redusi

in interiorul cdreia se gisegte un sFat sublire de

zond cu densitate electronopticd

I
: ; : :

peptidoglican cu densitate electronopticd mai mare. Este situat intre membrana citoplasmatici gi membrana externi. Ldrgimea spatiului este variabili, depinzfind de starea fiziologicd a celulei gi de condifiile de cultivare. La nivelul lui, legate de peptidoglican, se gdsesc pe4ile proteice ale unor molecule de lipoproteing ln timp ce pdrfle lipidice ale acestora sunt situate in membrana extern[. Acest spafiu este sediul de depozitare al unui numfu mare de enzime gi pigmenfi

I I
ti
,ij

Este stratul exterior al peretelui celular, are aspect electronopic triplu stratificat. Este formatd din fosfolipide, proteine qi cantiti{i variabile de lipopolizahwide. Structura membranei externe este formatd din doud straturi de molecule fosfolipidice dispuse cu parlile hidrofobe fatd tn fafd gi cu cele hidrofile distal. Printre aceste molecule se g[sesc intercalate diferite tipuri de molecule proteice, realizAnd o legaturi strdnsd intre membrana externd gi stratul de
peptidoglican.

Membrana externtr

externe Peretele celular este o structuri rigidd care asigur6 forma gi protecfia osmoticl a celulei bacteriene. Membrana externi are rol important ln reglarea traficului molecular prin perete, permeabilitatea este mai mare decf,t a membranei citoplasmatice pentru cI existi nigte pori (canale) de transport pasiv, sau ln cazvl unor molecule mai complexe prin intermediul unor proteine de transport (ransport active). Prezenfa acestei membrane oferl propietEli deosebite ln ceea ce privegte sensibilitatea la antibiotice, distributia exoenzimelor, toxicitatea. Unele dintre proteinele existente in membrana externl sunt receptori pentru fagi, colicine, replicarea ADN-ului. Membrana externi constituie suprafafa antigenicd cu uuue imponanfd ln inducerea r6spunsului imun. La nivelul peretelui celular se gdsesc un numir mare de gnzime situate la nivelul spafiului periplasmatic ai al membranei externe: fosfataze alcaline, penicilinaze, ribonucleaze etc. Ele sunt pliberate prin membrana externdln funcfie de necesitdli. Peretele celular participi la diviziunea celulari care se tg,aLu;eazd prin invaginarea peretelui celular care conduce la strangularea citoplasmei gi separarea in final a celulelor fiice.

Glicocalixul

Reprezinti structuri de origine bacteriani care confin polizaharide gi sunt situate la exteriorul membranei externe. Existi doud feluri de glicocalix: glicocalixul regulat de suprafafi (strat RS) qi glicocalixul capsular (capsula).
Stratul RS
Este prezent atflt la bacterii Grarn (+) c0t gi la cele Gram (-) gi este format, tn general, dintr-o singurl specie de subuniteli de glicoproteine care se asarnbleazd ln structuri hexagonale sau
27

26

wCaliopsiaFLOREA
B

acteriolo gie ; i virus o lo g ie

Cuttop"ruFLOWA

Bo"trriolo

tetragonale, dispuse sub forma unor relele regulate pe intreaga suprafa,t6 a peretelui celular. Acest strat este foarte sublire gi se poate vedea numai la microscopul electronic Capsula
molecule neramificate lipsite de miez lipopolizaharidic, puternic hidratatii (99Vo apd). Ea poate fi: microcapsuld (structur5 fin6 ataqatd intim de peretele celular), capsuli obignuitd (structurd cu contur delimitat), sau strat mucos (materialul capsular care este eliberat in mediu). Funcf ionalitatea glicocalixului

confini receptori pentru bacteriofagi, protejeazd impotriva

desicdrii, induce producerea interferonului, este un activator al complementului pe cale alternativl.

Citii (ftagetii)
Sunt structuri filamentoase, flexibile, subliri (0,01- 0,02pm ln diametru), cu lungime variabilA (6-15pm), dar totdeauna mai mare decdt corpul celular gi sunt dispugi la suprafa{a bacteriei. in suspensie cilii au formd spiralati, dar c6nd sunt examinate pe preparate uscate apar sub forma unor filamente regulat ondulate

Este de natura polizaharidici complexe, cu

intr-un plan sinusoidal, cu lungimea undei de 2-31tm gi amplitudinea de 0,25-0,60pm. Lungimea qi grosimea cililor,
unele varialii in functie de vdrsta culturii gi de condiliile de cre$tere: celulele in v0rstd sau crescute pe medii lichide au cilii mai lungi comparativ cu celulele tinere ale aceleiagi specii sau cu celulele crescute pe medii solide. tn timpul diviziunii bacteriilor ciliate peritriche, numlru] cililor se dubleazd, distribuindu-se ulterior in numir aproximativ egal celulelelor fiice. Formarea ciHlor este reglati genetic fiind cuplattr cu ciclul de diviziune celularl. Cilii individuali sunt prea subliri pentru a putea fi v[zufi la microscopul obignuit cu lumind transmisd, dac[ nu sunt folosite tehnici speciale de evidenliere cum ar fi: colorarea cu fucsinl dupd mordansarea cu tanin sau prin impregnare argenticd; ei pot fi observafi in microscopia cu cAmp intunecat datoritd tendinlei de a forma agregate la suprafala celulelor peritriche. Cercetarea structurii cililor la microscopul electronic a evidenliat alcdtuirea lor din trei componente morfologic distincte: o structurd bazalil (corpuscul bazal, complex bazal), o structurl in formd de c6rlig gi filamentul flagelar principal.
lungimea de undd qi amplitudinea spirelor, numerul qi dispozilia cililor pe suprafala celulei bacteriene sunt caractere de specie, cu

Pentru bacteriile cultivate ,,irr vitro"o pe medii uzuale, glicocalixul nu este o structurd esenliali gi pierderea lui nu antreneazd moartea celulei. Pentru bacteriile crescute in condilii naturale ,,in vivo" unde pot sd apard factori nefavorabili gi agenfi antimicrobieni (variatii de pH, ioni de metale grele, surfactanli, bacteriocine, bacteriofagi, anticorpi, fagocite), glicocalixul este o structurd multifunclionald cu importanta in supravief uire. Stratul RS protejeazd, bacteria impotriva factorilor nefavorabili din mediu, el poate favoriza ataqarea bacteriei la diverse substraturi, poate fi implicat in unele activitdli enzimatice. Capsula are doud funcfii: a) promotor al aderenfei gi factor de colonizare pe suprafefe

b) protector al bacteriei fa[d de factorii nefavorabili

gi

agenfilor antibacterieni din mediu. Capsula poate proteja bacteria lmpotriva anticorpilor prin mascarea surafefelor antigenice de la nivelul peretelui celular, ea are propietifi antigenice (antigene capsulare '6Ktt) specifice care poate diferenlia mai multe tipuri antigenice in cadrul aceleiagi specii. In afara acestor functii poate str mai aibe gi altele: poate sd
28

29

I I I I

Caliopsia FLOREA

Etut

,lalntl ll vl&t lo,i.

CdnoFizFIoREA

Rac,eriolocie

ti vnaobci.

I I I I I I
I

Complexul bszal reprezinti compononta cllului prjn care acesta se ata$eazd la coryul bacteriei. Compcxul bsd;al al E,coli este constituit din patru discud (diametru Z2,S nm) parslcla, dispuse sub foma a doua perechi pe o tij6 care trccc prin ccntrul lor: o pqeche intemtr (M 9i S) qi o pereche exlema situatd spre carlig (P ii L) ln carc discurile sunr ceva tnai distantaie. Cele patru discuri au fost denumite M, S, p Si L ftr acord cu presupusa lor atatarc la nivlul membranei citoplasmatice, spatiut periplasnatic, stratul de peptidoglican gi respectiv stratul lipopolizahaddic din
membrana extern6. Rolul celor patru discuri este de fapt acela de a asigua etaniietatea stibatarii membranei citoplasmatice gi a

cap la cap. Acesto filamente formeazi un snop cu formi spiralati atunci cAnd se invartesc ln dire4ia buni Din purct de vedere biochimic, toale comPonenlele cilului

sunt alcituite din proteine cu propietdfi antigenice proPrii (antigene ciliore sau artigene "E ), numite flagelile. Atat iilalncna{ flagelar cet ti car[gul suut abntuite fiecare tn parts din cite un singur fel de nolecule proteice' carc sunt capabile de
in firnclie de nundrul ti dispozilia cililor bactoriil se impart ln bacledi: - atriche (fM cili); - monotri.che (cutn cil), - amrttriche (a\ cebrn cil la ambii poli); - lophotiche (u cite un smoc de cili la unul sau ambii poli); - peritiche (cilti sulllt disputi Pe loatt suprafaJa corpului).
auioasamblarc.

componentelor peretelui celular. Flagelii au migcare circulard, corpusculul bazal (de fapt placa bzal6 a acestuia) avand rolul rotorului unui motora$ electric. Astfel corpusculul bazal reprezintd o componentA Stucturald complexE, montati ln lntleginE in pretele celular gi nrmbrana citoplasmatici (nodel strucural propus de Pampbilis 9i Adler, 191). Tija centde care uest discurile conplexului bazat reprezintA componenta rigidn a acestuia gi realizeaztr legatura cu carligul, c&lig care la randul s6u se leagd pdn capdtul distal de filamentul flagelar. Tija centrali, carligul 9i lilanentul formeazd o stlucnrd tubulari continui.

trunctionalitatA cllului Cifii bacierient au rol de organi0e locomotosre. Funcfia locomotoare e$e lndePliniti printr-o miPare de rctalie a frlamentului flagelar ln Bport cu colpul celulei. AceastA mi$care

de rctralie a filamentului flagelar este asemanitoare unei ln9urubtrri

I I

Cer[gul reprezinti o structurA scurtd, care este situati ln afara corpulului celulei bacteriene ti are o formi mai mult sau mai pulin inrloitA- Carligul flagelului pemite de fapt, pentu cA este flexibil, sI transmitd ln .nghi drErt migcarea rotativI de la nivelul corpusculului bazal la flagelul propriu-zis.
Filamenhrl flagelar principal reprezinti partea flexibild, ln general spiralati a cilului, care se leag6 prin capdtul proximal la capttul distal a[ c&ligului. Flagelul este de fapt un snop de filamente extrem de fine alcdtuite din molecule de flagelini puse
!

mediu, avand drept urmare impingerea lnainte a coryului bacterian (bacteriile cu filamente drepte sunt imobile). Motod lotaliei cililor este complexul bazal iar energia neresata este firmizxii de ATP.

ln

Pflii (nmbdile) I sunt apendici filamentosi rcflagelari, imobili, prezenli ln numar nare pe suprafafa utror bacterii. Pierderea pililor se poate realiza prin mecanisme reversibile sau ireversibile, iar prezenla, numiml Si lungimea lor este influenlat{ de felul mediului de gdtuA (mediile lichide favorizeaz[ aparilia pililor), de faza & p.pgtere a culturi.i. Pilii sunt mult prea subjid penhu a putea fi

3l

CalioFia FLOREA

RaiE

olosie

ti

virusoloEie

CaiioDsia

FLOREA

Bart*ioloeie $

vintowit

observali
prezenla
hematii.

la

microscopul fotonic, dar

pot

fi

vizualizati la

microscopul electronic, La E coli, ca qi la alte Entercbacteriaceae,

evidenfi pdn testul de hemaglutinare fimbrialt, bazat p propietatea loq de a adera la

Pilii sunt de obicei mult mai subtiri decet cilii. au o structua mai rigida fiind drepti sau cu forma u$or sinuoastr, oeregulatd (nu prezinti o lungime de und.d gi o amplitudine constantd), sunt nai scu4i ti mult mai numerogi, in genaral sunt pritrichi. Originea pililor este la nivelul membranei citoplasmatice, dar nu posedtr
aparat corespunzator corpuscului bazal.

pililor poate

fi

pusi

ln

nepiliate) dar atunci cend sunt prezenti ti sult lndepertali mecanic se refac cu utwinla Atet pilii de conjugare cat Si cei comuni confin rcaePtori spcifici pontru bacteriofagi, rcaptori situali in Yerf (pantru bacteriofagi filamentosi) sau pe suprafafa laterab (pnftu bactedofagji izonerici).

conjugare, surt necesad inilierii procesului de cpnjugare. Pilii F prezenfl la celulele F (rxascule) de E.coli, au sugerat c6 ei acgioneazd ca nigte carlige rehactile care aduc bacteriile ce se conjugi (donatoare gi rccePtoare) ln contact celutar, fera a fi implica,ti ln tnnsferul propriu-zis de matedal

Pilii de

Pe baza caractedsticilor morfologice, biochimice

imunologicc a fost descrisa o rrare varitate de tipuri de pili, ln timp ce ln raport cu funclioDalitatea au fost descrise numai doud tipud:

9i

genebc.

Pilii polari, aparcnt, nu sunt implicafi in conjugare, ei sunt pili retractili, responsabili pentru o forni pdmitivd de migcare
baderiand I)e supraf4e solide, numiti miscare

'!dn

secuse".

- pili de conjugare (de sex), - pili comuni (pili somatici). Pilii de sex sunt mai $oti decat cei sonatici gi se gAsesc numai pe suprafala bacteriilor donatoarc de plasrnide mad conjugative. Ptlii de conjugare su codificali de plasmide
transmisibile gi sunt implicafi ln conjugarea bactedilor se numesc pili F, pili I la E coli. Prlii comuni sunt detenninati de gene cromozomiale, degi este posibiu implicarea gi unor plasmide. Din punct de vedere biochimic fiecare tip de piii este alcituit dintr-un singur fel de monomed proteici (piline) care se autoasarnbleazi sub forma unor structud tubularc, ln care pilinele sunt dispuse helical. Natura proteici aparte a pililor le conferi propieteti antigenice difedte de cele flagelare. Funcf ionalitrta pililor Pilii nu reprezinttl structsd comune tuturor bacteriilor (chiar cadrul aceleiagi specii bacterieae pot exista tulpini piliate ti

Pilii sunt responsabili 9i pentru

formarea unor pelicule

bacterine la suprafala cultuilor slatice. Pilii nediazt aderenga unor specii bacteriene hematii, inductnd fenomenul de hemaglutinare.

la

anumite

Pilii sunt organite adezive care mediazi aiatarea unor bacterii la celulc epiteliale ale marriferelor favorizdnd
iolonizarea.

ln

acest fel pot

fi

luaF ln consideralie ca factori de

Yimle(e.

Piiii joaci probabil Si un , fagocitozi.

rol ln rezistcnla bacleriilor la

la

33

cariop,sia

FLoREA

D^.t

!!9bNL!!!@blL

CaliopsiaFLoREA

Baceiolngie si rirusologie

Fis. 2 Structura bacterlel

Fig. 3 Structura sPorului

'

AceastA

formi de rezitenlb nu are rol ln multiplicare

sau

I I I

I
:

Sporul bacteriar Este o formi de rezistent', plezenta doar la anurnite specii bacteriene, ex. familia Bacillaceae. Forma este sferici sau ovalartr. Evolufia sporului are ftei stadii: preparator' prspor' spor matur. Fornarea sporului: in jurul nucleului bactedan se depun structuri ce conlin H2O legatt, dipicolinat de Ca; oferind rezistenti deosebitd ta vadafii de remperatura ti usciciune. Sporul poate rezisa la l00u C timp de 2-3 ore. In condifir favorabile germineaza, ftecend in formi vgetativl. Stucrurile sporului de la exterior sunl exosporium, peretele sporal, cortexul sporal (alcdtuit din lanrele concentrice), AND-ul cromozomial, sporal. Rolul sporului este de a asigura perpetuarea speciei bacterine ln condifii nefavorabile.

c\SF(-dd:.--)

:1

34

35

ll

C^hopsiaFLOREA

Bactefiolosie

ti

itusotoSae

Caliopsia FI,OREA

ceea ce asigurd rezistcnta dosebiti a acestei entiteri morfologicc la temperafiri ridicate.

III Bacteriile: compozifie chimici, metabolism, cultivare

Capitolul

COMPOZITIA CHIMICA A BACTERIILOR

Celula bacteriarr, ca gi celulele plantelor $i anirnalelor conline: api, serud minerale, gluci<te, lipide, proteine, vitamine, pigmenti 9i ati constituenli care tndeplinesc roluri diferite ln
frziologia bacteriand.

B. Proteinele reprczinul htre 40-80% din Sreutatea uscattr a bactcriei, la forrnara lor participi aproximativ 20 de aminoacizi. Compozilie - prottine simple - forrnate doar din aminoacizi (acizii theicoici, acidul diaminopimelic); - protcine complexe (sau cenapse): - complexe glucido-lipido-polipeptidice; - heteroproteine care sunt formate din Foteine ti grupare prostetici ex: mucoproteine Grctoine ti mucoitinsulfuric qi glucozamini esterificatll cu H2S exemplu mucopolizaharidu!, antigenul specifrc de al pneumococului; antigenul M specific de tip sheptococului hemolitic; acidul hialuronic din
streptococilor tineri)
;

A. Apa reprezinti peste 75-80% diD masa bacteriana $i fomeazi mediul ln care se petrec toate procesele vitale ale celulei bacteriene. Apa celulari provine din mediul extem 9i din unele procese metabolice. Forma sub care se gise$te HzO este llberl (est mediul de dispersie pentru unele substanfe celulare), dar existi gi mici cantiteri de ap6 lgati (fizico-chimic cu difelite comporente celulare). Rolul H2O ln celu.la bacteriana esto variat: - cotrstituie un mediu de dispersie pentru celelalte compotrente bacterigne; - participl la procesele metabolice; - in prezenla H2O libere, proteinele se degradeazd ugor la temperatu.rj ridicate. Formele vegetative sunt ornorate la 55-65t in l5-20min dratoriti cantitefi de apd libera pe care o co4in. Sporii baciedeni, con;in mai putind api, se afld in marca majodtatea cazului legat5,
36

cromoproteinele forma0e din Foteioe $i prosteticd ln care inr, un mctal, au ln spacial enzimatice: catalaze, peroxidaze, citocromi; - nucleoprcteincle formate dio proteirc $ Drostetice sunt acizii nuclici ADN ln nucleu 9i in protoplasma. Rolul proteinelor: - plastic intri in constitu$ia unor comPonente celulare exracalularei

antigenic; - energetic, - ln patogenitate, - ln transmiterea de caractere geneuce. C, Enzimele sunt preznte in bacterii, bactedile sunt cu un echipament enzimatic foarte complex capabil si atace mod practic toatc materiile organice din naturd mai mult sau pulin complexe.
37

Ca\opsit

F'-oPEA

Bacbrlotonhtl rusot"gte

C"\op"iuFLOnSl
oxidorreducere, transferul de

Capacitatea celulel bacterlene de r elntcllrr onzlme este determinati genetlc. Din aproxinatlv 3Ofl)dc pm0elne, dln crlule baclerirnt, ZXl0 sutrt enzime. Echipamentul enzimatic este foarte bogat la bacteriile rutolmfe (capabile & sintze pornind de la nnlcculc simple anorganice) 9i din ce in ce rDai sfuac la cele heterotrofe (folosesc substarnle organice), ln raport cu adaptarea lor la psrazitism. Clasillcarea enzinelm l. Dupn locallzare Enzirnc extracelulsrt (exoenzime), acumularea ln mediul de culnri este probabil rezultatul aurolizei celulelor, sau ie$irea din celule moarle care gi-au pierdut permeabilitaea selectivi a membranei exemplu: hidrolaze, prcteinaz, ca$ohidraz, lipaze,
etc.

acceptor, elibetrd cantitiili diferite de energie necesard Etabolismului cel[lar. Exemplu: oxidaze, dchidrogenaze,
gat,Jaze, peroxidaze, izomerazle (racernazole).

If

"i,*oLgh pe oxigen molecular sau pe alt

Aacr";aosi" ti

3. Dupd modul de apari$e in aelula becteriani sunt de doud feluri: - enzime constitutlve: existi totdeauna ln celulii, fiind sintetizate indiferent de natura rnodiului, sunt coDstituenlii
permanenli ai celulei;

I I I I
lii

Enzine ectocelulare (au rol fu per.neabfitatea selectivi ti respiralie), exemplu; pemreaze, translocaze) sunt fixat ti situato ltr mpmbrana citoplasmaticd Di coDtroleazl permeabilitatea selectivi a acsteia, ele traDsferi substanfle prin membrana citoplasmaticd cu sau ldrd schimbarea chimicd a lor (hidrolizd). Enzime inargcluLrc sunt fie solubile, fie asociate diferitor infrastructuri ale celulei bactedene: nucleul sistemele

membranare

ca

mezozomii, cromatoforii,

ti

membrana

citoplasmatictr qi intervin ln procesele de sintezi.

2. Dupn tipul de acliune

asupra substratului (qiteriul

biochimic): . hidrolazele: desfac legdtua dintre carbon gi atomii de O, N, S, fixard totodatn o molecult de apl (protazele, RN-aze, DNaz, lipaze, carbohi&aze !c.); - tranderazele: realizeaztr transfend anumitor radicali dupi o molecdA pe alta; . oxkloreductrzele (desrnolazele)i desfac leg[turile din&e atomii de ca$on. Sunt enzime carc cata.lizeaztr Drocesele d
38

celula bacteriantr .numai ca r6spuns la anumifi comPuti specilici apdrufi inrpediu. Io lipsa substanlei inductoar sinteza lor frrceteazi, se face la nivel minim. ... D. Glucldele sunt prezente 10 microorganismq ele pot reprezenta ?nne l+2O% din greutatea uscata Cantitatea de glucide vadazEln raport cu: speciA versta, condiliile de mediu, in cadrul aceleagi spocii apar variatii in raport cu hrlpina bacleriane" Bacteriile contin glucide simple (mono 9i dizaharide) gi glucide formate prin conplexe (polizahadde). Polizaharidele pot qondensarca unor molecule d pentoze (pentozani) 9i hexoze Gexozani), sau prin polimerizarea hexozelor, pntozelor Si acizilor uronici, form6nd polizaharidele mixle. C\rplarea in complexe a polizaharidelor cu proteinele, formazi la $rprrfrta bacteriil,or, caFuh, ce le confertr prcpriet4i antigenice speciale gi de palogenitate $i rezislenfi la conditiile de mediu. Bactedile pot elabora polizatndde care au proprietatea de a pecipita specific serurile antibactoriene omologe, cxerylu mucopolizaharidul -MPU (substanta SSS la pneumococ), sau lipopolizaharidul -LPS- (glucido-lipido-proteine), antigenul,,O" al bacteriilor Gram negative. Rolul glucidelor: energetic, plastic, antigenic, patogenic

- enzime inductiblle sunt sintetizate de citre

fi

lr

Caliopsia FLOREA

B ac tet

ioloqi" s i

vi tBoloeie

CaliopsiaflnRE{
diagnosticul sifi lisului.

BacterioloSie

ti

vnusoloSie

Lipidele reprezinu peri h l0% din greutatea uscatii a bacteriei, iar la micobacterii, pot reprezenta p rd la 40% din
g(eutate. Bacteriile conlin substanfe lipidice ca: acizii gra5i, lipide neutre, ceruri, fosfolipide. ln celulele lmbihanite lipidele sunt ln cantitate mai mare. Ele se pot gdsi libere ln vacuolele din celuld sau se pot gdsi sub formi combinati ln complexe: lipido-proteice,

antigen pentru evidenlierea anticorPilor omologi, pentru

Rolut lipedelor: energtic, plastic, patogenic (slab),

lipido-glucidice sau glucido{ipido-prcteice. Acizii gragi, bacleriile conlin acizi gra$i satuafi Outiric, caprilic, ste{dc) ti nsaturali (palmitic, linoleic, crotonic), precum qi acizi gragi speciali (la micobacterii sunt; acidul micolic, tuberculostearic, ftioic). Lipid neutre (gticeride), provin din sterificarea acizilor gragi cu glicerol. Crurile sunt substanle complexe, ln care esterificarea acizilor gragi se face cu alcooli monovalenfi superiori. bacteriile acid-alcoolo-rezistente conlinutul ftl ceruri atlnge 5-1O% din greutatea uscatii a bacteriei est ceara D ti contine acid micolic, tn timp ce la altele este foarte redus 0,30,8%. Fosfolipidele sunt lipide complexe fornate din: acizi gragi,

la

6ntigenic (slab), in permeabilitate. F. Substanlele minerale variazE in furctie de specie, iar in cadrul aceleagi specii variazi ln raport cu varsta culturii $ compozilia chimici a mediului de cultura. Calule tinere conlin de 6-7 ori mai muhe substante minerale decat cel bduene. Ele rqrczittL 2-3O% din greutatea uscati a bacteriei. Se gtrsesc toate oligoelementele: Fe, Ca, Mg, Na, Cl, Pb, S, Zn, Cu etc. Aceste elemente intrl in compozilia diferililor compu$i organici celulari: sulful ir aminoacizi, fosforul ln nucleoproteine, ln fosfolipide sau a computilor macroergici (ATP). Fierul lntla in compozitia citocromilor, enzime cu rol important in respiralia microbiani. Datodtit cantitdlii mari de electrolili dizolvati ln celula micrcbiani, presiunea osmoticd interni a microorganismelor este comidIabile, astfel s-a calculat ca la stafilococ poate atilge 1520 atmosferc, iar pentru colibacil 6 atrnosfere.

Rolul substanlelor minerale:

favorizoazd schimburile lntre celub si mediu; contribuie la reglarea presiunii osmotice, - are rol plastic, intri in compozilia constitue4ilor celulari gi ai unor enzime; - contribuie la reglarea p}l-lLi (7 ,2-7,4) ti a potenlialului dc oxidoreducers; - activeazd sisteme snzimatice: cataljzeazd unele procese (Fe-citocromoxidaze), cataLizeuA sinteza pigmenlilor, Fc este necesar sintezei toxinei difterice, rol ln respirafic (flavoproteinele), participd la permeabilitatea selectivi. G. Vitaminele unele bacterii sunt capabile si sintetizezc vitamine ln catrtitnli atat de mari incat servesc ca materie primtr peoru xtragerca acestor vitamine. Astfel biotina ste sintetizattr de specii ca: Proteus vulgaris, Mycobacteriwn tuberculosit,

glicerol, acid fosforic qi

bazd azotati (colina

ln

lectine,

Lipidele din bacterii nu con(ine colesterol. C.onlinutul irt lipide din peretele micobacteriilor conferd impermeabilitate la coloraliile obignuite, de acea se folosepte

etanolamina $i serina ln cefaline). Fosfolipidele se gasesc cantitate Gram negative Si acid-alcoolo-rezistente.

i[

nai

mare

in bacteriile

mare

Treponema pallid.um este un fosfolipid numit cardiolipini care este un difosfatidil glicerol (confine 4 acizi grati polinesaturali dife4i). Cardiolipina se gdse$te 5i in structura lesutului miocardic bovin, din care se extmge, folosindu-se ca

coloralia Zehl-Neelsen.

7t

Ll

Caliopsia FLOREA

A! !!.1!t!,! Eln I t.l t!! y!%*

Ca\opsiaFt

DREA

Racteriologie

ti vittsolosie

de

Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Baclllut anthracis, Seftatie marcescens- Tiamina (yitamina Bl) este sintctizstd de: ,. coli, B. subtilis, S. typhi, Shigelln, C. dlphterlae. Pilidoxina (vitamina 86) este sintetizat?i de uoii lactobacili. Pentru om, flora microbiantr intestinald constituie o importantd sursi de vitamine (vitamine din grupul B, vitamina K). H. Pigmenlii sunt prezenti ln multe bactrii, mai ales bacteriile anaerobe elaboleazt pigmeoti. Pigmentogeneza este caracteristicd speciilor bacteiene cromogene. Ea este dependentd

- ideotilicarea bacteriilor la bacilul piocianic sintetizeazi

piocianina (albasrd), pioverdina (verde). I. Substanle care au acfiune antibacterisni Multe specii bacteriene elaboreazi substanle cu actiune inhibitoare asupra altor specii sau asupra altor tulpini din aceragi specie. Unii bacili Gram

negativi sintetizeazd antibiotice

cu

actiune bactericidd

sau

bactedostaticd de exemplu polimixine, piocianin!, ele actioneaze asupra altor specii.

conditiile

de

cultivare, mediile solide

favcd.rze:Lze

Alte bacterii sintetizeazi subslant cu &ctiune impotriya propriei specii, se numesc bactriocin. METABOLISMUL BACTERIAN
Cupriode multitudioea de reactii biochimice, ce au loc in celu16, rcaclii pdn care materialul nutritiv este luat din mediu, transfornat in energie 9i in constituenli celulari

pigmentoggneza. De asemenea este necesarA przen{a uno! elemente ca: azotul, magneziul, fierul, reacfia mediului, sursa de carbon, temperatura, cantitatea de oKigen, lumina.

Clasilicsre bacteriilor care contin pigmenti in func$e de

specie:

bactedi fotocromogene sirtetizeaze pigmenlii ln prezenta luminii, - bacterii scotocromogene sintetizeazd pigmenfii ln absenla luminii. Clasificarea bacteriilor in funcfie de loca.lizarea pigmenfilor; a. cromofore (pigmentul este intracelular); b. paracromofore (pigmentul este legat endocelular, de perete, ca la stafilococi); c. cromopare (pigmentul este elibemt in exterior).

Rolul pigmenlilor

- fotosintezai - rol protector (pigmentii - func{ie u.v.),

carotenoizi protejeazl fafd de

vitaminicA, antibioticd, enzimatictr (vitamina K, piocianina, fl avoproteinele): semn de imbbtranirc, substanle dc cattbolisn (melaninele);
42

Ceracteristicile mctabolismului bacbrian: - Este un metabolism unicelular, se desfbsoari intr-o singua celuh. - Este un metabolism necompartimentat, caracteristic prccariotelor (lipsa organiielor citoplasmatice). - Este url metabolism teleonomic, ln timpul evoluliei nu au fost selectate acele cei metabolice $i acele mecanisme de reglare care sd-i asigure o eficienlS maximi, - Se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate netabolici, o capacitate crescuta de adaptare la condilii foa{te vadate de mediu. - Este un metabolism de mare intensitate, caea ce asigua o multiplicare rapide, cu timp de genralie de 20 minute (celulele de rnamifere au timp de genemlie de cel pulin 24 ore). Io complexitatea metabolicd a lumii bacteriene aclioneazd o restriclie genetici, determinati de cantitatea de informafie. In

tt

I
Csliopti,^F'I

0REA,

Racterioloeie

ti ri/BoloBie

Calopsia

FLOREA

BacQnobgi?

,i

virusologie

E,coli, molecula cromozomiala de A-DN, arc 2,9x IOo daltoni, ea poate cdilrca aprox. 3000 tipuri de molecule de protein. Dintre acestea cam 2000 sunt proteine, enzirne, rmi mult de 1/3 din ele fiind izolate, purficate $i caracterizrte.

Microorganlsmele chimosinretizante utilizeaza energia obtinuti prin reacfii de oxido-reducerea unor substante anorganice
sau otganice.

- chimioautotrofcle folosesc ca suls6 de carbor, CO2, iar ca susi de azot, amoniacul, nitrilii, nitralii ex. sulfobacteriile,
ferobacteriile, bacteriile nirifi catoare; - chimioheterotrofele sunt incapabile se-$i sintetizeze toti metabolilii esenJiali, ei fiind luati din mediu dc cultud. Metabolismul bacterian este de doui tipuri: - metabolism energetic (pdn care se asigure respiralia bactedand), rcactii catabolice; - metabolism de sintozi (pdn care se asiguri sinteza componentelor bacteriene), reaclii anabolice $i catabolice.

Nutrifia bscterianl
Este suma proceselor metabolice, ce concuri la procurarea materiale convertibile in energie ii componente celulare. in de raport cu tipul de energie qi modul de obfinere, microorganismele se lmpart ln: . fototrof (fotosintetizante), utilizeaza energia rudiantdluminoasA; -chimiotrofe (chimiosinttizante), utilizeazi energia rezultata din reactii biochimice de oxido-reducere, ce pot avea loc la intuoeric. in raport cu felul sursei de azot gi carbon, microorganismele se impart: - autotrofe: utilizeazA pentu sinteze azotul 9i carbonul din compugi anorganici simpli: CO2, NH1, NO2, NOr. - heterotrofe: utilizeazE pentru sinteze azot gi carbon din substante organice diferite, care sunt descompugi in produqi simpli, in mport cu gradul de complexitate. Microorganismele fotosintetizante utilizeazd doud felud de reaclii, ce se desfbgoad cuplat: - reactii fotochimice, in care energia luminoastr absorbitA de pigmenli speciati este convertitd prin fotofosforilare in compugi macroergici: ATP (adenozin trifosfat); - reactii de biosintez!" ln care ATP format antcrior cstc folosit in reaclii endergonice penau sinteza de rnateriale celulsrc, utilizdnd ca sursd de ca6on, fie CO, (fotoautotofe), fie substonlc organice (fotoheterotrofe): alcooli, acizi grapi simpli, ca surd dc azot est folosit amoniacul sau NO2.
44

Metabolismul energetic bacterien

Respiralia reprezinta tohlitatea reac$ilor biochimice,

aerobe sau anaerobe, producatoarc de energie. Aceste reaclii au la bazi mecanismul oxido-rcducerii biologice. Prin oxido-reducere biologicd se infelege piederca atomilor de hidrogen (electronilor) de citle o substanfi chimictr, donator 9i transferul lor pe mole.cula altei substanje chimice, acceptor, ln timp ce prima substanp (A)

se oxideazi, a doua (B) se reduce concomitent. Aceste doui reaclii cuplate, de oxidare 5i de reducere, sunt reversibile. Ele ne.esiti prezenla onzimelor, carc $ansponA hidrogenul (electroni) de la donor la acceptor, numite dehidrogeaaze. In func1ie de natura acceptorului final de hidrogen existl douA tipuri de
respirafii.

. Respiralie aerobi (oxibiotica), acceptarul final

este

oxigenul molecular, iar produsul rczultat esle apa. Ac6t proces este deservit de mai multe sisaeme enzimatice dehidrogenazice: nicotioice. flavinice. citocromii.

45

Caliopsia

FLOREA

\dtrttkr|'gtr

turr(,loti.

Caliopsia FI-OREA

Bac t. I iolog

t.

vn us.l os ie

I ,l

(anoxibioticA), acccpt(nul linul cstc orice substanF anorganicd diferiti de oxigen, cx, CO2 sau o substantA organici (fermentalie). In func(ie de stuctura chimicd a coenzimci suu a grupului prostetic, aceste enzime pot fi grupate ln mai multe categorii. - Enzime nicotinice, au drept coenzime fic NAD (nicotinadenin-dinucleotid), fie NADP (nicotin-adenin-dinucleotid-fosfat) care reduse devin NADH2 9i respectiv NADPH2; - Enzime flavinice, drept grupare prosteticd (nedisociabile de apoenzime) FMN (flavin-mononucleotid), sau FAD (flavin-dinucleotid). FAD rcdus devine FADH2; - Enzime ferice, grupul prostetic conline fier sub formi de dedvali ai protohemului. Fierul poate fi oxidat sau redus reversibil prin pierderea qi respectiv, cAgtigul unui electror. Enzimele ferice sunt citocrcmii b, c, a, ar, dintre care ultimul, identificat cu citocrom-oxidaz a, transferi electrcnul pe oxigen, ca acceptor final- Alte enzime ferice sunt: catalaza gi peroxidaza, capabile si descompuni apa oxigenatb direct (catalaza), sau prin fixarea oxigenului rezultat, pe ull subsftat rcdus, cu formarea ulterioard de apA (peroxidaza).

- Respiralie anarobi

au

respiralia aerobd mecanismul de sinteza a ATP este feprezentat in special de fosforilarea oxidativd (la nivel de catalizator), cuplatd cu partea terminala a lantului respirator. in respiralia anaeroba (fermentafie), lipsitl de lanl resptator, sinteza ATP este Jbcuta prin fosforilarea la nivelul substratului, donatorii qi acceptorii de hidrogen fiind metabolili organici ln firnclie de potenlialul oxido-rducitor al mediului, s,au descris mai multe tipuri de respiratorii. Bactrii strict aerobe, cresc numai in prezenla unei cantital mari de oxigen, folosit ca unic acceptor final de hidrogen. Aceste bactedi poseda: catalaz6, peroxidaza 9i citocromi. Bacterii strict anaerobe, cresc numai ln absenfa oxigenului, sunt lipsite de enzimele de mai sus, Aceste bacterii sunt foarte sensibile la acjiunea oxigenului, carc Ie este toxic. Bacterii aerobe, facultativ anaerobe, au posibilitatea arnbelor tipud de respirafie, in funclie de existenla oxigenului. Degi lipsite de catalazi $i citocrcm-oxidaza, ele pot crcite in aerobioze fiind mult mai pulin sensibile la apa oxigenati, datoritd unor peroxidaze flavoproteice capabile sd descompuni apa

in

oxigenatr.

Bacteriile arobe posedi

to{i citocromii,

bacteriile

facultativ anaerobe posedi unul sau doi citocromi linali, iar bacteriile anaerobe sunt lipsite de citocromi, precum gi de calalazi $i peroxidaztr, ele nu sunt necsare pentru ci procesele anaerobe nu conduc la formara de api oxigenati,
Enzimele cuprice, grupul prostetic con,tine cupru. Ele pot dehidrogena substntul $i fixa hidrogenul direct pe oxigen, iArd intermediul citocromilor. Energia eliberati ln cu$ul reacliilor de oxido-reducere nu este consumati pe loc decat pa4ial. Excesul este inmagazinat sub foma legdturilor macroergice fosfarate pe caue le confine ATP (adenozin-trifosfa0 9i folosita dupd nccosirdlile de moment ale celulei.

Bacterii anaerobe microaerofile. tolereazd cantititi mici de oxigen, probabil pdn achizilia unor enzime de tip catalazic.
Energetica respiraliei aerobe Energia se obline ln doue moduri principale:

"

prin

anaerobe, molecule de acid lactic, ftecand prin stadiul de acid piruvic;

fosforilarea substratului Pe calea glicolizei in care o moleculd de glucozd este deg.ada in doua

- prin fosforilarea oxidativi (la nivelul catalizatorului), in cazul catabolismului glucozei in aerobioztr. Acidul piruvic este carboxilat la acid oxal - acetic, intrA apoi ln ciclul acizilor
tricarboxilici (ciclul KREBS), fiind carboxilat pAnn la HzO
4'7

Si

CO:.

r
C^lj,opsi^FlI)REA
Dacteriologie

,i

eirusotoSie

Caliopsia FI-OREA

Bilantul energetic total rezultat din catabolizarca completi' aerobd, a glucozei este de 38 moli ATP/I mol glucozi. $tiind cd legAtua macroergicd a 1 mol de ATP conline cca 7000 calodi, insearrmtr ci din 38 moli ATP rezultd 266 kcaVmol glucozi
complet degradati. Celelalte substante energetice, ca arninoacizii 9i acizii gragi intld in degradarea aerobd la niyclul ciclului KREBS: aminoacizii, sufere hansaminarea, inte la nivelul piruvatului, dupd aspartatului, glutamatului, iar acizii graqi sub forma acetil-CoA' la nivelul acidului oxal-acetic.

calea ENTNER-DOUDOROFF este caractedstica pertu energie: lmol Pseudamonas Si Aeromonas, fiiniznazdNADPH2 Fi ATP Denru lmol glucoztr: - calea ciclului acizilor tricarboxilici (KREBS). repreziord

tr il

calea comun6

catabolizare a glucidelor, lipidelor ti eliberffe de iminoacizilor (dezaminafi)' pan, la CO, $i H2O' cu oxido-reducere' en"rgi., prin rcacfii succesive de decarboxilare,

de

ce

hidratare, sub actiunea unor enzime specifice'

Energetica rspiratiei anarob (fermntatiYe) Energia se obline pdn fosforilarea substratului. Din punct de vederc energetic, fementalia este inferioari respiraliei aerobe' ea fumizind de 12-19 ori mai pu{ini energie (ATP). Metabolismul glucidelor la bacterii Glucidele reprezintl surse de carbon 9i energie. Bacteriile utilizeazd glucidele sub trei fomrc:
monozaharidele ca ataxe. oligozaharidele sunt hidrolizate in monozahadde, - polizaharidele sunt de asemenea in monozahadde de citle hidrolaze specifice. care sunt exoenzime Si ectoenzime. Catabolismul glucidelor, toate monozahaddele sunt mal i[tai transformate in glucoza-6-fosfat (G-6-P), care urmeaza cdteva cii principale de metebolizare:

Sinteza poli?ahsridelor bactriene Oligozaiariilele (dizaharidele) sunt sintetizate pdn reaclii de transglucozidare, catalizate d tansglucozil-transferaze' Poiizaharidele sunt sintetizate pdn tmnsglucozidarea unei unitali monozaharidice pe un rest oligozaharidic' Sinteza acidului hialuronic

sinteza N-acetildehidrogenarea UTP-G in prezenta NAD paniciparca ATP' glucoz;rinei din glucozd-6-P. Ac-CoA. cu "slutaminei. UTP { u;idin-ljitosfal ). Este apoi sinletizad unitale de Eaza,, pnrL formarea legiturii l-4 glucozidice, intre acidul N-acetifglucozamina. Aceasti unttate este apol glucuronic

Mai intai are loc

sinteza acidului glucuronic pnn

li

ai

poliInenzat6.

Acidul hialuronic infta ln compozilia structudlor capsulare a diferitor bacterii (saeptococi tined). Melabolismul lipidelor la bacterii Bacteriile au capacitatea de a degrada ti a sintetiza lipide nautre ti fofolipide. Degmdarea lipidelor are loc sub acfiunea
lipazelor gi esterazelor, care de obicei sunt exaacelulare'

PARNAS), produsul final este acidul piruvic, se produc ATP pentru lmol de glucozi;

-calea

hexozo-difosfalilor (EMBDEN-MEYERHOF-

fi 2 moli
estc

- calea pentozofosfa$lor, de|i esrc neenergetici,

importanta. deoarece este o sursa de Pentoze. necesare sintezei: acizilor nucleici, glucidelor cu 4, 6,'1 atonn de ca.rbon 9i de NADHz, necesarc sintezei glucidelor 9i lipidelor;
48

Gliceridele sunt hidrolizate ln glicerol 9i acizi graqi Fosfolioidele sunt hidrclizate in: glicerol, acizi grafi, acid fosforic
49

Caliopsia FLOREA

Rdct.dolotL t I vlrurobs It

Calopsia

FLOREA
monogliceride,

Ba.tetiolosp si,in soloetc

Ei baza azotatd (colina

ln cazul lecitinelor,

sau ctonol-amina,

Biosinteza tri gliceridelor

sedna in cazul cefalinolor.

Glicerolul, rezultat din hidroliza lipidclor, este rcutilizat ca atare ln liposinteze, sau dupa fosforilare, esle transformat ln hi&oxi-acetonfosfat inh6 ciclul BMP (EMBDENMEYERHOF-PARNAS), al glicolizei anaerobe. Acizii gra$i, rezultali odarii cu glicerolul, din hidroliza lipidelor, intrd ln reactii de oxidare, in special pe calea ciclului LYNEN (bete-oxidarc). Aici are loc, prinft-uo proces oxidativ, ruperea succesivi a cate unui fragment de doi carboni. Fiecare scurtaro cu doi carboni cuprinde o succesiune de patru reaclii pa4iale precedate de aciivarea acidului gras, sub fomra de acetilCoA. Resturile acetil-CoA, intla in fondul comun al unititilor cu doi atomi de carbon, putand fi utilizate in ciclul KREBS, in sinteze acetil-derivatilor, sau pentru sinteza de acizi gaqi. Baza a'z'otatd, rcz')hatl din hidroliza fosfolipidelor, este folositi, apoi, ca atare pentru sinteza de fosfolipide, sau tansformati in aminoacizi. Bazele azotate reprezinti o sursA importanta de gmpAri metil, necesarc altor sinteze.

ln

apoi higliceride, p n adaugarea succesivi a cdte unui rest de acil-CoA, prin reaclie de transacetilare, dependent' de ATP qi CoA. formarea acil-CoA, alfa-glicerofosfat in&lmediara de acizi fosfatidici (fosfogliceride fnri baze ^zotatd). Se face astfel legdtura cu fosfolipidele

Din

se formeazi digliceride 9i

Din

$i

prin

Biosinteza fosf olipidelor

presinteza glicerolului, acizitor glasi ti bazgi azotale, etanol-amina provine din decarboxilarea serinei, iar colina din metilarca etanol-aminei. Sinteza fosfolipidelor arc loc ln pahu etape: - formarea alf a- glicerofosfatului, - formarea acidului fosfatidic, - formarea digliceridelor alfa-beta, - incorporarca bazei azotate.

Est un prcces endergonic Ai presupune

Biosinteza lipidelor Biosinteza acizilor gragi, urmeazi doud cii: - alungirea unui acid gras cu lncd doi carboni, prin reversia pa4iah a unora din etapele de degradare din ciclul LYNEN, de exemplu sinteza acidului stearic (18 C), dio acid palmitic (16 C) ii Acetil-CoA: - calea malonil-CoA, pdn care o unitate acil CoA este condensati cu un fragment de 2 C, cu formare intermediard a malonil-CoA, aceasti cale necesiti: CO2, biotina, ATP, NADH2.

Metabolismul proteinelor la bacterii Aminoacizii incorpomli sub formi de proteine $ peptide, au plastic qi rol energtic, exceplie fac anaerobii proteolitici. Cele rol mai multe specii bacteriene degadeazd activ arninoacizii, folosindu-i apoi pentru diferite sinteze. Aminoacizii sunt prcluali ca atarc din mediu, sau in urma hidrolizei substanlelor proteice, de

cAtre proteazele (extracelulare)

intracelulare) bactedene.

$i

peptidazele (extra

fi

Absorb,tia aminoacizilor este asigurati de c6tle sisteme permeazice specifice, consumatoarc de energie. Izomedi D ai aminoacizilor sunt mai rispandili decat h alte organisme, care utilizzzd ln special L-aminoacizii. La bacterii, D-aminoacizii formeazA dife te peptide cu activitate antibiotici (gramicidina, polimixina, bacihacina), capsula bacilului cirbunos, sau participi la formarea peretelui celular (D-alanina, acidul D-glutamic).

50

T
Caliopsia FLOREA

!!,1 :t!!v !! s !!!!!A!!!!4!

r
I

cahopsiaFLOP.EA
decarboxilarea (pH optim 2-6), crelterea PH ului.

Ba.te,ialosie

y vnurolotlc

Catabolizarea aminoacizilor Bacteriile Gram negative atact toli aminoacizii, folosind ca sursi d carbon, glucoza gi amoniac ca sursd de azot. Bacteriile Gmm pozitive au capacitate limitati de degradare ii sintezd a aminoacizilor si necesiti un numtrr de aminoacizi in mediul nutritiv, factori de crcstereDegradarea aminoacizilor este iniliat5 prin indepertarea grupdrii aminice prin mai multe reaclii. - Transaminarea, transferul NH3 pe un oxiacid cu formarea aminoacidului corespunzetor, - Dezaminarea. lndepartarea grupei amino gi care se datoreazA umitoarelor grupe de enzime: a) cu spectru larg de acliune, L 9i D-aminoacidoxidaze (ex. la ProterJ se gdseft L-aminoacidoxidaza, fiind utilizatd ca un tesr important de identificare, reaclia fenilalanindezaminazei). in timp ce D-aminoacidoxidaza se intalneste la multe bacterii Gram negativ; b) dehidrogenaze, dintre care glutamat-dehidrogenazele NAD ii NADP dpendente, au un rol najor in utiliza.rea N (ionul de amoniu din mediu): c) enzime avand ca substrat specific un singur aminoacid cu mecanisme vadate de reactie: asparginaza, glutaminaza, aspartaza, histidaz a, atginaza etc. DupA indeplrtarea grupei amidce, scheletul de carbon intrA in reaclii degradative proprii mai ales in ciclul acizilor tricarboxilici.

cu

producerea

de aminc

li

Sinteza aminoacizilor Acest proces implici fixarea azotului pe lanlud carbonico preformate (mai ales cetoacizi). Azotul este luat sub formd de azot molecular (autotrofe), NOr, NO3, amoniac, sau de grupurc

aninice GNH2), 6eterorofe).

Bacteriile autotrcfe care folosesc azot molecular. fl

aminoacizilor are loc neoxidativ si ireversibil, sub acfiunea unei decarboxilaze specifice fiectuui aminoacid, avand drept coenzimd piddoxal-P. in urma acestci reaclii se formeazd amina corespunzdtoare 9i bioxidul de carbon, Formarca de amine (bazice) rcprezinti un mecanism de tamponarc a pHlui, care tinde spre aciditate, prin acumulara de produgi do fermentalie acizi. CAnd pH-ul scade sub 6, este activo0l
52

. Decarboxilarea

transformi in amoniac (nu se cunosc mecanismele), iar acests crto fixat pe acidul alfa-cetoglutaric, sau acidul glutamic $i plin transarninare se formeazi alti aminoaclzl. Heterotrofele, cu un grad mai inalt de parazitism, lblosc$c pentm oblinerea aminoacizilor necesari, reaclia de transaminarc, catalizatA de transaminaze specifice, care necesitd prczenla NAD Si piridoxal-fosfatului. Transaminarea este reaclic dc dezaminare, prin care gmparea amino GNH2)a unui aminoaoid este transferatd in pozilia alfa a unui alfa-cetoacid, care astfcl devine un aminoacid nou, 1n timp ce primul aminoacid (carc u pierdut gruparoa amino devine cetoacid). Unele bactcdl heterotrofe nu-$i sintetizeazd nici pdn transaminare dcc8t un numar restrans de aminoacizi, ceilalli ii ia ca atare din msdiu (aminoacizi esentiali). In concluzie, ln ceea ce privegte legatum cu metabolismul glucidic, se pot distinge trei cii de biosinaeza a aminoacizilor, pc baza prelutuii scheletelor carbonice de la glucide: . glicoliza anaerobl @MP), de la acid 3P-gliceric se poutc ajunge la; serind, glicin6, iar de la piruvat se ajunge la: valintl, alanini. leucini: - guntul pentozelor, prin intermediul formirii acidului shikimic, se ajunge la aminoacizi aromatici, iar prin intermcdiul

riboz.ei-sP, la histidini;
53

I I I

Cali,o'^iaFlJ)REA

Eo"rrrlolotl, nt

rlr*olof;,
Ai

It
I

CafioFia

FTOREA

Adcr.rioloSi.

ti

virusolaeie

- ciclul

KREBS, de la acidul alfa-cetoglutaric, oxalacetic

fumaric se ajunge la acid gluramic $ acid aspafiic. Sinteza protinelor Este uu proces complex carc se desf5toad ln doutr etap: - Realizarea structurii pdrnarc a catenelor polipeptidice, prin formarca legitudlor peptidice GCO-NH), intre aminoacizii dispuqi in ordinea specificati de cnft ARNm. Schematic se realizeazd prin activarea aminoacizilor, legarea lor de ARNIsintetaze (sau enzirne cu pH 5) in prezenta ATP, transpodul aminoacizilor activali, la ribozomi, secvenlializarea aminoacizilor, formarea succesivd a legiturilor peptidice lntxe aminoacizi, ce se dispun succesiv pe suFafafa ribozomului, ln ordinea specifica, codificati de ARNn, eliberarea catetrelor polipeptidice de pe ribozom. - Morfogeneza proteinelor, realizarea stucturii secundarq te4iarc, cuatemare, prin constituirea de legtrtud intra- sau intercatenare (pun1i de hidrogen, fo4e Van der Waals, sau covalerte de tip -S-S-).

Aceasta se realizeazi prin diviziune directd gi rar prin lnmugurire. Ritmul de diviziune este foarte rapid de 1G20 min' exceptie face bacilul Koch care are un timp de 18-20 ore'

I I I I I
I I I
:

I I

Cultura bacteriani Este rezultatul fumullirii gerrnenilor lntr-un mdiu favorabil. Aspectul cultudi depinde de: specie, de varsta cultudi ti de ndiul de culturi. Bactedile pot fi cultivat de : medii anificiale (acelularc), culturi celulare, ou embrionat de giind, animale receptive.

Cultlvara bacterlllor
Cregterea bacteriilor

Este procesul biologic prin care bactedile 1Si maresc volumul, datoriti sintetizftii de noi produgi ti acumuldrii apei. Cretterea este dependentl de raportul suprafalS/volum, este atat timp cat este in favoarc suprafepi.
Multiplicarea baciedilor Atunci cend valoarea raportului este in favoarea volumului
(se inverseazd rapotul) cretterea lnceteazt $i aparc inmullirea.

tineri, virulenli, care disperseazd rapid qi uniform; - culturi "R' (rough) mediul este limpede, germenii se gisesc sub formi de grunji (depuqi pe fundul vasului sau pe perefi), tulburA neomogen mediul. Sunt determinate fie de gernreni avirulenli, npatogeni, sau de germeni patogeni imbeiranifl, care gi-au pierdut virulenla. Uneori cregtera in medii lichide lnai poate fi sub fomd de: la supafafi, ln cazul germenilor aerobi (bacilul tuberculos); depozit gros pe fundul vasului ln cazul germenilor anaercbi, Pe medii solide Produsul patologic se lnsAmenleazi pdn diverse procedee de dispersie. Cultura brclerianl apare sub formi de colonie dupi 4

Culturile bacteriene pe mdii srtilicial ln medii lichlde Determine aparilia unei tubiditill (tulbuari a rnediului apos) dup6 18-20 ole in condifii de crettere specifice bacteriei. In tuncie de aspctul tubiditilii culturilc pot fi: - culturi 'y' (smooth) - tubiditate omogenA, germedi suDt

- yil -

ore.

54

Caliopsia FLOREA

ac te r iologic t

v i ru

v,lo\ i t

C^liopsiaFlnRE{
2. Fazs de

Bactetiolosb

ti

virt sologie

Colonia bacterianA reprezinti totalitatea germnilor rczult4i din multiplicarea unei singure celule bacteriene, ea estc o cultura pura, sunt germeni identici genetic (monoclonali).

Aspectul coloniilor - Colonii de tip "S", smooth = neted, coloniile au suprafala neted6, lucioasd cu margini drepte, de consistenld untoasa, cu un diametru de l-2 mm, se pot detaga u$or, sunt alcdtuite din germeni virulenfi. - Colonii de tip "R', rough = aspru. Coloniile au suprafafi asprA, rugoasA, cu margini neregulate, crenelate, nu se pot detaga o parte din coloni cu ansa, ci doar colonia intreagi. Acesre colonji sunt formate din germeni batrani, avirulenti. in aceastii formi nu se mai pot face identificAri. - Colonii de tip "I!f' care au suprafafa netedi, mucoasd, sunt variante ale coloniilor "S" ale germenilor cu capsull (Klebsiella). Ele au tendinla de a conflua intre ele. - Colonii de tip "G" glossy, sunt colonii pitice lucioase, el rezultA ln ufma acliunii antibioticelor asupra formelor "S" de
germenl.

multiplicare exponentiali sau logaritmici Este o fazA de cre$tere rapidS a numirului bactedilor, Dveaz| 23 ore, curba evolueazi exponenlial pani in momentul in care una dintre substanle nutritiv din mediu este consurnaG sau/9i in mediu se acumuleazi metabolili toxici (factor limitant). in aceastd faza bacteriile au dimensiuni constante, citoplasmd intens bazofili li omogeni, lipsitd de incluziuni. Bacteriile sunt virulente- anligenele sunr ..lJ mai bine reprezenlale. in aceastd
fazE se recolteaze germenii pentru prepararea vaccinurilor.

I t
I I
I I
I I I I
t

nutritiv dtmul de diviziune scade, numirul germenilor care mor devine egal cu cel al germenilor care se divid, deci numirul total al bacteriilor rlmanc ionstant. Aceastd fazd dlrcazd 2-3 zile. it aceasttr fazi se fac identificirile bacteriilor, coloniile sunt bine individualizatc
Bacteriile din colecliile purulente (abcese) se alla in aceasti faztr. 4. Faza de declin Consumarea substmtului nutritiv si acumularea de metabolili toxici duce la moartea majoridlii bacteriilor. Celulele rdmase vii sunt batane, i$i pierd virulenla qi patogenitatea. Faza dureazd 2-3 luni. in aceasti fazi apar sporii. Aceastd evolutie se obline $i in macroorganisme. Culturu bacteriana, remane permanent tanarA, deoarece mediul de culturl nu igi pierde elementele nutritive,

3. Fa"a stalionati Pdn consumarea substratului

I t I

Curba de creqtere a bacteriilor Populafia care rezulta prin diviziunea unei bacterii cre$te ln progresie geometdcd cu fttia 2. Timpul necesal pentru dublarea populaliei se nume$te timp de dedublare sau timp de generatie. Dinamica realtr este caracterizati printr-o curbi cu patru fazet 1. Faza de lag In primele 2 orc, numarul de indivizi este aproape constant (faza de laterltA), ea este o fazA de acomodare a germenilor la noile conditii de mediu.

)o

57

t'
CahoFia FI,oREA
8ac t.tlohr h

tl

vbusolo|ic

I
i

CaltodaFUJRf,A

Bactcriologie

ti tiratolo\ie

Figura 4 Curba de multiplicsrr

r bactrlllor In cultud
Capitolul

IV

Virusurile

c.)

DEFINTTIE Virusurile reprezintd o familie deosebitd de agenli infecliosi care diferi fundamental din punct de vedere structural si fiziologic de celelalte microorganisrne, au dimensiuni foarte mici, cuprinse intrc 20-300 nm. Dupi A. LWOFF, virusurile sunt "entittrli
infectante nucleoproteice, potential patogene, poseddnd un singur tip de acid nucleic, incapabile de crcttere 9i fisiune binarn, lpsite de infornatie genetici pentru sinteza unui sistem energetic propriu gi necesitand peDtru reproducere, ribozomii celulei

c-\:tze(:15S:.'t,

gazdf'. O padiculi virali (virion este fomat din albumine ii acid nucleic, ADN sau ARN). Acidul nucleic (nucleotid) este lnconjurat de un invelip albuminic protector, care ii conferi aspectul gi strucrura specificI. Inveligul de albumiDi se nume{te capidd. Aceasta stabilizeaza $i protejeazd genomul viral, iar in cazul virusurilor neanvelopate, are rol in fxarea virusului pe receptorii specifici pe membrana celulad. Unele vinsuri preziDtii la exteriorul nucleocapsidei un inveli$ extern numit peplos (anvelopi). Acesta este de naturi lipopoteicd, ir peplos pot fi implantate (de cele mai multe ori) structuri glicoprcteice (spiculi), codificate de genomul viral, ce Foeminl la suprafata lnveliqului extem Fala iDtme a anvelopei este tapetatai cu o rnatdce de natud pral,icf Q)rotefiLa matri.r sau proteina M). Anvelopa stabilizeaza
59

58

!
Caliopsia FLOREA
R acte

tiolori. $ i virurolotie

Caliopsia FLOREA

B acle

rioloq ie t i vna|oloAL

nucleocapsida, iar spiculii conferi antigenicitate ti ajuta la fixarea yirusurilor arvelopate pe receptorii celulari. Virusudle sunt lipsite de echipament enzimatic producdtor de energie qi de metabolism propriu, sunt parazili intracelulari obligatorii Si se replica cu ajutorul celulei infectate. Pot fi cultivate numai pe medii celulare (culturi de celule, ou embdonat de gdind gi animale de experienfd). Nu sunt sensibile la actiunea antibioticelor, dar sunt sensibile la interferoni (IFM.

indirect) a informatiei ln prcteina. Astfel ARN-ul tradus dircct o tuanscriere prealabili, este considerat cu in proteind" pozitiyi ti est notat conyen{ional ARN (+), ln tinD polaritate ce ARN-ul hanscds int6i intr-un ARN complementar ti abia apol ln proteinb, este considerat cu polaritate negativi li este noirt ARN G). Taxonomia virali cuprinde: ordin, familie, subfamilie, gon,

6ri

specle.

Taxonomie

pentru Taxonomia Virusurilor), umitoarcle camctere fizico-chimice ale virionului sunt folosite pentru gnrparea virusurilor in familii: - natura chimicd a acidului nucleic viral, - simetria capsidei, - prezenta sau absenta lnveligurilor pericapsulare, - diametrul capsidei pentru virusudle cu simetrie helicoidab numerul de capsomere pentru virusurile cu simetrie cubica (icosaeddci).

Conform

ICTV

(Comitetului Intemalional

Nomenclatura este internationali Ei se aplici la tosir virusurile (indiferent de regnul parazitat). Ordinul reunette familii de virusuri care posedi caractcro care le diferenJiazi de alte familii qi are sufxul rircles. Familia intunette caractere comune (morfologie distinctf, a virionului, organizare genomici specificd), care nu se intelnesc lg alte virusud $i este desemnatA cu sufixul viidde, Subfamilia se g6sesc in irteriorul unei familii, se utilizeazi
sufixul

rirtue.

Genul este un glup de specii care posedi caracterclo

familiei, dar au gi alte particularitaf, au sufixul vrruJ. Specia reprezintd grupud de tulpini virale ce se deosebesc pdn prezenfa uno! gene, care codifice aceste diferenle. S0 exprimi firi sufix, specifica{iei de virus adiugandu-i-se numelc integ: virus gripal, virus Ebola. Exemplu: Herpesviridae, subfamilia Alphaherpesvirinae, genul Simplex virzs, specia Viras herpet

!i

Icosaedrul este un poliedru cu 20 de fele triunghiulare echilaterale, 30 de muchii 9i 12 vdrfuri (venexuri), orientate dupt axele de simetde. Conform ICTV exis6, pand in anul 2003 aprox. 4000 de specii de virusuri ti peste 30.000 de tipuri qi subtipud, care sunt pistrate in cenhe de referinti. Pe baza natudi chimice a genomului viral, se imparte in: dexoxiribovirusuri qi, ribovirusuri, cu genomul alcdtuit din ADN, rcspectiv ARN. In tunclie de simetria capsidei, helicoidald sau cubic6, virusurile se grupeazd 1n clase: dezoxlhellca, dezoxicubica, ribohelica, ribocubica. Poladtatea ARN-ului genomic a fost stabilig mod convenlional in nport cu posibilitatea de traducere (diret s0u

familia

simplex serctip 2.

DEZOKRIBOYIRUSURI Virusuri ADN invelite Familia POXVIRIDAE au dimensiuni de 220-4501140-260

nm, structurA complexd, cu ADN dublu catenar, liniar. Subfamilia Chorulop oxvirinae (pox\t'tts\nile vertebratelor).

ln

60

6l

CaliopsiaFl-OREA
Gemrl Mhopowirus

Dact.rlologt ttvtruoloSi.

speciey'grup: V, wrlolh, V. vaccina, acestea pot da variola respectiv vaccina. Tot din acest gell se vor enumera virusuri care pot genera zoonozc cu eruptii localizate sau generalizate la animale; V. pox bovin (cowpor), V. pox al maimulei (/4onkey pox). V. pox al ratonului, V. ectromeliei (la goarece). Genri Parapoxvirtts: V. orf (dermatitd contagioasd); Pseudocowpox virusuli (nodulii l6ptarilor). Geml Molluscipoxvirus: Y. molfuscwn contsgiosum (da\ negi). Ealr|ilia HERPESVINDAE au dimensiuni de 160-20O nm, capsida este icosaeddca, cu ADN dublu catenar, liniar. $tbf amilia Alp hahe rp e svir ue Gentl Simplexviras: V. herpes simplex 1, 2 (dau herpesul la om)i V. herpes (simiae) carc poate da encefalita; V. mamitei bovinelor (mamita). Gellli Varitellovitus: V. varbclla-zoster ( pot da vadcela ti Zona Zoster); V. pseudorarabiei (afeqiuni ale porcilor). Sabf rmilra B euherp e sirinae Genal Cynnegalvirw: V. citomegalic (infeclii congenitale, pneumonii). Genul Muromegalvirus: V. citomegalic al goarecelui. Gemtl Roseolovirus: V. herpetic uman 6 pi 7 (roseola). Gentl Lrmphocryptoyiu: V. Epsteio-Bar (mononucleoza infeclioasd, limfomBurkit, carcinom nazo-faringian). Subfamilia @zrzraher? esvirinae Gentl Rhadinoirus: V herpetic uman 8 (sarcomul Kaposi), Herpesvirus saimiri (afecliuni ale maimufei). Famllia HEPADNAVIRIDAE Au dimensiuni de 40-50 nm, capsida icosaedricE, cu ADN circular bicatenar, pa4ial monocatenar.

cu

I
I

Caliopsia FLOREA

Back riolo I i. t i vi/ur olos

i.

mamotei,
bepatocelular).

Gen,i Orthohepafuuri|ur: V. hepatitei B,

hapatitei veveritei (dau hepatiti, carcinom V. hepatitei

v.

Genul Avihepadnavirus: V. hepatitei ruIei de Peking, V. cocostarcului gd, Virusuri ADN neinvelite Familla ADENOVIRIDAE: dimensiuni 70-80 nn\ capsida icosaedricn. ADN dublu catenar. liniar. f'ewli Mqstadenovirus: Adenovirus (adenovirusuri la mamifere), dau af4iuni respiratorii, oculare, entrite, potenfial
oncogen.

Genal Avfudenovirus: Adenovirusuri la pdsiri. Familil PAPILLOMAVIRIDAE: dimensiuni de 55 nm, capsidi icosaedrici, ADN dublu catenar, circular. Genri Papillomavirus: V. papiloamelor umane (papiloame, condiloame, asociere cu tumori maligne); V. papiloamelor mamiferelor; V. Shope (afecliuni tumorale ale iepurilor). Familia POLYOMAVIRIDAE: dimensiuni de 45 nm, capsida icosaeddcd, ADN dublu catenar circular. Genul Polyonavirus: VJC (leucoencefalita multifocah progresivd, infclii renale, infclii rsptatodi); VBK; S.V. 40 al maimulei rhesus; V. polyorna a goarecelui; V. limfotrope al maimutei (dau aferliuni tumorale). [# au fost lncadrate anterior cafamilia Papovevbidazl. Fsm ia PARVOWMDAE: dirnensiuni 18-26 nm, capsidi icosaedrici, cu ADN mooocatenar liniar de sens + sau -. Subfamilia Panoirtuae Gemrl Erythrovirus: V. Bl9 (autonom), poate da edtem infeclios, anemie aplasticd. Genul Pavovirus: V. bolii Aleutine a nurcii: V. rozitoarclor, yitlor, felinelor etc. (enterite, hepatite, encefalopatii). Genul Dependovirus: AAV (V, asociat adeoovirusurilor) tip l-5la om, tip 4la maimul6; sunt virusuri defctive.

ol

Bac te r io Io I i x t

v i,.ux

oh X i t,

RIBOI'IRUSURI Virusuri ARN invelite

*"ii:ilffifilfiL?';"fl

fi :::"il)
:

50_70 nm. capsidd

bovjnc (poflt{ *::"::it''* *ffifr tilgoaiui l:.,ffi t.T* ?,,,;li; bovindr; V. jigodiei cunin" ":;ffii'

Ge^nul.

Morbihvirus; V. rujeolos (produce

:*i.ri.x',"#iT#'";l*:

J 3#:,il';'T:l";::
50 nm' cansidei

,*o,rra,"#f

Subf amilia pn e u n p n e um ov i r u s :

oiriae

V. respirator

sinci li al unun

(intirlil

Genul R lriyitls: V. rubeolos p.oduce rubeor,. Famiria r rnvt w tiifiii.,ctre

'-'?;Ti H#,7,T#1,*il,:iH;40 :ff:jnifl ,i:;:,il[ft $","#ili'Ji"li,i',i.f

Genul Hepodvitus: V. hepatter C (heparira C). Uenu,l p?sryriz.r: Virusurile uirelor porcito-r.
Sl

1'i' ti:fli l:i;'Jffiljfl HH:l'rffi ,11;,1 ;,'ilili',ji.":ffi*iffJi"l,;,..ii il ;,,"jT j:,ri",:,xf

"^

Fa\ilj?

.nItABDOVTRTDAE: dimensiuni de t3G380r(!lt,r " "" tiniur. scn*

",i,.11tr,,,";

*r1,llrjyrj-",
!"-if.? __.

V. rabic rproduce rabia).

",0,;"il]';",;o,f ffi "if i,Jf ,"X1trT:r;le,80r60nrn

",-,i{tj,ii:i,ll,f, ?"*:,:J:i::}';"i'il:'-rnx,n,,,, -"I;:,,,r#r'fr.r,#fl 3li:,T.,J;,,:.il,ll".j;l1u*","""'',

Genul Infiuenzavirus Genul Influenlavirus

ll

;1.,",::1i1,,,,;T,;;e,,i;J;il;#,:T.ITill,il.1i,iXi;
n"

^,,,,r.::xj

^Coronayriur: Coronavj

i{;#,:i'i;ri""'#:i?ll.
**Ir"#1

ORTHOMYXOVTRIDAE: dimensiinl ctc tt0_t2(l monocatenar rini,,, ,,cn,. 1ij,

't8iJri flfira:

v' Beme'

Breda

carc

por da afecf uni

...,o,.l,lluuf

PAMWXOVIRIDAE: dimensiuni de I50_j00 -_ l"t:ll - --" s"n' {-)." Tfi'r1ffil#;?#RNronocarenarlinia.. o""''to virus: pa.'gripal uman

Ordinul M O N O N EGAV I RALI S

At V. eriDat A B: v.trifpat a Infiuenzavitus C: v-gripalc

Thogorovirus:

^*
V.

tl

roare genurirc prrxhrc

"'

-.^^,,9..1u, arecpunr respiratorii

ThoSoro; v. Dhori carc dru

l. 3 {dau

infccrij

^-_,l"T,tj3 capsrda helicoidala. segmerte circulare.

BIJNYAVTRIDAE cu drmensiuni de 80-120 n|lt, ARN monocatenar ltniar, sens G), din :l

;[f iij,ii[i#'J3ff''"y,.,i]l'ifi il[1:,3,,1*'i1; alc

O",nf."#

V. Californiu: V, o....-9"nut uwamba care-pot da encefalite. meningrre. Hdntivhusi v. Hanban (produce febra hemoragicil

Bunyavirus,: V. Bunyanwera;

l
a

I I

I I

Caliopsia FLOREA

"t

"-ri",u,"r,rrffi *.flTJii3"*ffffi-jfftx
,"*",f;il*r"i:#"''"' v.

j:T:ff ,11,,j,3f;,.11"1t

."..*,*';**t*@
REA

Caliopsia

conomeningirei linrocjtare

""^,jiTjf#ffifff fi ;:"::T:i;:T"*:.,:T,,1Tl

#*b:'{{i[1] x'f;tr, :".f,rT i+ff ::;n;i 111r ""''r::'f ###jfj',l#i,#,rur,tr#j:#flJ;

-HftF##i,t"-dff:;:;:'.-,
*-%i:f
.

?Hfj"j:;3;11", ifl,I"'"',,

Rous.

neoprazi

i,

e,i*ffii..;*n+*i*..1,:n::d#;
Jubf amilia Lc ntiv irinae

j"'*'ffi*,_ffi;****.$::,:i#:_;
"*,iilo,i;rl""o#fi':J:"ffi ff ;r..ffi
din,cariciviridae,

**ruruffi*
;-..-!,hf)iN:'-:

,*ff""*rff;,:i.""fi,ff*t;#,
ruus-uri ARN neinvelite

care dau SrDA:

srv

-##i#ii#,{ii!ffi;:::'
J

"_.,#;if;{f1ff,ffi .16u

de,2 7.30 nm

67

Caliopsi^

F|IJP.EA

Boct.tioloqi.

ti virrsoloSi.

Caliopsia FLOREA

I act. rioloei.

t i !;rusologie

Capitolul V

Genetica microbiani

cromozomul are o lungirne de mm gi are o formi circulara, dimensiuni imense raponat la dimensiunea celulei. Prezinti lnsi uD aranjament spatial special, realizat printr-o ,,lnfd$urarc" sau ,impachetare", ce ii permite se ocupe in celuli un spaliu foane mic ti care expfici totodat6 aspertul de structurtr fibrilari pe care 11 prezin6 materialul nuclear bactedan Componentele unul cromozom sunt: Gena este o mici po4iune a genomului, o secvenlA anumite de nucleotide (dispuse liniar), care codificd informatia penfu o

general qi deci 9i cel al geneticii bacteriene este constituit din studiul eredit5tii organismelor vii. Prin erdltate se intelege capacitatea organismelor vii de a transmit dscendentilor caracterelor lor distinctlve de specie. Genomul (matedalul genetic) bacterian ste totalitatea determinanlilor genetici ai bacteriei. Genomul este organizat in: - nraterial genetic nudear (cromozomul); - materlal genetic extracromozomial. Ambele tipud de naierial genetic asigurd ereditatea. Genotipul este totalitatea idormaliei genetice pe carc o

Obiectul geneticii

ln

proteini. Cistronul ste cea mai micd subunitate a genomului, care codific6 informagia pentru un lant polipeptidic Ai poate fi un
sinonim al genei.

Codonul este unitatea morfologicd formatA din 3 baze azotaie succesive, care codifici inserarea unui andnoacid intr-un
latrt polipeptidic. ADN.ul este format din: - baze purinice: adenini (A) li guanind (G); - baze pirimidinice: citozini (C) $i timind (T).

posedd un anumit organism,

Fenotlpul este lotalitatea cajacterelor exprimate de un

organisrr el poate prezelta vadatii imPortant, carc sunt in mare misultr influenfate de condifiile de mediu. Modifictrrile in fenotip survenite ln timpul vielii unui organism nu se transmit descendenfilor, in timp ce orice alterare a
genotipului va afecta 9i descenden;ii. Ma0erialul genetic nuclar (cromozomul bacterian) este format dintr-un ADN dublu catenar, helicoidal, care detine informalia pentu tuncfiile vitale ale bacteriei. Celula bacteriand este haploidi pentu cA arc un singur cromozom (un singur lanl ADlg. Cromozomul nu est invelit de membrand nuclearA, vnind in contact cu citoplasma. Desfalurat
68

ARN-ul este format din acelea$i baze pwinice pi pirimidinice, dar timina (T) este lnlocuiti cu uracilul (U). Pe matrila de ADN, ARN polimeraza, ADN-depenrenta, sintetizeazd un ARNm (mesager) complemntar cu po4iunoa do ADN respectiva, care la nivelul dbozomilor este decodificat ln
proteine.

Materialul genetic xtracromozomial Este format din ADN dublu catcnar, helicoidal. Detine informalii neesenfiale pntru baclerie carc se pot pierde f6rtr a afecta viata bacteriei, contribuird la variabilitatea bacteriantr.
Acest material este reprezentat de mai multe formaliuni.
69

CaliopsiaFLOREA

Caliopsia FLOREA

Bo. te rtalo I

e t

i v i 16 oloS i e

1. Plasmide propriu-zise, care sunt lbrmaliuni dc ADN circula.r, nu se integrcazi in cromozom, sc alld numai in staro
autonomA. Ele au capacitatea de a se replica autonom. Se cunosc mai multe felud de plasmide. a. Factorul ,,R" de rezistenfi. Confine una sau mai multe gene car codificd rezistenfa fale de unul sau mai multe antibiotice sau chimioterapice; poate sa delini $i un factor de transfer al lezistenlei (gena ,,RTF"). Este o gend care codifice sinteza unui

canal propriu de conjugare, chiar in lipsa factorului ,,F'. Se multiplici independent de ritmul de multiplicare a cromozomului. b. Factorul ,,col", deline informafia pentru sinteza unor substante cu acfiune antibacteriana (colicine). c. Factorul ,,Fo', este un factor independent in citoplasmi. d. Bacteriofagul, ca factor independent in citoplasma, cand este inserat in cromozom devine bacteriofag temperat. 2. Episomii sunt formafi din ADN dublu catenar, helicoidal, de fo.rna circulala. Se pot gasi in stare autonomi, sau integrali in cromozomul bactedan. Integrarca se face prin scindarea inelului cromozomial, integrare ti apoi refacerea inelului. Sunt formafi
din:

factor) care codifica sinteza unui canal de conjugare, pilul F. Factorul ,,F'a fost descris la E coli (tulpina Kl2). In funclie de prezenta acestui factor se descriu 4 ripuri de bacterii: (1) tr', bacterii ,,femele", nu au factor,,F"'Si nici pilisexuali; (2) I*, bacterii ,,mascule", care prezintd un factor ,,F" autonom in citoplasne precum qi pili sexuali; (3) Hfr (high-frequency recombination). Sunt celule cu inaltd frecventi de rccombinare, au factor ,,F' integrat in crom0zom; (4) F', au un factor ,,P' autonom in^ citoplasmtr, dar care a fost desprins in prealabil din cromozom. Intrc celula F, masculd sau donoare gi celula F- , femeltr sau acccptearc, are loc un
70

a. Faclorul

,,F' (fertility

transfer de matedal genetic, plasmide sau chiar fragmente din genom. Prezen,ta factorului de fertilitate reprezinta prima diferenfiere pe linie filogenetica. b. Bacteriofagul, paJaziteaz| celula bacteriale, Iiind un virus adaptat. Se poate prezenta sub 2 forme: (a) forma virulenti, se multiplicl pe seama celulei bacteriene !i apoi o lizeazd; (b) forma de profag (bacteriofag temperat), acesta se include ln genomul bacteriei, reptcandu-se odata cu ADN-ul nuclear. Inse4ia in ADN se face rupdndu-se 9i ADN-ul nuclear 9i profagul intr-un anumit locu.r. Acest profag poate aduce caractere noi bacteiei care cattigA prin hansduclie (fenomen de variabilitata genetice). 3. Secventi de inser$e (SI), sunt secvenle foarte scurte de ADN, care nu detin informalia necesara codifictuii unei proteine, dar prin inserarea lor tn cromozom sau in plasmide gi episomi duc la modifictui ale expresiei fenotipice. Aceste secvenle de inse4ie nu se pot replica autonom. 4, Transpozoni (Tn), sunt secvente de ADN liniar, de dimensiuni superioare secvenlelor de inse4ie, care delin inforrnaJia pentru sinteza uDeia sau mai multor proteine, in general in legetura cu rezistenla la antibiotice. Acestea se pot muta dinlrun locus in altul in cromozom, sau in plasmide. Nefiind in starc autonomA nu se poate autoreplica,

il

Dupi cum se ftie, potdvit modelului lui WATSON

variabilitatea geneticd la bacterii

9i

CRICK (1953), molecula de ADN este reprezentata in lumea vie, deci gi la procariote, de un dublu helix constituit din doul lanluri complementare polinucleotidice (cu ca{acter de polimet, format printr-o repetare de unitafi dezoxiribonucleotidice, esterificate. In fiecare dinre aceste lanluri, elementele camcleristice ale uniteilor dezoxiribonucleotidice, adicd bazele azotate, purinice $i

'tl

caliopsia

FLOREA

Bod.'

rl'8ir !ry!!!!!Ai:

CalioptiaFll)RE|

Rocte riologic

tivitttsdnNL

piimidinice, sunt odentate lntr-o succesiune specifictr dc-a lungul unei ,,coloane" a1c6tuiti prina-o alternanld regulat[ dc dezoxiribozd 5i grupiri fosfat. Cele doui lanfuri sunt menlinute faln ln falA prin punfi de hidrogen (legdturi de naturd elecrostadca), ce se realizeaz' intre bazele azotate aparlinand celor doui catene. Legaturile de hidrogen (datorita condifiilor stereochimjce) se pot realiza numai intre bazele structural complementarel adenini 9i timintr, intre guanint $i citozini' aceasta situalie reprezinti principiul "!!ql!gkdl!4@fi ea
determind complementaritatea celor doud lanturi din molecula de

desfacere a dublei catene este incompletd, molecula dc ADN ln curs de replicare ludnd forma literi ,,Y". Fiecare dintre ,,bftllalo'l acestui.,Y" va servi drept matrice (model) pentru dilipuncto0 ordonati a bazelor complementare, sub forma unor lanluri nol, atalate de propdile lor,,matrice" Prin punli de hidrogen. Acc$l proces se realizeazi progresiv $i sincroniza

ADN.

Structunl molecula de ADN (daca nu se line seami de spirala sa), evoca aspectul unsi scdri, in care cele doud coloane, alcatuite din dezoxiribozd alternend cu grupari fosfat, fomeazi

repllcllfo progcnc (10 ,,semiconservativ6", deoare.ce cele dou[ molecule ADN conlin fiecare cate una din catenele parentale, de curc c$tc legatd o a doua, complementara nou sintetizati. Ereditatea reprezinti pistrarea carecterelor de speclt' t ADN-ului cromozomial, prin replicare semiconservstivl.

Acest tip de replicare se numefte

Variabilitatea reprezinti aparifia unor modlflclrl fenotipice la celulele fiice, care pot fi de scurti durottr tt0u
dfinitive.

sustinerile laterale, iu bazele azotate sunt grefate pe cele doud coloane catre interior si situate faF in fafa, sugerand treptele scarii. Datorita succesiunii caracteristice a bazelor azotate, informatia geneticd poaie fi inscdsa in macromolecula de ADN sub forma unui rnesaj codificat, specificitatea caracterelor ereditare fiind determinatA tocmai de o anumita secventa a bazelor, in structura acestuiaVariafiile de confinut cantitativ, in ceea ce prive$te bazele azotate $i alte omologii referitoare la stuctura chimicA in moleculele de ADN de odgin diferita, sunt folosite in ultimul timp &ept criteriu taxonomic important Pentru clasificarea bacteriilor. Modelul lui Watson $i Crick ingaduie intelegerea nu numai a modului ln care este lnscrisd informalia geneticd, ci $i mecanismul replicdrii ADN. Replicarea este initiatd printr-o despicare longitudinaltr progesivd a moleculei dublu helicoidale (analogia deschidcrii unui fermoar), prin ruperca succesivi a punlilor de hidrogen dintrc bazele azotate complementare a celor doui lanfuri. Aceasll
72

durati, care nu se tansmit descndenlilor gi apar sub influcnll unor condi.tii de mediu, fiind limitate de caracterele genotipului
exlstenl.

Variatiile fenotipice, sunt va.rialii adaptative, de scultll

genotipice modificirile apdrute sunt definitivc' la nivelul materialului genetic, se tansmit la descendenli plin

in variatiile

replicare.

Modificirile la nivelul materialului genetic . mutatii genetice - lransfer gi recombinare Senetici.

A. Mutatiile

au loc prin:

".,"*ff #".::.:1,9':iiJlll'Tfi:'i";iJ5:':?:1,:,f bazclor auioreplicarii. \4ulaljile presupun modificarea secvenlei

ffi *""i:T;j,":"
mut nt.
'13

i","XTllit

j:trJl'J,l

ji:?yff ;'lf ["b":"'llif"J:l

I
t

li

I I I I I I I I I I I I I
I

caliopsiafl.orc.A
1.

Boct rloloth

tl

vh,,r]ologL

Caliopsia FIOREA

Bocte rioloq ie si

irwolopie

Schimbirlle care apar in cuNul mutrflllor !unt!

a. inlocuirea (substitulia)

unei bozc purinicc

sau

piitrfdinicei
b. c. d. 2.
lnser,tia unei baze noi; delefia, suprimarea unei baze sau a unui grup de bazi inversarca ordinii anumitor baze. Mutatiil pot lir
a. spontane, b. induse.

matedal genetic hansferat, (excizie ii integBre prin substitufie), rezultAnd o aoui celuli cu noi caractere genetice. Tranderul 9i rccombitrarea genetici se pot realiza prin 3

modahnli:
aansformarea. 2. transducti4 3. conjugarea.
I.

a" Muta$ile spontane sunt gregeli de copiere in timpul autoreplicirii daroritd vitezei de autorcplicare. Din aceste mutafii fac parte $i cele prin care unele bacterii ca$tigi rezistenli la antibiotice. Aceste mutat'i sunt lare, aPare o mutatie la 10'-10'
baze copiate.

l. Transformarea a. Celula bacteriani rcreptoare, carc suferi procesul de transfolma.ne, preia molecula de ADN transformat din cromozomul celulei donatoarE cand se afla inr-o anumita stare fiziologicd trumitd stare de comDglq4l! ti caro, de obicei, apare in
faz a exp^orenliali.

b. Mutaliile induse sunt datorate unor factod inductod carc determin[ modificarca secvenlei bazelor azotate: - substaole chimic (Gbromuacil, 2-aminoPudna, etc,); - factori fizici (radialii UV 9i X); - factori biologici. c. Mutafiile pot fi punctlforme, atunci cind modificdrile afeceaztr o singurd pereche de bazE az/jfate sau extinse atunci card mutatiil modilica scvenla nucleotidicd pe o lntindere mai
mare.

b. Io aceastil stare a bacte{iei rceptoare, ADN-ul transfomnt poate sffibate peretele $i membrana pla$natici, c, Primirea gi integrarea unor fragmente de ADN transformat se face cu ajutorul unor receptod crcrnozomici 5i pe calea recombinirii genetice (crossing-over).
2, Transduclia Reprezinti cAgtigarea nnterialului genetic pin intermediul

bacteriofagului. alta bactede asdel: dupa inlegrarea bacteriofagului ln genom acesta devine profag, anumile condifii profagul (bacteriofagul tempqat) poate rcdeveni vimlent. Se desprincle de genom ti anteneazA cu el o parte din genele propdi ale bacteriei. b. Ultelior, intland ln alta bactede $i devenind profag include h genomul acesteia Si genele desprinse. c. Fagul se lumette tramductor, iar bacte ile se numesc

a. Bacteriofagii pot aduce material genetic de la o

B. Tiander gl recombinrrt gentici Pentru a realiza acest tip de variabilitate genetic5, este nevoie de o bacterie donatoare de la care se face transferul de material genetic la o bacterie recept@rc. Transferul ln geDeral se face ln cadrul aceleiaqi specii sau lntre specii bacteriene strans tnrudite. in cadrul transferului se tmnsmit fragmente de ADN sau lntreg genomul celulei dooatoare, Recombinarta genetictr are loc in celula rcceptoare, in care integul genom al recptorului se combinl cu fracliunea de
1A

in

tmnsductanfi. d. Tipuri de transducfie: 1. specializatd (restdctir6);

Caliopsia

Fl-oREA

Eacktiolosic

ti irusoloSl?

CaIiosiaILOREA

Aack oto?i. ,i vitu otogi.

2.generulizalf (ln caxe genomul viral codificl informotis pentru anumite pentu un factor morfopotic

ti

in

bacteriane). e. Coversia lizogenlci este un caz de tansducfie carc consttr modificarea genomului bacterian numai prin inserarea bacteriofagului ca atare. Frecvent o bactede nepatogeni dovine patogent prin capacitatea cattigaui de a sintetiza exotoxine (bacilul difteric, steptococul). Bacterllle lizogene (cele care

Ducleaze): 3. abofiive (cu

lizi

Capul Misoard cca, 100 nm lungime, avAnd un diamebu de cca.60 nm. ConfiDe ADN-ul viral (genomul). ADN-ul viral are ln loc de citozine, 5-hidroximetilcitozinA. Foma capului este icosaedrictr, ADN-ul este fuconjurdt de un lnvelit proteic, capsida, forrnata din subunitaf i prcteice, capsomere,
Coada
elemme.

prezinti fenomenul de conversie lizngenico manifestl noul ciracter cat timp gtzduiesc pmfagul. Bacteda lizogene sintetizeazi noua substanti ln urnatoarele situatii; fie noul
caracter este codificat de gene fagice care rdman nereprimate, fie gena rcspectiva se afld ln genom fiind represatd, iar pdn inserarea bacteriofagului este depresata prin modificarea distanlei dinte genl gi represor.

Este formatd nurnai din proleirc

ti

prezinta mai multe

3. Co{ugarea Spre deosebire de transformare 9i transducfe, conjugarea este un proces sexual $i este rccesar contactul dirct dinfe celula celula receptor. Reprezintd transferul de material donator genetic de la donator la acceptor prin canalul de conjugare realizat lntre bacteriile F gi cele F. C-elula donatoarc poseda factorul F. Prin canal tIece citoplasmi in carc este anhenat material genetic cromozomial $i extmcronnzomial. Co4iugarea esie cale.a mri frecventl d clgtigare a rezistenfel la antibiotice'

ii

(!{

a. Un tub cilindric cu lungimea de l0O nm ii diamerul cxten de 8 nm, numit cilindrul axlal. b. Un marton prcteic, numit teaca cozii, avand diametul de nm gi lungimea de 80 nrn, teaca este formati din aprox. 144 16 unititi proieice dispuse in inele aranjate helicoidal, cete 6 pe secFune. Proteinele din aceastE teace au proprierifi contractiie, puthnfu-gi reduce lungimea la junAtate din cea iniliald. c. Gulerul cozii are formd de disc hexagoual cu dianetrul dc 3540 nm, este situat in partea prcximal5 a tecii cozii, d. Placa baz:li are formi asemaqAtoarc cu a gulerului cozii, oste situatA ln paftea distah a tecii. De colturile ei sunt ata$ate crolete. Crc$etele sunt subunitili proteice cu care virusul se fixeaztr pe suprafala bacteriei. De acoste crc$te se prind filamente proteice, numite llbrele cozii cu dianetru de 2 nm gi lungime de l30.nm. in stare d repaus aceste fibre sunt atatate de-gulerul
coz1t.

BACTERIOFAGUL Bactriofagul este un virus adaptat pamzitjlrii celulelor bactedene. Stuctura morfologicd este complexi, fiind format din: cap ti coadi-

Funcliile cozii sunt de prctectie, de ata$are a bacteriofagului, de penelrare a genomului viral in bacterie.
bacteriofagului, iar prcteircle 40 %, acestea delindnd 9i proprietiili antigenice. Bacteriofagul este sensibil Ia agenfi chimici (formol, cloroform) ti agenti fizici (radiafii UV qi X).
grelutarc.a

ADN-ul reprezintd 60 % din

76

t-

I
: :

CatopsiannREA

Dact,rloloih

tl vlrwologlc

Calopsia FLOREA

R a.t.,ioloe ie

ti

virrsoloaie

Bacteriofagul este strict specilic pntru un rnumlt tlp de bacierie, in cadrul aceleiagi specii bacterlGno exlsttr tulPlnl sensibile la tipuri diferite de bacteriofrgi (llzotlpurl). Relafii intre bacteriofag ti bacteri: - ciclul litic (productiv) - ciclul lizogen (reductiv) celula gazdi. Pe suprafala bacteriei existii receptori specifici penfu un anumit bacteriofag Acest ciclu se rcalizaza ln nai multe etape. 1. Adsorbfia bacteriofagului pe supafafa bacte{iei. Mai lntai se fixeaza fibrele, apoi cro$etele. De la nivelul cro$etelor se elibgreazi muramidaza, cadre lizeazd nuteina, aceasta e singun enzind a bactedofagului. 2. Pitrunderea bacteriofagului. Peretele lizat permite intrarca cilindrului axial, in unna contractdrii cozii este propulsat ADN-ul viral prin tubul cilindrului. Contmctarea cozii este dependentd de ATP ti de Ca*. 3. Multiplicarea bacteriofagului. Imediat dupa pftrunderea bacteriofagului apare o scurtd etapA de eclipsa. ADN-ul bacteriei este blocat, iar ADN-ul fagic preia toate functiile de multiplicare gi tfansmite sinteza propdilor lui componente (proteine stuctuale). 4. Maturarea fagilor. Toate comPonentele apdrute se asambleaze, (proteine sfiucturale 9i ADN-ul viral) form6nd bacteriofagii rnturi virulenf i. 5. Eliberarea bacieriofagilor. Bacteria lFi inceteazd metabolismul, inainte lnsd sintetizeaza endolizlna ced.e lizeazd peretele bacterian $i permite elibomrca fagilor maturi.

I
: : : : :

A. Ciclul litic (productiY) Bacteriofagul se multiplica

ln

B. Ciclul lizogea (reduetiv) 1. Fagul pdtrunde ln bactede, ins6 lqi pierde virulenta prin acliunea unei substalre represive bactericne care ifiibn multiplicarea. Nu preia funcfiile ADN-ului bacterian. Se rntegrcaza ca o geni noul ln cromozomul bacterian lntr-r]Il anumit loc6 unde existi omologie geneticl lntue cei doi ADN. Bacteda se rcproduce norylal, bansmipnd descendenfllor gena reprezentat?l de fag. Acest fag avirulent se nume$te profag, fag lent, fag endogen sau fag temperat. 2. Pdn integrarea in genom, fagul modifrcd materialul genetic (su$i de variabfitate genetica). Acest profag are oaeacitatea de a redeveni virulent spontan sau indus, producand liza celulei gazdi. 3. O celulb bactedand poate fi in Iapolt cu bacteriofagul: a. lizosensibili, prezintd receptori pentru bactedofag, pImifalld multiplicarca lor, cu [zA consecutivd a bacieiei; b. Iizegsntr, poartd bacteriofagul sub foml4 de profag, tansmiFndul descendenlilor, bacte ile lizogeDe pot sintetizi

li

exotoxrDe;

h atacul acestuia, Bacteriile lizogene (putitoare de profag) devin, de asemenea, lizorezistente, fiind refiactare la atacul altor
rezistentA

c, lizorezisienti, nu are receptod pentru bactedofag, fiind

I I

I
:

bacteriofagi omologi. 4. Propdetifile bacteriei lizogene a. Rzistenla specifici (,,imudtatea bacteriand,,). Bacteria lizogeni devine rezistenta la atacul altor bacteriofagi omologi. b. Inductibilitatea. Poate produce fagi maturi, virulenli, dupa aqiunea unor agenti itrductod: - fizici mdiatii UV sau X, tempenturi peste 400C; - chimici mitomicina C sau it mod natural (spontan). Acegti agenti blocheazi substanta bacteriana reDresoare asupra faguJui. acesta redevenind virulent.

-. -

78

7q

CanopsiaFLoREA
c.

Bt.k'riolosi. ri virusoloEic

C-dtjopsia

FLOREA

Ba.te rioloA ie t i \) i/ 6 olop ie

Poate purta un fag ,defectir/ care nu se mai poate reactiva niciodatii. d, Poate genera fagi recombinati genetic. e. Contribuie la vadabilitatea bacteriani Drin fenomenele de transductie Si converuie.

Fig. 5 Bacteriofagul (ultrastructura),

Aplicaf iile bacteriofagiei

A. Terapeutici S-a incercat batarea anumitor boli bacteriene cu ajutorul bactedofagilor (infcclii uriDare), rezultatele sunt slabe.

B. Indicator al gradului de poluare al apelor. Se testazd daci apele sunt poluate cu materii fecale prin punerca ln evidenlA, de exemplu a fagllor anti - E. coV. Determinarea sensibittnlii bacteriilor la bacteriofagi ti impn4irea lor pe lizotipuri (tipuri fagice). l. Din punct de vedere antigenic pi biochimic tipurile fagice
sunt identice.

C. Lizotipia.

urmAre$te stabilirea swsei de infeclie (filiafia cazurilor), intr-un focar de boali infecfioast. Se practici in cazul bolilor cu evolutie gravd, infecfiile intraspitalicetti.

2. Identificarea lizotipului

in

c@3er6b.o2ii

cihdrul6x'al

D. Studii de oncogenitate virali. Studii asupra variabilitafi genetice a bacteriilor.

"-1 irii)t{,t..
80

-;,

8l

Bac|e oloth

tl

")I

rologic

Caliopsia FrcREA

Bactet ioloAie $i

vi

rusolopie

Microorganisme patogene sunt microbi care nu s pot dezvolta decat ln organismul omului sau al unor animale gi ln
dauna acestora, iar relalia este de parazitism. Tegumentele $i o parte din mucoase care captu$esc cavitdlile naturale organismului sunt constant populate cu microorganisme, ceea ce alcituie$ls flora normald rezidenti gi

Capitolul VI

Relafiile microorganism'gazdtr umanfi

ale

flotanti
Relaliile microbilor cu gazda umantr pot fi de: comensalism' simbiozl sau Pamzitism. in relalia de comensalism miqobii gezduiti consuma nutrietrti de p suprafata gazdei fdr6 sd-i aducd un prejudiciu' . in relalia de simbiozi se stabileste o cooperare reclproc
avantajoasd lntre

organismului. Numai utl numdr mic dintre microorganismele care alcdtuiesc flom nofinalA, sunt constant $i

iremediabil patogene.

miqobi 9i gazdS Iar in rolalia de parazitism, microbul se dezvolti pe seana qazdei, ii aduce un pt iudi"iu care se poate manifesta printr-o irare de boali, in acesl caz microbii parazili sunt microbl patog{ni. in funclie de acesle relatii microbii por fl: Microbii condifionai patogeni care sunt comensali (de la la cuvintele latinetti:cum = cu !i mensa = masa, deci "a mdnca aceeali masd') sau patogeni numai atunci cand scade rezistenla -

Simpla plezenld a acestor microorganisne patogene pe supmfelele epiteliale ale organismului gazd6, fArt ca ele sA se multiplice, realizeaz6 situalia de contaminare qi nu de infec{ie. Pentu a realiza starea de infeclie, este ncvoie de pAtrunderca fi de multiplicarea microorganismelor patogene ln tesuturile gazdi, Infeclia poate fi urmati. iose nu obligatodu, de starea de boab. III funclie de reactivitatea $i de starea de rcceptivitate sau d rezistenJa organismului gazdi, ln urma infecliei pot apdxea
consecinte vadate. CAnd laspunsul organismului gazda faF de multiplicarea germenilor r6.mAne la nivel umoral qi celular, rezultd slaree de infeclie inaparenl.ii, in acest caz apar purttrtorii de germeni patogeni carc nu prezintA serrne de boald, Numai c6nd rczisienfa organismului fafA de infec{ie este deplqiti survin qi/sau leziuni anatomice apare stareo de tulburfui fulctionale

ti

I I I I

manifestE Datogenitatea numai in anumire condilii. relalia cu organismul a fo"t numita oportunism, imprejurare favorabild pentru a-

antiinieclioasi
sazdi

u g*iet Aceqti microbi i;i

boali.
Embrionul ti apoi fdtul, 1n cavitatea uterin6 a mamei, se dezvolti in conditii stedle. O data antrenat lbtul in caralul de

$ '

Miirobii accidental patogeni sunt contaminanli saprofi{i ai mediului extem 5i comensali sau patogeni care l$i manifestd

ataca gaz oa.

nattere, suprafelele organismului sunt expuse

continuu

caracterul limitat de patogenitate numai ctnd, accidental, capStil acces ln anumite tresutui unde numai pot actiona factorii apdrdrii antimicrobiene.

contamintrxii cu microorganisme din mediul ambiant. Deci contaminarea reprezintd prezenla microorganismelor pe suprafala corpului Fri multiplicare $i ftrd o reaclie din partea organismului-gazdd. Contaminarca nou-niscutului incepe cu microbii dio vaginul mamei, a mainilor pe$onalului care asiste la naiterc, mucoasa nazalS orofaringeane,

de pe

lor

$i

82

83

CalioFia FLOREA

Bac

t. I lo I o si. $ i

vi

tut ologi e

Caliopsia

FITREA

Bact. riologb

ti iwlopi.

microorganisme din aer, de pe supmfet ce vin ln contact cu nounlscutu!, din alimente. Iar colonizarea este multiplicarca unui microorganism pe suprafelele gazdei fird o reaqie detectabila din partea acesteia
(rdspuns

normali

ste constituitd de acetti contaminanli care vor coloniza anumite zone ale organismului uman.

Flora (microbiota) indigeni sau flors microbiani

inflanator)

Ftora indigenl est alcttuiti din flora rezldenti gi flora

flotanti. Flora rzidenttr normali (de-a lungul existenlei'

s-au selectat bactedi perfect adaptat la dezvoltarea ln condiiii chimice si fizice oferite de fiecare regiune a tegumentului si mucoaselor) ;ste alcttuita din specii saprofite (care triiesc ln depozitele de materie orgatrici din coton, spalii iderdentale, carii, subunghial, interdigital, capabile si trdiascn 9i in mediul extem) fi comensale' deoendente rle anumili factori de crettere oferili de celulele (incapabile sd se dezvolte ln mediul exterior) de pe

epiteliilor
mucoase.

Microbiota tegumentulul Este dominattr de Suphylococcus epidermidis $i alli stafilococi coagulazo-negativi, Propionibacterium acn6, Cor)mebacterium spp. 9i specii lipofie Pityrosporum versicolor (Malassezia furfur) cwe aclioneazd asupra sebumu-lui ti altor gdsimi de la nivelul pielii, produc acizi gragi nesaturali, cu ac;iune inhibanttr asupra dermatofrlilor. la nivelul axilei printr-un mecanism asemanator, bacteriile lipolitice sunt dspunzitoare de apadfa substanfelor cu miros nephcut, Acste se gdsesc mai ales in foliculii pilogi, ln glandele sebacee, canaliculele glandelor sudoripare 9i deci sunt influenfate mai putin de sp5lare. Unori acestea padicipl la patogeneza acneei. Specia tempolari mai des intdl-niti este Staplrylacoccus aare!,r, lnstunAnlat6 pe propria piele de purtitorii nazali, alte specii temporar prezente reflectA flola oazal[ gi fecali prezenti in antuaj, de exemplu: spcii patogerc (streptococul hemolitic) sau condilionat patogene, enterobacteriile, acestea sunt intalnite mai ales la persoanele cu standard scizut de igieni pgrsonali.

Flora {lotanti (temporara sau hanzitorie) este reprczentata de sDecii colectate din mediul extern Timpul lor de persistenfd este'redus (zile, s6pt6meni, luni), mai pulin adaptate la condiliile de pe tegumente 9i mucoase, persisttr pe pfu ln numdr mare' In condilii de snnitate acestea nu reutesc str s inmulfeasca' prezenla
lor este nemanifestt. Uneori ajung pe lnvetiquri 9i specii condifionat patogne' oportuniste, care nu depi'esc inveligurile normale, dar favorizate d; anumite conditii, pot sa ajungd ln lesuturi 9i umori ti in funclie de staraa organismului poate sau nu sA provoace boala.

Microbiots I tractusului respiretor superior (TRS) Etajul supedor al tractusului respilator se gAseft o flora bacteriana abundentd reprezentatA de aproximativ 200 de specii rcputizate ln diferite nige: crevasele gingival, placa dentad, mucoasa linguald, jugali, or-o-faritrge, criptele amigdaliene, nazofaring ti caviuifile nazale. In crevasele gingivale se gdsesc pan6 la l0' LJFC/mg conlinut, saliva conline 10" IJFC/m1, iar placa dentari l0rr UFC/g. Bacreriile anaerobe predomini fafi de cele aerobe ln Fopo4ie de 5- 10/1.
Cele mai frecvente sunt;

Bacteiodaceae, peptostreptococi, lactobacili, Bifidobacterium spp,, Fusobacterium spp.

Prevotella (P- nelanogenica),

Bacterii anaerobe: Veilhnella spp.,

84

85

I t I I

Caliopsi^FLOP,EA

Bactartoloeh

ll

ehutoloSt.

C^hopsiaFIr)WA

Racleriolosie

ti

vitusologie

strcptococl viridaos, neisserii nepretentioase. stafi lococi coagulazo negalivi, Haemophilus spp.,bacili difteromorfi, pnoumococi.

Bacterii aerobe sau facultativ anaerobe:

I I I I

pe$oanele sendtoase, dar mta portajului 9i cantitatea lor cresc la varstnici gi la persoanele spitalizaie cu afecliuni grave. in mod normal sinusurile paranazale $i urchea medie sunt necolonizale datoriti eliminarii eficiente prin lransportul mucociliar.

Fungi C andi.da alb i c a s. Bactedile Gram-negative $i pseudomonadele apar rar la

Bariera imunologicd forrnati din IgA secrctoarc, IgE nastocite, limfocite qi plasrnocite din corionul mucoasei teheobrongice; IgG qi IgM circulant carc stimuleaza sistemul complement ii faciliteazd fagocitoza Cand sunt depdgite aceste bariere sau mecanisme fizice, chimice sau imunologice, TRI se poate contamina, coloniza, 9i infecta cu germenii aerobi, anaercbi, condilionat patogeli sau patogeni care populeazS: tegunentele, TRS, sau din mediul ixterior gi pot da afecliuni de gmvitdli diferite in funclie de

segmenhrl afectat gi de rezistenla oryanismului.

Microbiota tractusului respirator inferior (TRI) Tractusul respirctor inferior cuprinde: etajul subglotic al laringelui pend la alveolele pulmonare, pdn trahee' bronhiile
lobare, segmentarc, lobulare, bronhiole. Degi supus contarnin6rii microbiene, prin pulberi 9i aerosoli tractusului respirator rdmAne inhalali, etajul infraglotic mod normal, datoriti unol eficiente badere necolonizal,

in

al

I I I

I I I

antimicrobienc. - Filtmrea aerodinamici 9i sedimentarea, - Transportul muco-ciliar. acceleral prin vileza ventilaliei Dulmonare si reflexul de luse. in decurs de o ore sunt eliminate p""t" gOVo din bacteriile depuse pe mucoasa bron5ici (la aproximativ 207o din persoanele normale au fost depistate p mucoasa taheo-bron$icA bacterii nepatogene in numar redus). - Transportul alveolo-brongic, particulele sub 5 pm depdFsc mecanismul de filtrare aerodinamicd $i sedimentare, dar ajung in alveolele pulmonare, sunt fagocitate de macrofage' care antrenate de mucusul blonsiolar va fi antenat de tanspoftul muco-cilia.r. - Drenajul limfatic 9i sanguin al microorganismelor care au scdpat acliunii rnacrofagelor alveolare - o barieri chimicd superficiall este ralizatd de: mucus, lizozinr, lactofednA, surfactant, o1- antitripsind, intclfbroni
86

Microbiota tubului digestiv in mod normal mucoasa gastrici nu este colonizata de bacterii. Deli diferite specii de: sheptococi, stafilococi, neisserii, coliformi, anaerobi, pot sA pitrund' o data cu alimentele sau prin lnghilirea seqeliilor oro/nazo-faringiene, pH-ul sucului gastric care este intre 1-4 (datoriti secletiei de acid clorhidric) nu permite colonizarea acestor bacterii de pasaj, multe sunt omorate in acest mediu. La persoanele cu hipo sau aclorhidrie, nu-rnirul bacteriilor
din con{inutul gastric cresc considerabil (peste lO'UFCyg) in mediul acid crescut din stomac doar Helicobactet pylori este capabil sA colonizeze mucoasa gastrica qi mai ales cea antmlA. Trei factod fac posibild aceas6 colonizare: - producerea de ureazd in cantitate maxe, care hidrolizeazd ureea cu eliberare do amoniac care tamponeazE pH-ul: - fonna spilahta si prezenta flagelilor unipolari care li perait traversarea stratului de mucus penttu a ajunge mai ln profunzime la nivelul celulelor epiteliului gashic unde pH-ul este aproape neutru: - prezcn{a de adezine p suprafala celulei bacteriene, ce realizeazd f].xatea specificd, exclusiv la nivelul receptorilor epiteliului gastric.

Caliopsia FLOREA

R acte notog ie t

i enus!!!'!h

Helicobacter pylori, stabilit in stomac poatc coloniza o lun8tr perioada de dmp, chiar toata viala, bacteria este capabila sd rcziste la fagocitozi gi fa15 de apirarea umorale locala (lgA $i IgG). Spre deosebire de flora comensalA al altor mucoase, prczcnla H. pllori pe suprafafa mucoasei gastdce, se lnsole$te lntotdeauna de un inflamator (limfocite, plasmocite, macrofage, polimorfonucleare), cu aparilia gastritei tip B, depista6 pnn examen histopatologic. Eradicarea terapeutici a bactedei se inso!ste totdauna de vindecarea procesului inflamator, sau disparilia sa spontana fiind condilionata de instalara gastitei atrofice cu metaplazie intestinala ce determina dispadlia receptorilor celulari. Duodenul qi jejunul suprior sunt sterile sau putin populate (sub 103 UFC/rnl injejunul dominata de enterococi gi lactobacili). Ileonul este o zond de tranzitie intre stomac Ai _colon in care atat bacteriile aerobe cAt $i cele anaerobe ajung la l0' UFC/g, cele mai intalnite snnt Aercbacter aerogenes, enterococi, E-coli, dar pot coloniza Si Bacteroi.daceae spp., Clostridium spp., coci

Microbiota tractusului urinar Exceptend uretra distala, tractusul urinar este normll necolonizat, deqi contamindri ocazionale ale vezicii sunt posibilo, rnai ales la femei din cauza uretrei cate este scudA gi are un (rdocl
direct. Necolonizarea se datoreazA unor baderc antimicrobienc:

infiltnt

continuitatea uroepiteliului care este dublut do mucopolizaharid (un glicosaminoglican) care antagonizcltri
aderenla bacteriilor lipsite de liganzi specifici;

anaerobi.

Colonul este colonizat de bactedi anaerobe nesporulate in proporlie de 99Vo - l0rr UFC/g, cele mai lntalnite sunt: clostridiile, Bacteroidaceae, Peptococcaceae, iar dintre bacteriile facultativ anaerobe:. Escherichia coli (10" UFCI'), Klebsiella, Enterobocter, Proteus, enterccoci $i stafilococi care apar ln cantitili de 10'-10' UFC/g. Pe lange aceste bacterii pot exista tranzitoriu fi:
mucegaiuri, lerruri, protozoare, bactedofagi, enterovirusuri. in intestinul sugarilor kdnili cu lapte matem, majoritatea florei este reprezentatd de Bifdium bacteium carc este un bacil Glam pozitiv anaerob nesporulat. Flom intestinala care colonizeaza mucoasa intestinului realizeazd un echilibru ecologic normal care este influenlat dc: alimentatie, varsti, medicatie.
88

spalarea mucoasei prin fluxul normal al urinei (afc utl spaliu mort cand ar loc evacuarea completA a vezicii in crrnul mictiunii normale); - marea osmolaritate, concenfatie mare de uree ca 6i pll.ul scizut al urinei, fac dirr urind un mediu defavorabil dczvol$rll bacte ilori efectele antibacteriene datorate secreliei ghn(lok,r prostatrce Si f,riuretrale. Uretra distali este nomal coloniza6 cu bacterii dc poi tegumentul perineal, din colon, din rulv'. De aceea in acc$t soclof pot coloniza: stafilococi coagulazo-negativi, bacili diftcronxrrl'|, enterobacteriacee, enterococi, neisserii, Fusobacte um t,l micoplasme, ocazional: Candida, Prcpionobacteriun, atrel anaerobi Gram pozitivi $i Gram-negativi, lactobacili, Dicoblctcdl saprofi te, staf ilococi aurii.

Microbiota tractusului genital masculin

Prostata, canalele ejaculatoare, veziculele seminalc, canllclo deferente, epididimul, testiculele, sunt normal sterilc. AcolRlil situalie este asiguratd prin: acfiunea mecanicd a micliunii gl tr ejaculirii, prin lipsa colonizdrii microbiene a uretrei proxinrrrlc normale, dar mai ales prin ac{iunga antibacterian[ 0 unul polipeptid care conline zinc gi care este eliminat dc sccrclltt
89

I ,ritrT..1ffitrJ;,ffi I
__,T::na#:h;:,i_ffiffi,ffi
J:*f:,e,n9rn'hah n

;,ff

*ffi*,t;y** ffiL*j-"iiffi "T%'?x,",T *** *

gg1r+''ro

ffiffi
90

#,ffi:q,$,*f,lr*i,,,lT#,t,r,ffffi
#-i:ffiT.'HTtrHii:,#,:#iHE#",,.ffi

iryru*ry,m*rnrx#l:;x,,iu
;t"*n . r***l#*
9l

Caliopcia FITREA

Badd ologi.,i rlrtatologie

Caliopsia FLOREA

BacerioloSk

ti

vnutulo,

- antagonism misobian spcific (ptlducera de bacteriocine),

pseudomembranoase, adevdrate

boli ecologice, care pormll

'

Coloniziri microbiene anormale

Aceste colonizeri microbiene anormale se numesc disbioze. Aceste disbioze fac trecerea de la relaliile de comensalism 9i simbioza la cea de pamzitism. Apar in urmitoarele imprjureri. - Lipsa sau insuficienta unor bariere antimicrobiene. Acestea se lntahosc: la pacientii cu hipo sau aclorhidric gastrice numarul jejun depdgesc 106UFC/rnl, cu bacteriilor din duoden predominanta bacililor coliformi ;i a bacteliilor anaerobei phgil pot fi hanzitodu colonizate cu bacterii condifionat sau accidental patogene. - Modificarea cantitative !i calitativd a substratului nutdtiv oferit pentru dezvoltare (ln insuficiente digestive care intereseazd una sau mai multe enzime). De exemplu la persoaflele cu ten seboreic, excesul de sebum favorizeaza dezvoltarea de stafilococi al cdror lipaze elibereaza ln sebum cantitdti rnad de acizi gra$i care iritd lesuturile fi favorizeaze aparifia acneei. - Modificarea condiliilor fizico-chimice ale tegumentului. umed, TraDspir4ia abundenta in condiliile climatului cald

ldelulgate cu tetraciclire, determinn inmulli-reu .*"rrivA-l-i nivelul cavir?ifii bucale, colonului, vaginului gi ptiuritor unol tectaJe cE Candida albicans, le.v.rrl ."ristenti la nutamontUl
antibacterian, care poare initia infeqii unon grav.

:lHf i"?:::1':l1g:^'::'.:y:\v!'q:ae,careerabori:mrq citotoxina responsabiE de acest sindrom diareic grav. fruiu*id,

ti

Malassezia furfur layolizeazl colonizarea excesiva (Pityrosporum versicolor) care determina pitiriazis verzicolor (keratomicozi). - Modificarea receptorilor penru liganzii bacterieni. La pacienfii spitalizali timp indelungat $i in condifii stresante, orofaringele poate fi colonizat cu bacili Gram negativi, sub actiunea unor proteaze asupn glicocalixului celulelor
orofaringiene, determind pierderea fibronectinei.

cu

fi

i:":t46

microbiocenozele prin eliminarea bacteriilor sensibile colonizafea anormald cu contamioanfi rezistenli. De exemplu dupi administrarca unor antibiotice (macrolidelor) apar colitele
92

Administrarea

unor altibiotice carc

labilize

zA gi

It

93

t I I

I I I I I

Caliopsia FLOREA

Ra.hnobsl tI vltutobtL

Caliopsia FLOREA

BacteioloS ie

ti

I inls oloq i e

Mucossele

Regezinti o barierd mai pulin eficientii decat tegurnentele,

totugi ea se maDifestd pdn:

Capi0oluMl

Aplrarea antiinfecfioasil nespecifictr,

specifici, de specie 9i dobAnditn

glicocalixul epiteliilor secreiodi nu fixeazi polimerii microbieni de lnvelig care nu sunt inrudili chimic cu glicoproteinele umane, bloctndu-le posibilitatea de atagare la celule, condilie primordiali pentru realizarea infecfiei;
- lactofedna (un chelator de fier) cu efect bacteriostatic;

elaborate filogenetic pi ontogenetic. Sunl mecanisnre de apfuarc nespecilici, de specie qi apirare specifice sau imunitatea.
Este cea mai veche apirare (filogenetic) care se rnanifsta h primul contact al organismului cu microbii, indifercnt de specie,
Este reprezentati de : - bariere exteme antiinfectioase,

ke

la

bazA structuri

gi funclii

Apirarea .ntiinfcfiossi nespecifi

cl

l
I T

- apirarea nespeciircd a mediului intern,

Bariere externe antiinfeclioasi sutrt: tegumentele

mucoasele.

Si

I I I I

Tegumentul Reprezintii cea rnai eficienti barierd rnecanicd ln calea invaziei microbilor. Cat timp integdtatea pielii este pdstlata, ea nu poat fi traversati (cu unele exceplii) de catre agenlii infeclioti sau/'i chimici. Pe suprafata tegumenlelor pot exista stafilococi provenili din mediul ambiant, atat timp cat pielea este intacti omul nu se imbohavegte deoarcce, integritatea ei, secrefiile sudoripare fi sebacee nu permit accesul microbilor ctrtre lesuturi. Dacd ar exista o solulie de continuitate (lnleplturd sau o plagd) ar putea sA apara abcese sau boli grave,

existenta lizozimului aceastji serozitate, ln absenfa lui, blefaritele ar fi prezenrc in numir mare; - descuamarea epiteliilor de tip malpighian (mucoasa orald, faringiand, esofagiand $i vaginala) contribuie la eliminarea mecanica $ coDr.iDua a contamina4ilor; - temtrrmtura corporald" are un efect bencfic atunci cAnd ea cregte cu 3-40 C peste 3?0 C, deoarece bacteriile patogene, virusurile Si tumorile sunt adaptate la 37'C, cretterca ei esle total defavorabila peoau ace$i agesod, reaclia febrih e$e determinati de interleukina-l (l-l), pirogenul endogen, eliberat de macrofage sub ac,tiunea unor activatori (pirogeni exogeni), -l vehiculattr pdn sange ajunge la hipotalamus unde stimuleazi sinteza de prcstaglaodine E, care deregleaza centnrl termorglirii cu aparilia consecutivl a febrei; - echilibrul dintre flora Gram pozitivn (reprezentati prin lactobacili) li flora Gram rcgativa (rEprezentatii prin colibacili) de la dvelul tubului digostiv. Cand lactobacilii dispar, colibacilii se irunultesc excesiv, ceea ce duce la lnclrcarea organismului cu toxine bactedene nocive. Acastd situafie poate se apard gi dupa tratamente lndelungate gi agresive cu antibioticg care arc printe alte uffrExi,
q5

- lizozimul din compolenla salivei care poate sa omoara nespecific bacteriile Grarn pozitive; - cwgerea lacdmilor qste o alti nrodalitate de eliminare a bacteriilor de p suprafala comeei, care este secondatf, de

Caliopsi^FLOREA
instalarea candidozei bucale
sc acest .caz florei lactobscllllor' recomanda o dieta cu iaurt pentru refacerea '*"'VlE"atif cililor, peristaltismul intstinal' tusea' strdnutul' " favorizeazi eliminarea mecanica a germenilor'

Bocteriolosie

ti irusologia

9i

vaginale

ln

intern ADirara antiinfectioastr nespociticl a mediului umorali 9i poare Himpartte fn doui grupe de factori: factori factori celulari.

A.

tractori umorali aclioneazl local sau

sist4mic

(ceneral). - Dintre factorii umorali cu actiune locali sunl: se a. lizozirnul actioneaza ca factor "antipenetranf' care nx"rt. in un"f. secretii (salive' lacrimi) li spala mucoasele'.in mucopePtidazi capabiE sd plou9*t. t1t1 i"suturi. nlvelul "st" iacteriilor, carora le scindeaza mucopeptidele de la

'

oeretelui celular;

*'-';.'Ig -'"i.

mucoaselor' sunt capabile sa blocheze unele particule virale inrudite antigenic' umorali cu actiune sislemici' cel mal

secreto",

in cazul

- Dintre iactorii

imDortantr sunt.

antiseltice cotrlDlemenrului Si a Mg'?.. caPata proprie6li 2. Enzimele lizozomale (fosfamze acide' P-gllcuroruoaza' din lizozim sub influenta endotoxinelor urit"uttut"ru "t".; "titerate au efect antitoxic sau bactericid' nerrn"iiioi cturn-n"g"tivi, iazi acuti" cum ar h ceruloplasrnina' eliberate ln urma oroteina "C" reacdve' care sunt sintetizate 5i inlectiilor sau a leziunilor. Acestea pot acliva complementul $l Doate duce la liza bacteriei' t"-'-Aii"t".uf inr.rferon. este o familie de glicoproteine cu rol i.po,t-t ln uparut"" antiviralE Exista trei tipuri de intorforoni: o sau leucocitar, produs de: celulele K' macrofagc'

E"p""ain" din sange' care ln prezenta fracliunii

C3

- p interferon produs de fibrobla;ti' - 'f interferon prcdus de limfocitele T specific sensibilizate Sinteza lor poate fi generati de infeclii virale sau inductori nevirali (acidul poliinozilic-policitidilic). INF au trei acliuni timp: antivirald' limitante importante, reversibile antioroliferativi si imunomodulatoarc. 5. Slstemut complement, un complex de substanfe protoico, numite Clq, c1!, cls, c2-C9' la sinteza cdrora particip[: macrofagele (C2-C4), ficatul (C3, C6, C9), splina (C5, C8) 9i eDiteliul intestinal (Cl). Sistemul complement este dotat cu capacitAi biologicc poteoliale care devin efective numai dupd activarea lntr-o ;cascadd" de reaclii enzimatice care vor duce la liza celulei' - Calea "alternatiYi" care este mai veche filogenetic ai nespecificE, activeaza complemeritul printr-un sistem iniliator decianqat imediat dupa contactul cu unele structuri de suprafald u microbilor, care va duce la activarea funcfiilor fagocitare a macrofagelor qi granulocitelor PMN, carc devin capabile si relinl qi chiar sd inglobeze agentii straini de organism, atunci ctnd ;cestia au format complexe cu anticorpii 9i cu unele fracliuni ulc cornplementului. - Calea "clasici" este activata P ntr-un sistem iniliator declanqat prin proteina "C" rcactivE sau prin anticorpii care au reacfionat cu antigenul omolog, duchnd la bacteriolizd $au

in

citoliza.

""""i.';;ilt"i""l"ie

' -

apdmre formate in timpul evoluliei filogonetice $i realizate dc catre celule fagocitare sau Defagocitare. De exemplu: granutocitele PMN capabile de fagocitoza activa cu distrugerea integrald a matedalului fagocitat, datoriE bogatului contrinut in enzine lizozomale;

aptrririi natursle nespecilice Ca 9i cei umorali reprezinti "mecanisme primitive"

B. Factorii celulari ai

de

limfobla$i;
96

9',1

4ir,,

I I I I I I I I I

cj'liopsiaF',OREA

Eacrctloloelo

tl rlrusoloSi.

Caliopsia FLOREA

B@t. riolop b i I e irut obaic

- macrofagele care degadeazd "pa4ial" fi selectiv, relinend doar determinanlii antigenici (epitopii); . bazofilele qi mrstocitele cu rol fagocitar minor sau chiar absent, dar eliberatoare de mediatori implicali ln inifierea inflamaliei qi facilitarea migririi PMN c6tre locul inflamaliei. Rezisienla antiinfecfioasi de specie A apdxut mai recent ln evolutia filogeneticd, est rezistenla getretic determinata a indivizilor unei specii fala do infeclia cu alumite microorganisne, care sunt patogene pentnt alte spcii animale, sau irfre rase Si gupe de indivizi ale aceleia$i specii. Mecanismele sunt diferite. - Condilii improprii oferite de organisnrle unei speci.i pentru dezvoltarea unui micmb. De exenplu gninile care au temperatua corpului de 42u C, sunt rezistente la infecfia ct Bacillus anthracit, pe cend majodtatea mamiferelor sunt reaeptive. - Lipsa receptorilor celulad penru adezinele unui microb. De exemplu, omul nu este re.ceptiy pentru tulpini diareigene bovine sau por'cine & E. coli, pentru cd pe enterocitul omului lipsesc receptorii pntru adezinele tulpinilor diareigene pentru bovin ti porcin.

linfocitelor B, cfectoare ale raspunsului imun rnediat umoral. Imunoglobulinele migreazd electroforetic, ln mare parte in zona gamaglobulinelor qi mai pulin in cea a betaglobulinelor. Sinteza
lor este realizatii de limfocitele B ajunse ln faza de maturare finald (plasmocit), Ele se gdssc ln lichidele extravasculare gi ln diferite secrefii exocrine. O pa(e dfu molecule se fixeazd citofil pe recepto i pentu Fc de pe nrmbrana macrofagelor, limfocitele B, PMN, mastocitelor, bazofilelor etc. Deci Ig pot exista sub formi: - molecule libere, rispandite in plasmd $i in alte lichide ale corpului; - sub forrni de complexe antigen-anticorp; - molecule fixate citof,1 la diferite celule sau lesutud (fixate pdn fragrnentul Fc de la exbomitatea COOH a moleculei de Ig Si specific prin situsul combinativ -SC- de la extremitatea NH2 teminald); - molecule fixate ln membrana citoplasmatici a limfocitelor B cu rol de receptori peDtru antigene. ^ 1959 R. Poner In a oblinut pdn tratament enzimatic cu papainA tlei fragmente: doui legau antigeBul (fragmente Fab, fragment care leag6 antigenul) 9i unul care cdstaliza, fiind denumit fragnent Fc (fragrnent cristalizabil). Fiecare molecula de Ig este formata din cel pulin o unitate monomedci de bazd carc conline patu lanfud polipeptidice: dou6 L (Ught=uSor) $ doul H (heavy=greu), unite intre ele pdn punfi disulfidice GS-S-). Aceste punfi se forrneaz6 nivelul reziduurilor de cisteinA $i pot in inte orul lanfului sau "iDtracaienat'', 9i intre lanFri diferite sau "intercatenai'. Ele sunt senliale pentru asigumrca structurii tridirnensionale a moleculi gi pentru realizarea cotrdidilor de functionalitate a lor.

t
I I I I

Apirares antiiDfectioasi dobinditn (spcifici)

imunitaiea

sau

neutralizarea agresorului. Anticorpii sunt efectorii "imunitl[i mediat umoral", iar diferire celule a.le sistemului imun de exemplu: limfocitele T citotoxice, celulele NK, K, macrofagele, sunt efectoarcle "imunitatii mediate celula/'. Imunoglobulinele (Ig) sunt un grup de proteine inrudite, cu funclii de alticorp, care se gisesc sub formf, de molecule libere sau de receptori de membrantr pentru antigen de pe suprafala
98

Este rcalizata de moleculele de imunoglobuline cu funclie de anticorpi $i diferite tipuri de celule efectoare care intervin direct ln

fi

la

Lanludle

sunt comune pentru toate clasele

de

imunoglobuling din punct de vdere antigenic pot sa apa4ine a dou6 tipuri distincte: de tip k (kappa) 9i de tip ?, (lambda). in molecula de imunoglobulind ambele lanturi apartin in mod
99

r
CaliopsiaFl-OREA,
EacE olo&lc

tl

t)iru,tologie

CalinpsiaFLoFj,A,

Bacteriologie Si

*usolo9L

obligatoriu aceluiaii tip, adicd k sau 1,, Aproximativ 60% dintre oameni au moleculele de Ig cu lanluri Lk , ln timp ce la $oare.ci Lk rcWezir.td sqo dinlg, prdominante sunt cele cu lanfuri Ll'. Lanfurile H se deosebesc pdn propriettrlile lor antigenice, ele conferind caracterul de "clasi" imunoglobulinelor. Lanlul greu al moleculelor IgM se nume$te tl (miu), al celor IgG-T (gamma), IgA-q (alfa), IgE- (epsilon) 9i IgDD (delta). sunt legate pdn lgdturi disulfidice Lanfurile H iar in cea ce privegte pe cele intracatenare, lanlurile intercatenare, L are doud legAturi disulfidice, una la nivelul regiunii variabile V si alta la nivelul celei constante C. Situsul combinativ (SC) situat la extremitatea NH2 teminali a fragmentului Fab, respectiv a moleculei de Ig, este locul prin care molecula recunoa$te qi leagd specific antigenul, $i este formati din ariile rariabile ii hipervadabile de pe VH 9i VL, ltind diferite ca forml mi{ine etc. Fragmena Fc este alcituit la clasele IgG, IgA, IgD, din domeniile constante CH2 $i CH3 unite plin legitud disulfrdice, iar ta clasele IgM gi IgE, din domeniile CHrCllr. Principalele proprietigi firncfionale ale moleculei de Ig mediate de catre fragmentul Fc sunt unn6toarele: - interactioneaze cu Foteinelc complementului; - intemctioneazi cu proteina A stafilococica (SpA); - fansportul tansplacentar al Ig este posibil datoriti legtuii mole.culei prin Fc la rnembrana celulelor placentei, procesul fiind dependent de pH. Clasa IgG repreziti'|S% din totalul Ig din serul uman normal. Molculele de IgG apar dupl stimulul antigenic se{undar reprezintit prirrcipalii anticorpi: neutralizanfi, aglutinanfi, opsonici, citotoxici, fixatori de complement. Clasa IgA este alcdtuili din IgA sericA care rcprezinttr 1520% din totalul imunoglobulinelor serice $i IgA secretorie principala Ig din salivd, lapte, secrelii nazale, brongice pi

ti L

gastrointestinale. IgA secretode este fomate din doi monomcri la car se adauga o proteinl suplimentard care s nume$te "pic8l secretorie". Clasa IgM este fomati din imunoglobuline sub forml dc peotamed, abntuili din cinci unititti identice ti reprezinti 5-l0t din totalul Ig serice. IgM reFezintii anticorpii de rispuns primu, anticoryii ce apar dup6 pdmul contact cu antigenul. Clasa IgD este forrnata din Ig cu o semnificalie imunoloSlol pulin importantA, concentralia in serul uman este sub I %, mai

este formati din anticorpi 'teaginici". tn momentul cand pitrunde tu organism un a.lergen, anticorpll I3E fixali citofil recunosc specific antigenul 9i astfcl se tranlmlt semnale la celula care elibereaza prompt, ln cantitili matl 0mlna vasoactive de tipul histamind, serotorind. Acestc sub8hnla provoaci contracfia rnuphilor netezi ti crlto permcabilif || vaselor sanguine, generand simptomatologia a hiperscnolbllltlfll
Clasa
de tip

lgE

imediat.

i (specific).
in
organism sunt capnbllc

Antigenele Sunt substanle straine (zor sef) sau necunoscutc ca ptopilt

organismului, care pitrunse

declangeze un rlspuns imun

||
l

Proprietdfile antigenelor:
- artigenicitatea (sau puterca imunogenl) este proprictllOl a produce un rispuns din partea 'rt - specificiiatea este capacitatea de a produce un rdspuni I specific, adictr de a induce sinteza de articorpi, care sc co doar cu antigenele care au indus rdspunsul. Condifii de antigenicitate: - sd fie nol sef (stiini organismului sau nerccunolouil propfle): - sd aibi o greutate moleculari (GM) mai mare dc 10,0O daltoni, cele care au GM mai mici nu sunt antigenico, dll

organismului;

f, * Fl

100

l0l

I I I I I I I I
I

CaliopsiaHl)REA

Dau. otogtt tt vttusologp

Caltopsia FLOREA

B ac ta r io lo s ie

si

vituso Io s ie

deveni antigenice prin legare de macronnlcculc, Bc nunresc haptorci - si aibn o configuralie spatiah, - stuctura chimictr si fie cat mai complextr (scundari, tertiad, cuaternard). Clase de antigene
- Proteinele sunt cele mai putemice antigene, - Glucidele pot deveni antigene numai legate de proteine. - Lipidele nu sunt antigene, ele devin antigene prin legare de proteine (cornplexele fosfolipoproteice). - Acizii nucleici sunt slab anrigenici.

Imunitahr mediattr umoral Pdtnnderea unui antigeB ln organism este umat6 de modificiri celulare care preced aparilia anticoryilor. La locul de pitruDdere a antigenelor apar polimorfonuclearele, urmeaz6 mobilizarea macrofagelor carc iniliazi dspunsul imunologic pdtr prelucrarea antigenului. El este fagocitat $i catabolizat pand la
structurile carc detin "informaiia geneticb". Unneazi faza de predare a informa,tiei antigenice-macrofag, celulelor imunocompetetrte "lirrfocitelor T $i 8". Dupd preluarea infomaliei urmeazi o ctapa activa de diferenfiere a limfocitelor T $i B. Acestea se transformi Inai intai ln imunoblaste gi ulterior pdr diviziuni succesive ln plasnocite malure. Limfocitele B se diferenliazi ln plasmocite Fi linfocite B cu memo e, Plasmocilele au se divid. Ele produc imunoglobuline pe lntreaga perioadi de viabilitate, de 4-5 zile. Limfocitele B cu memorie persista o perioadi mare de timp ele inifiazn rispunsul de tip secundar 9i

formarca lor qi in majoritatea cazudlor conflictul se lncheie in mod favorabil pentru organism, pot sd aparA uffdtoarele efe{te: - neutralizarea unui factor de patogenitate al germenului: anticorpi antitoxici neutralizanli: altittanici, antidifterici, antisheptolizini, antisheptokinazA, antistafilolizine, etc.; - opsonizarca, prezenla unei molecule de IgG la suprafala unei capsule sau a unui perete bacterian rczistent la ingestiq pmite adeziunea la fagocit gi lnglobarea fi distugerca sa; - bacterioliza, provocattr de fixarea Ig-lor pa bacterie cu activarea complementului ti prforaroa pretelui bactedan; citotoxicitatea celulelor, rediatll de anticorpi. Fixarea microorganismelor pe anticorpi legali de unele celule, antreneazd deglanularea acestor celule (PMN, bazofile, eozinofile qi rnastocite). Degranularea produce eliberarea de histaminn gi alli mediatori chimici cu consecinte de ordin patologic. Acesi tip de apdrare se adreseazd bacteriilor invazive cu multiplicare extacelulard, inpotriva celor cu multiplicare intracelulari intervin dspunsul imun celular.

I I I

Imunttatea mediatii celular Este realizatd prin limfocitele T, macrofagele 9i altc celulc tintd a rispunsului imun (celule infectate, tumomle, de tuansplant). Acostea nu pot distruge direct virusudle sau bactedile (cu exceplia macrofagelor), dar distrug celulele in carc ei sunt cantonali microbii, adicA "cuibul" lor. ,,Anticorpii" celulari sunt reprezentali de limfocitele T specific sensibilizate carc au pe suprafata lor sdii de rccunoa$tere Si cuplare specifici cu
antigenul.

Celulele
rnajore:

spocific reactive suBt cupdnse

ln

doud clase

La stimulul pdnff pla$nocitele rlspund cu formare de anticorpi, ce apar in senge dupn 8-10 zile. ln prima fazd ele aparfin IgM. Anticorpii se combintr cu antigenele care au provocat
1m

clulele T-reglatoare, care cuprind doud subpopulafii dnumite T-helper (ajutetoare) gi T-citotoxice (supresoare);
103

CaliopsiaFLOREA

/rr.rdi?&84ii vrt'.trlofi,'

Caliopsia FLOREA

Racte I iolotie r i I it usoloqld

celule T-efectoarc, au doud subpopula{ii: celulelc 'fsecrctoare de factori biologici activi-limfokine ii celulo citotoxice-ucigaqe, care detelmintr moartea celulei fintd prin
contact direct cu antigenele de pe membrana acesteia Si inducerea unui efect biochimic citotoxic. afara limfocitelor T, mai intervin in citotoxicitatea mediatd celular, celula K (ucigaSA), celula NK (nativ ucigage) $i macrofazul activat.

in

VI Staphllococcus
Capitolul

Figura 6 Structuraimunoglobulinei rilrr

Stafilococii fac pane din familia Micrococcaceae, genal Staphylococcus. PanA in anul 1997 au fost individualizate 33 dc specii, dinte care 16 specii au putut fi izolate de la oml Staphylococcus aureus gi 15 specii de stafilococi coagulozo negativi. Speciile de importantd medicala cele mai identifica(s s\nt Staphllococcus aureus cue dA cele mai multe infectii la om, Staphylococcus epidermidis face parte din flora indigend, dnr poate produce ocazional infec{ii qr Staphylococcus sqprophytiaull care poate da afec,tiuni in sfem uro-genitala.
Caractere generale

Morfologie Sunt coci sferoizi de dimensiuni de 0,8-1,5 pm dispuSi In diplo sau in gremezi neregulate in general necapsulate (existd gi tulpini de S. azres incapsulate), imobili, nesporulali, aerobi, facultativ anaerobi, saprofili sau patogeni, Gram pozitivi, posedd catalazd qi descompun glucoza prin fermentalie
Caractere de culturi Cfe$te pe medii simple, supofiA mediile hiperclorurate (pAnd la 10-15 g 7o NaCl). Pe mediile de culturd solide formeazi colonii de tip ,,S" (smooth-nted). Elaborcazi pigmenfi endogeni (cc coloreazi doar cultura, IIu gi mediul). Staphylococcus aurew;
104
105

I I I I

CaliopsiaFLOREA elaboreazi lnr pigment a\i\\

pigmeot galben.

Boct rlologt

tl llltQgpLg

Caliopsia

FLORIA

I acte noloe i. t i virusolop ie

Staphylococcus epdcrmdis elaborcazd un pigment alb, Staphylococcus saproplryticw rn

I I I I I
I
I I I
I

Caractere biochimie galben. Elaboreazd Elaboreazd pigfiFnli: audu, alb hemolizine alfa 9i bata (cercettui rccente au mai identificat hemolizine de tip ganma Si delta). Sunt rczislenli la concentralii crescute de NaCl pandb lO-15%.

ii

Staphylooccus epidermid.is se gaseste pe tegumente gi mucoase este identificat mai ales in infec(iile intraspitalicegti (nosocoEialo) sau infecfii grave la pe$oarc tarate. Staphylococcus haemolyticus a fost lntalnit in: endocarditd, septicemii, peritonitn, ITU, pldgile chirurgicaie a.le osului qi articula;iilor. Staphylococcus saprophyticus este un etiologic ftecvent irltahil in ITU la femeile tinerq ln perioada fertil4 uretrite negonococice, prostatit, infeclii ale phgilor, uneod septicemii.

age

Structuri sntigenici
Stafilococul are antigene sornatice qi solubile:

Rzistnli

(Nucloproteina P se intAnegte la stafilococii patogeni sau npatogeni); Stafilococul auriu conline pmleina A, numai la stafilococii patogeni. Are antigene polizaharidice specifice de tip, pe baza cnrora existn 13 serotipuri, Antigene solubile sunt de 3 tipuri: - hemolizine: alfa, beta, gamrna qi delt4 . enzime solubile (coagulaza, leucocidina, hialuronidaza, catalaza, fibrinolizina, lipaze, RN- $i DN-aze).

Antigenele somatice

intrtr in structura celulei

usciciune ti intuneric, sunt sensibili la dezinfectante gi antiseptice in concentralii uzuale. Ctqtigtr uqor

Rezisri

la

rezistenla la antibiotice, Exputi la temperatura de 55-600 C, timp de 15 min sunt distrugi, pasteurizarca este eficientd.

Diagnosticul d |aborator al infectlilor stalilococice Diagnosticul bacteriologic

exotoxlne (enterotoxine) care sunt elabonte cand stafilococii sunt lizogeni, adici put6tori de bacteriofagi, pot produce toxiinfecfii alimentare (TIA) sau Soc toxic. Au fost identificate 8 seotipuri antigenice, din care 7 (A, B, Cl, C2, C3, D ti E) sunt implicate in TIA, iar unul, F, este asociat cu sindromul
de soc toxic.

1 Recoltarea pmduslor potologice: Puroiul din leziuni deschise sau inchise: searelii otice, conjunctivalg exudate nazale gi faringiene, sputii, exudat
peritoneal, lichidul cefalorahidian, urini, secretie vaginah, ffaterii fecale, vomismente, singe, probe alimentare incriminate in TIA, matedal neqoptic. Preleyarea probelor se face funclie de afecfiunea stafilococica diagnosticati clinic, in condifii de sterilitate.

ln

Eabitat
Staphylococcus aureus coloniz,eazd nfuile, colonul, de unde contamineazi fiecvent tegumenhrl.

106

107

Caliopsia FLOREA

Ba. te t iolog

i. I i v irwoloti.

Ctliopsi^

FLOREA

Bo.lcdotogie

,i vitMtogh

2, Examinarro mrcrccopici 9i micrccopicl (prin examen direct) al produsului patologic. Puroiul din infectiile stafilococice est de consistenltr groa$A, nuanli aurie, fetid. cu o Pentu examenul microscopic direct din produsul patologic se execute frotiuri care se coloreazl cu albastru de metilen si Gram. in frotiu se pun in evidenli coci Gram pozitivi, gupafi in ciorchine, sau diplo, intra ti extracelular, care preiomind numeric, alaturi de alli germeni Gram pozitivi gi Gram negativi, leucocite, detritusud tisularc etc,

4. Citirea gi interprctarea rezultatelor Dupi o incubare de 24 h la J70 C in bulion, slafilococii tulburl uniform mediul, formand un depozit Ia fundul eprubetei. Pe gelozd stafilococii dau nagtere unor colonii mad de l-2 mm @, bombate, cremoase, rotunde, cu margini regulate, cu suprafalu netedd de consistn1I moale care se deta$eazd uqor de mediu. Astrctul colo stafilococi prczinttr varialio

morfologicd

ir

ilor de

funclie de strucrura antigenici

gi

virulenlt

irulm6nlare $i izolarea insimAnlarea se face pe medii de cultud

3.

in

raport cu

produsul patologic rccoltat:

inchisA (abces, flegmon) se lnsamenlea"i pe bulion simplu Si gelozi iDclinatd, pentru obfinerea de colonii izolate. b, Puroiul care provine dintr-o leziune deschisd, conline ti altd flola micrcbiani, de aceea se ins[melteaza pe medii hipercloruate, care fa\oizeaza creFterea stafilococilor, este mediul electiv, pentru ca rcstul de germeni sunt inhibati datorita conlinutului crescut de sare. De aceea se folosegte mai intai mediul hiperclorurat lichid (manitii |Vo, NaCl7 ,5%), chapmann, dupa o incubalie de 24 la 37" C se efectueaze trecere cu dispersia culturii microbiene pe mediul hiperclorurat solid Chapmann in plici Petri penbu a se obfine colonii izolate cu incubalie la 37" C, timp de 24-48h. Exudatele nazale gi faringiene, materiile fecalc, vomismente, probele alimentare gi matedalul necroptic, deurrocc conjin 9i flori de asocialie, se insinenteaze ca gi puroiul din leziuni deschise.

a. Purciul care prodne dintr-o leziune

germenilor. Pot sI fie colonii de tip: ,,S" (smooth), ,,R" (Rough), ,,M', (mucoase), ,,G" (glossy) pitice. Stafilococii patogeni elibereazi frecvent hemolizine, carc so purt in evidenli pe medii gelozate cu sAnge 5-77o. Cel mul frecvent produc alfa hemolizintr, care determina dupd o incubsro de 24 h Ia 37" C o zon6 lngustd de hemolizi, complettr de tip bctu ln jurul coloniei, Stafilococii de origine animali produc Inai frecvent o bot| hemolizint, care determina o hemolizA de dp cald-rece, adicd o hemoliz, discreti apare dupa ce cultuE este ,tinuti 24 h la 370 C, ca.re se claific5. cand placa cu agar-sf,nge se va line ia 40 C 24 h, va aparc o zoni de beta hemolizr ln jurul coloniei. Citirea cultudi pe mediul solid Chapmann se face la24-48 h la 37' C. Stafilococii pot fermenta madta din mediu, dezvoltond colonii galbne de cele mai multe ori sunt patogene, cele carc n!

fementeazd manita produc colonii ce

mediului.

nu modifica

aspe.ctul

c,

5. Caractere de patognitate Pentru aceasta se vor obline culturi pure (dintr-o singulll colonie de stafilococ) apoi se face subculturi pe geloza inclinutl gl in bulion.

108

r09

I I I I I I I I I t I I t

Caliopcis

FI'REA

DackdoloSl. vlrusoloSi.

C io$iaFtnREA
- Testul in

Bact.riato?ia $i virurolost.

Yiho" Teste de patogenitate "rn a. Testul de pigmentogeneztr Stafilococii patogeni elaboreazi cel mai frecvent un pigment galben-auriu. b. Testul hemolizel Majoritatea stafilococilor patogeni sutrt hemolitici. Cei de provenienli umani produc alfa hemolizintr, care produce hemoliza total5 a eritrocitelor Oeta hernolizi).
Test[l fennenttrrii manitei Stafilococii patogeni fameDteazn manita, in acest scop se folosesc medii care conlin manitd (mediul Chapmann solid sau api pptonatd turnesolatl cu manita 17o). Pdn fermentarea manitei se produce acidifierea mediului 9i virajul culorii indicatorului, de la culoara roz-violet va vira ln galben. d, Testul coagulazei Stafilococii patogeni au proprietatea de a coagula plasma umand, de iepure Si de cal, acesta este un caractr ifitportant de
c.

trb pentru coagulaza liberi Se repartizeazi in tubud de henolizi 0,5 ml plasmi oxalatate, peste cara se adauga 0,1 nrl din cultud pula de stafilococ de 16-20 h in bulion sau confinutul unei anse din mediul solid, concomitent se folosesc doi martori: pozitiv (S.
aureus), negativ (5, epidermidis). Se incubeaze la 37'C, se citegie reacJia prin inclinarea tubului la inicrvale de 30 min., in primele 4 ore, se poaie incuba pAnAla24 ue. Test pozlfv: aparilia uoui vdl de fibrinI, indiferent de gradul ei, daca nu apare dupi 4 ore se incubeazA peste noapte qi se citege rcac!ra. Test negstiv: absenla coaguliri gi cu incubare peste noapte, Tulpinile patogerc de stafilococ elaboreaza coagulaz[ ln propo4ie de 97%, fiind un test de mare fiabilitate. e. Testul fibrinolizinei Stafilococii patogeni secler?t fibrinolizinn, carc lizeazf coagulul de plasmi forrnat de coogulazi. Prezenla acestci cnzimc se pune ln evidenta prin insimaqlarea tulpinei de stafilococ Intrun rnediu cu 7 pd4t geLozir nutdtivA Si o parte plasmd oxalatatd. Dupd o ircubare de 12-18 ore la 370 C, se observi in jurul coloniilor de stafilococ o zoni clad, datoriti topirii cheagului de fibrind. f, Testul evidenfirii catalazei

'

Datogenitate.

-ln

practica se folosesc doua

tehnici de evidenliere

coagulaz-ei stafrlococice:

Testul pe lami pentru coagulaza lgdn "Clumping

factot''
Plasma se obline prin amestecarea 9 ml sange uman sau de iepure cu I rnl EDTA sodic, sau oxalat de potasiu pi amoniu s preleveaze (amestec Wintrob), se centrifugheazi supernatanhrl, sunt ti prcparate liolilizare. Se emulsioneazi 1-2 colonii lotr-o picatud de AD stedltr pe lama de microscop, pentru a obline o suspensie llptoastr se adaugl o picatura din plasma nediluatA. proaspdttr, In cca. l0 secunde apar aglutinine mari, ln cazul unei reacfii pozitive. Absenla aglutinidi itr 2-3 minute, testul este negativ $i se rccomandd testul in tub.

ti

Stafilococii sutrt catalazo pozitivi, spre deosebire

de

streptococr care sunt catalazo negativi. Se poate executa pdn tehnica npidtr pe lami, ln care se dopune pe lami o picdturi dintro solulie de peroxid de hidrogen 3070, apoi se preleveazi o ansa bire incircatd din cultum de testat pe gelozi simpla gi se amesterd cu picAtum de peroxid. Apariria imediati a bulelor de gaz indici prezetta catalazei. Este contraindicati prelevarea coloniilor de pe gelozl-sange deoarece hernatiile posedi catalazb 9i falsificn Ezultatele.

ll0

lll

Caliop6ia FLOREA

Lack tiolo

Ii. t i v i ruNokt ti(

Caliopsia FLOREA

Bact. ialo8ic

ti virulolorlr

g, Testul fosfatazi

Este utilizat penftu diferentierea speciilor de stafilococ. Staphylococcus aureus posedd in echipamgntul enzimatic fosfataza cu ajutorul cfueia desface molecula de fosfat de fenolftaleina pundnd in lib(ate fenolftaleina, prezenla ei se evidentiaze ln mediul bazic. Se foloseqte agar nutdtiv Ia care se
adauge 0,017, fosfat de fenolftaleina, incolor. Dupd lnsdmantare cultura se incubeazi 18-20 h la 37" C, apoi se aqeazb in capacul cutiei Petri un disc de hanie de filtIu imbibatd in amoniac. Dupi 1-2 min coloniile cu fosfataza pozitivd se coloreazi in roiu, cele care nu posedi fosfalaza nu se coloreazd.

P baza sensibilitdfii la bacteriofagi, stafilococii patogonl coagulazo-pozitivi se pot diferenlia in tipuri bacteriofaglc! (lizopipuri) incluse in 4 grupe fagice.
7. Testarea sensibilititii la antibiotice

Teste de patogenitifii ,,in yiyo" Administrarea toxinei stafilococice i.d la iepure, pune in evidenld actiunea dermonecrotic[, prin aparitia unei zone de necrozi la locul de inoculare. in cazul TIA, tulpina izolatii diD materiile fecale, virsitud sau alimentele incriminate s lnsamanleaza in gelozd semisolidd 0,590 si s incubeazd intr-o atmosferd cu 20Vo COr, 48 h. Mediul se filtreazi si se fierbe 30 min la 1000C. ln acest fel in filftat Iimane activa numai enterotoxina stafilococicS, care reziste la fiertere gi se pune in evidenfe prin tostul Dolman. Se inoculeazd la pisoi tanar (3 saptnmdni - 3 luni cu greutatea de 350-750 g). l-3 ml filtrat, intraperitoneal. Dupe 15-120 min apare o stare de agitafie, nelinitte, urnate de contaclia mutchilor abdominali, diaree, vtusaturi sornnolenli. Dupn 24-48 h animalul lli revine la normal.

Se realizeazi din cultud purd, dupd identificare. Se filc6 conform standardului pe mediul Miieller-Hinton. Se folo$ofc antibiotice fi chimioterapice din grupele: Blactamine, pJactamlnc in asociere cu inhibitori de pJactamaz{, aminoglicozido, maffolide, chimioterapice, rifampicini, chinolone. Infec{iile cu S. drrers meticilinorezistent, cu rezistcnll multipla la antibiotice, incluzdnd toate antibioticele plactamicc fl adesea macrolidele, aminoglicozidele, cotrimoxazolul etc,, sunt dificil de stipanit, mai ales cdnd evolueazi ln mediul de spitul.

Tabel

II Schema minimali de diferenliere a principalekrr specii de stafilococi recomandati de subcomitetul penlru Taxonornia Stalilococilor 9i Micrococilor (1976)
s. s. J,

Carsctere
Coaeulaza

liber{

Fcfst{"A
Novobicinl/5us/disc-rezistent + Acidifieree z{harozi(arob) + + + Acidifi erea t.ehalozi(aerob) + + Acidifi erEa manitolului(serob) d 6- I 5% din tuhiflile de t ept-,lanridrr dau tstui fosfarazei negariv 6-

Boala Ia om

sensibilitltii la actiunes bacteriofagilor in anumite situalii epidemiologice, mai ales in mediul intraspitalicesc, lizotipia bacteriofagilor are o aplicabilitatc
6. Cercetarea directa.
112

Afectiunile pe care stafilocociile le pot provoca oamcnilor

sunt diverse:

- afeqiuni cutanate: fiuuncule, foliculite

113

superficialc,

hidrosadedta (infeclii ale glandelor sudoriparc in axiltr), sicozis (furuncule prcfunde al foliculului pilos Ia bnrbali)

I I I I I I t I I
I T

iopsia FLOREA

Ioct |lobglc ,I vhutologi.

Calop6ia

FI-OREA

Ba.lptiotopic si vitEototk

- spticemii, septicopiemii cu localiziri viscerale; - angine, otite, neningite, sinuzite; - poate suprainfcta pldgile tutuor leziunilor deschise; - osteomiclite; - tulpinile care elaborazi enlerotoxina poate provoca

Capitolul

Sbeptococcus

toxiinfectia alimeutard CflA); sindromul pielii optrrite (sindrom Lyell) produsl de o toxind cu acliune exfoliativi asupra epidermului; sin&omul de toc toxic stafilococic, produse de toxine: eDdo $i exotoxine; ln urma administrdrii in exces a antibioticlor Doate si aDarA enterita stafilococici.

,__.!bftN].1

Streptococii fac parte din farfilia Strcptococcaceae, genlul StreptococcuE, unele spe.cii sunt patogene, altele fac parte din flora indigend a orofaringelui, tactului intestinal, al pielii. Cele ni iEportante specii penhu patologia umaoi sunt: Streptococcui pyogenes, Steptococcus agalactiae, Enterococcus, streptococii viridans, 1i Sffeptococcus pneumoniae. Morfologie: sunt coci dispugi ln lantud, Gram pozitivi, sunt saprofi1i, patogeni sau condilionat patogeni. Au dimensiuni de 0,5-l lrnf au in perefle bacterian o concentralie de mureinu mare (80%), sunt imobili, nesporulat', uneori pot prczenta capsuli, cc lc conferd o mare virulentd, Habitat; sunt ubiquitari (lntalnifi pesto too $i ln special pe tegurnente ll mucoase.

I I
T
ll4

rctere de culturi Cultivtr pe mdii lichide cu slnge Pike (bulion glucozat cu azidi de sodiu $i cdstal violet ll4m0 c| 5Vo sdnge), iar pe mediu solid, gelozd sAnge 59o, se recomand6 s6nge de berbec, carc poate sd confintr cristal violet 1/4000 qi acid nalidixic (mediu selectiv
pentru stneptococi). Pe mediul lichid Cresc sub formi de flocoane care se depun pe pereli sub formd de fulgi ;i lasi un sediment pe fundul eprubetei, formele

ll5

!
Caliopsia

FLOREA
"S".

drrrlo/o8l,

$l

!l/flr.rlo8i.,

Caliopsia FLOREA

Bac t. I iolo|ie

ti

t)

it usoloil.

"R"; cei care au capsula (foarte patogeni) dau o turbiditate

omogend mediul, formele

4.

Streptococii

hemolizinq in aceasa categode sunt multe tulpini dio D.

T' sunt

nehemolitici,

nu

elaborcazl serogrupul

Pe mediile solide

sfieptococii patogeni pe gelozd-senge dau colonii de tip ,,S", cei care au capsuld au aspect de colonii ,,M"; - colonii mate ("matt") rotunde, cu margini regulate, cu suprafala mamelonatE, de consistentd apoase, cu tetrdin([ la confluenti, care dA aspctul de hartn geograficn, asPectul este determinat de sfteptococii virulenli, care conlin substan{a M; - colonii glossy, "G" rotunde, mici, cu suprafala bombatA' Iucioasi, tmnslucide, conlin form mai putin virulente; - colonii "R" (rough), uscate, cu rnargini neregulate' cu suprafaF rugoase, forme de$adate fela stluctuld antigenica. Caractere de hemolizi Dimensiunile coloniilor de streplococ sunt mult mai mici decat de stafilococ (care au un diametru de 0,5-l mm), sunt incolore si dau hemolizd, in funqie de elaborarea henolizinei streptococii se impan in 4 categorii: 1. Streptococi o hemolitici (elaboreazd hemolizina q ) ei metabolizeaza incomplet hemoglobina ti dau o culoare verde in jurul coloniilor. Din aceastd categorie fac pade streplococii viridans, ei sunt saprofili. condilioDat palogeni 2. Streptococii cr hemolitici (elaboreaza hemolizina o'), ei metabolizeaze complet hemoglobina, dar ste o hemolizd ln care mai sunt hematii nehemolizate - incompleti, marginile colonici D sunt neclarc. in aceastl categorie intri serogrupurile B streptococice, sunt saprofite sau condilionat patogene 3. Strptococii p hemolitici (elaboreazi hemolizina p), dau hemolizi beta, care est completi, foarte lntinsi, coloniile av8nd marginile clare. Din aceastd categorie fac Parte serogrupurilc: A

Caractere biochimice Elaboreazi hemolizine (q, or, 0) sau nu produc, Sunt asrobi, dar pot fi ii microaerofili sau chiar facultativ anaerobi cum sunt cei din grupul D, enterococii. Rezistenla

UV, dezinfectante ti antiseptice la concentratii uzuale, Sunt distruli l0 55" C timp de 20 mitr. Strcptococul din grupul A este sensibil lu
penicilina G, care se administreazd parenteral, ora.l. Streptococul din grupul D este rezistent la concentralii m0rl de NaCl 6,5%, la va.riatii mari de temperaturi, la acliunea bilci gl a sdrurilor biliare (ca $i viridans) 9i la acliunea multor antibioticc,

Au

rczistenld scizug, sunt distrugi

de razele

Structura antigenici
Streptococii au antigene somatice gi solubile. a, Antigenle somatice: 1. Antigenul capsular, la cei cu capsulA (formatd din acid hialuronic) care poate enzimd proprio, distrus de hialuronidaza. 2. Antigenul M, se geseste pe suprafala peretelui, pe baz0 acestui antigen se impane in 65 de serotipuri, iar organismul produce anticorpi anti-M. 3. Carbohidratul C (se gase$te in prcfunzimea peretclui bacterian). Pe baza acestui antigen, streptococii se lmpart ln 19 serogrupuri (notate de la A-W, cu exceplia literelor I 9i ,), esto clasificarea lui Lancefield, de aici lipsesc steptococii viridtni care nu au carbohidratul C.

fi

li

(care este totdeauna patogen), C, G.

116

n7 a).,

C^liopsi^FLOREA
b, Artigene solubile

lacwloloxla ll rlwologi.

CaliopsiaFLOREA

Bacterioloqie

$i

rusolosie

Exotoxina se nume$e ritrotoxina, are afinitate pentru piele, determid exantem (la nivelul pielii), sau enantcm (la nivelul mucoaselor). hotoxint apar doar clnd streptococii sunt lizlgeni, deci purtittori de bacteriofag. Exoloxina determind scarlatina, exotoxioa este aceeati pentru totii sfeptococii, de acea alticorlii anti-exotoxina, ofed prote{fie. Alte antigene solubile: hialuronidaza, librinolizinele: streptolizina O, care va determina organismul sa rdspun&i prin formare de anticorpi (ASLO) 9i streptolizina S care este responsabila de p-hemolizi, proteinaze' DN-aze 9i RN'aze' csrbohidraze. Multiplicare ti inYazivitate Caracterul de patogenitate prin multiplicare este dat de proteina M care determinn afecliuni la poarta de intrare. Iar invazivitatea este dat de enzimele litice, care determini aparilia de focare secundare propagate din aproape ln aprcape. Ele determinb infeclii acure, dintre care unele se pot croniciza. Infcliile datorate multiplicdrii li invazivitAlii sunt: infeclii cutanate (erizipI, abcese, coleclii purulente), angine, infeclii respiratorii (rinite, sinuzite, pleurezii), meningite, abcese in difedte organe,
endocarditd, etc.

autoimune post-steptococice; reumatism adicular acut, carditi rcumatismald, eritem nodos, core, glomerulonefrita. Strptococii grup A ($reptococcns pJogenes)

Diagnmticul de laborator
1. Diagnosticul bacteriologic Prelevarea produslor patologice care pot fi: exudate, puroi din colecfiile puulente sau plagi, sange penfu hemoculturi,

insimAn{area prelevatelor atunci cand se suspicioneazd etiologia streptococica se recomandi sE se faca o lDs{metlFre ln mediul lichid, bulion Pike, 24 h Ia 37oC, apoi se ya lmsAmAls de pe mediul lichid, pe mediul solid, geloza sange 5-770 pentru s&ptococi, se recomandi ca sAngele sd fie proaspit ti de brbc.
Se incubeazi la termostatul de 37"C. 24 h.

Toxigeneza Doar streptococii de grup A au aceaste Proprietate, pentru ctr ei su receptori pntru bacteriofagi, devenind lizogeni, ei dau scarlatina.

Boli prin hipersensibiliz:re Apar ln urna mecanismului de hipersensibilizare de tip II (citotoxic), de tip m (complexe imune), pot sI apard boli
118

mm p-hemoliztr. Accsto diamet u, treansparcnte gi cu o zond intinsi de gelozd stnge pcntru colonii se vor dispersa pe sectoiue streptococi ln vederea obtinerii cultudi pure (o culturl oblinutl dintr-o singuri colonie). Din aceastii cultud puld se vor facc toato testele pentu identificarea grupului serologic tcst0ron sensibilitSlii la substanfele antibacteriene. Idntificara grupului serologic se face prin reaclii Ag - Ac gi sensibilitatea la chimioterapice. . Testul la bacitrrclni se evideD,tiaza gmpul A (singurul snsibil la acst antibiotic). Reaclia este pozitiva cand apare o zoni tle inhibi;ie a cregterii de l0 rnm in jurul discului de bacitrache de 0,04 UI sau 0,1 UI , daci colonia esle de alt grup atunci colonia se dezvolte normal (este rezistentA). - Reac{ia de coaglutimrc evidenliazi grupurile A, B, C, G, D. Este o reac{ie de aglutinarc pe lami prin care anticorpii

Citirile, se repici numai coloniile de cel mult

pe

ti

ll9

Caliopsia FLOREA

Bactc oloei.

vtturohtte

Caliop'iz

FLOF|EA.

Bac'.tioloeie

ti vburolotL

cunosculi, cuplali cu proteina A stafilococictr, reaclioneazd cu agentul (antigenul) necunoscut. ln acest fel complexele Ac.Ag sunt transformate in corpusculi $ pot fi vizualizali. Reactia de precipitare inel sc foloseqte pentru evidentierca grupelor serologice. Testul SXT (discuri de sulfametoxazol-himetopdm) diferen,tiazd grupurile A $i B rczistente de gmpurile C pi G

normalizeazi arati vindecarea, Se va face monitorizarga lunafl titrului ASLO.

in

sensibile.

Patogenitate Streptococii grup A pot de infecJii acute ale: tractulul respirator (forma erupdva- scarlalina, forrna neruptiv* anglnl' fadngita, eic). Mai poate da: orira medie. sinuzita. meningita, pneumonllr
bronhopneumonie, pleurezie, endocardita acut6.

testarea sensibiliti{ii la antibiotice $i chimioterapice nunai daca se face rccomandarca de cdfte clinician iftrcAt Strcptococcus pyogenes este sensibil la 0lactamine. Dacd se recomandi antibiograma, ea se ma face pe gelozA sange de berbec 5% sau mediul solid Miieller Hinton sange deberbec 5Vo. 2. Diagnosticul imunologic

Diagnosticul bacteriologic

s9 termini cu

La 2-3 siptnmani de la debutul infecfiei streptococice

resptatorii acute, incorsct fatatii
sau netratata, se poate instala grave nesupurative: glomerulonefrita acutd una din complicaliile (GNA), reumatismul anicular acut (RAA), sau febra reumatismalA (FR), cardita reunatismali (CR), coreea, eritemul nodos. Apar in urma mecanismului de hipersensibilizare de tip ll(citotoxic), ru(complexe imune). Diagnosticul imunologic se face uzual pdn rcacfia ASLO (care reprezintt tiful anticorpilor anti streptolizine "O") ea poate stabilii: diagnosticul, prognosticul, eficienta tratamentului. Un titru mai mare de 200 u ASLO/rnl axatd o infectie streptococica h antecedente, dacd dupd 3 sdpttunani de tratament nu scade titrul anticorpilor la normal, tatamentul se repta, dacd nu scade inseamne ce s-a instalat rcacfia de hipersensibilizare, ln acest caz pacientului (sub tratament pe aDtibiotice, de preferat Denicilini) i se va determina lunar tiful ASLO, un titru carc sc

L,ocalizarea culanali a infecliei slreptococice estc mol frecventi ln zonele calde: intertrigo, impetigo, zibilu$ (infc6||f comisurii bucale), celulite, abcese, flegmoane. E zipelul este o infectie steptococicd cu localizare cutanattr, la nivelul gambelor, felei, cu caracter rccidivant. Virulenla streptococilor piogeni este datd ln specisl dG prczonlt proprietatea antifagocitare, ca.re depinde componentelor celulare de suprafala: acidul hialuronic capsular fl prcteina M.

de

Streptococii grup B (Streptococcul agqlactiae)

Este identificat in gmpul B pe baza polizaharidului speclflc prin gruparca Lancefield. Fac parte din flom comensali a omulul qi animalelor, se izoleazA din: vagin, uretra, faringele adultului sanatos ti de pe supBfelele cutanate (ombilic), faringe, conductul audcular al nou-nisculilor contaminali de la mame 1o timpul travaliului.

Infecliile umane cu streptococi grup B La copil sunt doud forme: - forma precoce, septicemici, se izoleaza tn primele ore, 23 zile d la naStere, carc poate avea o evolutie fudrciantd, fataldln
60-10Vo din cazwi:'
121

tm

I I I

I I I I I I I I I I I
I I I

Caliopsia

FI'REA

Eactatulos| t I vlrurolosL

Caliopria FLOREA

Bacte I

iolot ie si vitBolopi.

- forma tardlvtr, meningitici, aparc ln a 10-90 a zi dc la nagtere, cu mortalitate m?Jle de 20%, cu sau ffue scchele neurologice, infectarea se face prin transmitere nosocomiald de la puftAtod fariqieni din rrediul anbiant. AIte forme tardive la copil mai pot fi sub formi de: pneumonie, otitA medie, abces
pulmonar, artdtd septici, osteomielitd, conjunctivitd tc. La adult infeclia se poate manifesta sub formtr de: avort, Eepticemie post-partum sau postabortum, ITU etc. Csractere culturale, biochimice, blologice

Ace$ti steptococi prezin6 hemoliza a', care poate fr evidenliatii mai bine prin tostul CAMP, tshl CAMP este pozitiv pentu steptococii glup B, se realizeazt cu ajutorul discurilor imprcgnate cu p toxind (hemolizinl) stafilococicd, sau prin lnsdmanlarca ln stdud perpendiculare a tulpinii de testat li a stafilococului I hemolitic. in jurul coloniei apare o zontr de p hemolizi dalodtd lnsundrii celor doui hernolizine.
- Pe gelozi Columbia poduce colonii pignentate in rogu. - RezistA la concentralii nari de bill (ca 9i cei din grupa D). - Nu hidrolizeazi esculina. pot libera bacteriocine cu Steptococii din grupul activitate specifici pentru steptococii B gi unele tulpini din grupul D, nu sullt active falE de alte specii micrcbiene. SeNibilitatea la antibiotice este mai scizut5, de aceea s reconandA efectuarea antibiogramei pi asocierea p-lactaminelor gi a aminoglicozidelor.

grupul mutdr?.J, cu specia S. mr,taru, cariogenE; - gn)ptJl solivafiut, urcle specii produc ueazd, un camcter distinct din acest geDi - gnrpul sangms, care hidrolizeazn esculina; - gnrpul mrirb; - grupul 448irosr,s. Se glsesc in cavitatea bucala, tract uogenital, piele, sunt germeni saprofiti sau conditionat patogeni, ei pot da endocardita lenti malign6. Nu conlin ln structura perelelui ca$ohidmtul C, dci nu sunt inclu$i in clasificarea Lancefield. Pentru diagnosticul dife,renlial ctJ Streprococc us pneunoniae, care au acelagi tip de hemolizi (alfa), se efectueazd testul sensibilittlii la optochin, al bilolizei si fernertarii inulinei, toate sunt pozitive pentru pneumococ Si negative pentru Streptococcus viridans.

Streptococii

&

grup D (Enterococcas) sunt E

Se mai numesc enterococi, cele mai cunoscut specii

Streptococii viridans

Actti steptococi dau hemolizi de tip o., ln jurul coloniei gi colonia vor fi verzi (dupi me4inerea peste noaple la 4u C, poati s! mai apa.A h exterior un inel de hemolizd completd). Sunt 5 grupuri de specii care pot da infectii umane. Cele mai importaote
sunt: 122

faecalis, E. faecium, B ,ovir. Pot produce hemolizd de tip o sau B pe mediu de geloza-seoge cca. 1/3 din tulpini, restul sunt nehenolitici. Pe agar cu bild-esculini qi azidi de sodiu, coloniile enterococilor sunt albe-cnugii cu halou negru, Se caracterizeazd printr-o rezistenld crescuti la temperaturi ddicate Oeni la 4G60" C), capacitate de dezvolrare la varialii mari de temperatura (lDtre 10-45' C). la pH alcalin (9,6). Enterococii sunt sferici, ovalari sau cocobacilari dispu$ ln perechi sau scute lanfuri, GIam pozitivi, ln majodtate imobili cu cxceplia specilor: E, gallinatum Si E, casseliflivus, care sunt mobile. Ei determina infeclii urinare, genitale, endocardile subacute tpfud la 20% din tolalul lor). Se recomandi sd se faci b$arca

sensibiht{ii la antibiotice

izoleazi nterococi. Prezenla ln apa sau alimente a enterococilor

123

chimioterapice atunci cand

se

r
Crliopsia FLOREA
lt ac t c rL'lo\b
S

v I rur n

lqir

Caliopsia FLOREA

B acte tiolo8 ie

ti y i urolotth

aratd contaminarea fecalA a acestora, decelares lor scrvind ca test de poluare. Slreptococcas pneumonioe (pneumococul)

avand o stucturi pofizaharidicS, Ag SSS lmparte pneumococii ln 83 de serotipuri (serotipul 3 dA cea mai narc capsuld).

Morfologie
Sunt coci lanceolali dispugi in diplo cu dimensiuni de l/1,5 pm, pneumococii virulenji au capsuld care lnconjurd ambele celule, dispugi cu capetele rotunjite fata ln fata. Sunt imobili, nesporulati, Gmm pozitivi, majoritatea sunt saprofili, dar sunt qi tulpini palogene. nu se gasesc in nalure.

Caractere de patogenitate Pneumococii lncapsulati sunt patogeni prin multiplicaro gl invazivitate, nu are capacitate de toxigenezi. Determintr pneumonia francd lobard (localizatd doar la nivelul unui singuf lob). Diagnosticul de laborator Se practicd diagnosticul bacteriologic, produsul patologic col mai folosit este sputa, doar primele 14 grupuri serologice sunt
patQgene.

Caractere de culturi Cresc numai pe medii ce confin sang, cei lncapsulali dau colonii de tip ,,S". Sunt hemolitici, coloniile sunt mici, inconjurate de o zond de hemolizd c, ca la transparente streptococii viridaas. Pneumococii se pot cultiva pe geloza tocolat, care gste mai nutritiva, unde se poate pune in evidentd hemolizi o,, in atnosferl de 5-l0Vo COz, care stimuleazd

Sputa
verzule.

in afecliunile

pulmonare pneumococice este ruginio,

puroiul este de consistenfa cremoasd, fibrinoasa de culooro

Frotiurile din produsele patologic se coloreazi Gram 9l albastru de metilen. Se vor pune in evidenld coci lanceol0[], dispu$i ln diplo sau lanfuri scune, lnconjurali de capsultr, Gram pozitivi, leucocite, intra Si extracelulari precum ti detdtusurl
celulare etc.

!i

cfestgrea.

Caractere biochimice Sunt sensibili la bili, la optochin, fermenteazi inulina.

Identificarea pneumococilor Se face cu ajutorul unor teste biochimice gi serologice, pc

culturd purd.

Rzisten!i Sunt sensibili ln mediul extem, se transmit pdn piciturile Pfliigge, sunt distrugi de razele solare, de dezinfectante la concentralii uzuale. Majoritatea tulpinilor sunt sensibile la penicilini.

Biloliza (fenomenul Neufeld) lizarea culturilor

bili, caracter
care

pneumococi prin addugarea de Strept oco ccus viridans.

il

dc diferenfiazl dc

- Testul sensibilitatii la optochin (ethilhidrccupreind). Pe o

placi de gelozi sdnge, pentru strcptococi, se insdmanreazd un sector dintr-o culturd puli suspecta, ln centrul a ei se depune un disc de optochin de 5 pg, dupn 24 h la 37'C se citeste rezultatul, tulpina de pneumococ fiind foarte sensibil5 in jurul discului va
125

Structurl antigenici Are antigene somatice qi solubile, cel mai important estc Ag SSS (Substanla Solubild Specificd), din constitulia cspsulcl, 1U

Caliopsia FLOREA

;lff*'ff ' '"",;i"f

o"

*0"'"

""u'"t;;;#ffi ffi
TH"'.ilH;llT:Jlfi :

CaliopsiaFL}pa|
Racteriobsie,i yirusotovie

]X"ff Jl'i,t?i,.;':"TI*q*.ocurrurdpurade

;li;:":*T;f;*,mf'lf
Idcntificarea semlogicl prin: - Keacpa de agJutinare. Se n

^'m,n:#Ihi:y,K;t*;..
Asbde

,il"

#,1'"ffi',;*#*###,ffi*i::*:fl;i,*
TT:;""*;"'i,Hff
,,x

ffii#,:,ffi

T.

H:.iiLH

q?il}ii,t",ffi ,#"lri';ffi iffi j"lJr?; #H'ffi# I ;*:-T.,* ;'$g;ri.';tr,",m'

"'.u,*,j,"T1ff'1,f,,#]T: ;,-Lr,i:a

pentru apreciera

ffi#hg:ihpifd,r":4[il#
, _ #:i: :#:::#.
Habitar

i,;m #; ffi,;,,!,,i; y,, u^n,,

^#,"

i.#,:'#j#Tffi"#JT#*i::rffi
r27

'!
Caliopsia FLOREA
Ba.te t lolo8l., i
\Jl

rwolo&ie

Caliopsia FLOREA

B acte

riolos ie I i vi rusobsL

Boala

la om poate avea urrnitoarele localiztui:

meningoencefalice, otice, conjunctivale, cutanate, placentare.

Dia gnostic bacteriologic

in culturile tinere, incubare la 35-3l C, apar formele scurto, cocobacilare, in timp ce in cultudle vechi apar formolo
filamentoase de 6-20 um.

Caractere de cultivare Listedile sunt bacterii aerobe sau facultativ anaerobe, cresc pe medii uzuale suplimentate cu sfuge, lichid de ascitd sau $ucoza lntre 0-450C,;pdm Ia 2G370C $i in atm. de CO2 1O%. Pentru izolarea din produsele patologice se folosegte mediu selectiv: bulion tdptozd;i NaCl 107, sau bulion triptozd cu telurit de K 0,05%, se poate line bulionul inseminlat la 40 C. 10-14 zile. timp in care gemnii de asocia[ie sunt distm$i in timp ce LiJreli.a se multiplicd. Se fac treceri pe mediul solid cu gelozA $i gl:ucoz4 zEo, se incubeazd 24-48 ore la 35-37'C, coloniile de Lisreriia au diametrul de 1-1,5 mm, rotunde, netede, ulor bombate, transparcnte, fomele "S", aseminatoare cu picAturile de rcud, examinat ln lumind oblica, la 45", apar cu irizafie bleu-verzuie. Uneori pot fi forme P agar cu 5% sdnge, coloniile de L motocyttogenes s\mt lnconjurate cu o zontr ingusttr de p-hemoliztr. Pe medii solide degajtr un miros caracteristic de lapte acidulat. Pe mediile semisolide, agar 0,3Vo, dupd ins[manpre prin inteparc $i incubare la temperatura camerei cre5te sub forma unei urnbrele la 3-5 mm de suprafala agarului. Caractere microscopice frotiu colonte Gram din sedimentul produselor dupA centdfugare (in cazul organelor dupi mojarare, filtrare sau din amprente). Se pun in evidenta cocobacili Gram pozitiv cu capetc rotunjite cu dimensiuni de 0,5-210,4-0,8 pm, intra $i extracelular.
Se fac 128

Caractere biochimice - testul catalazei pozitiv, oxidazei-negativ, - B-hemolizd pozitiv, - testul CAMP, se va insdmanp Staphylococcus aureus gnt) de Rodococcus equi sub forni de striuri lntr-o singua dirc{lio [|o placa de agar-sdnge, iar tulpinile de Listeria perpendiculor, Hemoliza L, nonocltogenes este mai accentuatd ln aproplcros striudlor de stafllococ saru R. equi - fermentarea carbohidralilor, producerea de acid din L. rarmoze, a-metil-D-manozid. Acfiunea agenfilor frzici, chimici qi biologici L. uonocytogenes este foarte rezistent in mediul extcrn. ln produsele alimentare de origine animah (lapt, carnc, ou[), fi1 vegetale, ln furaje sau nutrefud lnsilozate, ln straturile supcrficl0la ale solului, in apele de suprafalA, poate supravietui strpt6m0nl, lunl sau ani. Rezisti la temperaturi scizute, multiplicarca 6tia favodzatA de umiditate (25-30%). Rezis|d 20 min la formol 2,5S ;ipennanganat de potasiu 2.57o - 5 min. Gelmenul oste sensibil ampicilind, eritromiclnll teftacicline, rczistent la: acid nalidixic, polimixini.

la:

Caractere antigenice Se fac aglutindri pe larE, apoi in tuburi cu serul polivulont antilisteria, apoi monovalent de tip I ti IV (mai frecvent),

t29

CalioWiaFLAPE,A

Eactrlologl'

tl vbrtologi.

Catiopsia FLOREA

B acteiolo gie

t i t i rusolog ie

Test de patognitate Testul Anton prin instilarea unei picdturi din cultura din bulion rle L moracrtogenes de 24 orc,ln sacul conjunctival, la toareci, dupd 24-36 ore prcduce o kerato-conjunctivit[ purulent!, uneori cu ulceratii. Iepurele este gi el sensibil ln doze ceva mai mari, infectarea parenlerali cu 0,54,8 rDl culturtr, omoartr animalul in 3-5 zile, la autopsie se constati noduli necrotici ln ficat ii capsulele suprarenale.

Erysipebthrit
Genul Erysipelathrix cuprinde doud speoii: E. rhusiopathiae qr mai nou E, tonsillarum, sub formA saprofiti sau patogeni. E Rhusiopathiae este agenBl cauzal al infec.tiei urnane sub denumrea de ,,eizipelaidul lui Rosenbach" o dermiti acuta, care evolueazi ln jurul po4ii de idrare, ca un placard roqu-violaceu cu nargini bine delimitate ti exlensie centripedi. Durerca locab este discreta sau absentd. Rar infeclia evolueaza sistomic cu arrite, ondocarditii, abces cerebral. La animale afeatiunea poafta denurdrea de ,,rujel". Frecveot izola6 din canalele abatoarelor, sol, furaje ti ape de suprafaF contaminate. E. tonsilhrum, rcaent izolat6 de pe amigdalele porcilor sinEto$i, poaie cauza endocardite h caini, dar ftri semnificafie la om. Sunt bacili subliri, imobili, necapsulali, nesporula{i cu tendinli ta cre$ere filametrtoasA, sunt Cram pozitivi, dar se pot apdrea Gram negativi. Sunt aerobi, dcoloreazi utor facultatiy anaelobi, CO2 5-10% stimuleazd clegera, sunt catalazo gi oxidazo-negativi, produc H2S pe TSI, fernenteazd glucoza qi lactoza.

Aproximativ 50% din listeriozele umane evolueazd

ca

infecfie perinatah.
Contaminarea gravidelor se poate face prin consunarea unor produse de la animale bolnave (lapte, came, oui), dar 9i din praful contaminat. Fdhrl se poate coqtamina de la mami prin 3 moduri; transplacentar, de la lichidul anniotic ai in dmpul natterii de la colul uiedn. In aceste cazuri, germenul, se poate izola din lohii gi lichidul amniotic. Macroscopic existenta acesiei infeclii se pune in evidenli prin aparilia unor noduli albi-gtrlbui de }'4 mm, care se observd la supmfala placentei, iar la nou-nascutul decedat se observi ln pliman, ficat, suprarenale, faringe, esofag, tegumente. La nou-nascut, listedoza se manifesta Fecoce $ tardiv (duptr a 5 a zi postnatal6). Forms precoce apare mai ales la prcrnatud, ia.r cea tardivd la maturi. Forma precoce arc aspectul unei septicemii sau pneumonii, iar cea tardivi sub forma unei meningite purulente, conjunctivite purulente sau pneumonii. La marni are o evolulie de sindrom irlfl amator nespecific. Se izoleaze h nou-nascut din: conlinut gastric, sdnge, LCR, urind. Diagnosticul se pune ln evidenltr pe baza caracterelor de culturi, biochimice, cultiyd foarte bine pe oud embrionane de gdind cat 9i pe culturi celulare. Cel mai rapid diagnosticul se pune Prin contraimunoele.ctroforezd care pune in evidenti antigenele solubile specifice din podusele patologice amintite.
130

ti

Caractre morfologice li de culturtr Sunt bacili imobili, necapsulali, lesporulafi, Gram pozitivi, cu dimonsiuni & o,8-2,5n,24A, izolati, ln perechi unghiulare, grdmezi sau lanturi scurte. Sunt aerobi, facultativ anaerobi, cresc la 37'C $ la pH de 7,4. Aceste bactetii pot crtte pe mdii obitnuite, dar cre$erea este imbundtelittr pdn adiugarea ln mediu de glucozi, ser de cal, triptofan, riboflavina, acid oleic. In mediile lichide, crc$rea este relativ slab4 formele "S" prcduc o ugoari tulbuare a mediului, dupS 48 ore dezvolte un sediment redus. Formele "R'dezvolti o cregerc cu flocoane li tendint6 la sdimentare rapidi.

l3l

Cal'op'sia FLOREA

Bacre

tiolotic

ti

vi tu solo

Bi(

Pe mediile solide, dupd 48 ore de incubare, coloniile "S" sunt foarte nici (1-1,5 mm), convexe, transparente, netede cu margini regulate. Coloniile "R" sunt mai mari turtite, opace cu suprafala neregulatA. InsAmanFrea pdn infepare ln gelatind, tulpinile "S" prezintd o cre$tere 1n forma de perie. Pe gelozi-sange de oaie, coloniile "S" prezintd o ugoara hemolizd de tip alfa. Acliunea agenfilor fizici, chimici, biologici Erysipelothrit rhusiopathie este un germen destul de rezistent pentu un nesporulat, tn formd uscatd poate persista caliva ad. Este distrus rapid prin fierbere. Rezistii la operatiile de sirare, afumare pi acidifiere. In cadawe ramane viu, datodtji mediului aicalin peste patru luni. Formolul 2Vo, NaOH l7o,
fenolul 570 omoard germenul in celeva minule.

necapsulafi, pozitivi.

imobili, aerobi $i facultativ anaerobi, cataldto

I[

ultimii ani, studiile taxonomice au redefinit gonul

Este rczistent

la

sulfamide, polimixina

Si sensibil la

penicrlind. cefalosporine. streptomicina.

Infeclia exprimentali
$oarecele pi porumbelul sunt foarte sensibile la infeclia cu E rhusiopathiae .

Diagnosticul de laborator

pune morfologice, de culturd, biochimice,

Este bacteriologic, se E- tonsillarum se

pe baza caracterelor:
de E. rhusiopathiae prin

capacitatea lui

deosebe$te de a fermnta zaharoza.

Corynzbacteriurn fi]filitrand numai 23 de specii. Speciile pot fi separate in trei grupe distincte dupd habitut fl patogenitate: - Corynebacteii patogene pentru om ti animal, - Corynebactedi patogene pentru plante, - Corynebactedi nepatogeneDintue Corynebacteriile patogene pentru om, gfupul Corynebacterium d.iphtheriae reune$te trei sper,iit C, diphthl aa cu 4 biotipuri (gnvis, mitis, intermedius gi belfanti \, C. k:fiu\t gl C. p se udotube rculos is. Corynebacterium diphtheiae are capacitatca dc 0 cl0bot8 exotoxind ln urma conversiei genetice. Este agentul c0urll [l difteriei. Difteda este o boale infeclioasA grave, carc in formn l caracteristici se manifestd printr-o leziune la poana dc intraro, 0!l mai frecyent la nivelul amigdalelor, unde producc un cxudtl fibrinos, adercnt: ,Jalsa membranl" de culoare gri.mnronll (diphthera. = membrana), ea se formeaza local sau sc cxtlndo acoperind faringele, obstrucfionand arborele trahco.bronllo producand crup laringian, asfiie mcanica. adlpostul fllrcl membrane, bacilii iqi continui multiplicarea pi sinteza dc loxlnl, Tulpinile lizogene (infectate cu bacteriofag tox+) sintctirlurl toxina eliberat5 extxacelular qi difuzati in organism pc cnlt sanguini gi limfaticb produce leziuni importante la nivcl clrdlng (miocardi6), nervos (dernielinizare), renal (necroztr tubulnr,ll), suprarenalian, muscular 9i hepatic.

Corlnebacterium Geni Corynebacterin include mai multe spcii de bacili Gram pozitivi (poate fixa colorantul neregulat $i pot avea incluziuni de polimetafosfat), ugor incurbati, maciucali, a$ezali in V, L, rnici grAmezi neregulate, sau in palisade, nesporulali,
132

Diagnosticul

de laborator este

bacteriologic.

Dstc

diagnostic de mare urgenlA.

t33

I I I

Caliopsia FLoREA

B ack

iolo*.r

vltutolo|i.

CaliorfiaFj.o.RE|

Racariotosie

,i ei@logie

Eabitat B. difteric se izoleazl. de la bolnavi, din "falsa membranA", pe mucoasa mzaltr, ocular6, wlvard etc, Poate infecta unele de leziuni cutanate, poate fi identificat ln ulceraliile profunde ale pielii, reprezentand difteria cutanatt. B. diftedc poate fi izolat din getul sau nasul purttriorilor sfuatoti unde poate persista timp indelungat, mai poate fi izolat de la a{imale (cai, caini, maimule) put[toare sau bolnave.
Caractere morfologic, tinctofi ale Cultivat pe medii elective, sunt bacili Gram pozitiyi, la limita, cu dimensiuni de 3-8/0,5 trm, u$or incurbali, miciucafi, pleomorfi, ageza,ti in unghiuri asculite (V, L) sau cu aspect de literc chineze$i. Prezinti o colorabilitate inegali din cauza granulelor de polifosfali care apar evidente ln special prin

gravis, miti$ $ intenned.ius, avant propdetata de a reduce teluritul de potasiu in telur metalic, de culoare neagra. Dupe
incubare 48 h la

37t

9i apoi 2-3 zile la tempentura laboratorului:

tipul gralrs produce colonii negre, mari, cu suprafala

granulati cu aspect d margaretE (margini crenelate, ceotru ddicat qi striuri radiale); - tipul adfrs produce colonii mai mici, negre. cu margini
regulate;

- tipttl intermedius colonii negre cu aspecte

intermediarc

lntre pdmele doud: talie mai mare, suprafall granulari, centrul

u$or mamelonat, margini rcgulate, hansparente.

Pe geloza-sAnge bacilii difterici produc colonii rotunde,

friabile, cu suprafala ugor granulari, d culoare alb6-gri perle, Pe mediul Liieffler bacilii difterici produc colonii albe, care seamind cu piciturile de spffnanlet (substant6 g{ase cu aspect de
ceara).

colorafia metacromatici (coryusculii Babet-Emst) sau dupa

decolorare prelungita ln coloralia Gram.

Caractere de culturi B. difteric este un germen aerob facultativ anaerob care se dczvolta la 37' C, la pH de 7,4-7,6, cregte bine pe mediul electiv l,tieffler (ser coagulat de bou, glucozat 1%). Izolarea din produse putologice se face pe geloza sange li pe medii selective Tinsdale, Cundel-Tietz (carc confine: geloai-s0nge+isteinA-telurit de K). Pe mediul Tinsdale (care conline geloztr-ser-cistind-telurittlriosttlfat), Corynebacteriwn diphthcriae produce dupn 24.48 h de lucubare la 37'C, colonii mici, negre cenuiii, inconjurate de un hukru brun (datoritl H2S care rezulti din metabolism gi rcrclioneazi cu sA.rudle de lelur). Bacilii pseudodifterici cresc sub lrrmrtr de colonii rcgre, fEra halou brun, in timp ce C. ulcerans pti)duce un halou foarte intens. Pe mediul Gundel-Tietz ln funclie de aspctul coloniilor pot ll (filbrenliate hei tipuri biochimice (biotipuri) de C. diphtheriae:
134

Caractere biochimic li de metabolism Pentu crc$tere, bacilul difteric are nevoie gi de factori de creqtre (vitamine, aminoacizi) care se gdsesc ln serul gi sdngele inkodus aceste medii. Tulpinile toxigene elaboreazi o exotoxina, specificb, de natud proteici, rcsponsabild de simptomele de toxiinfeclie difrericd. Bacilul difteric produce cistinaza carc descompune cistina cu formare de hidrogen sulfurat, dar nu hidrolizeaztr ureea (ueazo-negativ). Bacilul difteric, indiferent de biotip, fementeazA constant glucoza, maltoza gi levuloza qi nu femnteaza zaharoza gi manita. in funclie de fermentarea polizaharidelor bacilii difterici au fost impA4it in trei biotipuri: - tipul groris fermenteazd: dextrina, anidon, glicogenul; - tipul mrlis nu fermenteazd nici un polizaharid; - tiptrl intcmadius fermenteaztr, uneori tardiv, numai dextrina.

in

135

Caliolcia FLOREA

*::ff "j;"fi
antisepticele uzuale

i":.{ri"ijl:.!H:j#*f.ryfr ::Hiiil,'; it dislrug in- catev

specifi

..i""iti"i*.

p""i.ttind' bacteriofagi

ci'

Caractere antigenice

,"."i#$i

*::ft:"

jijf,"ll"i3ill

l",,i,,ti,.l ;"Jt""ff'l;:d:

rg**:,}:t,U'#L":Tlff :ill..''"'"'*;'#;lltitlii j:il",]J:"j":ii1'Hiil; :::1:'i [f#;;u d" orice urma de toxicitate

i*l*j;*ff iiiie;ni..aar
riptir Imunitatea

j:j:;;illfx*^Jlm:*":'*T"ll"%[ffi ;:*' ,'"",

'^ "'"it,ii'ii-* ffi[:ir*":'T::'iT'"Jff#"i,l''

Diagnosticul bacteriologic -Uotnuui, tamponul nr.l (din cele trei) va servi pentru metilen' Del ef""tuar"u i.otiutltot colorate: Gram, albastru de ln vecchio l(pentru evidenlierea ganulaliilor metacromatlce' hidrat de K o. albasru de merilen l0% se adauga ',u-oo*f nr. 2 de va insamatrla pe mediile solide: "oi,lJJ O. is""if , tamPonul nr' J Tinsdale. Cundel-Tielz. geloze'satrge. Ltieffler; iar O S T (o!16- l8 h la 370 C ln mediul de imbogilire pe mediilc "r," r"r-,"f"if,1, dupa timpul de incubare se fac treceri solide de mai sus. """-i"."""""1. din celelalte secrelii (nazde' oculare' din pldgi in condllllle etc.) se i;bogeFsc in mediul O.ST 9i dupe incubare descrise se vor trece pe mediile solide corespunzatoare vor tace replcotl Dupd incubarea pe medii solide, 2448 h' s cu mediu Ldefflcr' una sau ioui colonii reprezentative Pe un tub mediu gelozi singe, li frotiuri din toate acosto ,"u in t""ro*a -qi "u Grari Del vecchio' pentru stabiliro!

i"

J"i"

i.""t"

r.Aii

"oforut" caracterelor morfologice rucroscoplce'

9i

i:'rl".tr"1.i:::,1: 3:Hr,ff *i:i:r;'J;'ffi n:fidentificarea germenulul 'f*t i"oLttu'

p'in

l,'0"1,;.,,1';11;'
cu antibiotrce

inainte.de.a face tratament o't,;;";.';d"ate' suspec{i de angind diflerica se recolteaza '"" o1'ia uotnavii sau

*'

dln secr4ia farinso"ill,iilll"l;,Xllilill ,"."r,?a, "" "r"'p"n $i un tampor din secr4ia nazah

,;l'i,;-i*f lllff:lf xTf,HTi f "J,IH:I'.ll1

pentru puncrou Apoi se fac insan|"anFri din mediul Liiefner ln.uiJinta a caracterelor biochimice (fermentarea zahaturilor ln cu indicator Andrade, proba cistinazei pcntru Blake-Cristensen)' t-*"i.o;;;nii; euiOentiet"a ttrS. p.oba ureazei in mediul se tace prin testul de preciPitare tn 8ol e.o.l. ilt-.t, Ou.ttt.rlony, Frobisher), sau "in vito" la cobui.prln a culturti. iupa 2448 h. cobaii rnor cu evidcnlicroo sefinelor de intoxicalie difterica' ------iestarea produ"erii de toxind pe culturi celulare' sau prin 0lt0 genci tox rn"toat w"r"in-btot, ELISA, ecR peotru subunitili ale

;;;i

ii*

tvirro

;;;h";;.
{+).

t*3'i

i:':fit#:$i exudat nazal Si un tamPon cu s" re"olt"aza un tampon cu senet-osi secrelie fad[goamigdaliana'
136

purtatori din rocare de dirterie sau de la

1' -.1-:..:':'<ii,

)5i:J..'-:l

13'l

CaliopliaF

-OwA

Eact.rlologlr ,tl

irublotL

Caliop5iafi.OnEA

Baet.iotosie

ti

virutotoeb

Specix Bacillus anthracis Este una din cele rnai importante specii patogene pentru om din acest gen. Acest bacil se lllai numegte bacteridia ctrrbunossi

Capitolul

XI

ste agenol patogen

antopozoonoza.

al

antraxului (clrbunelui), este o

Eznilia Bacilhteae

Patogenitatea esle datii de carecierele d Invazivitatr de toxigenezi.

ti

Bacili Grarn pozitivi sporulali: Bacfllas giCloslridiam sporulati aerobi, facultativi anaerobi 9i bacili Gram pozitivi sporulali anaerobi. in aceasti familie se lntahesc spe{ii saprofite penftu om ti $i patogene pentu om 9i animale, germenii patogeni
aparfin genurilor Sacillus gi Clostridium

in

aceastd grupa de bacterii fac parte bacili Gram pozitivi

Gefirl Bacillus Germenii din acest gen sunt bacili cu dimensiuni mari 3l0/l-1,5 pr! dispugi in lanluri sau izolali cu spori centrali sau subterminali, mobili sau imobili, incapsulafi (ln produsele patologice), se cultivd ugor pe medii simple, in condilii de
uerobioza. O singui specie, Sacillus orthr^cis este patoge[A pentru om

subtilis numeroase animale, unele speciil. B, cereus, contamineaza frecvent orezul, fructele uscale pot provoca uneori infectii umane, alte spcii r. lanae etc. produc infeclii la albine

qi

xuu diferite insecte, specii termofile:

coagulans, B. teurothermophilus sunt izolate din tlAmolud ca pi din alimente Itupuse unei prelucdri termice (zahnrul din sfecE, conserve ir! c[rii din tabl6).

(prcteaza, lecitinaza) ti capsula. - Toxigeneza este datA de exotoxim cArbunoasi. Antraxul se transmite la om pdn contactul cu animalele bolnave sau cu produsele provenite de la animalele bolnave C[oduse preluqate: piele, 16n6; produse proaspete: carnea) 9i prin contactul cu pamentul ltr carc se gtrsesc spori de bacili clrbunogi (ata numite "pi$uni blestemate") gi foarte rar prin contactul interuman. Cea mai frecventa form6 de antnx este forma cutanatd carc poate lmbrAca rei forme cliaice: - Pustula maligni (buba neagr.i sau dilacul), localizat mai pe fald, g6t, membre. La locul de inoculare apare o vczicult ales cu lichid sero-sanguinolent, urmati de o ulceElio mic6 cc sg usucA Si df, na$ter unei cruste negre (cfubunele). Regiunca subiacentd leziunii prezintd un edem gelatinos, nedureros. - Edemul malign, atunci cand edmul este extins, febr6 ridicat6, stare toxici, de fapt este oste o formd gravl a ctrrbunelui cutanal - Antraxul visceral, cu un pronostic mai pulin favorabil, cdlbunele pulmonar (pneumonie sau bronhopneumonie hemoragici lnsofta de septicemie) cArbunele gasEo - intestinal (scauoe sangoinolentg stare toxica, colaps gi mortalitate ridicatb) $i meniqgoencefalita cartunoasi este o forrnd foa{te qravi aproape totdeauna monaE. r39

- Factorii de iuvazivitate sunt agresinele

138

s-.

4
Caliopsia FLOREA
R ade nobq ie
$

\
i iru xolo &i ( ,i

Diagnosticul de laborator este bacieriologic

1. Recoltarea produselor patologice

funcde de afecliunea clinica: serozitate din veziculA sau pustulA, [chidul de edem din cdrbunele cutanat, sputa din cdrbunele pulmonar, nateriile fecale din cirbunele gastrointestinal, LCR, sangele din toat formele clinice Si materialul

Se face

in

4. Caractere de culturi insamanlarea produselor parologice se face pe medii rlmDhi buJion simplu. gelozi simpla, gelozd sange. Ia pH 7.2-7,4 gi 3jDC,

necroptic la decedafi, alimente. 2. Rezisten(a la factori fizici, chimici qi biologici Formele vegetative sunt distruse la 550C in 40 min. iar la 600 C in 30 min. Sporii sunt foarte rezistenli la factorii din mediu: sunt distru9i prin fierberea apei in 15 min, prin autoclavare la 1200C instantaneu, in 2 ore la 1600 C, caldurtr uscati. in frotiurile fixate gi colorate nu i9i pierd vitalitatea. La ternperaturi scazute sub 00C, sporii rdmAn viabili 9i dup6 10 ani. in sol, sporii se conservE dup6 30 de ani. Substantele dezinfectante distrug ln concenkalii uzuale formele vegetative, in schimb sporii au o rezistente nai mare. B. anthracis este sensibil la penicilini, edtromicind, cloramfenicol, sulfamide, Este sensibil la bacteriofagul garnma. 3. Caractere morfologice Serozitatea qi lichidul de edem din cerbunele cutanat au un

Culturile de B. anthracis (tulpinile virulente) sunt de tip rough "R". tn bulion formeazd flocoane care se depozireazi pc po$lll eprubetei, mediul ramenand limpede, pe mediile solide dczvolll colonii de tip "R", mari cu diametrul de 4-5 mn, alba opaco, ou supnfata rugoase, margini neregulate, aspectul caracteristic otla al unei impletituri de filament "cap de meduztr" sau "coumt da leu". La tulpinile recenr izolate, dupd 2-3 zile in centrul colonlal primare se dezvolE o proeminenta centalA in form[ do hulonl colonie fiica sau secundara. in geloza dreapta, tnsemantat prin infeparc, s dcuvol[ tUb forma unui "brad inversaf'.
Pe mediile cu sdnge nu produce hemoliztr.

In culturile vechi apar in special formele sporulatc, ditpu;l In lanluri lungi.

5. C-aractere biochimice

B. anthracis elaboreazl catalazA, ferr.r-nteazd glucota

producere de gaz, femenieazA maltoza $i inconstant zuhurcat,

fld

Are acliune prcteolitica: pe mediile care conlin golntlnll lichehazd mediul in cca. 10 zile, pe mediul LOffler (scr colgulll
de bou) cresc

colonii albicioase carc lichefiazd mediul.

conlinut hemoragic, sputa

sanguinolente.

din

formgle pulmonare

este

hemoptoictr, matedile fcale din formele gastro-intestinale sunt

Frotiurile realizate din produsele patologice se coloreaztr cu albastru de metilen gi Gram. Bacilii clrbunoqi apar sub fonna unor bastona$e cu capete tdiate &ept, incapsulafi, izolali sau dispufi ln lanluri, Gram pozitivi, sporulati capsulafi, intra sau
extracelulari, detritusuri celulare.
140

6. Caractere de patogenttate"in vivo', Se inoculeazi la $oarecele alb, s.c. 0,5 nrl cuhur{ din bullon de 24 c[e, pe faF internA a coapsei, dupi l-3 zile anim0lBlc Inot prin septicemie cirbunoasa sau edem gelatinos la locul inoculltll gi hepatosplenomegalie.

141

Caliopsia FLOREA

8.c t. tlolosL

tl vhutoksk

CalioplnaF|-OP!,A
Baclllus cerew

Bact.riologie

tiiruso@ie

obsorvi edemul gelatinor, lar dln organe (spUna) se fac ftotiui, ln care s evidentiazd gcfircnii capsulsli cu aspect morfologic ca[actedstic, Se poate rcolb satrge din cordul anirElului dcccdot pcntru hemoculturi.
Se face autopsia, se

Esle un bacil aerob sporulat, cu uurgini ulor rotunjiie, rccapsulat, dezyolti cobnii plate, opaco, alb*enuqii cu margini dantolate. Pe gelozi-sange produce o p-hemofizn putemici, n burl uniform buliooul cu o peliculd la suprafalt DacA se iDmultesc excesiv ln alimcnte produce o toxiinfe4ie
alimentad.

Diagnctio

se face pe baz&

caracterclor dscrlse mal su&

Diagnosticul relrospectiv Se face pe cadawele umane Fi animale. in cazul cadavrelor yechi, intrate in putrefaclie, se face rcac1ia lemoprecipittrdi ASCOLI. Este o reacfie & Fecipitare in inol cu sr anticdrburos, Substaola Fecipitabile (antigenul de identificat) este formata din ftacliunea substanla P capsulartr de natul polipptidicA - polizaharidicd, ambele termostabile, este feprezentati somatici de un filfat de organ, plepalat prin mojararea unor fragmente de organ (splin6, ficat) cu SF $ fierbere timp de 5-10 min. Senrl anticirbunos se prepard pe cal. intr-un tub de precipitare se pun O,5 Ill sr precipitant, apoi cu o pipttr Pasteur se adaugi 0,5 ml filtrat, in a$a fel fucet cele doui lichide sf, nu se alllestece. Extractul este mai uSor 9i va rimane dasuEa serului, dupd 5-10 min apare un inel de precipitare ltr zom do echivalenla, realizati tntre cele doud componente, Se vor folosi martod pentru rntiger (atrtigen + ser nornal), mafior al serului Fe.ipitant (SF + sr Fcipitant) $ dacn este posibil un rnartor pozitiv (extract de nplintr de la ur anirnal bolnav + ser precipitant). Pentu testarea stirii de sensibilizare a organismului fatA de 0ntigenul cdrbunos se face plin inffademoreaclia (IDR) Bdlteanu'lbma. La contacti sau in scop prcventiv nu se recomanda serul lurlicirbunos ci antibiotice. ta bolnavi se va administrarea serului a icirbunos.

Bacillw subtilis (8. mesenteictrs ) Este ln genoral nepatogen, a fost izolat ln coljuDctivile, iridociclite, patroftalmii, sinuzite donice, poate ptoduce toxiinfecfii alinentare. Conditli de anrerobioztr
Pentru a lnteloge mai bine condiJiile de creltere pentru bacteriile anaerobe, se vor prezinta mai intei posibilitAlile de cregerc a bacteriilor in condilii de anarobioztr"

ti

Noliunl de cregtere in aDaerobiozi ldlturarea oxigenului din rnediul de culturi se face prin mai multe metodo gi anume procedee: fizice, chimice, biologice qi
combinatg.

metode fzice: - Regenerarea este mentinerea ln apa in fierbere sau in vapori fluen1i a unui repipient cu nrediu. Vaporii formali in mediu antreneazi gi aerul dizolvat. Dupa regeneEre, recipientele se rdcesc brusc 1n jet de aptr. Impiedicarea pltrunderii aerului se realizeazI: raportul redus suprafaftvolum; acop$irea mediului cu uo sEat de ulei de vaselind, sau parafid; consistenla semisotdA a mediului (0,5-0,8%); o substanti chimici reducatoarc inhodusa nediu (acid tioglicolic).

l. Anserobiozr prin

142

143

F CalioWi^f:t-OREA
EzcktlolosL tl vlrutoloSlc

CallorfizFLoREl,
Genul Clostri.ditnt

Racteiologiz $i rtirwolotL

- Folosirea aparatului de vid, acesta ou se folostlo uzual 9i const5, dupi eliminarea aerului cu un aparat cu sau ffu6 rcalizarea prealabild a vidului, introducarea unui amestec de gaze (N, 85%,

cor5%, H2lo%). - Utilizarea gazelor inerte, mai grele decht aerul, pot fi folosite $ ln recipiente pltru hansportul rnaterialului patologic, ln camera anaerob6 "glove box", insdmdnlarea s9 va realiza lo
condifii de anaerobiozS"
2. Anaerobioza prin procedee chimice - Intoducerea substanlei rcducetoare 1n mediul de cultur6; se folosegte nediul cu acid tioglicolic sau tioglicolat de sodiu (rnediul I, mediul VF-Cantacuzino), etc. Mediul se va regenem dac6 indicatorul colomt se observi pe o inAtime nai mare de l/4 de la suprafafi). - Utilizarea substantei reducitoarc cu mare de abso$fie a oxigenului, pirogaiolul. Sunt pliculetele reducdtoare realizate din hartie de filtru care conlin: carbonat de Ca 0,4 g, piogalol 03 g, talc 4 g; pentru o placi Peti cu diametrul de 12 cm. 3. Anaerobioz: prin procedee biologice - Procedeul Taflozzi, introducea in medii lichide fragmente de organe proaspete (ficat, dnichi) de la animale de laboratol, menlinerea ln tubud la temostat 24-48 h, apoi folosite. - Procedeul Fortner, lmpi4iea unei phci Peti cu gelozi ln doua: extagerea unui sector de mdiu de-a lungul diametrului, pe una dil1 jumetdf se lnsirr|en]eaze germetrul aoaerob, iar pe cealalti un germen aerob foarte avid de oxigen (8. subtilis, B. prod.igiosus), se rcalizeazl un fel de simbiozi ln care aercbul cotrsuma 02, pennifand cre$erea anaerobului. 4. Procedee combinate.

C\rprinde numeroase specii, majoritatea sunt saprofite, dar un trunrar redus sutrt patogene. Sunt bacili Gram pozitivi, moblll datodti unor cili peritdchi (ln afaI{ de CL pefringens) gt)

care au dimensiuni mai mari dec0t grosimea baciluld, deformAndu-l, sunt ltrspanditi ln mediul exterior mai ales ln lol (anaerobi teluici). Patogenitatea este datA de invazivitate dat tl do
toxigenezA. Anaerobii patogeni se tnpart ln dou6 grup:

dimensiuni mari, strict anaerobi, formeazd spori ovoizi sau eforl6l

anaerobi producatod de toxine histotrope: clostridlllo gangrenei gazoase: Cl. perfringew, Cl, histoltticun" CL
oedenwtiens, Cl. septicum, Cl. sporogenes etc.; - anaerobi producdtori de toxino neulotrope:. Cl. botullnum Cl. tetani.

ll

Clostridiile gangrenei gazoase Cele mai frocvente specii sune

Cl. per[ringenr, CI

histolyticum" Cl. oedematiens, Cl, septicurn, Cl, sporogenes, Pot provoca, la orvL tabloul clinic ai gangrenei gazoasc (mal ftecvent la muFhii menbrelor), apoi infecfia uterind postabortuml iDfctia post-operatorie, post-colecistectomie, abces cercbral, infertie sinuzali, poate afecta odce lesut sau organ.

Ilabitat

Arc o rispandire unive$ala: ln mediul exterior, sol,

intestinul omului qi anirnalelor.

Diagnosticul de laborator est bactriologic.

Recollarea produselor patologice Sunt: senge, secrefii din plag6, lichid pritoneal sau din altc cavititi irchise, seqetie uiedni, matedi fcale, alimefie.

l.

t45

Cahc{tr,iaFLDREA

rl rwoloqla Produsele uebuio lnsdmanfate llr cel mult o orl do lo

Boca
olozL

l"

Ca\opsiaFLOP&A

Rocte abgie

li

rusobgie

Dupi incubare in condilii de anaerobiozl aspechrl coloniilor

in aceste tuburi este caracteristic pentru diferitele specii. Cl. peiringen$, este w germen inobil, dd colonii biconvexe, cu margini bine delimitate. Celelalte clostridii friad mobile au aspect de "genadtr explodatA" cu un centru opac avAnd la unul din poli numeroase filamente. Cl, septicurn di coloDii cu Dluneroase arborescenle, cu tendinla h expansiune rapidi ln rnediu. CL histolyticum dd colanr\ mici, opace, cu margini neregulale, Cl. sporogenes dd coloni crt
asDect dc papAdie,

recoltare, ln condilii de anaerobioz[, nu se ptrsfeaztr la rocc (sunt sensibili la rece). 2. Caractere morfologice secr4iile recoltate din plagd au aspect serosanguinolent. P frotiul colorat Gram se observl un nwnir foarte mare de clostridii' alitud de alfi germeni din flora de asocialie. in generat predomind una din speciile de mai sus Cl. perfringens este un bacil lung 3-910,8-1,2 pm' drept cu capete rotunjite, ln produs frecYent nesporulal fncapsulat. Sporii aoar fu leziunile mai vechi de trei zile, sunt ovalari, subterminali' cu dimensiuni oai mari decat gosimea gormenului. Cl. oedematiens este un bacil lung 4-810'8 fm' cu spor ovalar, subterminal. Cl. septicum este un bacil subtirc, scurt de 3-5lO6 pn! cu spor ovalar subterminal. Cl. histolyicum este uD bacil subffte, scurt de 5-610,8 pm cu spor ovalar, mare central, cu aspect de butoiat Cl- sporogenes, bacil lung 9i gros 3-8/l pm cu spor ovalar, subteminal, care devine foarte ropede liber'

instunanprea se face pe suprafala unor medii tumate 'rD pl6ci Petd cu asiguarea coadi{iilor de anaerobiozi. Se recomandi geloza cu gElbenug de ou 9i geloza Willis (con ine gdlbenu; de ou $i lactozA), ambele nedii pot sd con ina $ aotibiotice cu caracter selectiv.
4.

'

Identilirea Se face pe baza camcterclor morfologice, de cultud

$i

3. Caractere de culturi Produsele patologice sunt frecvent contaminate, de aceea se folosesc mai multe medii selertive. - inactivarea produsului patologic la 70u C tinrp de 30 min' pentru distrugerea formelor vegetative, apoi sporii care iupravieluiesc vor fi lnstunanlari p medii speciale in condilii de
anaerobioz6;

- insimdnlarea pe medii selective lichide sau solide (bulion V.F. cu amestec de antibiotice, Shaedler) gelozi V.F. ln tubud insnmdnlarea ln profunzime Weinberg (tuburi lungi pi subfiri).

biochimice. Camcterele morfologice evidenliaza bacili Gram pozitivi cu sporulati, na , caro dcforrneazb fonua bacilului, Caracterele de cultwd se evidentiazi prin cultivarca anaerobilor ln profunzime ln gelozd V.F. Caractelele biochimice se evidenfiazi prin lnsdmAnfarea produsului patologic pe mediile Willis cu sau frrE antibiotice. Mediul Willis prin conlinuhrl ln gilbenut de ou ti lactozi, poate eyidentia elaborarea lecitinazei gi fermentarca lactozei. Dace produce lecitinazdln jurul coloniilor aparc o zon6 de opacfiere a mediului, reaqia este intons pozitivi la Cl. perfringens z cirui

exotoxini (o-toxind) este

lecitinaz{

ln

oedenatiens. Fermentarea lactozi deierminA virarea culorii coloniilor in galben.

147

9i pozitivi la

CL

146

tCalioFia FIOREA
Bacteriologie

ti vi .rolo.ie

Caliopsia FLOREA

B acte tiolopie

ti

virusolopie

legdturn cu rducerea, acidifierea, coagularea qi digestia cheagului din lapte. Laptelo se lnroieste datoriti fermentiirii lactozi coaguleazd, apare o mare de gaz carc rupe cheagul, se lipette de perelii cantitatc in spaliile libere apare un lichid limpede (cheag eprubtei alveolar).

Laptele tumesolat

di

indicalii

in

ti

ii

5. Teste d patogenitzb

Se fac rar, pe animale de laborator sensibile la toxinele histotoxice ale clostridiilor, cum sunt Soarcele alb $ cobaiul.

"in

ivo"

Caracter de culturtr Crelte po mediile uzuale lichide, tulburdnduJe uniform, produce un miros utor ranced al culturii. Pe suprafafa mediilor solide dd colonii cu rnargini nqegulate, tanslucide, cu suprafafE granulad ti cu o maryine in extensie contillud, Pe gelozd singe de cal 57o, coloniile sunt hemolitice. Pe mediul Nagler sau Willis-Hobbs produce opalescenfn 9i stat prlat (fu afala de tipul G). Pstogenitat Din toate lipurile Cl. botalinum, doar patru provoacl botulisEul la om: A, B, E d F; C Si D afectaz[ animalele pestuile 9i tipul G nu da lmbohiviri. Toxina botulinici are un neurotroDism exclusiv (ca tetanicn) delermind blocarca transmiterii nervoase orin inhi searetiei de acetilcolind, SimDtornatoloeia este cantonatd principal la paralizii ale mutchilor capului. Botulismul i rezultd diD Droducerea ln intestin a toxinei la susari sub 6 luni.

6. Antibiograma nu este necesard deoarece clostridiile patogene sunt sensibile la: penicilint ampicilini, eriEomicind, cefalosporine, cloramfenicol.
Clostridiwn botvhnum Botulus = camat in limba latintr, izolat ln 1896 de van Ermengem ln cursul unei iltoxicatii cu calllaf. Aceastd bactede este lipsittr de virulenfi" incapabih de multiplicare ln organism, produce ln afara orgadsmului cea mai putemicE toin6 cunoscutt,
8 cdrei ingestie prcvoaca boala.

&

Ilabitat
Este rdspendit ln sol Si se gisette ln intesrinul omului $i anirnalelor. Sunt Oapte serotipuritipuri de Cr. botuliumt (A,8, C, D, E, F, G) la noi este mai dspandit tipul B, foarte rar tipul A. Caractere morfologics Este un bacil lung 9i gros 4-6N,8-1,2 Fm, Gram pozitiv, mobil datodta cinor peritrichi, cu spor subterminal, deseori cultura poate pune ln libertate mul;i spori.

Diagnosticul de laborator Numai in laboratoarele in labontoarcle de specialitatc, pune ln evidenF toxina prin toxinotipie- Toxina se cautl lichidul de spal5turi gastrici, vtusaturi, continut intestinal, lichidul din conservn. Daci aceste lichide nu sunt limpezi se filheazn gi apol face toxinotiDia

148

I
calioDsia

FLOREA
culturi

Backtiolosie

ti vituologi.

Tabel m Toxinotipis
lin Tratat de Bacteriolosre

I-oh hoba de
cetcelAt Suprnstani 0,5

II

vol tr, BAbgie V

rlN., l9Es)

III

tv

anaerob germenul se dezvolta bine la 37" C dupd 24-48 orc, tulbua uniforrn Ei degajtr cdteva bule de gaz cu miros caractcristic de corn ars, sau de materii aninale a$ !i acid

Caractere de

in bulion

Sl4emalant
inactfuat 15 min la

Supematant

Idem ser

c! la

lnl, inoculat la toar.cr (4 aninale) 6au I

ml la coba (1 animal) i.p.

anr$tecat cu
0,1 rnl ser

lotul III dlr cu ontibotulinic aoti B inoculat

butiric.

roo0c,
inoculat la
rct ca m r

antiborilinic anti A ti hsat

lmint de inoculaE 30

Pe suprafafa gelozei cre.gterea este seraci, cu margini transparente gi dace cantitatea de gelozA esto mai scizutii, in
cateva zile se lntiDde ca uu vbl uniform pe toati supnfafa.

aceleati

condifii,

mh ls 3/c ai inocular h fel

+ cobai, - cobai, --- soarcr

Po geloza sdnge apare hemoliza. Bacilul tetanic nu fernenteazi glucidele, in schimb are enzirp prcteolitice
(peptidaze, dezaminaze, gelatinaz{)'

rczullll

+cobai,

- cobai,

+#+

goarEcl

Rezultat: toxiDa este de tiP B

Se va administra de urgenF sr antitoxic, linand sama cd antitoxina nu mai poate inlitura toxina de pe subsaahrl sistmului bivalent nervos central, dupd fixarea acestuia, Se va administra ser

Trattment

A+B. Clostridiut , tclani Este un bacil Gram pozitiv anaercb, aluugit, cu capele 34nA pr4 sporul tcrminal nu prinde coloraoli ncrotunjite al i,trisnoiii, Oi"*"trot Fansversal deP[9$e de 2-4 ori pe cel rotundE rnai ci,mutui La.t".ian, ate un contur reftingent, o tonn6 r[r' ovahra. Bacilul tetanic este foarte mobil, prezefiend de ibnnm"oot de "c6ltrrare" pe suprafata gelozei, ln condilii 0 [crobiozi, asemtrntrtor cu cel al Proteusului ln condilii aerobe'

Patogedtate Este determinati de o exotoxiDa pe carc odce tulpind de C'' este tetani &)pE 48-72 ore, ln nediul lichid, o prcduce suficientd pentru a provoca o intoxicatie tetanicE mortald la animalul de laborator. Fittratul culturii contine doui conponente: - tetrrolizina care produce liza heoatiilor unor spcii de animale, dar nu are nici o caPacitate totanigeotr; - tetanosllSsmina care Provoaca tetanosul experimental, dupl o incubalie de midmum 8 ore indiferent de doza inoculati). Actiunea biologica a toxinei tctanice se exerciti prin fixarea exclusivi gi ireversibili p sistemul nervos mai ales ceutral (sNc). Injectat la qoarece, cobai sau iepure, produce o paralizie spastictr, ce lncepc de pafiea 9i cu membrul ln care s-a injectat: membrul este fixat tn extensie fo4ati, corpul se curbeazd de aceati pafie, ulterior suvine generalizarea contractudlor, acesta este tet{nosul ascendent. Injectat la aninrale mari qi la oaneni, tetanosul incePe cu contactura mutchilor masticatori (trismus), indiferent de locul d patrundere ln organism al toxinei, este tetanosul descendent, care

ti

r50

151

C^1|'Wi^FLOREA

Bacteriologie si irusologie

CaliopsiaFLOREA

Bacteriobgie 9i ritusologie

afecteazi inilial nennrl cel mai scurt Si apoi continue cu formele genemlizate. Diagnostic de laborator Se inactiveazi produsul patologic lnainte de insimanlare (30 min la 80" C) penau distugerea formelor vegetative, menfnand sporii viabili, Se lnsdmanteazd pe gelozi sange ct 3-3,59o agar pntu a obfine colonii izolate, apoi ce fac lnsemantiri ln bulion in anaerobioza. Din aceastd culturd + CaCl2, se injecteazd la toarece lD membnil posterior, 1l ornoartr cu fenomene de tetanos in 4 zile.

Capitolul XII

Mycobacteriile: bacilii tuberculozei, bacilul leprei, alte micobacterii. Bacterii nocardiforme

Imunoprofilaxia - Activi cu ATPA (amtoxina tetanicd pudficaE 9i adsorbita) morbiditatea prin tetanos a scezut, Epelud se fac la 5-10 ani ti dupi orice phge tetanigend. - Pasiva cu ser antitoxic de cal 3000-10.000 u, sau
irnunoglobulini antitetanicd uman5 400-800 u.

GenJl,I

MYCOBACTERIUM

Tratament
este fixata pe SNC, tmtamentul este nespecific (sedafle, curarizare, respiralie asistate).

ln momentul declaNirii simptomelor, toxim

Germenii diD acest gen apa4in farntliei Mycobacteiaceal, Aceasti familie cuprinde mai multe specii, fiirtd aproape saprolite cu excepfia speciilor: Mycobactefium nberculosis Mycobacterium leprae. In anul 1882 Robelt Koch descoperi bacilul tuberculozei, in acelaSi an Paul Ehrlich descoperi acido-rezistenla bacilu tuberculozei.

c\SAcJN?-,')

tuberculozei pe ser coagulat. in l89l tot R, Koch fenomenul Koch gi tuberculina. Albet Calmetlc 9i Claude Gudrin tn perioada 1908-1921 cultivat prin treced la 21 zile, in bulion cartof gliceriaat 6i bil tulpind de Mycobacteium ,ovir yiruleftA izohte din lapto, urlrur acestor treced s-a obfitrut o tulpini tfuE patogenitatO, capabili si detrmine rezisienta falS de infeclia tuberc caractercle morfologice, tinctoriale, nutrilionale, de cultutl rimas cele iniliale. Aceaste tulpini (tulpina BCG . Calmette gi Gurin) a fost utilizau ca vaccin tuberculozei incepand din 1921, 192'7 se org0[ laboratoare de produclie a vaccinului BCG ln 26 de [dri, I

In anul 1884 Robert

Koch obtine cultua

153

t I I I

Caliopsia FLOREA

B!!!l!(otx\k

It

|t rwt'| o Eh'

Ca\opsi^FLOREA
- Grupa

Racteriobsie

ti

vitusologie

in RomAnia, care a fost a 2 a lafi. carc a produs 9i folosit

vaccitr.

ltcc$t

III - Micobacteriile necmnogele. M, avium. - Grupa IV - Micobatriil cu creltr rapidi ("rapid

gowen"), coloniile care apar dupd cateva zile sub formi "S" sau "R" la 37u C, cromogenitatea este vadabila sunt condilionat
patogene la om sau animale. My c o b q c t e iam tu b e rc ulo s is

Clasificare 1. Mcobacterii care nu se dezvolttr pe medii de culturtr $

sunt stdct patogene pentru om 9i animale, sunt doutr specii:

I I I I
T

Mycobacteium leprae (agett:tl Armauer Hansen, descoperit ln 1873) este agentul etiologic al leprei umane; I Mycobocteriwn lepraemurium, agentul etiologic al leprei
sobolanilor. 2. Micobacterii care se dezvolti lent (siptnm6ni) pe medii surlt patogene pntu om 9i animale homeoterme de culturA ptstrcazi temperatua constanta a corpului): (carc - M. tuberculosis, agentul etiologic al tuberculozei unane dar si cel al cdinelui gi Pisicii; - M. ,ovi.t produce tuberculoza la bovine, dar 9i la orn; - M. africanunvalogen Pentu om; - M. muis carc determind leziuni cazeoase ganglionare 9i subcutanate la unele rozitoare. 3. Micobacterii care se dezvolti lnt (siptimanD sau rapid (zile) pc mefi de cultuA, unele din micobacterii sunt saprofite, iar altele sunt patogeoe sau condilionat patogene in raport cu pigmentalie coloniilor 9i ritmul de cretterii

Ilabitat Bacilul tuberculos manifesti un panzitism strict, el

este

li

prezent in Ieziunile omului sau animalelor bolnave de tuberculoza, poate fi gasit in pnful din incbperile ln care a fost Iaspanditi sputa bacilifertr sau pe obiectele contaminate de bolmv.

Caractere morfologice !i tinctoriale Slrnt bacili sublid cu lungimea de 3-10 grm qi lilime de 0,1pm, uneori lamificafi, drcpji sau u$or culbali sub forma 0,2 literelor: X; Y; Z, cu granulafii puse fu evidenla prin coloralii speciale, imobili, nesporulali, necapsulali.

I I
T

Structura peretelui este formatl din: - Lipide, care sunt in caDtitate mare greutatea uscata a bacteriei (sub formE

micobacteriile

impart in: - Grupa I - Micobactrii fotocromogene, culturile se dezvolti la 370 C in lntunedc nu sunt pigmentate, daca sunt
s

cardiolipina; acizi micolici; gticolipide - cord-factorul; peptidoglicolipidele - cesra D, aceasia ln cantitate mai crescutd la
tulpinile virulente), la celelalte bactedi lipidele sunt de 3-10701, se colorcazd foarte greu, ulterior rezisti la decolorarea cu acizi minelali diluati $i cu alcooli, din acest motiv se numesc ,,bacili acid-alcoolo-rezistenfi". Se folosqte colora]ia Zehl-Neelsen, pe fiotiul colorat astfel bacilul tuberculos va fi colorat in rc$u aprios, datoritd fucsinei, in timp ce restul germenilor sau celulelor vor fi colonte in albastu.
155

[in[e 2O-45Vo din de: fosfolipide -

I I

exouse 30-60 min la lumina zilei sau la o sund de 30 W afezatd la o distanld de 50 cm gi apoi lirtren ln intuneric 12-24 ore, culturile se pigmenteaza ln galben sau portocaliu. Din aceasti grupd face pafie M. tuberculosis , - Grupa II - Micobacteriile scotocromogene, se dezvolta la 370 C atat h intunedc cat gi la 1umin6, culturile sunt pigmentate ln galben-potocaliu (M scrofulaceum).

154

CdiopIjiaFl,OPA
Pe ldngd
Sactetiologie

ti

virusoloeie

Caliopsia FLOREA

Bac te nolo gie

t i v itusolo8i.

lipide ln structua micobacteriilor se mai gisesc. - Protelne (tuberculoproteinele), tuberculina brutA, cca. l7r, care ofert antigedcitate. - Polizaheridele carc se leagi de lipidele $ goteinele din
percte.

Rezistenli Bacilii rezisttr luni sau ani ln praf, sunt sensibili la acliunea radialiilor solare li UV, sunt sensibili la actiunea antibioticolor streptomicintr, HIN, acidul para-amino salicilic, etanbutol, rifampicind (sinerdol), dar pot cagtiga ulor rczistenF.
Caracter de cultud Spre deosetrire de micobacteriile saprofite care se dezvolttr ugor 9i rapid pe mediile de cultud simple, micobacteriile patogene se dezvoltd lent pe medii speciale. Ad6ugarea glicerinei in mediile de culturi favorizf,azi fu,voltarea bacilului tuberculos uman, ln timp ce tipul bovin este pa4ial inhibat. Pe mediile lichide micobacteriile formeazi un vbl subtrire, care se ingroala, se cuteazd, s fragmenteaza 9i cade la fundul recipientului, iar la suprafald se va forma un alt vil, Bacilii tuberculoti de tip uman fac un vdl mai gros decat cel bovin ti alcalinizeazd la lnceput mediul, apoi ll acidificb pogresiv, iar cel bovin alcalinizeazd nediul la lncePut, dar ulterior nul mai acidificd. Pe mediile solide, tip liiwonstein-Jensen (L-J), sau tip Ogawa, sunt medii selective contin siruri minemle, asparaginl sau verde acid glutamic, amidon, g5lbenug de ou, glicednn final se rcpartiz-eazi in tuburi de 18/180 9i se malachit. Amestecul coaguleazi ln pozitie lnclinati la 90'C. Temperatura optini de dezvoltare a bacilului tuberculos este de 37'C timp de 30-60 zile, bacilul este aerob, de aceea ce

lnsimanfeazd pe mediul solid lnclinat, dar o cantitate de l0% CO2, favorizoazl cresterea. Coloniile micobacteriene apar tarziu, dupl prima sbptimind abia se vede o rnic{ formafiune ce numai dup6 30-40 zile ajunge o colonie caractoristici de aspect verucos (conopidiform) de tip ,,R', aceasta este crettere eugonici a coloniilor rugoase. Preznta coloniilor mici <le tip ,,$' este o crgter disgonici ti ste camcteristici pentu Mwobqcterium bovi$. Caractere biochlmice Sunt germeni aerobi, au enzirrc tteaz\ catzJazl. ni:f.at rcductaz5, se dezvolti la un pH utor acid, tipul hominis este singurul care produce acid nicotinic. Caractere de patogenitste

Virulenta micobactedilor este datt de exislellfa unei substanle ,,cord-facto/' (glicolipid), care rezistd la acliunea enzimelor lizozoma.lg care lipsette la micobacteriile avirulente. De asemenea au capacitatea de a se multiplica inhacelular (intramacrofagic), ln plus produc tn organismul afe{tat $
ferlomono de intoxicalie, care este un factor agravant.

ti

Evolutie gi rtrspuns imun l. Gemenii pdtrund gi se locofizeazd la nivelul ganglionilor pulmonari hilad, urde se multipka intracelular, prcducald afecliunea pdmad (complex sau afect primar). - Multiplicarea racelulari a b. tuberculoti duce la leziuni locale rnanifesti ca leziuni de tip proliferativ, se fonneazd foliculii tuberculoti (alcatuiti din celule Ianghans parazitate, in jurul

carora sunt atras fagocite prin chemotactism). - Apar necroze prin acfiunea toxici a lipidelor, proteinelor gi zaharurilor din sauctura b. tuberculogi.
157

156

CaJiopsjaflnRB{

Doct

tlolonk rlruoloqlt

Caliopsia

FI-OREA

Aarprblo8i. ri vilarrtogie

2. Aceste leziuni din infeclia primari sunt amplificatc de respu$ul imuo celular, care aparc dupl 2-3 strpttrmAni, carc nu
rcalizeazi Foteclie. 3. Limfocitele T elibereazi mai multe tipuri de limfokine: (d transfer a sensibilizdrii, rol chemotactic (+), cu rol blasdc, de inhibilie a migrlrii neutofrlelor gi macrofagelor) aceste limfokine determind o aglomerarc de celule, carc duce la cresterea foliculilor tuberculo$i. 4, Apar 9i limfokine cu rol litic (limfotoxine), linfokine de activare a neutrofilelo! 9i macrofagelor. 5, Macrofagele activate determind o activare a limfocitelor T obignuite, care nu au venit in contact cu Ag, se formeazi

10. Apare gi ur rispuns unoral (apar Ac) care nu este un dspuns de protelie, dar caro permite dg. de labomtor. Diagnosticul de laborator este ur diagnostic bacteriologic Se baz,eazi pritr punerea ln evidenta a bacilului Koch ln produsele patologice, ln acest scop se folosesc 3 metode; examenul direct, cultivarea gi inocularea la cobai. Recoltarea produselor patologica se face in recipiente sterile cx capac c s pot lnchide ermetrc. - In tubrculoza pluro-pulmonartr so rcoltoaz^: sputi, aspint brongic sau caviiar, lichid de spautuxi brongica, piese de exerezd chirurgicald, lichid de spdldtura gastrici, fecale, piese trecloptica, lichid pleural. In tuberculoza uro-gnitaltr: udn4 sange menstrua.l, biopsie d endonrtru, piese de exerezl chirurgicalA. - In tuberculoza gangllonari: mateda.l din biopsie sau

interleukina

l,

care arc adune de stimulare

activititii

limfocitelor T efectoare. 6. Astfef se forwzA wroza: tesutul neqozat se elimind respirator ( 9i bacilii virulenli) sau se pot elimina pe cale sanguini, ceea ce duce la o localizare renald, genitalS, osoas5" meningeau, ganglionard, digestird. Acestea sunt laziuni, de obicei, secundare. 7. Foarte multe din infectiile tuberculoase nu duc la o evolulie generalizate, ci rnerg sple vindecare datoriti mijloacelor de aparare nespecifice ale organismului. E. Prenunifia (proteclia de suprainfecfie) apare pe fondul cxistenlei unei infeclii tuberculoas care duce la pistarea Ag ln organism. Stimulul imun celular este continuu cu sensibilizarca a noi lidocite T circulante, aceste limfocite T pot asigun Fotectia tald de germenii tuberculoti de suprainfecfie. Acest fenomen a lbst descris de Robert Koch, "fenomenul Koch" care a inoculat b tuberculogi virulenfi la cobai, consecutiv apare Sancrul ti in final moarta cobaiului, Dacala acelagi cobai i se face un nou inocul, ln timp util, aparc $ancml secundar care evolueazd spre necrozi, s climini gi apoi se vindecd. 9. Rispunsul lmun celular este negativ fa$ de prima l fcctie ti este pozitlv fafi de suprainfecfie.
158

puncFe-,

- In tuberculoza mtio-articulari: lichid articular, puroi din

abcese^reci, ft agmenie osoase, - In menfuglts tuberculoosi: lichid cefalorahidian.

Col mai folosit produs este sputa, pentru cI tuberculoza pulmonari este forma cea mai frccventi Tehnica de prelevar a sputei: trebuie sA se facd ln recipiente sterile de unici folosinti, trebuie sE se faci lnainte de
inceperea tratamentului medicanentos. Se recolteaze dimineala la sculare o cantitate de 5-10 rnl, se va rcpeta la 3-4 zile, se poate pdstra la 4" C cu adaos de carbonat de sodiu pulvis, 50 mg la 5 rnl sputi; sau fosfat tdsodic (2-4 ml din sol 1570). Se vor respecta regulile de asepsie a personalului care asisti sau tansportii probele.

Aspectul sputei: este purulentd, nu se ya lucra sputa

mucoasd, care de cele rnai multe ori este salivd.
159

ii CaliopsiaH-AREA
Roct.rioloSie

ti

virusologic

CalioFia H-OREA

Bact riologb

ti vi'rsolosie

&amenul microccopic dircct se efectueazi pe frotiwi

coloraic dupd metoda Zebl-Neelserl se examileazi cu obiectivul cu imersie, prezenla este datii prin aparifia de bacili roqii pe un fond albastrl Cdnd numtrrul de germeni este redus, ftotiul se face dupi omogenizarea gi concentrarea produsului patologic. Omogenizarea se face lnh-un balon de 250 n , cu fund plat, peste sputi se adaugd o cantitate egald sau de 2-3 ori mai mare de NaOH O5%, la 60" C 30 min. Concntrarrr pritr flotare, se obfine prin adiiugar de ap, distihta (AD) pend h jumntatea balonului 9i 2 rnl de xilol sau neofalind. Se agitE energic 10 min, se adaugA AD paui h jumntatea gedui balonului, se lastr in repaus 30 min, timp ln care se formeazi un inel crcmos ln care au fost concenbati bacilii tuberculogi din produs. StrahI dernos este aspirat fuf-o pipti Pasleur prevdzutd cu o pari de cauciuc, sau un pipetor automt. Pe 2-3 larne degesate, care sunt atezate pe o platinn lncllzitl sau pe un geam deasupra baii, se depun succesiv, picituri din materialul crcmos, pen6 cand acqsta se epuizeazi, apoi frotiul va fi uscat, fixat la flaciri ti colorat Zehl-Neelsen. Se va examina la microcop cu imersie gi se va face o aDreciere caDtitativi: _ O bocili/ 3OO carpori microccopice = ab6Dla b.a&r;
1-3 bacili/ 300 campuri +gb3r.ililtoo tl

fusdma4a pe mediile de cultud amintite. Controlul qegerii p mediile de culhul se face prin frotiuri colorate Zetrl-Neelsen.

,'i

Inocuhrea la cobel Se practictr ln tunclie de posibilitili, ln formele de tuberculozA exhapulnonartr. Se folosesc cobai sdndtoti de 300,f00 g. Prelevanrl patologic se injeteazd l-2 nl s.c. pe fala ifterne a coapsei, animalele se urmdresc zilnic timp de 90 zile. La fiecare 15 zile animalele se vor caqtfuii gi examina clinic, local, general, Infectia tuberculoasa h cobai se manifesti Drin: scider
ln greutate, producerca unui nodul care apoi

la locul inocullrii Si a&nopatie satelitll Pentsu

iftr-o zon! npigmentati, & tuberculind bruti.

se ulcereaztr

sacrificErii cobaiului se va faco raclia la tuberculini" care se se injecteazd i.d., 0,1 rnl din solufie 1/1

ll+"l0o ll

nn ll

ll ll ll

pste l0O bacili/loo cempuri

mic.

= P'tzbntqb.a.a.r = prezenp b.a.a.r = pleznts b.a-a.r = prezenF b.a.a.r

se

solicil! reptar:

(+), (++), (+++).

escard ln centul unui halou inflamator observabili la 2448 h rcprczhttr o rcaclie pozitivu. Duptr sacrificarea aninalului, do rogdn dupl 5{ de la inoculare se constati: gancru la locul de hipeffofa (irclusiv cazeificarea ganglionilor limfarici, i presacrali, mezenterici), Ieziuni tubqculoase (tuberculi-zone cazeoase lntiNe) ln splin6, ficat, 9i pl6mtni, vor face frotiuri colorate adcvat 9i se vor face tnslmiqFd mediul Iliwenstein-Jensn.

Comentralia micobacteriilor tuberculozei ln sput6 esG ln raport dircct cu dimensiunea si intensitate leziunii. Alte bacterii AR posibil de lltehit ln ftotiuri se deosebesc morfologic: nocardiile gi actinomicetele sunt filamentoase, cu ramificalii ;i extremitdfi ln$otate. Apoi produsul patologic se va
totdeauna
160

Identlficarca culturii micobacteriene purt - Conholul puritifii: ftotiuri colonte Ziehl-Neelsen. - Primocultura (nedii solide): morfotogia temperatura optimi, pigmentarea (fotocromogenitatea). - Cultud ln medii lichide (teste fiudametrtale): rezistenta, vitza de qegterc, producerea de acid nicotinic Niacitr sau testul Kouno),
161

I
Caiiopsia FLOREA

u:!!7o,t! Ilr

-v

! tt_t!!

]st!

Caliopsiz,FLOREA

Eacteliolo8ie

ti irurologie

complementare; prcduce catalaza, pcroxidsza, ueazd, reducerca nitralilor ln nitrifi, Arylsulfataza, rczistcnla Ia HIN (hidazida acidului izonicotinic) I pglr . Dupd obtinerii culturii se va efectua artibiograma pe mcdiul Liiwenstein, pe care se insAmAnfeazd, se depun discurilc de antibiotice seDsibile, sau se pot lilaa pleci care contin fiecarc cate un antibiotic Ai se va lnsEmanF tulpina izolati Identilicarea rapidi e micobacteriilor 1. Se face pdn colonre cu fluorocromi (auramin-rhodaminl) a sputei qi se examineaz6 cu microscopul cu fluorescentd, micobacteriile se coloreazd in galben portocaliu, pe fond negru, dacA contacolorarea s-a fdcut cu permanganat de potasiu,
celelalte resturi celulare sunt galben deschis. 2. Reaclia de amplificare genica (PCR) identificd in 24 h secven a de inse4ie (lS) tuberculosis, 6110 sau genele care codificA ARN l6 S specifice pentru complexul M. 3. Sonde ADN identificd prin hibridare secvenle nucleotidice specifice unor micobacterii.

- Teste

- o reacfie normalS, organismul a venit ln contact cu bacilul Kocb, dar este protejat, dupa 72 orc va apare o papuld de cel mult 9 mm, ftrA induralie; - daca nu apare nici o modificare, IDR O sennificd absenla rlspuosului imun celular, deci absenla protcfiei, ceea ce impune Yaccioarea cu BCG. Vaccinarea se face: imediat dupl na$tere, apoi se controleazi (rapeliri prin IDR la PPD) la: lan, 3 ani, 14 ani pi la l8 ani.

Mtcobacterium leprac
Sunt bacili acid-alcoolo-rezistenli, in colorafia Ziebl-Neelsen apar ro$ii. Sunt lungi de 4-5 pm qi groqi de 0,4-0,5 pm, se gasesc exclusiv numai la oasleni, sunt disputi intncelud in grtrmezi compacie. Nu se cultivl pe medii anificiale 9i nici pe medii vii (culturi celulare sau animale de laborator). Se poate cultiva pe goarecele alb time4tomizat $i imdiat, bacilul leprei crefte putin (inoculat in platrti), acest fapt se face pentru ob;inerea uoui antigen leFomina, folosit in diagnostic intradermic. Acetti bacili au multiplicare strict inhaceluhd, unde formeazi gdmezi carc se numesc globi leproti (ca figtuile intr-uD pachet) Boala care este dati de M. leprae se numegte lepri, se ffansmite priD secreriile patologice eliminate de bolnavi, contactul infe{tant t.ebuie sd fie masiv, bolnavii de lepri sunt foarte pufin contagioqi, incubalia durcazi mai mult de un an. Este rezistent rnediul extern. sensibil la sulfoqe si dfampicina. iar rralamentul dureazi 5 aai, Existi 2 dpuri de lepra: . lepra tuberculoidi (uscati), care este forma benigni, se

Profilaxie

b. Specificl este vaccinarea cu vaccinul BCG de provenienfi hovina. cu bacili vii atenuati. Verificarca rAspunsului imun se face prin IDR la tuberculina lrur PPD @rotein-purificat-dedvat). Se inoculeazd intradermic trrlrcrculind (2 u PPD), reacfia se citelte dupd 72 ore: - dacd in organism exista o infe{rie tuberculoasa, existd liflrtbcite T sensibilizate care elibereaza limfokine, apare o irxlurafie ti o tumefierc a zonei, mai mare de 9 mm doci IDReste
),

Nespcifici: depistarea, izolarea, tntarea sursei de infocfie ti crcsterea rczistenlei nespecifice.

a.

in

cfaeterizeazd prin foliculi $anulomatoli carc au tendinti la ulceralii, evolufia este lent6;
163

162

CaliopsiaFlnR5'A.

Bactetiologie

fi

vitltsoloqie

li

b)joWiaFl

OFJ.A.

R.cte

otagie

,i irusoto|ie

lepra lepromatoesi (umedi), este forma malign5,

se

cuacterj.rcAzd ptiln leziuni de tip proliferativ cu o evolufie rapidil ambele tipuri de lega este afectat sistemul newos periferic, ducand la aparilia amputafiilor spontane nedureroase,

in

prin atrofia nervilor periferici, la nivelul

membrelor

9i

siptfurani, foruEnd colonii cercas, incasrate

Speciile patogene pntru om sunt parlial acido-rezistefte: itr colorafia Zehl-Neelsen rezistil 5-10 secunde la decolorarea cu acid-alcool. Pe agar sdnge in aerobiozd, la 37o C, cultiyd lent in 1-2

in

mediu

gi

exhemitiF.lor. Identificarea micobacteriilor impune competenla, norme de secudtate microbiologicS, doclri ii facilit?ili paticulare. De aceea laboratoarsle implicate in Programul Nalional de Control al Tuberculozei sunt lerarhizate pe 3 nivelurl: laboratoarele dispensarelor tedtoriale de Nivlul pneumoftiziologie, efect'Jaazi microscopia pentru depistarea b.a.a.r, 9i trimit prelevatel patologic laboratoarelor de nivel II petrtnt efectuarea culturilor, asimilate acestor labomtoare sunt unele din laboratoarele clinice. Nivelul II, laboratoarele dispensarelor/stalionarelor judetelor de pneumoftiziologie gi ale marilor spitale cu paturi peltru asigurc izolarea pacienfi tuberculozi, hebuie M. tuberculosis, identificarea micobacteriilor, identificarea primad a micobacteriilor non-tuberculoase cu sau fltd testaxe a selsibilitndi h antibiotice. Nivelul III, laboratoarele de rcferinti, asigud identificiri defrnitive, monitorizarea laboratoarelor de nivel 9i II, primare fi organizeazd supravegheazd dinamica chimiorezistenlei coleclia nagionald de nrlpini micobacteriene.

pigmentate variabil io galben, portocaliu. Hife aedene pot sd aparA Fi pe suprafala coloniilor.

I,

Forme clinice - cervicofaciale din focarele dentoalveolare sau tonsilare, - la nivelul SNC, abceso, meningite, - la nivelul ochiului, ln aDaratul lacdmal celulite orbitale, - pleuropulmonare, - miocardite, mediastinite, etc,

cu

sa

Tratamentul costd ln asocierea metodelor (drenarea abcaselor, eveatual excizia leziunii) cu prelungitd a unor agenfi microbieni ln doze nad (pentru a difuziunea lor in focare prin infiltarul dens, nevascular, cu perifericd care inconjoari nocardiile). Local, dupi deschi larga a leziunii se apticd aotibiotice sau anriseptice.

cu antibiotice atunci ce|rd se deschid acste zone.

Prolilaxia cuprinde misuri de igiond bucali, eficienti a focarelor dentoparadontale fi tonsilare ca $i

Genul Nocanlia Reuneqte

specii

rdspendite

ln sol, care nu fac parte din

organismului. Nocardia asteroides 1i Nocard.ia brasiliensis sunt patogeni oportunigti care determini la om infeclii mai frecvent pulmonare. Formele fllamentoase se disociazi u$or in forme bacilare polimorfe,

microbiota indigene

c.-Ee6)N?/)
165

l&

I I I I I

Caliopsia

FI-OREA

Dact.rlololh

tl vltwrlo|k

l'
I

Caliopsi^FLOFEA.
Neisseria

Eacbnoto|k ti vitusottsi.

me ingitidis

Capitolul XtrI

Sutrt coci ovalari, reniformi de dimensiuni de 0,6 1,0 pm dispuqi in diplo. Gram negativi. in produsul patologic (LCR) suot intra Si extracelulad.

Nehseria'. meningogoccul, gonococul. Mora.rella

Eabitat Se gdsesc rumai

la

localizati p teguntrte, dar mai ales ln cavitatea nazald

oameni @olnavi sau sinito$i). Sunt ti bucah

Farr]Tlia Neirseriaceae include Pahu genuri: lvriJJeria, M o raxell.a, AciL et ob act e r, Kn ge lla in genul iVeisseria, speciite inponante pentru palologia umanE sunt: Neissefia nzningitidk (meningococul) $ Neisseria gonorrhoeae (gonococul), dar pot fi amintite qi specii sapro{ite (carc fac parle diu crupul neisserijlor nepretenlioase) ca: N. lactanica, N. sicca, N. suAlavo. N- mucosa' N. etonSota. Germenii din acest gen sunt cocl, de formtr reniformtr, cu p64ile adiacente concave, ln diplo, Gram negotivi, uneori au o tendinti de a rezista detoloririi. Toate speciile sunt aerobe, lmobile, nu au flageli, unele tulpini posedi pili Tmperatura optimi de dezvoltare este lntre 35-37u C (sunt stenotermi-rezisti ls variatii mici de temperatui). Neisseriile patogone au cednle nutritive complexe, pe c6nd cele saprofite se dezvolti pe medii simple $i la varialii mad de
tcmperaturd. Echipamennrl biochimic ste reprezf,.r,tat de un set rclativ rclitrans de enzime, testul citocrom-oxidazei este unul din cele mai Inportante. el este pozitiv ta genurile patogene pentru om 5i |logntiv pentru cele nepatogene. In acest curs se vor preznta ln sperial N' meningitidis si N,

Caracterr modol,ogie Germenii in diplo sunt inconjurafi de o microcapsuli. ln peretele lor predomini antigenul "O", nu mureina, fiind Gramnegativi. Sunt germeni imobili, nesporulafi. Unele hrlpini prezint!

pili in nomentul izol[rii,

aceEia pot sd dispad

subcultivAri, nu pa! sA aibe prea mare importanltr germenului. Caraciere de culturtr

dupl l-2 ln virulenla

Neisseriile palogctre, ele necesitind factori de cre$tefe speciali, de aceea se folosegte mediul Mtleller-Hinton, care conline casamino-acizi in locul peptonelol din came. Se mai poale folosi 9i mediul Thayer Martiq se pot obline culturi 9i pe gebza-sange, gelozi-ser, gloz6-ascit{ Si pe gelozE-9ocolat. Dup6 24 or apar colonii "S" mici cu diametrul de cca, 1 rm, transparente, alb- cenuqii, cu nxarginii regulate, cu suprafata rctedi $ lucioase- La punitorii s6n6toti se pot izola colonii "R", colonii rnai mari, opace, gnbui, cu rnargini nercgulate li suprafafa granulad. In rnediile lichide (bulion M-II) crc$te s5rac, dupl 2-3 Ale, hlburn ugor nr-diul sau hsand un mic dopozit la fund. Ca supod energetic utilizeazi glucoza din mediu, ln c a*rtAli rici &, ZVoa.

Cerinple nuhitive sunt deosebite pntru

lonorrhoeae.
166

t6l

I Ca]t'opsiaEI.oREA
Bactetiolo,it ti virusoloqie
Caliolsia FLOREA
Bact e rclogie t i v itus ologie

Acliunea agenlilor fizici, chimici 9i biologici Temperatura optimi pentru dezvoltarc esle de 35-37" C, rneningococul se dezvolul mai abundent in atmosfed umedi, cu o concentratie de CO2 de S-lMq rnar ales la izolarea din produsele patologice. in pasajele ulterioare, prezenla CO2 nu mai are aceeagi inportaDfn. Meningococul este sensibil la variagii de pH (pH optim este de'1,2-7,4), moarc rcpede (drtolizeazd) la usciciune, nerezistend ln afara organismului, ir pictrtudle Pfliigge mai mult de 30 min. Fiind foarte sensibil la variafii de tempemturi, transportul LCR-ului de la patul bolnavului in laborator pentu cultivare trebuie fiicut Erentinendul la 37" C. in culturtr rezisti l-2 ore Ia 20-250 C, autolizdndu-se mai
raoid decdt la 370C.

1. Antigene somatice - Antigenul c{psulsr "K', care impate meniogococii iD 12 grupuri serologice (serogrupuri): A, B, C, 29E, H, I, K L, W-135, X, Y, Z. Toate grupurile sunt patogene, dar cel Eai patogen este gupul A. - Antigenul "O" care se afl6 in pqetele bacte.iao.

2. Antigen solubile Se elibereazl dupa moartea germenului, prin autolizA, oste endotoxina.

Caractere de patogenitate

insdminlarea se face pe medii lncSlzite. Este sensibil la acliunea fenolului I %, a alcoolului de 700 ( l0- 15 min ), la actjunea

'

Uv. Sunt sensibili la acliunea sulfonamidelor, antibioticelor, penicilina frind antibioticul de elecfie in tratamenfid infectiilor
razelor solare,

meningococice.

Caractere biochimict ti de metabolism Este un gemene shict aerob, posedE, ca tofi gernenii din acest gen, o catalazd, o citocrom-oxidaztr (se pune in evidenla astfel: se pune o colonie pe o hartie de fi1tlu care confine un indicator: tetrametil-p-fenilendiamind, dacd germenii sunt oxidazo-pozitivi, atunci culoarea indicatorului va vira ln purpuriu ln 10 ser., un viraj mai tardiv nu este caracteristic). De asemeni mai are qi enzime zaharolitice, utinzand pe cale oxidativi glucoza d maltoza gi nefemEntand lactoza, ftuctoza pi zaharoza.

Meningococii sunt germeni patogeni, dar cu virulenttr scizutii, 60-7070 din infertriile meningococice sunt inaparcnte. Cea mai fre{venti localizare este cea nazali, foarle rar infeclia pato ajuqge pe cale sanguin[ la meninge, unde va produce rneningita (l caz la 1000). Mai poate 6. ;ni1" nreningococice (cel nul frccvent), sitruzite, faringite, mai rar meningita cerebro-spinall meoingococicd (MCSM). Patogenitatea s daloreazA in special. proprietdlilor sale antifagocitare, date dc citla polizahariduL capsular qi de lipopolizaharidul care se afli ln pertle bactorian.

Meningita fulninentli (sindromul Waterhouta. Friderichsen) Este o fomd supraacut[ a infecliei sanguine cu Este focul endotoxic dat de meningococ care se manifesg pri yasodilatafie genenlizati $i cre$terea permeabilitjitii
intravascular diseminata (CID), o coagulopatie de reflectand deficieltt importalte ale factoilor de coagularo. aceasta fomE fulninantit, este caracteristic examenul LCR, aproape clar, coDlire un numir mic de PMN $i un nurnir mrro
169

vasculari, ajung6nd chiar la o exftavazar a hematiilor in lesutu Este considemt ca o manifestare a sindromului de coagul

Struchra antigenici
Conline antigene somatice gi solubile.
168

Caliopsia FLOREA

Rac tc tiok'B

i. ; i u l,u\ olos ie

CdjoWi^FI,OREA
inslminlarea
pe

Bdcretiolo]ie $i virusoto|ie

germeni, Decesul pacientului poate surveni in 24-36 orc, daca nu se face ftatamentul corespunzdtor.

Imunitatea Imunitatea antimeningococica este de tip umoral $i se datoreaza alticorpilor sedci indugi de infecliile meningococice sau de simpla stare de portaj (bactedolizine, opsonine, aglutinine, precipitine, anticoryi fixatori de complement). Rezistenfa la infecliile meningococice pare a fi specificn de tip, ea poate fi obtinuta cu ajutorul unor vaccinuri antimeningococice carc conlin
polizaharidul specifi c.

medii de culturi S folosesc mediile Miieller-Hinton, Thayer-Martin cu supliment HYL (sange lacat de cal 10 pirti, autolizat de drojdie de bere I pane, aurolizat de ficat de porc 2 pa4i). insim6nlarea din produsele patologice de purtitod sau din produsele supraidectat, la nediile de mai sus de adaugi supliment selectiv LCN (lincomicin6, colimicinI, nistatin). Se fac lnsdmantrtuile in condiliile descrise, dupd 2,1-48 ore se fac citirile.

la

Identifrcarea
cca.

Din 1971 se face vaccinarea aDtimeninsococici pentxu scrogrupurile: A, B, C, Y, W-135. Imunitatea post vaccinah se instaleazd dupi 10-15 zile gi dureaza cca. 5 ani.
Diagnosticul de laborator Este bacteriologic Produscle patologice sunt: sange, LCR, lichid petetial (la holnav), exudate sercase, ftagmente de organe (de la cadavru), sau cxudat faringian (la puniitor). Recoltarea se face in condilii de ilcrilitate.

- Se selecteazA coloniile smooth "S", rnici cu diarnekul I mm, transpareote, ugor gri,

de

Se examineaza biochimic peDtru producerea citocromoxidazei (pe h6nie impregnata cu ieactiv). - Se fac fiotiud colorate Gram pentru prezenla diplococilor Gram-negativi, ln "boabe de cafea" fatd in fat{. Dac6 indeplinesc cele trei cdterii iDsearmd ca aparfin genului Neisseda. - ldcotificare serologicd de grup din culturile pure se fac aglutiniri cu seruri polivalente Si qpoi cu monovaleote, idcltilicandu-se grupul de meningococ. In zona europeand cele mai frecvente sunt: A, B, C, Y, W-I35 Confirmare Coloniile carc au apa4inut genului Nei'ssent se vor repica pentru obtinerca culturilor pure gi apoi se va face testare pentu
fermentarea zaharurilor: - fie se insdm6nleazi pe medii: gelozd cu zahat l9o, ser de cal 107o, indicator de albasfu de bromtimol, se incubeaze in atm. de CO2 9i se exarnineazd dtp624 ore. - fie se insamanleaze pe galedi Api elc.

Examnul direct

al

produselor patologic este foarte

funDortant. - LCR, aspectul macrcscopic este tulburc, purulent. Proba se l[rflor0nfeaza pe mediile amintite, IeId sA conlind agenli selectivi. llo vor face frotiuri qi apoi colomte: Gram, albastru de metilen, Zk,hl Ncelsen. May-Griinwald-Giemsa. in cazul unei meningite Irrr,rringococice pe frotiuri se vor vedea multe PMN, diplococi I lrrrrr ncgativi, reniformi, inra gi extracelulari. Amprent de organe de cadavru pot da unele indicalii. Iturtru alt produse exudate faringiene nu este concludent, dnlt|ritI llorei polimorfe, unde sunt multe Neisserii saprolite.

t70

l7l

Caliopsia FLOREA

Frmentara glucozei
levulozei, lactozi

ti

maltozei gi neferuentarea zaharozei, conffmtr germenul in specia

9i

Eabitat
N. gonorrhoeoe este \n paftzit strict tr)entfu specia umana" Se giefeazf W celulele mucoase inderuq ltr special pe mucoasa genitala gi accidental pe alte mucoase: rectah, faringiann, conjunctivala. Gernenul poate trec barien epitelialtr dspandindu-se la glandele aferente ti ajume ?n cuetrtul sanguin, se poate localiza la membranele sinoviale ale articulaliilor sau ln arumite organe producend abces. Co{tunctivita care poate ajunge p6ni la oftalmia gonococic! la nou-nAscut este o infeafie exogena produsa in timpul na$terll atunci cdnd mama are vaginiti gonococici. La birbat principala formtr de boald este uretrita gonococic4 la femei vaginita gi metrita.

Neis$eria naniagirtdis -

Metode de

(anticorpii antimeningococici sunt fixali pe proieina A stafilococica lespectiv pe particule de latex) se face dirert din LCR; - contaimunelecroforeza efectuatd gel de agat L% cu tampon vernal cu pH 7,8, godeurile dinspre anod sunt umplute cu LCR iar cele dinspre catod sunt umplute cu serurile antimeningococice cele mai freavente in zona respectivi, dupa nigrare 60-90 min, la o intensitate de 3 mA, poate fi umirite aparilia benzilor de precipitar lntre godeurile cu Iichid gi seruri antispecifrce; - metodele biologiei molculare.

identific{r npidi - coaglutinarea gi latexaglutinarea

lt

Testarca sensibilitllii Ia antibiotice (antibiogrrma) se face prin metoda disc-difrn imerricl pe mediul Miieller-Hinton in atn. de CO2 la 37"C qi se citesc conforrn stadardului indicat de
producitorul de microcomprimate.
Neisseria gononhoeae

Caractere morfo.tinctoriale Sunt coci ovalari de 0,6-1,0 pq ln diplo, cu pirfile conca adiacente. aseminatori boabelor de cafea Sunt GIam sunt imobili, nesporula;i. l.a suprafata celulei au pili cu determinant ln ataSarca bacteriei de clula gazdei, deci se la speciile virulente, lipsind la cele neyirulente sau la cele colertiile Yechi. Csractere de culturtr Gonococul nu se dezvolti pe medii simple, este germenul mai greu de cultivat dintre toate Neisseriile. Se folosesc descrise la .fd meningitidis, pent produsele patologica se mediile cu supliment selectiv (colimicind qi lincomicintr ctto pg la 100 ntl mediu final) sau vancomicind, colistin, tri ti nistath. Este necesare o atmosfed de 5-1O% COz,la35Citirile se fac d'upr 2448 ore. Gonococul produce smooth "S" de 0,5-l mm, sau colonii de tip M ( neprgmentate, transparente sau oFrc.

Neisseria gonorrhoece sau gonococul produce infecfia gonococicd. AceastE bacterie a fost descrisd de cehe Alben Neisser in 1879, ln uretrite acute la btubali 9i in conjunctivita nounlsculilor, Punerea ln evidenttr a culturii de gonococ a fost ln I 882 de citre IJistikov 5i Ldeffler.

l't3

Caliopsia

FLOREA

l}arreri.lo{ld

tihutolotlt

Caliopsia FLOREA

R ac te riolosie

i vitusoloE ie

Actiunea agentilor fizici, chimici 9i biologicl N. gonorrhoeae este foarte sensibil ln afara organismului, Este sensibil la usceciune, moare in l-2 ore, nefiind viabil decAt ln secreliile purulente umede. Este disfus de fenol l9o tn l-2 min, alcool medicinal 70'in 5-7 min. Este snsibil la varisliile de tcmperaturtr ii de pH (optim pH de ?,2-?,8). Sensibilitatea la antibiotice in general este sensibil la penicilini in cca. 907o, dar pot fi pi tulpini producatoare de p-lactamaza, de aceea se rccomandi
antibiogratna.

Diagnosticul de laborator Este bacteriologic. Produsele patologice sunt secreliile exudative ale mucoaselor iDflamate. Aceste au aspet puulent, opace, crcnoase cu o te!t6 gllbuie 9i se despdnd utor de pe
mucoasd. - Recoltarea se face cu ansa sau cu tampoaDe sterile. La btubali tebuie sA se pdhundi cu ansa sau cu tampoane cu diametrul de 2-3 mm, pe o distanla de l-2 cm de la moat. La femei recoltarea, se face din colul uterin, sau din sacul vaginal postedor, se va face cu valve sau speculurq sterile. Din ajle exudate se fact cu tampoane sterile. - Examenul dircct din probele rccoltate se vor face frotiuri

Caractere antigenic Arc antigene somatice "O" (care se pune ln circulalie dupi moartea bacteriei) $i capsulare "K'. Patogenitate Bolile produse la om sunl uretrite gonococice sau blenoragia la ambele sexe, prostatit, epididimite la btubati, corvicite, anxitq metrite la femei, conjunctivite, endocardite,

care se vor colora Gram ti albastru de metilen, apoi se vor examirla cu imersie. Frotiudle din urct te acute conlin PMN 9i coci in diplo ln "boabe de cafea" inta gi extracelulari. In formele cronice prezenfa iD cantitate male a florci polimorfe $i fibrini, pot
masca germenii care au provocat infecfia. - De aceea se va face insim6nlarea pe medii de

cultui.

srlrite.
Toate cazudle de tmbolniviri debuteazd cu o fomS acutd cu simptome evidente (aparc o secrefie abundenti galben-verzuie la

S vor iosimaota pe mediile amintite cu sau ltua agenli selectivi, incubarea se va face in condifii de COz 5-109o,la 3'1" C gi in atmosferi umedd. Examinarea cultu lor dupd 24-48ore. Identificarea - Colonii mici cu dialnetlul de l-2 mrD, transparente, utor gri, lucioase cu margini netede, reactia oxidazei pozitivtr in 5-10
secutrde;

livel genital),

dac6 tratamentul nu este corcct, boala trece in gleu de depistat li tatat $i adenopatie satelitd. furme crcnicA,

Imunitate
Imunitatea umorala este slabtr, de aceea apar reinfectii cu N. gonorrhoeae- Nu existd un vaccin antigonococic cu proprietafi nrofilactice,

- pe frotiuri, diplococi Gram negativ in "boabe de cafea", intm !i extmcelular,

CoDfirmare Se testeazd fermentarea zaharurilor. fermentazi numai glucoza

N.

gonorrhoeae

174

l'15

'I
Cnliopdia

FITREA

Ractz.iowie ti intsologie

CalioDciaFltREA

i
Buteriotopb si vin toloei.

\"

Metode rapide de identifrcare Prin imunofluorescenli, cultura se va colora cu set fluorescent antigonococic, examinarea se va face cu microscopul pe fond lntune.at ln lumina ulhaviolete. - Testul de coaglutinarc cu ser antigorococic cuplat cu Foteina A stafilococici, aglutinarea ln 3 min di reaclie pozitivI, - Metodele biologiei moleculare: PCR, sonde nucleotidice,

nezaharolitice. Nu ncasitd factori de crettere, cu excepfia M. lacunata, carc necesittr ser de iepure $i peptone. Nu sunt hemolitice, nu produc pigmenli, nu produc H2S. Se gdsesc frelvent pe mucoase la om gi animale qi sunt accidental patogene pentru om. Pot da infe.lii: oculare, respiratorii, uro-genitale.

Antibiograma Se tsteaz, pe mediul Mueller-Hintoo prin metoda discdifirzimetrici. Sunt tulpini care secreti B-hctarnazi (care se testeazi cu discuri de nitrocefin care au culoarea galbend, daci
colonia este de gonococ care secretii plactamaz5, vireazi culoarea ln rogu) 9i de aceea pot fi rezistente la penicilind, ln acest caz se face antibiograma. Conservarca tulpinilor Se lnsemenFaza lo tubud cu mediul I{YL sau gelozi tocolat, se incubeazi, se va adiuga un saat de oleu de parafiM steril de 5 mm, remAn viabile 4-6 sdptnmeni ta 370C. Se pot conserva 2-7 ani, prin liofilizare.

6={Fc>d:-,-r

;l
I

Transportul probelor Atunci cend probele se tnnspodA de la distan{e mari de laborator, se face ln mediul Stuart, topit gi rcpartizat in recipielte
sterile, la 2G25'C. Gemd Moruxellal Bmnhamellt Cuprinde gapte specii, dintre care 6 sunt implicate in infeclii umane: M. lacunata, M. nonliquzfaciens, M. osloensis, M, phentlpwvica, M. otlnntae, M. urethralk, iar M. bovis a fost izolat numai la animale. Sunt bacili Gram negativi, scu4i de l-2 pm, sau cocobacili, in diplo, imobili. Sunt oxidazo pozitive gi
176

t'|7

Caliopsia

FLOREA

Dactctiolo|ig

ll

viruxoloSi.

caliopsia Fl-OREA

rm. c,l!vll:UArorecremull
IX. CEDECEA
X. CITROBACITR

1 -

I
Capitolul XIV F alnrilia E nt ero b ac t e riac e ae

dsvisae

.lapsgel . nteri fruddii amrlonrticrs

diversus .

)O. EDWARDSIELLA

XII. ENTEROBACTER

tardr

t6

- closcs - aetogetres - agglomerans

-

Genmlittfi F8d.rttha Enerobacefiaceae este alcdtuita din numeroase specii, de bacili Gram negativi, aerobi, facultativ anaerobi, nesporulafi, mobili, cu cili peritrichi, sau imobili, care se cultiva
uqor pe medii de culturtr simple, fcrmenteazl glucoza cu sau fdxd

gergovhe

XItr. ERWIMA
XIV. EWINGELLA XV. EATNIA XI'I. KLEBSIELLA

- $kszslii - tsvloroe 2E

I
1

producere de gaz, sunt oddazo-negativi, produc catahza, reduc acestor germeni este nitxiti. Sediul obitnuit nitratii

in

al

10

lntestinul uman sau animal. Aceasttr familie este formatd din 44 de genuri, dinEe care 25 dc genuri au fost irnplicaie ln patogerfa urnane

. fitoDstoeen . tmenclm - alvei . piumonite . rhinorcleromstis . oxytocs . sscorbata

XVU. XLUYVERA

Tabel IV Taxonomi z flan,.iliei Enlerobacteriaceae

dupa Bergey s Msnual of Systenic Bactetiology, 20Of (preluar din lratatut de Mictobioloqie Clnici de B iuc D., Negut M Numir Specii de importanF Genul

X11[. LECLERCIA XIX. LEMINORELLA

I
2

)d. MOELLERELLA
]CKI. MORGANELLA

- adecarboxvlsta . grimo[tii . richardii - moagani - Droteus

mdicdn
l,l{,scH ERICEIA
1

coli . fetgusonii
-

X)(lI. OBESUMBACTtrRIUM )OCI. PANTOEA

X)OV. PECTOBACTERTUM

- hrmrdi - vulneri3

ll, ,r'D,ROCOCCUS ARSENOPHONUS ll, ^l RI.]NNERIA lY, ru

I
1

- nasoniac

7
1

XXV. PHLOMOBACTER IKVI. PHOTORHABDUS J(X!/II. PLESIOMONAT )UVIIL PRAGIA XXIX. PROTEUS

- sgllomrans . fitoDaaoeer

- shiglloides . vulgaris - miBbilis - mlxofaciens

t
179

V,U IJ(:HNDRA Vl, ttt JI)VICIA

Vll, llII

I
178

II"IIAUXELLA

. Denneri

lr

C^h|Jpsinqll)R'B|
PROVDENCIA
'OoL
6

Baaeiologie

ti

'irusoloSie

CalloWi^FLOFs'A

Bocteriologie vintsolrgb

- alcrlifaciens

. rettgeri
-

)mq. RAHNELI"A

I
3
1
E -

nstigianii stulrtit

Genurile Sflgclla gl Sabnowlla sunt lntotdeauna patogene. Celelalte genuri sunt condilionat patogene sau
ocazional patogene, cu exceplia speciei Yersiziz peslir care este intotdaula p&togentr.

nfin. RAOULTELL4 )ffitrL saccEAEqp4gIEE

Sflv.

SALMoNELLA

entericr . bongori
. cholBsurs . Arlz-onae
- enteritidis . parrtyphi - typhi - tYDhimurium

Ge

ESCEERICHIA

Faca parte din familia Enterobacteriacede, s\rrlt

condilionat patogene. Cea mai importantd specie pentru umand esie Escherichia coli, E, blattae a fost izolatd numai insecte (gandacii de bucdtnrie) iar celelate spcii: E. hermanii, fergusonii Si E, wlneis au fost senmalate numai ocazional diferite infeclii umane. in caz de boal6, E cori, poate fi pusd evidenttr ln: sange, wini, puroi, fecalg etc.

)oo$. sAMsoN4
)OOffL SERRATIA

t2
. Iiquefaciens

plymuthics - quinovonns
-

- rubidaea

x)OTVtr. SMGELLA

. ilysenterise . boydii

Caractere morfologice 9i tinctoriale Sunt bacili Gram negativi, lungi de 2-3pm pi gro6i de 0 ciliali, ceea ce face ca majoritatea sd fie mobili, dar sunt gi de E coli imobile, nu sunt sporulari. Caractere de culturtr Nu sunt germeni pretentioti, cresc abundent pe mediilo cultufi obignuite: bulion simplu. ap6 peptonattr, geloze Formele ,,S" tulbud uoiform bulionul gi dau natterc la c netede. bombate. cu margini regulate. cu diameftul de 2-3 mn mediile gelozate. Formele ,,R' cresc ir bulion, se depun la eprubetei Si dau colonii rugoase cu margini neregulate, pe solide. Se pot folosi 9i mediile slab diferenliate, pe TAABTL (agar albastru de bromtimol lacloza) fomjaz[. galbene deoarece fermenteaz| lactoza, pe mediul l,evin lactozati cu eozinE 9i albastru de rnetilen) coloniile au o

.Ilexneri

i
1

nxvm. soDALrq xitoo(. rA'I\X@L!A

)C,. TRABALSIELLA )OL WIGGLESWORTHIA )(I,Il. )GNORflABDUS

I
1
1

. sonni

n-rn vensnua

. pstis - enterocolitica
-

Bseudotubrculois

)(I.W. YOKENELLA

negricioasa
180

cu luciu

metalic, spre deosebire

do

Entercbacteriaceae care au o culoare roz-oalid.

l8l

'l

CalioDsiaFLOREA

Bact.rblosir ri

iruy!!X!!

Caliops,a FLOREA

I 4. te nolog ie t i iM olosie

Ceractre biochimice Sunt bacterii aerobe, care se pot dozvolta 9i ln condifii de anaerobiozi. Ele posedi un bogat echipamenl cnzimatic, fermenteazi glucoza, zahatoza, lactoza (unele tulpini fementeazd tardiv lactoza), produc indol, prcduc lizindecarboxilaze' nu produc ureazi, fenilalanindezaminazS, nu produc H2S, Du

iichefiazi gelatina, pot ayea

dermolecrctica.

activitate hemoliticI fi

Boala la om: in anumite condilii tcoli poate sd dea nattere la difedte afectiuni locale sau generale: afecfiuni genitoudnare [807o dintre infecliile urinare provocate de patotipuri uropatogene datodti unor adezine, hemolizine, aerobactinei, factorul citotoxic necrotizant I (CNF I) care au receptori pe tractul urinarl ti infec[ii intestinale. Sunt 6 patotipud diareigene EIIC (enterotoxigen),

EHEC (enterohemoragic), EIEC (enteroinvaziv), EAggEC

(etrteroagegativ), EPEC (etrteropatogeD), DAEC (enteroaderent difuz); mai pot da fadngite, otite, conjunctivite, endocardite, meningite, septicemii.
Rdspunsul imul este slab. Tratament; se face conform aBtibiogamei. Se mai poate administra ser anticolibacilar sau se plepad un autovaccin din

ii

Rezistenfi Bacifi coli rezisti timp indelungat ln mediul exterior, ei sunt omorAti prin lncilzire la 600C, timp de 40-60 min. Sunt sensibili la acliunea substanfelor dezinfectanle: cloramine, fenol, formol,
sublimat. Sunt sensibili la acliunea steptomicinei, cloramfenicolului' la unele sulfamide, aminoglicozide, chinolone, dar sunt rezistenfi la penicilinS. Unii colibacili sintetizeaza substanF care distrug alte specii bacteriene, colicine.

tulpina izolata de la pacient. Tratamertul cu bacteriofagi poate da rezultate bune rnai ales cand el este aplicat local. Diagnosticul de laborator est bactriologic Consti in izolarea gi identificarea colibacililor din produsele patogerc. Recoltarea se face ln furctie de produsele patogene.

Structura antignici Au o stlucturi antigenicA complexi legata dc existenla celor trei antigene: ,,O" (166 serogrupurD, ,,K' - 98 sertipuri (A' B, L' Vi), ,,H" (53 serotipuri); dupa schema Kauffrnam-White. Pe baza lor s-au imptutit in: grupuri serologice (,,O") 9i tipuri serologice Nuu serovarud (,,H" Si,,K). Antigenul solubil este endotoxina (lrc se elibrea7e dupi moarte bacteriei.
Patogenie
9i patogene sunt legate de preznta Ag K 9i a t0xicitatea bacteriilor Inxrr toxine (enierotoxina, newotoxina etc.) prccum li producerea hrrrurlizinei si factotului citotoxic necrotizant.

cei mai mulli colibacili nu sunt patogeni. Virulenla

Ilemocultura in stiirile septicemice se recolteazi ln coldifii de perfecti sterilitate, sangele, se hsamanleazd la patul bolnawlui in bulion pentru hemoculturi l/10, mediul astfel insimanFt este intodus la temostat la 370C. Dupa 24 h, daca bulionul se tulbuE, se vor face neceri pe medii gelozate fi apoi se va identifica bacteria prin teste biochimice gi serologice. Dacl mediul este steril se va incuba cel putin $apte zile, timp in care se va examina bulionul gi se vor face teceri oarbe, daci nu s-a lnregistrat nicio creDtere, sau se vor face txeceri pe medii adecvate daca au fost inregisirate crctteri dc germeni. DacA dupi qapte zile de incubare nU se iffegistreazi nicio crestere de di rezultatul de hemocDlturd
negativA.

t82

183

il
Caliopsia

FITREA

Bactrriologie

tivir8ologie

tI

Ca[opsia

FT

ORBA

Ba.t.tiotoeia si virusolo"h

al

Coproc:ulturs

Materiile fecale sunt hsAmAnlat,

ftxi lmbog6fire, prir

a

dispersie pe medii solide selecive slabe sau medii care si cotrtini lactozi ti un indicator dc pH (AABTL, Mc Co*ey, l,evine).

Apoi se va trece la identificarea biochimici qi serologici

tulpinei.

penicilinl-

extem, in materiile fecale ei sunt distrugi prin concurenli de alti germeni, de aceea lnsilmanlarea aebuie frcutA imediar dudtl recoltare. In alimente gi ln ap!, in condifii de temperaird" etc., pot supravielui cateva zile sau srptEmani, Sunt distl inediat de substanlele anriseptice obi$nuite. Sunt sensibili acliunea unor sulfamide, cloramfenicol, dar rezistente

Urocultura

Dupd ce se recolteazi urina

in

condiJii aseptice,

se

tnsdmenteazd pe mediile solide amintite, daca pe pkca se dezvolta de colonii cu aceeati un numdr de cel pulin morfologie se va repica o singuri coloniq pentru oblinerea unei

l0 UFqd
se va faco

culturi puro, apoi se va tlece p modiilc politrope, pontlu identifi care biochimicA ti serologica
Dupi fiecarc identilicarc
antibiograun. Genul SEIGEZLA

Antigene Diferenfierca serclogice se face numai dupd al somatic,,O" gi antigene solubile. endotoxina. Sunr mai ftactiuni comune de Ag ,,O", pe baza cirora genul este tmp{4it glpuri mari, apoi sunt hptufite tn tipuri ti subtipuri. Genul Slzigeflc are 4 grupuri serologice: A, B, C, D. Grupul A (Shigella dyzenteriae) cuprinde 13 seroti Acest $up este cel mai pato+en. Shigella Siiga este ca
patogene specie, elaboreazi exotoxina neurohoDd.

dizenterici sunt gdsili ln matedile fecale ale bolmvilor de dizenterie pi ale puniitorilor, de asemenea se pot gasi in unele
alimente contaminato, ape poluate.

Germenii din acest grup produc dizenteria bacilartr Bacilii

primele 4 au 9i subtipuri. G_rupul (ShigeUa bot lii) cuprinde 18 tipuri serologio, Grupul D (Sftrgel& oozner) cuprinde doui faze: - faza I (sau S) - faza tr (sau R)

Grupuf B $higelh lterneri) cuprinde 6 tipuri, din

Caracterr morfo-tincioriale Sunt bacili Gram negativi, imobili gi nu sunt capsulafi' Csr8cler de culhtri $ mtabolism Bacilii dizentedci cresc upor pe mediile de cultud simple, pe medii slab sau nedii selective (ADCL, AABTL, Mc Conkey) Sunt aerobi, facultativi anaerobi, fermenteazi glucoza dar nu ferc]f/'fiteazi lactozalzaharoz4 Du tichefraza gelatina, nu fol'Ileazd

hidrogen sulfumt.
fenilalanindezaminaze.

produc lizindecarboxilaztr 5i Ei sunt mai pulin rczistenli la mediul

nu

Caraciere de patogenitate Au caracter de multiplicare toxigenezi, aclior nivelul sigmoidului cu ulcerafii superficiale. in dizenteria Shigella apar trei simptome ce constituie sindromul (scaune sanghinolente gi mucoase, colici abdominalc. senzalie de defecare f6ri scaun). in general boala cronlc, uneori pe fondul unei rczistente scdzute dau rccl copii este cea mai gravt dizenterie, RAspunsul imun orh

li

tu

slab.
185

D ac @ noto

silti)i3!9log

CaliotiisFlnR't,A

Da.kiolosie ti viuolosi'

diag|rostic b"P+log""^^Dlagnostictl de laborator cde se lace iJitor"u rnateriilor fecale' pentru coprocultud'incputut fot-" acute se rccolteazi cat mai la u.AAriurfoo"ii emis spontan dt .ln ftagmetrte d" .-t-""Ti pumi l*r-r*iot" a" ca.r-Tolta clizenteric i. Se recomandi a lDlouce La bolmvii cronici sau irceDerea tratamEnn ut cu

ffi;:

-**" *

Caractere morfologice 9i tinctorlale Sunt bacili ce au o lungiur de 2-3 pm 9i gro$i d 05 prn. Sunt bacili mobili, cu cili pedtrichi bine dezvoltali, nu formeazE spori, ou au capsule, sutrt Gmm negativi. Caractere d culturtr Sunt gemeni aerobi, facultativi anaercbi. Crsc pe tnedii de culhri simple (bulion, apd peptonati, gelozi nutritivd)' Cresc sub forrne ,,s', care tulbura uniform mediile lichide pi forurazl colonii netede, rotunde, lucioase pe medii solide; sau sub formtr la colonii ,,R', care sedirenteazi in mediilc licbide 9i d'au nagtere zbdrcite, cu nwgini neregulate, pe medii solide. Csractere biochimice Stmt Enterobacterioceae mobile cu excPlia serovarului Galtinarw/Putlonun care est imobil, fermenteaz6 glucoza cu oroducere de gaz, nu fenenteazl lactoza, Foduc acid din rnanitol sorbitol,- produc lizindecarboxilazi, arginindebidrolazl, omitlnder*uoxilazl, HrS (cu unele exceplii), folosesc citratul ca

li

Tlkl$*i"lilffil"L""1;i

,:J:il.
-ri

ffi ffi d"b*uidi":i*,Y:",f "1mifii'"}'i"*ti;fi "ti; se va intoduce pana

i',tdtaon,
sau

fiziotogic "ute li"t'"iri-es i a"*ircat lD ser face fhra lrnbogatile pe nd -in : i,1"i""tt'c#sr*. cultivarea se necativ' colooiile sunt mrcr'

t"-d'j',,f

ll#it"l"
;i

ri"run"lti4 fiind lacioz'!

i""llti".","
fn

;#;J ;i'" caz)' (duPa

n*u,-#o,

Se izoleazl modifice. culoarei mediului' serologic' tipul "ia idcotificn genul biocbimic' gupul

subtigul '' --ii"t .uot rt ." fac conform antibiograner' -f.iu-nout"a cu.un vacnn \au

t" i*e

utr tmtarnent specific

'si

Vadizen (vaccin

vi!

antidizenreric) produs oe

i'"'iiio,'Jf1n c"",*t"i

no, cu rczulhte promilatoarc'

unicd su$[

Gellull Salmonclla

ureaze' fenilalanindezaminazi $i acetilmetilcarbinol (R. Vogs-Proskauer nesativd). nu desradeazA admitolut 9i esculina. Elsse dez;lt[ biDe la 370C, pe medii cu un pH de 7,2-7,4'

tle

calbon,

nu

prcduc indol,

format din Esle un gruP al familiei Enlerobacteriaceae' o structurd au t,,*ui 6ruil ieg'ativi, mouni nespomlali' ce cedtr Denru orn lniieenlca comptexl qi patogenitarc alc[tuita pe iaza iuucturii antigenice a fost ^o a fo$ imp64it in ,"fr",ilI" Ougo;,i" in care geoul Sationetta

"""';i;;ti;;'

comune)' fioct: qpr il;; i;;;s"* tomatice prin antigenele llagelare"t::-f,oiT" spectttce' ii"'r"*ii"t* i oit*"o1iaza gen ie lndlnesc l8 omul bolnav *'"fi;il; ;;tt*nii din aiest ln mcdiul extern: *u puii ti &!"*tni, ta manifere' reprile'
lDa, sol, alirlelt'e'
186

Rezistnti la agnti fizici, chimlci li biologici aP4 Ele pot trni cdteva luni ln mediu.l extem gheala, alimente), ele sunt disruse prin ircilzire la 56"-60'C into oti. S*t sensibili la actiunea dezinfctantelor (acid fenic 5%' sublinxat 1%) carc le omoad ln 30 min. Salmonelele sunt sensibile la antibiotice (cloramfenicol' sfeptomicinE, aminoglicozide), la unele sulfamide. Sunt lizate de

(ppq!

anumiti bacteriofagi ln mod selectiv.

187

CdnopsiaFl-oRE{

Rsct tioloeie $i irusotoStc

I
I

B a. te.io IoE i9 | i

vitLt olo eiz

Structura antigenici Prezinti toate tipurile de antigene. l. Antigcne somatice ,r0" , pe baza acestui antigen genul este lmp64it ln 65 de $upuri sedogice. 2. Antlgene flagelsre ,'P', pe baza acestui antigen' gnrpurile serologice au fost impl4ite ln tipui serologica. Acest antigen prezinti doud faze: - fazi specifrci c arr 90 dc fra4iuni (a, b, c..2" zl,22,
23..),

(toxiiDfecFile alimentare o gravitate mai redusd.

2. Boli localizate, mai ales la nivelul tubului dieestiv li enteritele), cu o duati mai scuti-si de

I
I

- faza nespeciflci, ce are doar 7 fracJiuni, dar ln acest caz nu poate fi determitati specia. Salmonella WhL cea nai patogeDa, 19i sintetizeaza totdeauna un flagel din prcteine specifrce, de aceea poate Ii identificatS. Kauffmann 9i White au stabilit ci Salmonella cu Ag ,'Ct' = 9 sau 12, cu Ag = d !i Ag 'Tf'Vi, este Sabflonella typhi,it clr Ag"lf'= g sau m este Salmonell| enteritidis. Acqst fapt arc marc importanfd Factica deoarece cu ajutorul serurilor imune specifice se poate purc diagnosticul. Antigenut solubil este endotoxina, ea are uu rcl patogn mr t rDai fuiportant la salrnonelele cu caxacter invaziv, deoarece sunt puse ln circulalie, ducdnd la generalizare (febra tifoida).

vaccmale.

Imunitotea Fo$tii bolnavi de febrd tiloidn pi paratifoidn dobtndesc o imunitate sofida, care poate dula toat?i viala. Inunitatea in toxiinfecfi-ile alimeDhre gi a enterilelor este slabtr, Irnunitatea antitifoparatifoidica se poate dobandi 9i ln mod anificial, pria

Diagnosticul de laborator este bacteriologic qi imunologic Diagnostiq bacteriologic

in infectiile

tifoparatffoldice

"Il'

Toate salmonelele sunt patogene, pdn multiPlicare li endotoxinogenezi, iar cele ce prezinti ti o FudocaPsuu (Ag
,,V1") 8u qi carscter de Invazivitgte. La om salmolelozele sunt sub doui forme principale. 1. Boli septicemir:e, cu evolulie gravi pi morta.litate ridicati, cum sunt febn tifoi& (produsb de bacilul tific) 9i febrele paratifoide A, B ii C (produse de bacili paratifici A, B ti C).

Carac'0er de patogenit{te

9i culturile din mi<ir sunt pozitive peste 90%), iar 60% lrr t'rslteiljb t@?.Je.

prima slptimAntr de boali, germenii pot fi gdsili - In- ln miduva oaselor (hemoculturile sange $i

doar 40%, in timp ce coproculturile yor fr pozitive

8OVo.

F snpdmana a dour pot fi depistafi 9i in urind la 30%. ln slpumana a 3 a ii a n a, lirniotturit" ruot

h
propo4ic
de

La convalescenli s8u Ia purtiiori, produsele

sunt matedile fecale, bila si urina.

Coprocultura la bolnavi se rccolteaztr 4-5 s de fecale, care se intodrc lntr-un recoltor steril cu ;ediut Blair, dacl este diareic se recolteazi ln aceasti starc. dacd
189

188

Calioplia

FITREA

B@te.iotogie

,i viwoloSie

consisient

se otr](,genizea'l cu SF steril' dacd bolnavul cst coNtipa! se recolteazA dup6 o clismd cu apa fiartd ti rdc,itA .. foqtilor bolnavi de febre tifoide ti contaclilor ,li se administreaza o dozi unici de sulfat de sodiu 9i sulfat de magneziu (cete 15 g) dizolvate in 200-250 rd apa" apoi se ,""olt"-e d 2-lea 9i al 3-lea scaun. Dupd re.coltare vasele se dezinftr,Ea"A cu o soluEie de clorud de var 1070, sau se

Urocultura se practicd la bolnayii convalescenli (a 7a, a

l2a, qi a 17 a a) 9l la putatori. Urina se recolteaza din 24 h intu-un vas stedl. Se lnsdmaDleazd 2 nrl 8 ml rnediu de imbog{irc, apoi pe rnediile solide amintite, sau direct De mediile solide. Identificarea speciej se face ca Ia coproculturd,

ln

sterilizeazd. Dacd probele fiebuie Fansportate ele se fac ln medii de transport de un personal instruit. Fiecare probd se lnsdmanFazd obligatodu, pe bulioD, mediul licbid cle lmbogalre cu selerit acid

Bilicultura, examenul bacteriologic al bilei, atunci

cend

de sodiu, tau bulioo cu tekationat Miiller-Kaufftnann,

se

incubeazi la 3?0 c 18-24h, dac6 se lnlegistreazi de$ere, mediul lichid se va tulbura !i poate vira la cirdmiziu pontru mediul cu selenit sau pot decolora medilul Miiller-Kauffmann. Apoi de pe uceste medii lichide se fac treceri pe medii solide selective (ADCL, ktati Meitert, Mc Conkey) sau lnalt selective Wilson Rlair (numai de pe bulionul Miiler-Kauflmann). Pa mediul A.D.C.L coloniile de Salnonella apar lllnsparente, de culoare rcz, ca $i la alte bacterii lactozo negative' dlr iu centrul ne$u. Pe mediul Mc Conkey coloDiile sunt lrlnsparente, iar pe mediul Isfati Meitrt (agar cu bilt uscatii) ooloniils sunt albastrc cu contlul negru. Pe mediul Wilsoo-Blair' inrlt selectiv, care nu are lactoz, tn sistemul indicator, dar (,lfrline sulfit de bismut ;i vede brillant, colooile de Salmonella flxrt negre, rugoase, cu margini neregulate, forme "R" 9i halou

coprocultura, uroclltura sunt negative in mod reptat $i atunci cand apar anticorpi anti ,,Vi' ln ser. Recoltarea se face pe nemincate prin tubaj duodena.l, dupd centrifugarea bilei. din sediment se fac lnsaDanlrri pe mediul de imboglfire, pe medii solide selective, apoi se va face identificarea ca la coproculturi.

Hemocultura se face prin puncfie venoasd in condilii sterile, se insamanfeaztr in bulion simpiu sau bulion cu bil6 sterild de bou in ptr4i egale, cantitatea de sdnge trebuie sd fie l/10 din bulion. Hemocultura se va pune la termostat la 370 C $i se va urmirii zihic, daci apare o cregtere se va fusimanla pe medii solide qi se va face identificarea obignuitd, rlaci nu cregte timp de 7 zile se va da^ hemoculturl negatiyi. In TIA se mai analizeazt si lichidle de virsituri, alimentele incriminate, etc., etapele sunt aceleagi ca la coprocultud.
Diagnosticul imunologic

rrclrlic. Apoi se vor iDs6Binla pe medii multitest. penlru caracterele hkuhiinice. l'ontru idcntificarea grupului qi a tipului sorologic se fac xll[tintrri pe lami cu seruri polivalent anti ,,O', anti "H", anti pentru ,,V1" fi SF; apoi cu serud monovalente corespunztrtoare Nttlrcnolc ,,O" , "H",ln funclie de aglutintuile care apar se poate l lfglr intr-un anumit gup, tulpina izolat?i.

efectuarea Asc (analiza sericd calirativi ln aceastii reacfie antigenele "O" $i "H,' sutrt inactivate) fosti seroreaclia Widal (in care antigenele erau culturi vii atenuate de S. typh|), care permite decelarea, ln mod separat aglutininelor anti ,,O" anti ,,H". inactivarea antigenelor "O" se face 18-20 orc la 520C $i lO min la temperatura camerei, iar pntru antigenele "H" se face 2 ore la 520C si 10 min la temperatura camerei. Titrul aglutininelor cregre ugor ijungand la maximum lntre a 16 a Si a29 azi deboald, el rdmAnAnd crescut

In febrele tifo-paratifoide se recomandd

!i

lm

l9l

C^fiopsi''

FI,OPJ,A

Ba'tetiolagb

ii

viusologie

Crllopsi^FlnR3{

RactetuIo?ie

,i itusoto|ie

si in convalescenfA. Reaclia de aglutinare ,,Vi" pune i! evideqi "vi" in serul bolnaviJor 9i a purtdtorilor' aoaritia anticomitor anti anticorpi apar tardiv in timpul bolii' ea este ud]a [i"o-"." "".qri nai ales in diagnosticul putatorilor de germeni de lungi durati' pufin Dupd boala sistemicl apar anticorpi care prctejeazn cel 5-10 ani.
GetrJ.tl

cihatului.

acetil-metil-carbinol (reaclia Voges-proskauer pozitiv6), descompun urcca gi cresc is prezenla Eralonatului de sodiu si a

gaz, nu produce indol 9i HrS, nu lichefiazd gelatina, rcactia roru metil ti testul la fenilalanindezaminazd sunt nogative, formeazA

KIEBSIEI'I'A

al Sunl germeni condi[ionat palogeni ai tubului digestiv ei cador resp-iratorii suPerioa-re. in anumlte condilii favoJizante, urinare' pot provoca boli ai aparatului lespimtor, infectii

li

Rezfurents la agenfi fizici, chimici gi biologlci Klebsielele sunt omorate prin lncllzire ta 55-600 C, timp de 30 lrrin, dar pot rezista mai multe strpLdrneni in naturn daci au conditii favorabile. Sunt sensibile la antibiotice cu spectru larg, rezistnte la penicilin5.

meningitq otite etc, Dlagnosticul de laborator este bacteriologic Caractere morfologice tl tinctoriale Ktebsielele sunt bacili Gram negativi, dispugi ln lanluri de o scurte, 2-3 bacili cu capete rctunjite ln lan1, sunt lnconjurafi caDsula comuni, mai evidenti in godusele patologice Sunt imobili si nesporulali.
Cresc abundent la 370 C timp de 18-24 h pe medii obisnuite' ln mediile lichide fornreazi la supmfalS un inel sau un vdl care gelozi ulterior cade la fundul tubului. Formele capsulate dau P

Caractere antigenice Se cunosc antigene somatice: ,,O" Si ,,K'. Antigenul ,,O" so lntehette la fomele ,,S", antigenul ,,K" la formelc capsulate. po baza acestor antigene s-a stabilit o scheni de diasnostic Kauffmann gi thscov, p baza antigenului .,K' sunr -27 dc semtipuri (servaruri). Antigenut solubil este etrdotoxinaCaractere de petogenitate Pe lengd tipudle de Klzbsiella condijomt patogene, se pot intflni qi specii patogene pentru om carc produc: pneumonll, brcn$ite, pleuezii, infeclii urinare, otite, meningite, colecistito, Uneori pot da infectii infiaspitalicegti. Speciile cele mai lntalnito $rnt;. Klebsiclla pneutnonlue, Klebsiells orJroca, sunt speciilo Dai frecvent intalnite ln infecliile nosocorniale, pneumonil, :ele infecfi urinare. XleDsiclh rhinoschmmatis gi Kebsiella ozewt, pot sA dea afectiuni in sfera ORL.

Caractere de

culturi

colonii mari

AABTL produc colonii cu aspert de picaturd de miere (galbene' lucioas care se scurg ulor)
fermenteaza producere de mari cantitdli de glucoza, lactoza gi alte zaharuri cu 192

Q4

fitm), vascoase. Fermenteaz' lactoz4 W

ti de metrbolism Sunt germeni aerobi gi facultativi anaerobi'

Carac,tere biochimice

t93

Caliopsja FLOREA

Bg!y!!9LrJ! y

! ry!! !,' I !9

R ac te rioloS ie

t i vitutotagie

Genul PROTEUS
Sunt bactedi foarte raspandite in [ature 9i replezintd unul din

Pe mediile selective coloniile sunt ,,S,' lactozo nesative cu cenbul negru gi nu rnanjfestA fenomenul de m.igrare.

microorganismele principale ale putrefactiei datoritl bogatului echipament enzinatic.

Pe baza caracterelor biochimice a fost lmp64it in 4 specii' diote care 3 specii pot si afecteze omr\l: Proterc vulSaris' Proteus mirabilis, Proteus Pennerl

Caractere biochimice gi de metabolism

Clasificare

Gemenii posedtr ur! echipament enzimatic bogat, prezen;a . p:i^*:urr. lbarre active. prezenla fenilalnindezaminazei. llcnelaza getallna. lormeazi H2S. fermenleazd glucoza cu producere slabtr de gaz. nu fermenteazd lactoza qi manita, unele tulpini pot produce o hemolizi slabi.
Rezistenla Ia agenlii lizici, chimici 9i biotogici In mediul extedor, bacilii pot trii in condifii favorabile luni de zile. Sunt omorali ta 600C intr-o o16. Fenolul lqo ii distluee inlr-ojumirate de ord. Sunt sensibili la antibiorice cu spectru lar-g: aminoglicozide, cloramfenicol, chinolone.

Diagnosticul de laborator este bactriologic

Habitat
Suot germeni saprofili care se intAhesc iD materiile organice alimnte alterate, in flora intestinah a ln descompunere, oamenilor si anirnalelor.

in

Structura antigenici
qi Perch au propus o schemd anrigenica, dupi . flr-f-futr modelul Kauffmann-White, s-au bazat pe antigenele ,,O', li ,,Ii,, cu aJutorul carola au clasificat in 55 grupuri antigenice, dupa antigenul "O" 9i 31 tipuri serologice, dup6 antig"nJ "H,,. Unj" specii de Proteas sunt imobile (OXlg, OX2 qi Oxk) au antigene comune.cu_ rickettsiile, motiv pentru carc sunt utilizate pentru diagnosticul serologic al a.l unor rickettsioze de primoin^fecfle, reactia Weil-Flix.

Caracter modologice 9i tinctoriale Sunt bacili Gram negativi de mdrirni variabile de la 2 pm la lbrme filamentoase (zeci de pm), au cili peritrichi foarte viguroti' Caractere de culturl crsc uior pe medii simple, sunt germeni aerobi, facultativi Tulburi uniform lnaerobi. cresc oDtim ]a 34-3?0 C, 18-24 hulionul, formand; h suprafati $ invadeaze rapid toate mediile liolide simpte gelozvte zEo, din locul inoculfuii, valuri succesive (lc cultud migreazd concentric pana h marginea mediului sau t)lln[ la htalnirea cu valul rnigrator a1 altei tulpini' ln acest caz iuigririle se opresc la 1-2 mm distan{d,lntre ele trasAndu-se o linie rl: demarcafie (fenomenul Dienes), este folosit ca marker cpidcmiologic. Pe geloza lnclinatd iusamanlarea gcrmenilor in li{ hidul de condensare determina u(I fnomen de "ctrttrrore"

sepncerDe mortaltr.

Caractre d patogenitate Ei se intalnesc la om ca germeni condilionat patogeni, dar pot sa.provoace: toxiinfectii alimentare, idecfii unnare, ohte, merungite, septicemii cu evolufe gravi. tnoculagi la anirnale de laborator (iepure, goarece. cobai; Foduc in cdteva zile o

t94

195

C.j.\opsiaFl,.RB{

Bacteriologi2

ti

vitutotoEie

c^nopsiaFUOFJ,
lmoDrl|-

Brctetiotoeie,i irusotogic

Imunitatca este slsbd. Tratamenfirl se face dupi antibiogrami, dar pentru ce apar tulpini rezistente se completeaza cu autovaccin ti bactedofagi sperifici. Genul YERSINIA
Sunt enterobacteriace cu morfologie cocobacilari, imobile la 3?0C si mobite la 22-300C (trumai tpe.rris este imobil6), cresc pe medii uzuate, fermenteazi glucoza cu producere de gaz, prcduc (cu exceplia P-Enlactozidazd (ONPG), dar nu acidifici lactoza Y.pe*is), at o intetrsa adiYitate ureazicd, nu produc H2S, lizindecarboxilazd si fenilalanindezaminaz i, nu cresc pe medii cu citrat (Simmons). Genul Yersinia cuprinde 3 sryii]. tersinia peslis, Iersinia enterccolitica Ei yersinia pseudotuberculosis. Y.pestis este totdeauna patogenA pentu oIIL celelalte sunt condifionat
patogene.

displSi in lanfuri scurte, prezintd o capsuli, sunt nesporulati, sunt

Carrctere de culturl )apestlr creltc ugor pe mediilc de cultud simple, slab sau mediu selective, dar temperatura optinE este 2g_33t, pe geloztr simpld timp de 48 h, cotonii de l-Z rlE:L (la Z4h de 0,1-b,2-rnm), r91yn{e, ui .c9 margini uqor franjurate, la lnceput gri gtrlbui ti bombat (pdArie chinezqsci), iar pe -AABTL sunt "u lactozo negative, colonii albasftu-vezui. Ceielalte specii <tc ferEinia, dezyolt5 la 3jo C ln 2A h colonii de l - 1 ,5 rorn, la 4gh atng2-3 mm.

*t

Csractre de rezistent! Este putin rezistentd 1n mediul exterior, rezisg 2-3 s6pt1manl ln produsele patologice, dar I an pe cadavre. Bte diinus dc deantectante. Este sensibil la: tetaciclnA, cloramfenicol, stleptomicina. Caractere antigenice Preziatii.antigene somatice: de perEte .,O", capsular,,K,rl . anugene solubtle. endotoxlna, care se elibereazd dupi moafill bacteriei. Caractere d patognitate
aotigenul capsular.

Sunt gemeni patogeni pnftu qobolan, se dezvolta in focare natuale, se transmit de la un aninal la alhrl pdn purici (vectffi)' sau prim mu|citula de gobolan (direct). La om se uansmite pdn mugcitua gobolanului sau lnlepAtura puricelui. Boala pe care o face omul ln urrna itrfctfuii c\ Yersiaia Wstis este PF-STA sau CItlMA, ea face parte din bolile pestilen{iale cu mortalitate de 95% ti contagiozitate foarte rnare. Diagnosticul este bacteriologic de marc ufge4e. Caraclen morfologice $ tinctoriale Sunt cocobacili Gram negativi, cu tendinta la colorafie bipolari, cu lungimea de 1-2 pm 9i hlimea de 0,3-0,5 pm, sunt
196

Generalitifi

Se manifesta prin multipticare

gi

invazivitate date d1

Ypxtis dd Pesta sau Ciuma, care se mrnifestd mai trtll prin _lpadlia unei vezicule, la locul inlepAturii, apoi ajunge 11 -Aaci ganglionii limfatici, apare o adenopatieOuUon pestos), apdrarea ste slah, germenii se vor muldplica in sange, pot da O (psta) cu evotuFe foarte rapidd, monalitaleain pcstl :?t bubonrctr este de |ste 75Vo. Infectia poak ajunge in pullnon,

":T.

197

ll
Ca\opsia1lnFlEA
Boct'tiolo9L

tl

vi/utologie

Cnno$i^FI,DPl,A

Rrctundlagie

ti

iwlosie

caz bolnawl est contsSios pfln aparc psts pulmooari, ln acest Dicdtudle miigge. ajunge la om prin alinente gi.poate sa tru"cute ins;liG de adenopatie rnezentcxicd ,,.oooi , "itoit" y. enterocolitica ajunge la om priD alimente poale oa ra fosei iliace drepte' iar la adult a'it"tos

"'-''l.rtiiirittr*nlosrs

'

Capitolul XV

Vibrioni, spirili : Vibrto,

C ampylobac ter, H elicobacter

""pii, anrircle

ini"ii"' ti"ot".ui

"t reacdve $ entemul nooos

Gentl Vibio
Face parte din farilia Vibfionaceae 9i cuprinde mai multe specii, dintre care 2 sunt potential patogene pentru om: yirrio cholerae Si V. parahaemolyicus. Vibrionul holeric a fost descoperit de R. Koch la sfa$itul secolului XD(, lntr-o epidemie de holeri din Egipt. Delinitie: sunt bacili, Gram negativi, foarte mobili, care au o formi ugor curbati, necapsulali, nesporulali. Specia principald pentru patologia umanA esle reprczentata de Vibrb cholerae (vibrionul holedc).
Caractrere morfologice Sunt bacili Gram negativi, cu o lungime de 2 pm Si grosime de 0,5 pm, sunt u9or ircurbali au un singur cil (sunt monotrichi). Sunt nesporulafi, necapsulali.

6=.Eec-ld3,--

ti

, '
198

,:
db

IIsbitat
.Se

pot izola din intestinul oamenilor bolnavi sau pundtori,

apele poluate, din organismul animalelor de apd, do pe pdment

l3!r obiectele contaminate.

199